Dimineaţa, mai 1922 (Anul 19, nr. 5575-5596)

1922-05-15 / nr. 5585

A v- '.esm messt ȘTIRI DIN TOATĂ LUMEA TEA I x Literatură-Artă--$tiinț3 Cronica Dramatică de A. de HERZ Teatrul National. SUFLETE TARI dramă - acte de d. Carmi Petrescu autorul dramatic de astăzi și-a cucerit de multă vreme un loc de cinste printre poeții tinerii gene­rații. E un scriitor care și-a afir­mat o puternică personalitate și­— cum se întâmplă mai totdeauna ,cu teatrul, care scoate numele în vâtzul tuturor—succesul de Vineri se­ară se va restrânge și asupra poetului, așa în­cât numele său va străluci curând în gloria ce i se cuvine. D. Camil Petrescu, cu toate mici­le cusururi de care mă voiu ocupa mai la vale, a pășit cu dreptul în teatru și este dintre cei care vin, acela asupra căruia trebue să ne concentrăm întreaga atenție. # In casa lui Matei Boiu, boier bă­trân, fost ministru junimist, și pose­sorul unei biblioteci rare, cuprin­­zând documente și hrisoave, se află, în calitate de bibliotecar, tânărul An­drei Pietraru, tip superior în care colegii­ și profesorii din școală și universitate și-au pus frumoase nă­dejdi. Cu vremea­, însă, Pietraru dovedește că s-au amăgit cei ce credeau în el. E un ratat, un indi­vid mediocru, care n-a produs ui­ci­mic și nimic nu va produce nici de­stil încolo, căci mintea lui e ocupată în altă parte și toate preocupările gSale sunt îndreptate către Ioana­­ Boiu, „jupânița“, fecioara îngâmfată de trecutul neamului ei și mândră de numele pe care îl poartă. In urma unui incident la teatru, Andrei Pietraru trimite martori prințului Bazil Bassarab, care se întâmplă să fie nu numai un cunos­cut al familiei Boiu, dar chiar aspi­rant la mâna Ioanei. Eșirea pe te­ren e aflată în casa lui Boiu, iar E­­lena Gheorghiu, domnișoara de companie a Ioanei, vine să convingă pe Andrei că­ trebue să renunțe la duel. Ca suprem argument Îl aduce dorința Ioanei, de a nu-l ști bătân­­du-se cu prințul, care în alte dăți, în aceleași împrejurări și-a u­­cis adversarul. Elena minte. Il iube­ște în taină pe Andrei și minte ca să-șî scape iubitul de la o moarte sigură. Scena e admirabilă, și tot admirabilă e și destăinuirea ei fă­cută prietenului Culai Darie, care venise să readucă pe Andrei „în mirosul de brad, care îmbată". Dar Andrei își închipue că interven­ția Ioanei e un semn de simpatie și din acest moment nic­i suspinul discret al Elenei, nici discursurile lui Culai nu mai au efect. Printre Bassarab vine în vizită­. Ioana îi cere să nu se bată cu Pie­traru, dar Culai, "care asculta la ușe, află că sentimentele Ioanei sunt cu totul d­e altă natură. Bassarab nu trebue să se bată pentru că un prinț nu se poate bate cu un... servitor ! I­ spune lui Andreiu ce-a auzit și Andrei făgăduește să părăsească biblioteca lui Boiu, dacă în seara a­­ceea până la miezul noptei nu obți­ne de la Ioana măcar îngăduința de a-i săruta mâna. Situația se aseamănă puțin cu a­­ceia a lui Julien Sorel în „le rouge et le noir“ de Stendhal și autorul o accentuiază în scena din actul al doilea, când Ioana în iatacul în care pătrunsese Andrei îî arată cât de puțin originală e atitudinea lui. In timpul convorbirei intervine bătrânul Boiu, care cere cheia bi­­bliotecei. Ioana nu vrea să fie su­­prinsă cu Andrei Stinge lampa și ia de la „complicele“ său, prin întu­neric, cheia bibliotecei. La eșirea lui Boiu din odaie situația dintre cei doi se­ schimbă, atmosfera se cal­mează. Au fost amândoi părtași la­­ un fapt neîngăduit, împrejurarea îi­­ apropie. Ioana vede în Andrei un om puțin banal, capabil de o iubire sinceră, și de unde, la început, îî refuzase mâna ca Andrei să i-o să­rute, acum se dă toată. La actul al treilea Ioana Boiu, jupânița, mândră și disprețuitoare e de-o săptămână amanta bibliotecarului-servit­or! Pentru Boiu fatala destăinuire e grozavă. Nu se știe ce «hotărâri va lua până la urmă. Dar acțiunea ră­mâne a eroilor și e de datoria lor să găsească desnodământul. Elena vine să presgătea­scă plecarea bă­trânului. Din convorbirea lor, An­drei înțelege sentimentele Elenei pentru el și la despărțire o sărută pe frunte. Ioana îî surprinde. Andrei nu izbutește s-o con­vingă, de nevinovăția lui. In I­­oana, ce-și pierduse de cât­va vreme mințile, revine mândria de odinioară și gonește amantul, care în definitiv e tot­ ce credea ea, o slugă ! In zadar îi spune Andrei, că se va omorî, Ioana nu-i mai crede: „Oameni ca d-ta, nu omoară". Dar Andrei se omoară și Ioana va rămâne nelămurită la umbra unei stânci, ce reprezintă „sufletul tare­­“ al timidului său amant. Realismul lui Calmir Petrescu nu constă numai în a­semănarea erou­­lui său cu Iulien Borel al lui Stend­hal. Toată construcția psihologică a lui Pietraru e stendhaliană, I se poate face o vină dintr’o asemenea prețioasă inspirație ? Calitățile de om de teatru ale lui Camil Petrescu întrec influența u­­nor cinstite reminiscențe literare. Când cineva scrie un act întâi, ac­tul de expunere, cuprinzând și sce­na care schițează conflictul, cu a­­tâta putere dramatică și izbutește de la primele replici să creeze cu a­­tâta putere atmosfera, nu-ți mai dă dreptul să băntuești o scădere în va­loarea literarei sale. Oare „Dama cu camelii“ nu e influențată de „Ma­non. Lescau­t“ ? Ca și Dumas fils, care pomenește de romanul abate­lui Prevost pentru a înlătura orice confuzie, Carail Petrescu amintește el însu­și ip, scenă, pe Sorel din ro­manul lui Stendhal. Pescuitorii în apă turbure au fost ai desăvârșire învinși. Altele sunt cursurile autorului „Sufletelor tari“. Mai întâi face im­presia de a fi prea puțin în contact cu realitatea și a nu cunoaște o parte din viață de­cât din lecturi. Autorul dramatic nu poate cunoaște toate variatele situații ale împreju­­rărilor din viață. Și le apropie însă cu intuiția. Pe cât e de remarcabil actul întâi, cu expunerea, stabilirea, atmosferei, scena între Andrei $ Culai, pe­ atât e de stângace scena între Andrei și Ioana la actul al doi­­lea, foarte neîndemânatec condusa precum tot atât de neîndemânatece e scena între Andrei și bătrânul sícriu. In schimb autorul e preocupat de desfășurarea logică a acțiunei de caracterizarea personagiilor, de in­troducerea neprevăzutului care în­suflețește interesul spectatorilor și mai ales de grija ca nu cum­va dia­logul să fie îngreuiat de prisos. Și-a reușit. Intrarea bătrânului, noaptea, în­ camera Ioanei este un admirabil e­­­lement dramatic găsit la timp pen­tru a ajuta apropierea celor doi ad­­­versari și desnodământul ajutat de apariția îndureratei Elene, dove­dește cât de mare este simțul teatral și cât de puternic este darul lui Ca­mil Petrescu de a dramatiza situa­țiile. Din toată inima salut noua­ nă­dejde a teatrului românesc.­­ D-na Filotti, frumoasă, și mândră a dat Ioanei Boiu toată, înfățișarea împrumutată din cadrele hrisoave­­lor. D-na Tantzi Bor­dan cu o re­marcabilă distincție ?ti lasă regretul de a părăsi prea cufrând scena, iar d-na Nițuiescu dovedește pe zi ce merge câtă­ dreptate am avut dis­tingând-o și rolurile jucate la tea­trul Popular. Cu masivele lor talente, d-nii Bulfinsky, boer senin discret în su­ferință, Ciprian, timid, dar om din­­trio bucată, Sârbul, prieten cu ini­ma deschisă, au făcut creații de care autorul poate fi încântat. A. de Herz fn 3 dl camil Petrescu DIMINEAȚA Urmii senialită­te asasinaț­i Ploești — Directorul soc. „Astra Români și soția sa grav răniți Să fie răsbunare — De la trimisul nostru special PLOEȘTI. 13. — D. Vanderveld di­rectorul societăței „Astra Română“ din Ploești care trebuia să plece Vineri seara la Brașov a rămas în localitate pentru doua z­i ca să contracteze cum­părarea, unui imobil de 600.000 lei. Vineri seara a huat masa cu soția și o fetiță de 6­ ani în imobilul societătei în imediata vecinătate a fabricei în do­sul gării. Pe la orele 11, d-na* și d-1 Wandeveld au intrat în dormitor. LOVITURA Pe la orele 12 «1 Jumătate, când toti dormeau, un necunoscut a tăiat sita de la fereastra closerului si a pătruns In closet, apoi un bac­­sl de aci într'un coridor. La un moment dat d-na Van­develd auzind niste pași pe coridor s'a sculat si a anuntat pe bărbatul său, toată casa, cu peste 20 camere era complect luminată, ușile toate deschise, in curte de jur împrejur ardeau becuri electrice. D. Vanderveld s'a sculat si a plecat pe coridor In urmărirea necunoscutu­lui pe care l-a ajuns. Acesta s'a oprit un moment și a exclamat zăpăcit, lemnule director!“ și fără să mai spună nimic a scos un revolver Steler, trăgând două focuri cari au lovit in piept si un stomac pe d-l Vanderveld. Individul a mai tras un foc de revolver asupra d-nei, care venise după soțul ei, lovind-o in abdomen. Alte două lo­curi au nimerit în pereți. Necunoscutul a luat-o apoi la goană pe acelaș drum pe care a intrat în casă. D­ l și d-na Wanderveld, căzuseră jos pe dușumele într'un sac de sân­ge, loviți mortal. DJ Wanderveld, cuprins de o hemoragie puternică, a pu­s mâna ca să-și astupe gaura din piept. Astfel a reușit să se tchrde pe jos până la camera servitorilor. Sculâindu­ i, le-a spus să se ducă imediat să aducă un doctor. S'a dat alarma. To­ți inginerii și funcționa­rii superiori ai diferitelor societăți care formează in dosul gării Ploi­ești o întreagă colonie și cari au fost alarmați de cele petrecute, au venit in goană spre locul crimei. D-l ing. Deestracht de la fabrica ,,Orion", venit printre cei dintâi, a reușit să stea de vorbă cu d. Wan­­derveld, care nu-și pierduse cunoș­tința și care i-a povestit cele petre­­cute. Victima L a spus că acel ce tre La împușcat pe el și nevasta sa. era un tânăr de 18—20 de ani, purtând șap,­că și haine negre, și pe care-l cu­­noaște foarte bi­lie, dar nu-și amin­tește cine este..Venind, apoi la fața locului și șeful distileriei, Müller, d. Wanderveld i-aj mărturisit în limba germană că „păngașul" care a tras cu revolverul, e lucrător la fabrica „Astra Română”­. CERCETĂRILE După ce s-a dat alarma a sosit pri­mul procuror cu eseu, judele instructor Creșeanu, șeful serviciului special de siguranță O. Berzescu, prefectul poli­ței Soarec și toțt aparatul polițienesc. S-au format im­ediat câteva echipe de agenți cari au priim­it razii în oraș, prin­ localuri, în împrejurimi și la gară. S-a anunțat îndată compania de jan­darm din județ și s-au format putere de polițiști care au fost trimise pe la bari­ere și prin satele vecine. D-nii d-ln Nasta, Friedman și Negruzzi au sosit și au operat pe ambele victime, stabilind că d-l Vandeveld are șase plăgi intes­tinale și plămânii perforați, iar d-na are patru plăgi intestinale și rinichii per­forați. Toți medicii au rămas până azi la că­pătâiul bolnavilor. Ministrul Olandei, directorul gen­eral al societății și diferite alte persoane au­ sosit azi din Capitală. Autoritățile su­perioare din București au fost puse în curent cu cele petrecute și cu stadiul cercetărilor. S’au făcut până acum peste douăzeci arestări. Au fost arestate și cele trei servi­toare ale d-lui Vandeveld. S’a stabilit că una din servitoarele arestate nu ar fi străină de crimă. RĂZBUNARE 4 * Din cercetări rezultă cu precizie că mobilul crimei nu-i furtul , foarte probabil că criminalul fusese ascuns de cu zi în imobilul Direcției. Cu toate că, în cursul zi­lei de azi peste 200 lucrători care au lucrat la fabrică au defilat prin fata victimelor aceștia n’au recunoscut printre ei pe criminal. D. Wanderveld e un om de 40 de ani, olandez de origină. Acum 2 jum­­ani a venit din Indii, unde conducea o altă societate petroliferă. D-sa era foarte apreciat in cercurile pe­troliștilor din localitate. Ca om de o cinste exemplară, însă de o as­prime neobișnuită fată de lucrători. La rafinéria „Astra Română" lu­crează peste 2000 oameni. In de­cursul ultimilor doi ani, lucrătorii fabricei erau cei mai nemulțumiți din regiunea petroliferă. La cea mai mică neglijență, d. Wander­veld licenția imediat nu numai pe lucrătorul în chestie, dar și pe toți ce­ i se asociau. In chipul acesta sute de lucrători au fost dați afară din serviciu. Ceva mai mult, D-sa intervenise pe lângă toate celelalte societăți să nu mai primească în serviciu pe lucrătorii concediați de el. De obiceiu, toți capii autorități­lor din localitate insistau pe lângă d. Wanderveld să se primească oamenii la lucru. Foarte indiferent d-sa răspundea totdeauna negativ, adaugând că prin acest sistem, dân­sul care a civilizat pe negri din In­dii, vrea să-i pună la locul lor și pe negri din Europa. Nu încape nici o îndoială că cri­minalul trebue să fie unul din lui­erătorii persecutați de d. Wander­veld. Cum aceasta e singura pistă pe care au apucat autoritățile ce fac cercetările, se procedează la In­terogarea diferiților muncitori, cari au lucrat și lucrează la „Astra Ro­mână“. Hipnotismul și animalele Experiențe­i hipnotizatorilor Schmitt, Le­viss și Dumont --------------t­7 . Cronica aceasta e menită să alarme­ze fă­ră îndoială bietul nostru Consiliu Sanitar Superior, care nu prea dă do­vadă că se conduce și după o rațiune superioară. „Cine s’a fript cu supa suflă și în iaurt“ ne spune proverbul și Consiliul Sanitar Superior nu vrea să desmintă acest proverb national. Un savant hipnotisator, d-e profesor doctor Kara­sky, docent la Facultatea de medicină din Stockholm, a venit la București pentru a ține niște ședințe științifice de hipnotism și sugestie. Da­că toți hipnotizorii de bâlciu pot tine la noi ședințe de „hipnotism“, „magie neagră“, „fachirism“ etc. nestingheriți nici de politie, nici de vre-un consiliu sanitar, în schimb ședințele marelui hipnotizor suedez au fost interzise de ..Consiliul Sanitar Superior“, care a nimerit de astă dată ca Irimia cu oiș­tea în gard. D-l Costa-Foru a protestat la timp prin „Adevărul“. Motivul pentru care se interzise hip­notismul în Capitală (din fericire inter­zicerea a ținut numai câteva zile), e că ar exista câteva doamne nevropate, ultrahisterice etc. cari ar putea leșina la astfel de ședințe ! Hala­­de Consiliul nostru Sanitar su­perior. După ce la lăsat pe doctorul Putureanu să experimenteze pe pielea bolnavilor cu un ser despre care nu se mai vorbește azi (am dat alarma la timp și am cerut prin ziarul „Diminea­ța“ numirea de urgență a unei comi­­siuni de experimentare și interzicerea întrebuințării serului până la dovedi­rea practică a „eficacității“ sale). Con­siliul sanitar vrea să salveze cel puțin câteva nevropate bucureștenee de la un leșin... hipnotic! In numele științei orice intelectual va protesta împotriva măsurei Consiliu­lui Sanitar. D-l Kara­sky a făcut rău că n’a venit mai întâi la Iași unde ar fi găsit bunăvoință tuturor. Se știe că la Iași a avut­ un succes extraordinar un tânăr hipnotisator Le­­viss, șicanat de, polițiile din Constanța și... Vaslui. Experiențele lui Leviss au avut loc la Teatrul Național și în Amfiteatrul Fa­cultății de Medicină și au avut un suc­ces strălucit pentru care d-l Leviss .Le-a atras elogiile bine meritate ale d-Sor prof. dr. Bacaloglu­, decanul Facultății de Medicină, dr. Stocker, docent uni­versitar în boli nervoase s. a. D-l Levis face acum experiențe de hipnotism la animale. Un hipnotisor, Louis Dumont, în trecerea sa prin Iași, a reușit să-mi hipnotizeze un câine ma­re ciobănesc și d-sa hipnotizează foar­te ușor iepurași de casă. D-l Cornel Schmidt, celebrul hipno­­tisator german, a publicat de curând un studiu foarte curios în revista „Kk>s­­mos“ (Heit 1, vol. XIX. 1922) întitulat: „Cum hipnotizez animale“ însoțit de numeroase fotografii prin care, s­e ara­tă cum a reușit să hipnotizeze­ animale și insecte, aducându-le în stare de ca­­talepsie. Intr’una din figurele pe cari le re­produce „Kosmos“ se vede o cioară hipnotizată tinută de un picior de d-l Schmidt. Cititorul ar crede desigur că e­­re­ o cioară împu­șcată ! Nu e vor­bă însă de un truc cinematografic ci de experiente reale, științific făcute de hipnotizorul Schmidt sub controlul u­­nor savanți germani. # Și cum să nu fie hipnotizată o biată cioară când cogeamite cucoane din Bu­curești leșină într’o sală de teatru cu mii de oameni la o distanță de 100 metri de un simpliu hipnotizator ? 1 S. F. -----------------IMW " «rr»' --------------­ Spectacole Azi Duminică li Hal TEATRUL NAȚIONAL. — ziua : Puterea întunericului; seara: Scam­­polo. TEATRUL REGINA MARIA. — ziua: Țarina; seara: Pygmalion. TEATRUL LIRIC. — ziua: Nava­­reza­ Arlechinada; seara: Aida. TEATRUL POPULAR. ziua: Deputatul Tați; seara: Deputatul Tați. TEATRUL CAROL CEL MARE. — ziua: Tamnz­in’s Glück; seara: Hol­­ladweibetcben. TEATRELE Joi, 18 M­­ai are loc la „Teatrul Mic“, premiera comediei „A 8-a nevastă a lui Barbu­ Albastra“ de Alfred Savoir. In această piesă care s’a jucat la Paris de peste o sută de ori în șir în cursul acestui an, vor juca pe lângă D-na Elvira Popescu și Ion lancovescu, d-l R. Bulfinski de la Teatrul Național special angajat pentru acest spectacol. „A 8-a nevastă a lui Barbă-Al­­bastră“ se va juca cu următoarea distribuție: Elvira Popescu, Ion lancovescu, Romald Bulfinsky, N. Fotino, Nutzi Stănescu, O. Cha­nnel, Annie Capustin, J. Chapier, V. Theodorescu, P. Ștefanescu și B. Godeanu. MONUMENTUL UNIRII BUCOVI­NEI Se reamintește Artiștilor Sculptori care concurează la „MONUMENTUL UNIRII BUC­OVINI CU PATRIA MAMA“, că depunerea machetelor va avea loc în ziua de 15 Mai a. c. până la orele 7 p. m. in rotonda, V theneului Român. Criza ministerială din grecia GUNARIS REINSARCINAT CU­­ FORMAREA CABINETULUI Atena, 18. (Radar). — In urma de­­clarărei crizei politice, ca urmare la demisia cabinetului, d-l Gunaris a propus regelui convocarea unui consiliu, de coroană. Regele va cere mai turdiu avizul șefilor de partide, după care va avi­­za asupra măsurilor de luat pentru înlăturarea crizei politice. In cercurile guvernamentale se ventilează ideia formării­ unui ca­binet, de concentrare, la care să par­­ticipe toate grupările și partidele politice. Nu este exclusă însă posibi­litatea formării unul guvern mili­­tar. Atena. 13. — (Rador). — Gunaris a fost însărcinat cu reconstruirea cabinetului. REGELE ANGLIEI OCOLEȘTE PE MILLERAND? Londra. 13. — (Rador). —­ Regele Angliei continuă vizitarea cimitire­­lor anglo-franceze de pe vechiul hotărât ca această călătorie să nu hoătrât ca această călătorie să nu aibe nici un caracter oficial Preșe­dintele Millerand s-a gândit să meargă să salute pe suveran. Regele Angliei i-a mulțumit pentru această atenție dar i-a trimis vorbă că din cauza caracterului strict personal al călătoriei sale, nu vrea să deranjeze pe președinte. Regele este însoțit de generalul de Castelnan. Roza Isac Carol Gruber LOGODIȚI București 40HG Vaslui Fanchette Edelstein Mayer Marcus LOGODIȚI Felicitările se primesc .Dumitu­ 1922 Str. Str. Vi­t­ică 14 Mai­­­ori No. 13. București Malu 1922 9953-2 Matilde Etlingher Iosef Goldștein Logodiți Piatra-Neamț 9961-1 București MAȘBNS DE CUSUT Naumann Central Bobin Pentru Familii și Croitori vinde avantagios­i Sarge I. Poppeste Focșani I .___________. .. IVdl angal nu în pungi, dela 50 k­ilo în sus Frumos, curat, lei 2 kilo ii ügnstesc și Strada Ba­tali­ei 35, TeleT. ’950 ---- --------- * » Aviz Subsemnatul M. S. Ivan­­cioem­­ din Buzău prop. Vi­lei din Govora fosta a Docto­rului Țâranu. Anunț prin aceasta că amatorii pentru camere la această Vilă se pot adresa prin scrisoare la Buzău la sus zisa firmă. • • •■ [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] jigep—*43 ßn Iran Petrolist Administrator de schelă petroli­feră dorește schimb de post echi­valent. Adresați r­a Academiei 5. Agenția Vid­o­­-su­b Energie.­ Ghețișoare de olandă marfă străină No. 27-35 de vânzare, con­venabil numai în en-gros la I. Hellmannn Calea M ©și în r No. S3 Cucrator rotar bun, pentru automobile, caută Societatea Română de Automobile și Leonida & G­ie Unite, Sos. Jianu 18 București morar duh pentru 4 perechi pietre burat, ur­luitor, se caută. Să cunoască bine ferecatul Mecasite agiicol să cunoască motoarele cu aburi și explozie (benzină) precum și electrice. Capabil a îndeplini funcțiunea de șef de atelier Alator-Mea&nic pentru motor moară și uzină electricu Toți se prefer a fi însurați. Se o­feră in afară de salar fix și participare la beneficii. Ofertele însoțite de cer­tificate sau copii se vor adu­na: Administrația Fermei Slobozia G­ara Siblea jud B­ipăr­at. Sfeno­cadiSigrafu cunoscând bine limbile româna germană și având și cunoștința de contabilitate se caută la o mare fabrică din localitate. A se adresa la ziar sub: P. 1901-Steinway Hew-York Biker, Schiedmayer Reprezentant general Strl Cdiței 7 București Mosoare de benzină toate mărime se vinde din deposi­­tele sale Forța Mobrică Wolcovitz et Lauf­fer Călărași­lor 63 Tei. 59­68 Marele Rabinet Der Adhjuder se află in București și este găsduit la . RL Adolf Sin. &ebel#4 Birouri și Prăvălii Centrale IundiSrial pentru Soțietari.A se adresa d-lui Ing. Theodorovich Soc. ge­nerala“ Piața Universității Bărbați Slabi — PIE TINERI SAU BATRANI — Nu disperați. L’am descoperit Aparatul meu „EVRICA“ Înlătură imediat slăbiciunea voastră bărbă­tească. Nici un remediu intern, nici un medicament. Contra 2 lei In mărci poștale vă trimit gratuit prospectul meu asupra avenției mele senzaționale. Adresa: „PATENT“ 601 Cluj că ura poștală No. 1.______________________________ Cant inginer având relasiuni bune, sau birou techstic care ar dori sa preia rapre­ La Bucu­rești in branșa de to­­armat. Peste do­uă sâptămâni vin La București pentru a tra­­ ta 'personal, ©fértél® s® vor adresa la adr®. ca agenției de cit­at ® Walsinger Arad „Micazafel“ Scule pentru mecanici din oțel prima calitate mare asor­timent pe prețuri con­vena­­­ pile. A se adresa la Socie­­­­tatea Generală de Publici­­ttate Carol Schulder S­per­ger cub „© tassissi ®''1 Jftălir și lăța T Sitf — Nu neglijenați — VitiyaS Bal— lii­itatea Stf. Triumfului 9 tipf Sf έ nmE depasit DE FERDELE Hid­DRISE Cuverturi în motive de Torson Bonjamine, Ridouri, Bizbize, Transperante, Fețe de Mese de Plus găsiți la KAHANE Strada Smârdan No. 20 B. Misd­azÉj 1

Next