Dimineaţa, octombrie 1922 (Anul 19, nr. 5715-5745)
1922-10-27 / nr. 5741
LtCUi fc^ll, biriRiSftr S—11 { Direcția 1>772 Redacția 5a7 Administrație / Fondat în 1904 de Const, MILLE ru să ne facă bazo. Am scris în mai multe rânduri C& din toate țările câte-s pe pământ cea care e lipsită de orice șansă de a deveni vreodată bolșevică e țara noastră. Ziceam, si îndrăznesc s’o repet, că dacă guvernul cu toate organele lui, inclusiv siguranța publică, și-ar pune în minte să ne bolșevizeze cu de-a sila, nu vor putea izbuti, întru atât sa dovedit până astăzi românul din clasele de jos incapabil de cea mai mică revoltă, fie în bine, fie în rău. E și acesta un caracter de seamă deoarece ei se prezintă pe glob numai la poporul nostru. Suntem originali din acest punct de vedere, originali în mod absolut, fără rivali in tot cursul istoriei mondiale. De la un cârd de vreme bag seama însă că pare că m’am Înșelat. Se vede că bolșevizarea lumei e așa de fatală încât guvernul nostru a găsit paree, totuși mijlocul să ne facă bolșevici fără voia lui și fără voia noastră. Știu la ce vă gândiți faptele cele rele, și multe, plus incapacitatea de fapte bune, plus neputința de a dezlega măcar una din problemele cele grozave dela ordinea zilei, cu toate că ne-a făgăduit formal că le va deslega. face că guvernul Întreprinde de fapt o extraordinară propagandă bolșevică, adică împinge Iner*u y^porul *a nemulțumire și, îngrămădind nemulțumiri peste nemulțumiri, il va împinge în cele din urmă la dispera.. Mu nu-i asta. m. a.. n.d mărcar cât de departe. Vă ro*. ^ nu uităm premiza deia care am cat. pe care să mi dați voe să cred foarte întemeiată , că pe poporul nostru nimic și nimeni nu’l poate revolta. Acum, la drept vorbind, nu sunt în stare să v’o garantez deplin pentru viitor, dar ca să nu depășesc cadrul fantelor reale ș i al logicei, mă refer la trecut și-l socotesc valabil încă pentru multă vreme. Prin urmare de revoltă nici pomeneală, ori ce-ar face și orice n’ar face guvernul cu toți partizanii și cu toate organele lui. Rămâne deci bine înțeleși, de acord cu toate clasele noastre dominante fie dela cârmă, fie din opoziție, că poporul românesc e atât de „sănătos“ încât moscularea bolșevică, chiar de i s’ar face cu ghiotura, ajutată fie ea și de cele mai grozave samavolnicii și nereguli făptuite de sus, nu prinde, nu va putea prinde. Așadar vedeți că v’ai înotat încercând să-mi ghiciți gândul. Căci gândul meu e cu totul altul. Și iată-i care e. Am zis că bolșevizmul pare așa de stăpân pe curentele care agită azi lumea și o îndreaptă nu știu cum și nu știu în spre ce, încât chiar guvernul nostru, care deși are și el absolută siguranță că la noi ideia asta, cum să-i zic? —dar nu i mai zic— nu poate prinde, prigonește totuși cu cea mai mare îndârjire, asprime și constantă pe cei câțiva bolșevici anemici rătăciți în mijlocul unui neam sănătos ca stânca de granit, chiar guvernul acesta al nostru lucrează din răsputeri pentru implantarea și împământenirea lui în România. Și ca să fiu drept voi adăuga că nu numai guvernul face asta ci și mai toate clasele de sus, plus o însemnată cutime de scriitori, gazetari, oratori, etc. Și deoarece pe calea revoltei nu e chip de lucrat, instinctul cel secret, mai tare ca conștiința omului, i-a făcut să aleagă o cărare foarte curioasă care duce tot acolo, poate mai sigur mai repede dect mijloacele de provocație, brutale sau nu. Și iată cum: N’apucă unul dintre noi să ridice vre-o protestare fie cât de anodină împotriva vre-unui rău sau a vreunei ticăloșii, că imediat corul celor mai sus amintiți răspunde cu zgomot prelung : bolșevicule ! Dacă reclami o reformă, dacă critici un abuz, dacă biciuești un rău, dacă ceri să se facă dreptate sau măcar să nu se facă nedreptăți, pe de-o parte, pe de alta dacă formulezi un ideal, dacă te hrănești cu o iluzie frumoasă, dacă vorbești sau scrii despre cinste, bunătate, înfrățire, pace, etc. — imediat corul strigă, țipă, urlă, scrie și el : bolșevicule! Ori și cum, înainte vreme, asta nu se făcea. Te cam poreclea el corul ăla de socialist, de anarhist, însă mi chiar Intotdeauna «1 nu euie escü afe Keni intonația asta de ură și de pasiune care parcă cere exterminarea ta. Erai suspect altădată dar nu ciumat. Astăzi o vorbă dreaptă și un pic de dor de regulă și de omenie te expun imediat la hulă, la înfierări, și câteodată la cușca de la tribunalul militar dacă ai cumva naivitatea — căci la noi ea altfel nu se poate numi —— de-a te intitula pe de-asupra și socialist sau comunist. Așa încât, încetul cu încetul, zi cu zi, populația noastră cea sărmană, oropsită, nedreptățită, ignorantă peste alte toate, adică 99 la sută din popor, se deprinde a întovărăși porecla de bolșevic cu acela de om bun, de treabă, cinstit, fraternei, drept, idealist și altele la fel. Și astfel, ceia ce i-a fost cu neputință să primească pe calea propagandei directe a ideilor sau pe calea revoltei fată de strâmbătățile sociale în care e ținut, românul va primi-o prin canalul acesta lăturalnic și stupid al calomniei sau al neghiobiei unora. Și deoarece bietul român e sănătos și din fire supus ocârmuirei, el va sfârși prin a o crede când ea îl repetă mereu că cetățenii cei buni și blajini sunt bolșevici. Iar în ziua când lupul cel adevărat cu adevărata lui blană bolșevică se va prezintă... Oare ce va fi atunci ? Cine va plăti gloaba ? I. Teodor escu Suspendarea evacuarilor O delegațiune din partea chiriașilor a înaintat președinților Corpurilor Legiuitoare următoarea petițiune: Domnule președinte. Fată cu numărul enorm de mare de sentințe de evacuare pronunțate atât în București cât și în toată țara, de pe urma cărora urmează ca acum în preajma ternei să fie aruncați pe drumuri zeci de mii de chiriași cu familiile lor, credem că facem un real serviciu societăței, rugându-vă să binevoit a propune Adunărei un proiect cu un articol unic prin care să fie suspendate toate sentințele de evacuare, date și neexecutate încă precum și proectele de evacuare In curs. Precedente în sensul de mai sus au fost create in împrejurări cu mult mai ușoare sub guvernul trecut și sub guvernul actual In sericnea precedentă acesteia. Primiți, vă rugăm Domnule Președinte, asigurarea deosebitei noastre consideratiuni Citiți la Ultima ori : 9 declarație a d-luf Mihai Popovici in chestia interpelării deli. Budapesta Bazele refozei fiscale Ce confine proectul d-lun-a« In expozeul său de el, ministrul aplicare la 1 Aprilie «11«ISOÎul de finanțe a dat la iveală ideile pe care se întemeiază reforma o sare financiară. A fost mai mult o expunere de motive, o conferință de pi»copil, decât un rezumat lămuritor. Principiile acestea coincid insă in totul cu rezumatul anteproedului publicat de noi in câteva din numerie precedente. De la Început d. Vintilă Brătianu a arătat că ante-proectul d-sale nu este decât un scheet pe care comisiunea fiscală numită de guvern va avea să-l utilize la formularea proectului definitiv, ce va fi depus ulterior, in sesiunea ordinară, discuții parlamentului. Nu vom face de aceia nici noi decât să cercetăm aceste principii, iar nu să criticăm un proect. Motivele determinante indiscutabile ale reformei d-lui Brătianu sunt: unificarea regimului fiscal din toate provinciile și modernizarea lui în raport cu spiritul și cu necesităitile vreme!. Cum Împrejurările economice și financiare de acum au un caracter vremelnic, legislația la care se lucrează nu poate fi decât provizorie. D. Brătianu crede că situația noastră e de așa natură încât ingădue o politică financiară largă in locul unea strict fiscale, cu alte cuvinte o politică având de scop și de temei sporirea avuției naționale și prin aceasta a bazelor de impunere. Necesitățile actuale cer pe de altă parte ca statul nostru să recurgă în mod serios la impozitele directe, neglijate până acum și singurele care pot asigura o stabilitate. Bine-înțeles că nu se poate renunța nici la impozitele indirecte din care unele, precum sunt vămile, au și un scop protecționist, iar altele, ca acela asupra luxului, un scop social. Baza sistemului va fi nu de a spori cotele de impunere ci de a spori Încasările proporțional cu sporirea bogățiilor. Dar reforma va ține seama de realitatea economică și nu va stânjeni desvoltarea economică. Pentru ca noul sistem să nu fie nedrept și inegal se vor coordona impozitele statului cu cele județene și comunale. Noul regim fiscal va cuprinde șase cedule in loc de cele șapte ale legii Titulescu. Se suprimă numai cedula C, din exploatările agricole. Impozitul global pe venit va fi menținut și el ca un mijloc de egalizare și echilibrare. Cotele nu au fost încă fixate, astfel că amănuntul cel mai interesant rămâne necunoscut. D. Brătianu a arătat numai că va menține un minim neimpozabil și că progresivitatea cotelor va porni de la impozite foarte reduse pe averile mici, ajungând până la 33 la sută la venituri mari. Se va ține seama în acelaș timp de plus-valuta imobiliară dobândită fără muncă. Am obiectanci că plusvaluta nu poate fi impusă cât timp legile de chirii nu asigură un venit corespunzător. In ce privește declarațiile, ministrul de finanțe a anunțat că declarațiile vor fi foarte simple și că "Se va da contribuabililor putința de a se adresa justiției pentru stabilirea im' ■a labata a-a fi făcut numai pe 9 luni, va anul budgetar să coincidă de la 1 Ianuarie 1924 cu anul calendaristic. Câta vreme declarațiile se mărginesc la aceste principii elementare și juste, in liniile lor generale, discuția nu-și are rostul. Vom putea formula observațiile noastre după ce vom cumoaște textul definitiv al proectulii. O singură critică se impune de pe acum: D. Vintilă Brătianu n’a spus nimic precis asupra tendințelor de dreptate socială pe care trebue să le aibă legea. Ne temem că omisiunea a fost intenționată. F. Se scumpesc iar tramvaiele înainte ca parlamentul să voteze paliativul așa ziselor „sporuri de scumpete“, direcția tramvaelor și Corbescu alei, au ținut să se asigure de o primă , se mărește iar taxa de tramvai. E, fără Îndoială, una din cele mai neobrăzate îndrăzneli, să impui cetățenilor nevoiași, la începutul prematur al unei teribile ierni, un asemenea nou bir. Dar, afacerea sa prezintă și mai respingătoare când se cunosc motivele care o determină. Societatea tramvaelor avea nevoe de o mărire de capital, care ar fi atras după ea o scădere trecătoare a acțiunilor. Pentru a evita fericiților acționari liberali o asemenea neplăcere, direcția societății s’a gândit la o soluție: se va mări taxa la tramvai, pentru ca noile câștiguri să mulțumească pe acționarii chemați să facă noul vărsăminte. Și toate acestea pe spinarea populației sărace care va contribui prin♦r’un nou bir la combinațiile celor care exploatează S.T.Beul. ----- ■Bl a «Ifi A DAflNI Pompierii noștri N’a fost incendiu dur care ziarul acesta sa nu fi atras sutsa asuprarganizării arhaice a srviciului nostu de pompieri. Au aput insă anii s’au distrus averi foundabile, tări ca statul sau armita sa intrepindă ceva, sacrificăm câteva milioae in acest scop. Aoa când criza a ajuns la culme , când materialele s’au scumpit P te măsură, administrația s’a hotăr a lua mărirî de indreptare. Și cum procedează e Se convoacă o conferință de tunicieni, de gospodari și de direct^ ai societăților de asigurare, petru a aviza. Comisia stabilește că are nervoe de cumpărarea unor pomi automobile, undi scări speciale, unor posturi de alamă. In sfârșit de reară a unui intrig serviciu modern pentru stingerea grabnică a focuror. Dar, firește, instalația aceast costă bani, arată chiar câteva milime. De unde să se procure ? Primăria spune că nu are fonduri, societățile nu vor să rătească nimic, fiind prea lovite fin despăgubile plătite, iar cetăenii nici nu vor să știe. In asemena condițiuni, ntregul proect cade, fiaște, în apă, si lucrul e Îngrozitor. E nevoi de 9 milioane pentru o tmunătătire de cel mai mare interes. Și nimeni nu vrea să facă un sarificiu. Acelaș tembeism oriental ommește pretutindeni. Primăria găește milioane pentru banchete, dar pentru pompieri. Statul are eficiente, dar nu pentru așa ceva. So ietațile de asigurare preferă să plătască și de acuma milioane pentru espagubiri. Iar cetățeii speră că i arde numai casa vecinului. Să rămânem deci cu sacagii noși fără apă și cu mers de tramcar, doară atât de distractiv spectacol incendiilor. In Stambulul distrus atâtea ori prin foc, lucrurile se îtreceau tot așa, PLEBS. Relațiile ruso-germane CONTELE BROCKDORFFRANTZAU Fostul delegat al Germaniei la conferința din Versailles, care prin atitudinea sa cinică făcuse să se vorbească atât de mult de el. A fost trimis ca ambasador german la Moscova. DrîcuL. Nu a fost amnestiat. Au fost două surogate de amnistii, câteva grațieri, și de bine de rău, au fost amnistiate câteva delicte mai mult sau mai puțin „grave“. Dacă pentru Curțile marțiale, discutarea tezelor, și afilierea la o internațională, fie și ,la a II-a, era și este o vină gravă, care cere ani de zile de arest preventiv, bătăi, lanțuri, greva foame și alte accesorii, această vină este totuși mai mică decât aceia a d-lui Ghempet, care a prezis guvernului Averescu că este pe dric. Acest „grav delict“ nu a fost amnistiat, și d. Ghempet va compare în ziua de 29 Noembrie a. c., în fata consiliului de război din Craiova, care se știe, are de jude 1 atmosfere de foc și a muncei de orice caz Abia vre-o 11 mii da procesa. dină. M. Micii martiri Născuți subt o stea fără de noroc, în periferiile unde bălțile nu se osoiesc decât în valurile de praf ale lunei lui Cuptor, sau în înghețurile femei, micii martiri ce trăesc în iadul fabricelor noastre constituie pentru orice om de inimă o vedenie sfâșietoare. Pentru a putea aduce în mizerabila lor locuință, poate la căpătâiul unei mame bolnave, un modest ajutor sau o doctorie, copii de cinci ani își înmormântează zâmbetul nevinovăției și muncesc, muncesc de zor ca niște umbre la jocul flăcărilor. In jurul focului mistuitor, in atmosfera fierbinte a unei fabrici de sticlărie, micii martiri se învârtesc cât ține ziua ducând piesele ce se fabrică de la un lucrător în altul. Nimic mai palid, mai trist ca fețișoarele lor merite și nimic mai grozav ca nepăsarea celor cari Ii întrebuințează închipuindu-și poate nu eroismul lor că fac un bine procurându-le o pâine. Iar pe când în alte țări civilizate ca Franța, Anglia, iinea pentru interzicerea muncei copiilor mai mici de 12 ani e respectată cu sfințenie, la noi nimeni din cei în drept nu se întreabă măcar, nu cercetează cele ce se petrec în toazna fabricilor. Cu toate astea știam că și noi avem o lege similară, că munca copiilor și a femeilor e ocrotită dar cine se ocupă de litera ei, cine din cei puși să o facă respectată se tulbură.? Și astfel în mijlocul nepăsărei genera e zilnic se înfăptuiește într’una din fabricile din Capitală, cea mai monstruoasă dintre crime : uciderea lentă a copilăriei în mijlocul unei la Lupeni SUNT 7 MORȚI Marți 24 Oct., s’a produs o noua explozie în minele Ilona ale societății ungare Urikan (valea Jiului), de la Lupeni, stratul al treilea. Explozia a provenit din aprinderea unui gaz și praf de cărbune. Sunt șapte morți. S’au început cercetări spre a se afla cauzele cari au provocat explozia. Lucrările in mine continuă. D. ministru G. G. Mârzescu a delegat pe d. deputat Tătărescu să plece la Lupeni spre a-i reprezenta la înmormântarea victimelor și a depune o coroană. De asemenea, a trimis pe d. Aurel Constantinescu, directorul Asistenței, să distribue un prim ajutor de 50.000 lei familiilor victimelor. ■* * * In legătură cu cele de mai sus primim telefonic, următoarele amănunte : Explozia s’a produs în timpul nopței când echipa lucrătorilor de noapte era in plină activitate Eșirea din mină a fost închisă în urma surpărei galeriilor. Se crede că in momentul exploziei se aflau in ««'••<< »»*»»/*> IfiO d.n ind’ă-Incercările de salvare au început deabia ori Miercuri pe la orele 7 dimineața, când cu mare greutate au putut fi scoase cadavrele carbonizate 7 muncitori,a Ydi se cunoaște starea Celorlalți. Un trimis special al ziarelor noastre a plecat imediat la fața locului. Facultatea de medicină fără căldură Si în iarna aceasta, diversele instituții ’ de stat se arată complect nepregătite în ce privește încălzitul. Facultatea de medicină n’are păcură. Profesorii nu-și pot tine cursurile, și tremură împreuna cu studenții. Nădejde să vie păcura nu prea e. In schimb primii fulgi cam timpurii prevestesc o iarnă nu tocmai ușoară. Sau s’o fi uitat că facultatea are calorifer si nu sobe de cărămidă ? Cum a subijinit încoronarea la Londra 0 RECEPȚIE LA D. TITULESCU In onoarea încoronării suveranilor noștri, d-r și d-na Titulescu au dat în localul legației române din Londra din Grosvenor Street o recepție strălucită. A participat întregul corp diplomatic și o seamă de notabilități londoneze. S’au notat: Ministrul Sir Robert Horne, Lordul Fareham, Episcopul Londrei, Primarul Londrei, d-1 Cecil Harmsworth, Amiralul Beatty, d-1 Wickham Steed și alte câteva zeci de persoane. Marea relațiilor economice intre Fronte ț in 1 O DECLARAȚIE A LUI KRASSIN Lafayette. 25. — „Le Temps“ află din Stockholm că Crass, in trecere pe acolo, a declarat că a încheiat cu o mare firmă franceză de motoare și automobile, un acord Inapoind acestei case stabilimentele sale din Petrograd cu dreptul de a relua imediat Us- ANUL XIX No. 5741 Vineri 27 Octombrie 1922 1 Lou exemplarul In țari 2 Lei ax. tn etrS In&tate O stradă din Moscova al cărui pavaj repară de muncitori prin rotație. Misterul dramei de la Mayerling O rază de lumină Spresorița arhiducelui Rudolf.- Memoriile contelui Taaffe.- Cum a fost înmormântată baroneasa Vaczera.- Rolul contesei Larisch. La Viena s-a început acum de curând publicarea corespondenței arhiducelui Rudolf, fostul moștenitor al tronului Austro-Ungariei. De la apariția scrisorilor sale, opinia publică se ocupă iar foarte mult cu această figură misterioasă. Interesul fată de tragedia din Mayerling a rămas viu până in ziua de azi, fiind mereu alimentat de diferitele memorii și versiuni care s’au publicat de atunci asupra acelui eveniment. Învăluit și lNEÎORAZANTAFfER BARONis-In memoriile contelui Taaffe, fost prim ministru austriac, apărute de curând, se găsește un amănunt interesant asupra înmormântărei baronesei Maria Veczera, amănunt care aruncă o rază de lumină asupra tragediei de la Mayerling. Din ordin superior, înmormântarea baronesei fusese Încredințată unui agent secret al poliției vieneze al cărui raport relativ la inmormântare este reprodus in memoriile contelui Taaffe. Corpul nefericitei amante a moștenitorului nu a fost transportat în sicriu la cimitir, ci urcat într’o trăsură și trimis sub escortă la mănăstirea de la Heiligenkreuz. Trebue să se fi întâmplat lucruri groaznice la Mayerling, dacă s’a procedat ta felul acesta cu rămășițele baronesei. MEMORIILE CONTESEI LARISCH Memoriile contesei Larisch, nepoata împărătesei Elisabeta, cuprind amănunte interesante cu privire la individualitatea și la planurile politice ale lui Rudolf. Contesa Larisch spune că Rudolf disprețuia femeile. El le considera ca un fel de marfă și le trata astfel. Se știe că în ziua când a plecat ca să ceară regelui Belgiei mâna fiicei sale Ștefania, Rudolf era însoțit de una din amantele sale. Este de notorietate publică că el se servea și de mica publicitate pentru aventurile sale. Birjarul Bratfisch era acela care îl aducea femeile dornice de aventuri.. Cunoștința baronesei Veczera o făcuse tot prin mica publicitate. Prima lor întâlnire a avut loc la miezul nopții, pe stradă, de unde Rudolf a dus-o la Hofburg. ARHIDUCELE PĂLMUIT Contesa Lansch povestește că l-a pălmuit într-o zi pe Rudolf, care-i vorbise foarte disprețuitor despre femei. Rudolf o amenințase și această amenințare trebue să fi fost foarte gravă, deoarece împărăteasa Elisabeta a crezut de cuviinți să atragă atenția contesei ca să se ferească de fiul ei. Cu două zile înainte de catastrofa de la Mayerling, Rudolf a vizitat pe contesa Larisch.Atunci sa petrecut o scenă teribilă intre el. Rudolf voia s’o împuște pe contesa. El amenința că o va împușca și pe baroneasa Veczera. Contesa Larisch l-a apostrofat: „Ești Satana în persoană! N’ai nici o urmă de cinste în suflet!“. Contesa susține că Rudolf o iubi pe baroneasa, pe care o inițiase de altminteri și în planurile sale politice. Rudolf voia să se proclame Ungariei, pe când tatăl său era în viață. Baroneasa Vecz era entinată să fie regina Ungariei. Andrassy Gyula și arhiducele Salvator, au confirmat contesei țimera, O SCENA TRAGICA In ajunul tragediei de la Mayerling, Rudolf venise la contesa Larisch. Foarte enervat, Rudolf Îi ceru să aducă pe baroneasa la palat. Scos din fire, Rudolf o trânti la pământ și îndreptând arma spre dânsa, o amenință că o împușcă dacă nu-i satisface cererea. Rudolf numai cu greu se liniști, după ce contesa îî promise că va trimite după baroneasă. — Crede-mă, strigă Rudolf, trebue s o fite sa fi'Mâtul să se ducă la împărat — Nu, nu exclamă, Rudolf. Dacă m’aș spovedi împăratului, aceasta ar însemna să-mi iscălesc singur sentința de moarte! Sosind baroneasa Veczera, ea răcease singură cu Rudolf. După o jumătate oră, contesa Larisch reveni; odaia era însă goală. Rudolf și baroneasa eșiseră pe fereastră. Nimeni nu știa unde s’au dus. Aceasta s’a aflat abia după ce veni vestea despre cele întâmplate la Mayerling. SEI VECZERA DC- leG‘ Demonstrația fascistă la Neapole Roma, 2S. — Se anunță din Neapole: După aminti un impozant cortegiu de 30 mii fascisti cu steagurile lor au defilat prin oraș, precedați de Musollini și de deputați fiseiști. Muzicile cântau imnuri patriotice. O mare mulțime asista, escadrele s'au așezat in jurul lui Mussolini, care a vorbit mulțimii și a împărtit „taguri. Sindicatele nationale ale fasciștilor au invitat pe fasciști să reintre in ordine in reședințele lor, asigurându-i că vor face toate forțările pentru ca fascismul să reușească a participa in guvern, pentru salvarea Italiei. In fine fasciștii au adus omagii armatei defilând in fața palatului comandamentului militar al orașului éiosika de trenuri Roma. In urma unui cicenici de trenuri la Saint Denis, se înregistrează 3 morți, 20 răniți. Ciutura — De unde să vă dăm grăsime*, d-Ie ministru, dacă porci] cu cod* Iintentarea ne-au mâncat porum-Astalfi. Ș fW-’- ■ V'"WV- v-