Dimineaţa, noiembrie 1922 (Anul 19, nr. 5746-5775)
1922-11-26 / nr. 5771
V Zăpada Prea a venit devreme și prea s’a anunțat de mult ca să ne mai fie simpatică cum ne era odată. Zăpada ne învățase să fie surpriză și de aceea, in dimineața când o descopeream așezată furiș peste coperișuri, o salutam cu bucuria copilărească cu care primim totdeauna surprizele. Și a ciudat cum prima zi de zi,padk isbutea să fie o zi de sărbătoare, chiar mai dătătoare de sprinteneală și de voioșie decât prima zi de primăvară. Poate că era în această ciudată bucurie, senzația estetică de unitate și simplu pe care zăpada o dă spectacolului nostru cotidian. Poate că era vizita morții ce ne înveselea sub cortul ăsta alb de puf și de nimic... Dar, ne bucuram. Acum, zăpada se vestea de mult. N’a mai venit cu acea discreție de pisică, mângâioasă și calmă... De săptămâni de zile, simțurile noastre astronomice o prevesteau apropiată. Zăpada a venit de data aceasta cu pregătirea sgomotoasă și supărătoare a unei vizite de suverană o+bwH ©. Unde sunt zăpezile de odinioară!» Unde sunt zăpezile discrete și amicale de altădată... Și, de trei zile, ninge într’una. O zăpadă searbădă care se dă bătută iute de pământul care o desființează. Doar arborii și coperișurile primesc înfrânți ocupația zi albă. Pe străzi se adună doar noroi. Și noroiul crește cu fiecare oră. Cetățeanul iese cu greu din curte și înjură primăria care nu curăță, trotuarele. Eri, un vecin al meu a căzut și și-a rupt piciorul. Mă gândesc chiar cu riscul de a fi antipatic cititorilor mei, ce-ar fi dacă s'ar trece în noua constituție obligația ca fiecare cetățean să-și curețe trotuarul din fața casei? Poate că ăsta ar fi singurul mijloc de a impune o datorie ce este așa de firească și de elementară aiurea. D. CH. featureȘTI, Sărindar 9—11 8 Pagini fondat In 1904 da Const. MILLE ANUL XIX , No. 5771 Duminică 76 Hccmbrie 1977 1 Leu exemplarul In țară 2 Lelex. In străinătate Cotele d-lui Vintilă Brătianu avem în sfârșit dovada deplină a formidabilei ipocrizii care caracterizează politica financiară a guvernului actual. De un an de zile așteptăm să cunoaștem intențiile d-lui vintilă Brătianu cu privire la reforma fiscală. Am înregistrat, înainte de venirea partidului liberal la putere, toate criticele și toate făgăduelile și aveam dreptul să credem că acest partid vine la conducerea țării cu o reformă financiară elaborată dinainte. In loc de aceasta am asistat timp de un an la dibuelile cele mai jalnice pentru a studia legiuirea d-luii Titulescu, pentru a modifica mici detalii și unele titulaturi fără a schimba nimic în fond. Numeroase comitete și comisiui au studiat o nouă reformă, care, în momentul când s’a cunoscut, semăna ca un frate geamăn cu mult criticata lege a d-lui N. Titulescu. "A fost o decepție care ne edifica pe deplin și asupra valorii criticelor aduse și asupra concepțiilor actualului ministru de finanțe. Printr’o tactică șireată ni se ascunsese însă până acum partea esențială a noului proect și anume cotele de impunere. Aflasem în ce îe vom fi impuși, însă nu cunoșteam încă valoarea în cifre a impozitelor. D-l Brătianu rezerva această revelație pour la bonne irauche și declara in Interviewuri ibine că valoarea impozitelor nu va fixată decât în ultimul moment. in această cauză păstrasem o Huiie mare dar vană. Socotiam anume că nouile cote vor fi mai moderate și că In acest fel se vor repara excesele de fiscalitate ale legiuirii d-lui Titulescu. In definitiv toată campania sn contra acestora i se dusese pe tema cotelor prea 'mari. ' Astăzi, în fine, iluzia ni se nărue. D-î Vintilă Brătianu, neputându-se ascunde mai mult timp, dă publicității cotele d-sale. Ei bine, ele sunt cu mult mai mari decât impozitele Î l-lui Titulescu. Iată deci la ce se educe și priceperea și campania demagogică a guvernului actual: o cursă ipocrită întinsă contribuabilului, care și-a dat votul, în speranța unei reduceri a sarcinelor fisccale. Guvernul, odată stăpân pe p miere și poate în ajun de a o părăsi, lansează o reformă mult mai apăsătoare decât aceea din anul trecut. Chestiunea este cu mult prea arzătoare și prea vastă pentru a fi rezolvată într’un singur articol. Vom fi siliți să aducem pe larg toate dovezile afirmației noastre și — B’aibă grije guvernul — suntem în măsură să le aducem. De astă dată ne mulțumim a cita următoarele cifre elocvente : D-l Vintilă Brătianu menține în primul rând întocmai impozitul progresiv pe venitul global. El nu adaugă nimic la progresivitatea acestui impozit care e singurul democratic și nivelator, ci menține pur și simplu scara progresivă care merge pană la perceperea unei cote de 50% la sută la veniturile mai mari decât 10 milioane. Acolo insă unde o reducere se impunea nu numai din motive fiscale și economice, dar și din motive de dreptate socială, d-l Brătianu urcă impozitele. In adevăr, toate impozitele celulare sunt sporite peste limitele maxime fixate de fostul ministru de finanțe . După legea din anul trecut cedula proprietăților funciare neclădite și aceea a proprietăților clădite era de 15 la sută, iar cedula exploatațiilor agricole se oprea la 12 la sută. După proectul fixat era de comisia d-lui Brătianu, toate aceste cedule se urcă la un total de 20 la sută. După legea Titulescu, cedula exploatațiunilor comerciale și industriale era de 10 și 12 la sută. După proectul liberal ea se urcă la 15 la sută. Cedula veniturilor din valorile mobiliare era în legea averescană de 13 și 15 la sută. La d. Vintilă Brătianu ea se urca la 18 la sută. In vechea lege codula profesiilor libere era de 10 la sută. In noul proect ea se ridică la 12 și 14 la sută. Iată deci care este adevărul adevărat asupra viitoarelor impozite, pe care un parlament fără opoziție le va vota fără a ciâcni sub priviriel severe ale șefului. Contribuabilul român copleșit de biruri directe și de dări indirecte de tot idul va fi susrumat de impozitele care se adaugă acum. Ni se promite, ce e drept, o evaluare ma puțin severă decât aceea prevăzută de vechea lege. Dar care sunt garanțiile pe care guvernul le dă în această privință? Cunoaștem doar îndeajuns procedeele agenților de percepție. Este sigur că nouile impozite vor contribui în măsura extraordinară la scumpirea traiului. Dacă acesta e scopul urmărit de guvern, atunci el va fi atins pe deplin. Nu putem termina această scurtă expunere decât amintind făgăduiala făcută de partidul liberal în programul votat de congresul de 27 Noembrie 1921 : „Partidul liberal va schimba impozitele. Va propune un impozit progresiv pe venit mai simplu si mai moderat, va modifica și va ușura actualul regim de prestație apăsător și nedrept, va desființa impozitul pe exploatările agricole și pe drm de afaceri, care duce la scumpirea traiului, etc. etc.“ Publicul are acum dovada felului în care liberalii „au schimbat impozitele". E o schimbare. în adevăr, dar o schimbare în rău. EUGEN FILOTTI Consiliul de miniștri CITIREA MESAGIULUI D.Ih. Morzescu a dat cetire proectului de mesaj pe care regele o va citi la deschiderea Corpurilor Legiuitoare ,proect pe care membrii guvernului lau aprobat. Mesajul vorbeste de actul încoronării și de Însemnătatea lui. Urmează apoi un pasaj in care se vorbește de armata noastră, care gata oricând să facă față oricărei eventualități. Mesajul anunță depunerea Constituției pe biurourile Corpurilor Legiuitoare insistând asupra importanței de a se vota noul așezământ al Trombrdei întregite. Cea mai mare parte a Mesajului se ocupă de reforma fiscală. După adoptarea proectului de Mesaj, d. Vintilă Brătianu a continuat cu cerirea legilor financiare, care au fost aprobate de consiliu. ziarelor Adeverul‘și,Dimineaț Pretai 15 Lei Teribilă explozie fațr“o mini 100 DE LUCRATORI ÎNGROPAȚI DE VII — Roma. 24. — In urma unei explozii in minele din Woodward (Statele Unite) au rămas îngropat! aproape 100 minieri. Unificarea legislației Ce au făcut până acum conisiunile Proiectul noului cod penal O legiune modernă Deși unificarea legislației este una din principalele condiții ale consolidării interne, ea a fost până acum nesocotită sau lăsată pe planul al doilea de toate guvernele. In interval, problema a devenit din ce în ce mai arzătoare, astfel că guvernul nu se mai poate sustrage deslegării ei. Marile deosebiri care există în regimul civil ca și în legislația penală între diferitele provincii, fac ca aplicarea legilor să fie foarte grea și foarte nesigură. Problemele de detaliu care se pun cu ocazia unificării legislației sunt însă atât de numeroase și de dificile, încât marea reformă nu poate fi îndeplinită decât cu multă precauție și cu studii aprofundate. Nimic n'ar fi mai primejdios decât o unificare pripită care să nesocotească moravurile și tradițiile juridice ale diferitelor regiuni și să impună o serie de legi artificiale — așa cum odinioară s’a impus codul Napoleon. Dar începutul trebue făcut imediat și continuat cu cea mai mare stăruință. CE S’A FĂCUT PANA ACUM Sunt doi ani de când ministrul de justiție de atuni, regretatul Dem. Greceanu, dându-și seama de importanta deosebită a probleme) a instituit pe lângă departamentul său o comisiune legislativă. Această comisiune a fost prezidată de d. Corneliu Manaiescu-Râmniceanu și imediat după constituire s-a împărțit în subcomisiuni după specialități. Fiecare din aceste subcomisiuni urma să lucreze la redactarea nouilor proecte de coduri. In treacăt, fie zis, deși aceste comisiuni au fost formate din specialiști de frunte, lucrările au progresat foarte încet. NOUL COD CIVIL Comisiunea pentru alcătuirea noului cod civil a terminat redactarea ante proectului care a și fost publicat în rexista ,,Tribuna Juridică“. Membrii acestei comisiuni au delegat cu redactarea acestui ante-proeot pe d. prof. Dem. Alexandrescu den Universitatea din Iași. In anteproeotul său d. prof. Alexandrescu, a luat multe dispoziții bune din codul civil al Ardealului și Bucovinei menținând structura generală a actualului cod civil din vechiul regat. MAJORITATEA LA 25 ANI Se zice că guvernul actual își propune să introducă în noua Constituție o mai largă și expeditivă răspundere ministerială. Foarte bine și frumos. De ce atunci nu profită de ocazie spre a dovedi prin fapte aceste bune intențiuni ale sale ? De zece luni guvernul liberal, fie prin presa lul, fie direct prin afirmările numeroase și reiterate ale unora din miniștri, ne denunță grozăvenii asupra actelor ilegale și incorecte ale suveranlui trecut. Ultima, că la ministerul de Industrie s’au irosit ceva mai bine de cinci sute de milioane, e gogonată de tot. Și mai cu seamă în chestiuni de mânuire de bani publici trebuesc trași la răspundere miniștrii când cad în culpă. Deși Constituția iu ființa e pe punctul de a-și da duhul, ea e încă în vigoare și într’ânsa se prevede răspunderea ministerială. De ce guvernul nu cere urmărirea vinovaților ? Iată, ca mâine se deschid Corpurile legiuitoare. Dacă nici din sânul lor și nici din inițiativa guvernului nu va porni cererea de urmărire atunci din de comisiune deoarece mai există două una, ori a ne găsim taata u. in aceiași chestiune um aprofundat raport al d-lui Buzdugan, dek Curtea de casație. Subcomisiunile pentru alcătuirea noului cod comercial, de justiție militară, procedură civilă, drept constituțional nu și-au terminat până acum lucrările. ALCĂTUIREA CODULUI PENAL Numai comisiunea pentru alcătuirea noului cod penal, nu numai că și-a terminat lucrările aducând codului penal modificările necesare, dar a si revizuit toate textele pârei generale ale codului penal. După terminarea întregei lucrări s’a dat cetire anteproeotului care a fi fost adoptat de comisiune. Deși unii caută să păstreze cel mai desăvârșit secret în jurul lucrărilor acestei comisiuni totuși suntem în măsură să comunicăm principalele modificări aduse noului cod penal. Comisiunea a căutat să păstreze în alcătuirea noului cod, principiile fundamentale ale școalei clasice cari sunt azi la baza tuturor legiuirilor penale moderne ,și să nu țină seama mult repriciniiie goalei Noile dispozițiuni prevăzute în acest proect sunt interesante și vor mai provoca multe discusiuni. La regimul persoanelor se ridică majoritatea la 25 ml de la 21 ani cât era până acum. Deasemeni se aduc multe modificări în tutelă, curatelă, căsătorie ,1 mai cu seamă la divorț, unde se desființează divorțul prin consimții mântui mutual. Noul proect conține multe dispoziții privitoare la cercetarea paternitătei. Se admite aducerea dovezilor de paternitate pentru a asigura un trăi onorabil copiilor naturali. Proectul întocmit de d. Dem. 1 Alexandrescu n’a fost încă adoptate positiviste a căror transferare în fost pentru introducerea pedepsei codul penal al lui Enrico Ferri nu a cu bătaie, însă după îndelungate dat rezultate mulțumitoare. MODELELE STRĂINE ÎNTREBUINȚATE Pentru redactarea noului cod penal legiuitorii au avut în vedere principiile codului penal francez, ungur, italian, olandez, japonez, anteproedul codului penal elvețian redactat de Stoss precum și dezideratele congreselor penitenciare ținite în ultimul timp. Prin modificările importante ce i s-au adus, noul cod penal, care rămâne a fi prezentat Parlamentului de către ministrul de justiție, poate fi considerat ca ultima expresie a științelor penale și poate sta în fruntea legiuirilor noastre. CE CUPRINDE NOUL COD In materie de pedepse s’a menținut sistemul codului panal din vechiul regat mărindu-se maximul închisoarei corecționale. S’a pus în discuție chestiunea pedepsei cu moartea și comisiunea s’a pronunțat contra pedepsei cu moartea. Aceasta cu atât mai mult cu cât trebuiau așteptate hotărârile comisiunei pentru redactarea Consituției care avea să decidă dacă se menține sau nu textul constituției care în mod imperativ oprește înființarea prin lege a pedepsei și moartea în afară de cazurile prevăzute de codul justiției militare. PEDEAPSA CU BATAIA Unii membri ai comisimei au discusiuni și numai cu o mică majoritate s’a pronunțat contra pedepsei cu bătaia. INFRACȚIUNILE SĂVÂRȘITE IN STRAPIATATE O vie discuție s’a ivit și în jurul pedepsitei delictelor săvârșite în străinătate. S’a trecut în ante-proect că pentru infracțiunile de acest gen se menține sistemul mixt. Vor fi pedepsiți și românii cari au săvârșit infracțiuni grave precum și străinii cari la noi s’au făcut vinovați de infracțiuni împotriva siguranței statulul, a creditului tărei sau a cetatea lor stabilite în țară. Prin texte precise se stabilește imunitatea agenților diplomatici și a Suveranilor străini, cari până acum deși admise existau numai în virtutea uzanțelor internaționale. Comisiunea a admis de asemenea acțiunea în decădere care are de scop pronunțarea incapacitătei împotriva acelor români cari au suferit condamnatiuni penale în străinătate. * Vom continua în numărul de mâine să arătăm modificările aduse. I« Nedetea Vorbe și fapte nei patente calomnii, ori că tot ce se plănuește ca reformă constituțională e o simplă jucărie sau o curată ipocrizie. I. T. La tribunal Un împricinat a tras focuri de revolver la tribunal. Ziarele Judecătorul. — Ce argument mai aveți in sprijinul dv ? Imuri cinatul. —Pe ăsta,. Femeile în parlamentul englez TREI ALESE Cele două femei deputate din vechea Cameră, au fost realese: lady Astor, (jos la dreapta) conservatoare independentă, și d-na Winkingham, liberală, partizană a lui Asquith (sus). Din cele 19 femei cari s'au prezentat in alegeri, numai una a fost aleasă: d-na Alberton, liberală (la stânga). Să-i tragem din căciulă Cine a crezut vre odată că inchhipuirea omenească poate să fie mai di har decât realitatea n’are decât să se uite la halul în care a ajuns comisia Interimară a Capitalei și se va încredința că amar s’a înșelat. Nu cred sa existe pe lume cronicar, fie el un genit comic sau un tragedian shakespearian care să poată reda aidoma cele ce se petrec la primăria noastră. Până astăzi s’au încercat cu două sisteme în materie de gospodărie comunală : ori consilii alese de guverne, ori comisii interimare numite de guverne. Se zice că pe viitor va fi altfel, că se va amesteca și poporul în aceste gospodării, cu vot direct, egal, secret și proportional. Sa dea Domnul ca să iasă mai bine la Comune decât a eșit până în prezent pentru parlament Dar ce ne facem până atunci ? Căci astfel cum stau lucrurile ele nu mai pot dura. Evident că decât asa e preferabil să nu fie nimeni la Comună, să rămâie văduvă de consilieri. Iară asta nu va voi s'o admită guvernul. Iată ce aș propune eu ca măsură interimară până ce votul universal ne va scăpa — dacă ne va scăpa — de comisiile interimare. Să se puie într’o căciulă o mie de nume la întâmplare și să se tragă 31 de bilete. De ce n'am încerca-o și pe aste g INDEX t i Citiți continuat« în pag. II-a) Viața in Japonia Cele trei perioade Expoziții de pictură și concursuri poetice influenta europeană Cultura japoneză ne apare cu o viață materială specifică, cu o viață a socială plină de obiceiuri străine, e nouă, și mai ales cu o viață morală , care comportă o filosofie, o etică și o estetică atât de ciudată concepțiilor noastre. Și pentru a fi înțeleasă, această cultură are nevoe, pe lângă o întreagă serie de explicații, și de o cunoaștere a istoriei, și a elementelor exterioare care au influențat-o, și care au determinat dezvoltarea ei. Istoria Japoniei este dominată de două mari evenimente care au transformat ideile și sentimentele japonezilor, și au marcat deci două mari momente în evoluția culturii japoneze: introducerea civilizației chineze în sec. VI-lea, și apoi introducerea civilizației europene occidentale, în mijlocul sec. XIX-lea. De aci trei mari perioade in istoria culturii japoneze: 1) perioada japoneză pură, cu o cultură spontană, originală și fără influente străine. 2) perioda influentei chineze, cu introducerea civilizației chineze: scriitura in sec. V-lea și budismul în sec. VI-lea. Ea joacă aproape rolul pe care l-a jucat vechia civilizație grecofintină in cultura europeană; iar budismul, rolul jucat la noi de introducerea creștinismului. 3) perioada influenței europene. Aceste trei perioade nu sunt perfect distincte, căci evenimentele care le-au determinat nu au marcat o schimbare bruscă a ideologiei și a producțiilor artistico-literare. De aceea japonezii împart cultura lor in 7 perioade, urmând principalele faze ale istoriei lor. In Prima perioadă începe de la originele imperiului și ține până în secolul al VIII-lea după Christos. Poporul japonez, format din emigranți mongoli și malaezi, duce o viață aproape nomadă, in care nu se poate vorbi de o cultură propriu zisă, și care se reduce la câteva cântece populare și la ritualuri sacre șintoiste.Șintoismul e religia , pur japoneză). Marcând caracterele lor native, neinfluențate de cultura chineză și de efectele budismului, acestea și-au păstrat până azi intreaga lor vitalitate. A doua perioadă. — Către începutul secolului al VIII-lea Începe epoca de splendoare a culturii japoneze, cu strămutarea capitalei lui Nara, care dă numele său întregului secol al VIII-lea. Până și azi se văd acolo vetigiile acestor progrese , monumente de artă datorite artiștiilor coreeni, menite să dea strălucirea noului cult budismul. Acum își au origina: arhitectura în temple și pagode, sculptura în mari monumente de lemn și bronz, pictura murală, precum și sculptura miniaturilor în lemn Tot în acest secol de , strălucire a artelor, se fondează prima universitate pentru răspândirea culturii chineze, o universitate cu sie] facultăți, istorie, literatură clasică,] drept ș’’ matematici Literatura apărută din curiozități istorice și lierism, ia o dezvoltare uimitoare; in special poezia, atât in formă cât și în fondul liric, ajunge culmi aproape neegalate până azi. Cu drept cu evânt, deci, secolul Nara se va numi ți epoca de aur. ^ 4* n A treia perioadă. — Este epoca clasică, cu mutarea capitalei la Kyoto, și ține sec. IX-lea, X-lea și a jumătate din XI-lea. E caracterizată prin prosperitatea a, materială, cultura, socială și rafinammentul sufletului, care, toate trei, nu se dezvolta deopotrivă. jr împărații abandonă direcția poli- p]tică familiei Fugioara, care neglijează admb du stri fio dedându-se plăcerilor. Curtea devine un loc de desi 0 fftrări, cu moravuri Mheret și lux, și cu o atmosferă prielnică dezvoltării c, artelor. Damele de onoare și nobilii . Curții devin oameni de litere și est li toth prin organizarea de expoziții n* y pictură și concursuri poetice. Toți- acum (sec. X-lea), apar primele ziarele japoneze, cărți cu impresii și romane. • Dezvoltarea aceasta e ajutată și de progresele limbii naționale și filmarea scriiturii japoneze Katakana și Hiragana, deosebită de cea chininezu. Spiritul nou și ușor înclinat , spre frivolitate și frumos, ia locul vechiului spirit arid, preocupat nu numai de cercetarea greoie a compo*nizitiilor chineze. De aceea cele maii renumite capo-d’opere naționale i- sunt datorite in această epocă femeilor; la aceasta se adaugă și faptul că, începând cu sec. XI-Iea, imperiul intră iotr’o perioadă de lupte civile. Puterea familiei Fugioar ® 0 cade odată cu această epocă Heiae 1 (Heiangio e numele vechi al orașului Kyoto), și capitala se strămută , la Kamakura. A patra perioadă. Prin căderea familiei Fugioara, puterea imperialălâ « restaurată, și începe Evul Mediu japonez, caracterizat prin exercitarea puterii efective de către clasa militară. Drept consecință, preocupările intelectuale dispar impreună cu influența chineză, din cauza luptei împotriva pirateriilor de pe coastele Chinei și Coreei. Spiritul literar și științific însă nu dispare cu totul, grație călugărilor budiști. Dar aceea din epoca feudală a Kamaku, , rol — care mai târziu a fost ditrusă printr’un cataclism — n’au mai rămas decât două monumente de artă: un templu al zeului războiului, și un imens Buda (Daibuzu), ce pare a privi la picioarele lui pulberea gloriei umane. A cincea perioadă. Către sec. TII puterea imperială este iarăși cucererită de ș oguni (generalisim, un fel de vice-impărat), însă din cauza rivalității a două familii de șoguni cari își revendică supremația, cea mai mare parte a acestei perioade , tot războinică și tulbure, până la deplina triumfare a familiei Așikaga, care reîntronează capitala la Kyoto. Producția literară se mărginește tot la scrierile călugărilor și povestirilor cu caracter războinic. Către sfârșit însă pacea reinstalează curtea elegantă și artistă, în care triumfă două forme estetice originale, derivate de ceremoniala ceaiului, și care rămân creațiile cele mai originale ale artei japoneze. Arta grădinilor și a aranjamentului florilor. Producția literară însă, după o stagnare de aproape 4 secole, renaște foarte timid. Un singur nou gen literar merită a fi menționat: drama lirică, cunoscută sub numele de No. A șasea perioadă este tulburată la începutul ei de nouă lupte între șoguni, și de apariția misionarilor portughezi și spanioli, care, odată cu descoperirea Japoniei în 1542, invadează Imperiul cu propaganda creșttinismului. Abia pe la 1600 reîncepe epoca de liniște, prin instalarea pe baze solide a marelui Șogunat Tokungawa, și care dă Japoniei două secole și juni de pace și prosperitate, e cea mai frumoasă epocă a civilizației japoneze. Odată cu pacea și mutarea Capitalei la Edo (vechea denumire a orașului Tokyo, reîncepe epoca de strălucire artistică și intelectuală. Trăsătura caracteristică a acesei epoci, atât de fecundă, este democratismul. Producția nu se mai adresează unei elite restrânse, ci mulțimea. Pe de o parte guvernământul se preocupă de dezvoltarea învățământului public, și pe de alta, prin prosperitatea economică, cărțile Arhitectură japoneză . Un templu din Kyoto