Dimineaţa, decembrie 1922 (Anul 19, nr. 5776-5806)
1922-12-07 / nr. 5782
șrins mu toAIA lumea Literatură^Artă--Știință ECOURI Sprsi împrejurări cine soldaritatea între oameni e atât de necesară încât si regii se folosesc de ea. In primele zile de furie ale revoltei din Atena, toate cabinetele europene au făcut mare cal de viata fostului rege Constantin. Acum în urmă după executarea foștilor miniștri ai acestuia, s'au făcut iarăși presiuni mari în procesul princispelui Andrei. Acuzatul are rude însemnate și toti regii au făcut demersuri ca nu cumva nepotul, vămii si cumnatul lor să aibă soarta bietului Ounaris. Pentru Gunaris, însâL si pentru ceilalți membri al fostului guvern, s‘au făcut demersuri slabe, așa ca si se spue ci s’au făcut De ce nu s-au solidarizat si primii miniștri ai Europei ca si scape la moartea e un fost coleg, cum s-au solidarizat monarhii pentru anul de-a lor ? Probabil că Europa a devenit *fii de democrată, în cit în 3 oprește regii pentru războaele viitoare. Miniștrii lor vor plăti oalele sparte. * Ministerul instrucțiunei publice Interzice elevilor frecventarea următoarelor localuri: Teatrele ce reprezintă piese frivole sau imorale, teatrele de varietăți cafeurile-chantante, cabareturile, berăriile, cafenelele, bodegile, cârciumile, localurile de joc de noroc, cazinourile, câmpurile de curs © (hipodromurile) unde se pariază. Jocurile de biliard, balurile, cluburile de orice fel, sălile and se țin întruniri sau conferințe politice, în schimb le lasă manifestațiile de stradă, și elevelor ceaiurile dansante. Primim știrea că sesd apele Dunărei Probabil ca d. Corbescu a fost numit în comisiunea dunăreană, LILIOM Teatre!?, muzica și literatura Opera Română pregătește o nouăpremieră cu „Madara ® Buterfly“ ,&e Piscotul. Rolurile principale vor fi cântate de d-na Rodrigo, d-nii Rateego și Luipescu. Se mai repeta: „Bobesna“ era «conducerea d-lui Georgeson și „Werthar“ și* conducew» «Mmî Noniir Oteacu. Viitoarea premieră te ieannull Naționale „Hodda Gabler“ de Trisen, m d-na Filotti, d-nii Dametrîad, Soream și Livescu. Piesa e pusă în scenă de â. P. Gusty. Durainkc# 10 Deremfori © te ora 5 p. m. spiartetul Nettem dă un festival Frank în ante Fundației Carol. ■ cu concursul d-nei Eliza Băîco- Jarrah» d-lui Amed Alaceandreean. „Adevĕrul Literar și Artistic“ de Duminica viitoare va avea o pagină , consacrată memoriei lui Petre Isipi yescu, povestitorul de la moartea cfiii!« se impjlinesc treizeci și cinci da ani. # ■* Știri Artistice La 10 Decembrie a. c. Societatea Doamnelor o nouă înjghebare artistică va deschide o expoziție la Maison d’Art. Societatea e pusă sub conducerea "d-nei Cerina Cunescu-Stark, cunosi ffl în si noastră artist,fi. Vor expune lucrări, între altele: D-nele și D-șoarele Nina Arbore, Olga Orezeanu, Hadira Maniu, Cecilia Cotegiu-Stork, Maria Ciurdea Steurer, Bratea (Filat), E. Popea, Bulighin, Oteelșeanu Gafencu, Ana Thorend etc. Mai anunță expoziții d-nii Paul Verona, Mario Ledda și d-nile Honigi și Filotti-Atouneitî. Afi Pentru luna Februarie anul viitor toate cele trei săli de la Mozart ara fost oprite de pictorul Iser. III. La „Mozart“ s’a deschis expoziția de uleiuri acuarele și desena Jrodica Maniu. în curând se vor deschide la Molari expozițiile d-lor Petre Iorgulescu, Muntenescu Liiertia Mihail. #• La 20 Decembrie a. c. pictorul Neculai Constantinescu va deschide o expoziție de peisagii românești într’una din sălile ’« sus ale Ateneului NF In luna Ianuarie, pietarel N. Tonitza va deschide la Ateneu o expoziție cu toate lucrările făcute tn ultimii ani. de la stabilirea sa la Vălenii-de-Munte. * Marcel Iancu, un picior de a reală valoare, elev al lui Iser, întors în țară după mai mulți ani de studiu in Elveția va deschide la Maison d’Art o expoziție care nu va fi lipsită de interes. Marcel lancu este um simpatic aposteol al cubismului și pe cât se pare manifestarea sa mi-l va disminți predilecțiile arta moderniste. * Octav Băncilă priceau&xî pictor moldovean, va expune chiar la cursul lunii acesteia la Mozartitt * Briese, cunoscutul pictor va deschide o expoziție la d’Art ieșean, Maison Irena artiștilor be BEBM. — Un urma intinâind grevei artiștilor din Berlin, telt mai multe teatre, inclusiv Opem, nu fn* chis porțile. Mizerabilii Din lumea artelor PICTORUL REMARINS FLORIAN. — EXPOZIȚIA D-REI ISADORA CONSTANTINOVICI , PICTORUL GHENEA Fâcând parte dintre cei dintâi pictori ai noștri, interpretul fără de rivat tuturor tainelor marei pictorul Florian ne-a invitat la o nouă manifestare a sa artistică expusă în sala de sus a Ateneului. O serie de 83 de pânze mai selecționate ca oricând, spusi povestea variată și infinită a valurilor, fi sărit pe ape Stând Efect de seara pe baltă, toate sunt, evocarea când senină și nemișcată, când turburată și teisterioasă a întinsului apelor peste care plutește farmecul. Pietonii Florian a cărui sinceritate de colorit reușește a ne da întreaga vreje a naturei, atmosfera vaporoasă a dimineților în mare, «spuse de e s»n dată o adevărată parte de compoziție. Pescarii de chefal Mișcarea oamenilor «are eu tras năvodul, perspectiva profundă a apelor ce se pierd la orizont totul e minunat în această pânză Se cunoaște că artist[] pe pânză terentul ce posedă mai are și o strânsă afinitate cu tot ce e suflet marin pe care îl interpretează ca un adevărat fiu al reginei undet s’a instalat de ani de zile. Expoziția d-rului Florian e o atracție pentru toți amatorii de tablouri frumoase. D-LA ISADORA CONSTANTINOVICI O surpriză puternică și foarte plăcută de rezervă d-ra Constantinovici prin debitul său pe terenul picturei la noi. Bucovineancă de origină, posedând o școală foarte serioasa tânăra artistă e mai presus , decât mulți din consacrații penelului Lucrări viguroase, reliefate, tonalități admirabil armonizate, d-ra Constatentpovici nu are nici un soi de dulcegărie sau sentimentalitate învechită la pânzele sale. Totul e dovada unui talent ce se ridică și se impune de pe prima sa manifestare. In Cobzarul artista unește expresia cu plastica. Modelajul ® pur, parcă sculptat și ansamblul cald. Tipuri din Bucovina. Madona sunt bucăți care vor rămâne și n ® vor face să nu uităm numele acestei artiste cu Înfățișarea simpatică și modestă dar cu talentul viril și real. NATURA MOARTA A B-LUS SHE* NEA Muncind sârguincios și cu perseverență pe ogorul artei, d-1 Ghenea ne dă im note la expoziție, bucăți cinstite și bine prinse după natură. Vederi din CAmpu ineg și foarte reușite pânze cu natură moartă ar face o figură bună în fața celor mai dificili ochi. Remarcărre și brune și struguri și uni buchet de garoafe de an colorit fraged și foarte reușit . Felrafiîî Cârti «Reviste A apărut „Contimporanul" No. 20 cu un bogat și variat sumar. Mumii Ciite-V8 *ii# ae mai pspraglntă Seria 1-a din calebrul roman a lui AI. Dumas $1 Naquet Cei trei Mușchetari !& Cînem» „Im“ DIMINEAȚA Ultima sef a congresului presei Delimitarea profesiei de ziarist-Chestiuna federalei presei ZIUA in Manifestația dela statuia lui C. A* Rosetti D. lorca și manifestațîile de aseară Ședința s’a deschis 12 orele, 10 diminiața sub președinția d-lui C. G. Costa-Foru. După deschiderea ședinței d. C. G. COSTAFORU spune e și ține să reprobe cu toată energia atacul studenților universitari de azi noapte tu cosite redacției mărului „Mântuirea“. Reprobă orice violente contra ziariștilor și ziarelor. (Aplauze). D. D. ATANASIU-CRAIOVA depune o moțiune in ■ acest som (A- plauss). D. P. CIORANEANU citește o moțiune privitoare te, regimul libertatei presei. D. C. BACALBAȘA spune că nu acceptă punctele din moțiune. ÎD. TORLA LA TONGUES In timpul expunere d-lui C. Bacalbașa. Intră în sala congresului d. N. Iorga, care e primit cu o vie manifestație de stopați«. D. C. . BACALBAȘA salută pe d. Iorga care « Venit la mijlocul ziariștilor la primul lor congres, D. IORGA mulțumește pentru primirea ce i s’a făcut și spune că d-sa personal datorește mult presei române, în care a debutat fiind foarte tânăr. D. C. G. COSTA-FORU cere congresului să-i togăduei săă cedeze președinția d-lui N. Iorga. Propunerea e primită cu aplauze, și d. Iorga ocupă scaunul prezidențial mulțumind. LIBERTATEA PRESEI D-mii C. G. Costa-Foru și G Baca’ nașa vorbesc în continuare făcând observații asupra moțiunei privitoare la libertatea presei și ambii vorbitori cer modificarea moțiunei, tot omul ca moțiunea săi nu aibă nici un fel de amenințare contra guvernului în legătură cu neștiinnția libertatei presei. B. COMPOTECA cere închiderea discuți«! Și punerea la vot a moțiunei De puncte. D." BUZDUGAN-Chișintoi In Basarabia și azi există cenzura in starea de asediu. Este pentru libertatea presei. Congresul votează o moțiune privitoare la libertatea presei care are următorul cuprins: MOȚIUNE, 1) . Regimul desăvârșitei libertăți a presei trebui să rdmăe neștirbit mentinăndu-se intru totul principiile inscrise in textele constituționale din 1866 si 1881 referitoare la libertatea presei. Acest principiu este revendicat de congres nu numai in numele presei ci și in interesul cetățenilor și al Țarei întregi. 2) Sub regimul desăvârșitei libertăți prese iși asumă o răspundere întreagă și reală neințelegiind sa se sustragă principiului responsabilitâței și gata a-l aplica și prin propriile sale organe. 8. — Singura jurisăiesiune care va fi competentă să judece toate delictele de presă fără ezcepțiune va fi instituțiunea juraților. 1. — Comitetul congresului va pregăti în timpul cel mai scurt un proces de lege prin care să-și capete redactarea amănunțită principiile denial ms. . 5. —■ Congresul general al presei dă comisiunei care se va alege pentru pregătirea viitorului congres Insărcinarea să organizeze conferințe și la neme întruniri șnibice. „Față de agitațiunile și excesele care in ultimul timp au avut lasta anumite regiuni ale țărei. Față ti- așjrâiafilile la care sta ajuns, față de faptul că s’au distrus tipografii care oricum, reprezintă dacă wu o cetate cel puțin o redută a civilizației. Cel dintâi congres al ziariștilor din țară ține da a sa datorie și*și spate cuvântul Gongma! s’a simțit fericit să asculte cuvântul pornit din inimă și rostit aice, al unui reprezentant al studențimei, la deschidere. De aceea se ferește de să înfiere asemenea fapte, dar totuși trimite cuvâintul de înțelegere studenția«!, să asemenea fapte fac rău prin insăși comiterea lor, țărei, ele căutând să rupă legăturile de frăție ce se leagă intre toți fiii patriei, legături din cari numai poate izvorî bine!» și propășirea României-Mari". MOȚII" "A D-LUI N. IORGA D. Iorga complectează moțiunea cu următoarea propunere: Congresul regretă că măsurile pe cari le impun interesele de apărari a țării au putut fi interpretate adesea abusiv de organele administrative cu hâ*osebire «strunile provincii și dorește ca ele să fie aplicate cu nepărtinire și numai in vederea Scopului arătat. Moțiunea este primita de «ingresiuni. D. PAS revine asupra demonstrațiilor studente*!! doi C. Cluj și din Capitală unde câteva ziare au avut de suferit stricăciuni D. TORC,A răspunde că încercările de felul acesta sunt reprobabile și că nici »iademiiî și nici altă categorie de cetățeni n’au învățat deja d-sa Să se comporte astfel. LA STATUIA LUI C. A. ROSETTI La orele 12 jun. după ridicarea ședinței, ziariștii congresiști e’au dus în corpore la statuia lui C A. Rosetti unde au depus o foarte frumoasă coroană de lauri,ca recunoștință a ziariștilor pentru marele luptător al libertății presei. La statuia lui C. A. Rosetti, d. N. Iorga spune următoarele: Depunem această coroană adevăratului înlesneetor al presei române, în calitate de luptător și gânditor liber? care s’a pus in slujba adevăratei opinii publice servindu-și na. fimnes. Veșnică-! fie amintirea. ȘEDINȚA DE DUPĂ AMIAZA Dezbaterile au receput 1 ® orbie 1 d. a. D. G DEM FTRESCU cere autorizația congresului să întregească discunstiî ros.fit de d-1 G Bacalbașa la inaugurarea Palatului Sindicatuilui D-1 președinte al Sindicatului a adus mulțumirile noastre tuturor celor cari prin munca lor au contribuit, la înălțarea acestui lăcaș: am mulțumit artii terților, am mulțumit meseriașilor etc. Dar a uitat să mulțumească aceluia care și-a sacrificat nu numai timpul său liber, ci și sănătatea sa, sacrificiu fără de care azi nu ne puteam Întruni tn acest rod de congres ; e vorba de d. Simon Pauker, vicepreședintele Sindicatului ziariștilor din București. Cred că întrunesc asentimentul d-voastră al tuturor dacă exprim recunoscătoarele noastre mulțumiri colegului nostru S. Pauker pentru munca devotată și de a interesatii căreia îi datorăm terminarea palatului nostru. Aplauze și aprobări generale. D. G BACALBAȘA, Dați-mî voie să mă asociez și eu din toată inima 1a cuvintele d-lui Demetrescu. Am avut și eu intenția să mii fac interpretul mulțumirii dv. față de d. L. Pauker, care, fără precuspețire, și-a jertfit cu un avânt generos, timpul și liniștea pentru desăvârșirea acestui lăcaș. Țin să declar cu fără Simon Pauker nici n’ai și fi pornit la lucru. Congresul aplaudă îndelung, manifestându-și astfel recunoștința pentru d. L. Pauker. Se intră în ordinea de zi. D-L N. DAȘCOVICI dă citire raportului său asupra : Contractului profesional al ziaristului. Vorbitorul spune că libertatea deplină a presei pentru ca să fie reală trebuește ca starea materială a ziaristului să fie bine consolidată. Propune ca pe viitor angajamentele dintre patroni și ziariști, să fie prevăzute printr-un contract ln care să se prevadă condițiile de preaviz din ambele părți contractuale. D. Dașcovici citește o moțiune în sensul raportului său care este votată cu unanimitate. *. DELIMITAREA profesiei de ZIARIST B. IOSIF NĂDEJDE raportor, expune chestiunea delimitarei profesiunei de ziarist,. D-sa arată că principiul libertății presei fiind proclamat în mod solemn, nici o îngrădire nu se poate opune oricui de a-și expune în seria cugetarea, dacă au posibilitatea să o facă. Dar nu toți cei ce scriu la ziare, sunt ziariști. O definiție precisă a ziaristului profesionist nu se poate da. Există însă o g urnă de criterii după cari se poate recunoaște un ziarist profesionist. Acestea sunt: Să fie legat în mod intim de un ziar, în care să colaboreze in calitate de redactor, secretar de redacție, ajutor la secretariat, corector sau corespondent. Intră in această categorie și desemnatarul dacă lucrează in mod permanent cum și directorul dacă e profesionist. Ei trebue să aibă o vechime de doi sau trei ani ca o dovadă a continuității Mai trebue să facă din ziaristică principala lor ocupațiune. Calitatea de ziarist profesionist au căderea de a o recunoaște numai asociațiile de presă, pe baza criteriilor de mai sus. Calitatea de membru al lamei asociații de presă, modem titlul de ziartir profesionist. Pentru aceasta în«» asociațiile vor trebui să facă o riguroasă s elecțiune a membrilor lor și să nu admită decât pe fidela cari Întrunesc criteriile de mai sus. Propune înființarea unei federale a presei, în care nu nu intre, pentru moment, decât acele asociații care întrunesc condițiile unei bune selecționări. Celelalte asociații nu vor putea intra în federală decât conformându-se tuturor obligațiunilor de selecționare. Cu chipul acesta corpul Mariștilor se va delimita un modul cel mai precis și mai satisfăcător. " ■» — D. EUG. FILOTI. Vorbește de fon. prejurările în cari s’a constituit ,„Uniuea ziariștilor profesioniști”. D. C. DEMETRESCU, aduce elogii d-liui C Miile carre a participat la toate ședințele congresului. Aduce deasemea elogii d-lor Iosif . d â dejde și N. Dațcovici pentru documentatele lor rapoarte privitoare la raporturile dintre patroni și ziariști, și propune să se ceară ministrului mwracîî să facă un contract de muncă și pentru ziariști Mai vorbesc d-nîi St. ylădescu din Temișoara, L. PasHkerov, Kaufman- Dari și Fudulii din Chișinău. p. SZEHO-Oul din partea presei minoritare, declară că presa minoritară nu înțelege să se deosibească de presa română, rămânând însă la principiile lor de a reprezintă în mod cinstit tendințele culturale ale minorităților pe cari le reprezintă. Nu se vor gândi să fie provocatori pentru că înțeleg să rămân cetățeni loiali ai statului român. întreaga expunere a d-lui Kreno a fost des întreruptă de aplauzele congresiștilor. D. R. ANASTASESCU propune votarea următoarei moțiuni: MOȚIUNE Congresul presei întrunit în zilele de 3—1 și 5 Decembrie 1922, hotărăște ca Federala Presei să exprime directorilor, editori sau de ziare de pretutindeni din cuprinsul țării, dorința ca pentru complectarea locurilor vacante, nn redacțiunile ziarelor lor să nu facă apel decât numai la ziaristii recunoscuți ca atare, rămași fără ocupațiune nu din vina lor ci din vina împrejurărilor vitrege presei DOUA DONAȚII D-na Smara-Gheorghiu donează 10.000 lei din venitul căruia să se facă portretele ziariștilor merituoși și cari săi fie păstrate In palatul Sindicatului Ziariștilor. D. C. DEM F.TRESCU comunică ziariștilor că d. Ig. Mirrea a donat 10.900 lei Sindicatului Ziariștilor. INTERNAȚIONALA PRESEI D. C MILLE face un raport privitor la internaționala presei gi la participarea presei române la internaționala presei. D. P. CIORANEBANU propune că al doilea reprezentant al presei române să fie d. Agârbiceanu. D. AGÂRBICEANU mulțumește congresului, și declină mandatul pentru o altă persoană. D. C. BACALBAȘA cere congresului să aleagă doi delegați, întrucât mandatul său 1,1 consideră expirat. Congresul alege pe d-nii C. Bacalbașa și C. .Miile prin aclamare. FEDERALA PRESEI Prezidează d. C. Mille. Se discută,propunerea constituirei unei federale a presei. Fac diferite observații în legătură cu această propunere d-nii C. G. Costa-Foru, C. Mille, C. Demetrescu și L. Rintzler Congresul, potrivit moțiunei pr opus 8. de d. L. Rintzler, hotărăște ca toți ziariștii cari au praticipat la organizarea congresului să facă primele lucrări pentru înfăptuirea federației. imnsTHo Noo y3H3<hh3m La orele 7 seara d. Bacalbașa mulțumind congresiștilor declară congresul închis, anunțând că viitorul congres se va ține la Cluj. R. C. D. BANCHETUL Seara a avut loc la Bulevard un banchet la care au participat pe lângă congresiști și mai mulți bărbați politici. S’au ținut discursuri unele cu un important conținut politic. In numărul de mâine vom publica o dare de seamă a discursurilor ținute. ABONAMENTE i Lei pe tissip de un an Lei ISO pe timp de 8 luni Lei 75 pe timp de 3 Luni IN STRAINATATE ei §80 pe timp de un an el ,280 pe ttimp fie 6 luni LeI 140 pe timp fie 3 luni I Guvernul Interpelat în Cameră în ședința de er! a Camerei d. deputat Madgearu a adresat următoarea Interpelare d-lor miniștrii de interne și instrucție publică: Domnule Președinte, Am onoarea întreba pe d-nii miniștrii.al instrucției publice a 1 Internelor dacă sunt Informați că excesele antisemite începute în cercurile studențești din Cluj, s’au extins asupra cercurilor studențești din București și au dat naștere la manifestări condamnabile, împotriva organelor de presă care osândiseră purtarea studenților din Cluj. Faptul că aceste mișcări au trecut de la Cluj la București și fiind vorba de studențime, care are o organizație unitară, lasă să se intrevadă posibilitatea că ele vor continua și în celelalte două centre universitare. I. Constatarea că asemenea manifestații au putut avea loc, dovedește că nu s’a luat nici o măsură ca să se prevină, deși guvernul a avut putința să se informeze din timp. Iar împrejurarea că asemenea dezordine au putut să se producă în în străinătate orice interpretare de atitudine tolerante a organelor administrative. Am onoare a întreba pe d. ministru de interne și pe d. ministru al Instrucției publice, ce măsuri au de gând să ia pentru ca asemenea acte să nu se repete și în ce se .înțeleg a vesteji aceste manifestări ca să împiedice atât în țară cât și în străinătate orice interpetare de solidarizare a opiniei publice românești cu acele manifestări...■’—«I-Li... ...... i Ulfljll—HI 1 IMN..IMN IM Incendierea unor sonde, CAMFINA, 5. — IM, 4 Decembrie, intra orele 2 și 3 un incendiu a izbucnit distrag find sondele 191 și 193 dimpreună cu batalurile și rezervoarele, proprietatea societății „Aquila Franco- Română” din schela MarenL Foncui, în momentul în care vă telesionez, continuă încă cu furie. Pagubele sunt foarte mari și au luat măsuri pentru ca incendia să nu se sutindă. I '£ WQXm.kșTI â ® 23 î Ki Zi eu i Spestae^I © TEATRUL NAȚIONAL, Nunta lui Figaro. TEATRUL LIRIC. — Carmen. TEATRUL REGINA MARIA. — Pygmalion. TEATRUL POPULAR. — Băiat de viață. TEATRUL CAROL CEL MARE— Othelo. REPERTORIUL SAPTAMANEI TEATRUL NAȚIONAL Joi: ziua: Taifun; seara: Inșir’ti Mărgărite. * Vineri: Macbeth. Sâmbătă: ziua: Taifun; seara : Nunta lu: Figaro. Duminică: ziua: O scrisoare pierdută; seara:. Inșir’te Mărgărite. . 1 . TEATRUL LIRIC?' Í (Opera Română) Joi: Lohengrin. Vineri: Vasul Fantomă. Sâmbătă: Carmen. ■ Duminică: ziua: Bărbierul din Sfevilla; seara: Mireasa Vândută. TEATRUL REGINA MARIA (Compania Bulandra) Joi: Kiki. Vineri: Pygmalion. Sâmbătă: ziua: Zviki; seara: Pygmalion. Duminică: ziua: Pygmalion; seara: Kiki. TEATRUL POPULAR Joi: ziua: Băiat de viață; seara: Extemporalul. Vineri: Două orfeline. Sâmbătă: ziua: Băiat de viață; seara: Extemporalul. Duminică, ziua: Băiat de viață; seara: Băiat de viață. TEATRUL CAROL CEL MARE (Turneul Wegener) ș1 Joi: ziua: Tatăl, seara: Othello. Vineri: Tatăl. Sâmbătă: Cei doi Radoffi Reforma învățământului secuisc! — CONFERINȚA BE LA CASA ȘCOALELOR Lucrările pentru reforma învățămâintului secundar au și început seri dimineață, la „Casa Școalelor“. Au participat un număr de peste 100 de directori și profesori de curs secundar din întreaga țară, constituind comisiunea de studiu a reformei. Conferința a fost prezidată de d. dr. Angelescu, ministrul instrucțiunii, asistat de d-nui D. Valaori, secretarul general, Kirițescu, directorul general al învățământului secundar, și toți inspectorii de învățământ secundar. D. Dr. ANGELESCU le-a făcut o expunere generală asupra acestei reforme, arătându-le ce s’a făcut pentru învățământul primar în vara trecută și care este părerea sa, în ceia ce privește organizarea acestui învățământ. Dacă liceul trebuie să fie unitar, cu 7 ori 8 ani, modul cum trebue să recruteze, personalul, corpul didactic, pentru cele două cicluri ale învățământului secundar, relațiile dintre acest învățământ și , învățământul aplicat, controlul, și în fine toate chestiunile cari privesc, direct ori indirect, învățământul sncundar. D. ministru a dat indicațiuni sumare despre concepțiile ministerului în această chestiune, făcând apel la corpul profesoral însuși, să-și explie modul cum privește problemele învățământului secundar, de care va ține seamă în cea mai largă măsură. . » ««• In discuțiunile urmate s’a admis propunerea, ca reforma învățământului secundar, interesând cercurile cele mai largi, discuțiunea ei să nu se mărginească numai între specialiștii propriu ziși, chemați la conferință, ci chiar a publicului mare spre a asocia la reformă, pe toți cei cari ar avea un cuvânt înțelept de spus și experiența folositoare de adus, pentru găsirea celor mai bune soluțiuni. S’a citit apoi programul lucrărilor cuprinzând toate chestiile cari vor forma materialul reformei. Conferința, împărțită în șapte secțiuni, va studia acest material, pe grupe de chestiuni după care apoi vor începe discuțiunile în adunarea plenară. a ' Timpul DESGHEȚ GENERAL IN TIMPUL ZILEI.- TEMPERATURA VARIABILA Buletinul Institutului Meteorologic Central f $ ".1 ®|ieibrie 1922 Situațiunea atmosferică în EuroSipa. orele 8 dimineața. — Antich!anul din vestul continentului și-a continuat înaintarea spre răsărit, ajungând până în Romania, în timp ce depresiunea din nordul Scandinaviei s-a coborât către sud până în nordul Poloniei, determinând vânturi puternice de la vest. Precipitațiuni puțin abundente au căzut pe alocuri, în Belgia, sudul Scandinaviei, Polonia și sudvestul conținentului. Isoterma de 0 gr. I taie Scandinavia, marea Baltică, Polonia și peninsula Balcanică, de.în vest spre est. In regiunea de răsărit a acestei isoterme temperaturile sunt sub 0 gr., iar în cele.; Falie de apus deasupra lui 0 gr. In centrul continentului ee variază în genere între 0—5 gr. I In România.— Presiunea aerului i a continuat să crească cu 5—8 mm. cu influența anticiclonului de la vest care se întinde până în România. Ea era cuprinsă între 7^0 mm. la , Timișoara și 765 mm. la Salina. ] Vântul a suflat de la NW și SW, iar aierul se menține acoperit. Temperatura a crescut fiind cuprins: în'tre 1 gr. la Sulina și minus 7 gr. la Timișoara. In cursul zilei de er, a fost desgheț general afară de nordul ei extrem, și , temperaturi!e maxime au variat între 3 gr.: și minus 1 gr. In cursul nopții înghețulia fost general menținându-se astfel până azi dimineață, iar, temperaturile minime de azîmbațite au variat între minus 8 gr. la Cerna j și minus 3 gr. la București, > j La București-Fiaret'orele [mimeata. — Presiunea atmosferica ș 768 mm. Temp. aer. minus 1 gr. Umez.87 în sută. Cerul acoperit și vântul a suflat deja WSW cu 1 mps. Temp. maxima de eri 1 gr. Temp. minimă de azi .noapte uni . mis 3 gr, ■ ■ :■ Miercuri, 6 Decembrie 1911 '/" Dr. N. Popovici, calea Giiviței iii si P. Schuster, calea Victoriei își. i Steiescu (Thuringher) bilev. ț Ei.iso î bata 45; N., Veissermann, calea M. ■șîlor 6<; „La Galeanu”, calea Giviței 74; G. Uotăranu, str. Vas . Lascar 82; G. Bulandra str. Regâ!35. „Flora” Tr. Romancan), str. Carol FP; M. Cugur, str. Viț olului 99; Aex. Cepreanu (Mihăltianu) calea Moșilor 406; V Gneorgiuu, str. Cium ărmel 95; D Nici iau calea Rahovi 81; V. Barozzi calea Călărașilor 1 î>: Franke! calea Văcărești 77;M. Bai ! ■’idi, str. Nerva-Traian 120. Moisei Hora, str. Belvedere .12. bis. A., Albint. -? ■eal*' .Victoriei 84 v <", v - ■< s ■ -