Dimineaţa, decembrie 1922 (Anul 19, nr. 5776-5806)

1922-12-08 / nr. 5783

Y șt mi XON To4rA lumea Literat^jArtä--$tiintä ECOURI Mióistena de industrie a inter­venit pe lângă fabricele de zahăr din țară, să-i pună la dispoziție o cantitate­ mai mare de zahăr pen­tru funcționari! care ar cumpăra «adănci pe un preț mat­eftin. ! Cu asemenea zaharicale nu pot­ îmbunătăți soarta funcționarilor, pra­ ales că știm din experiența tre­cutului felul cum se face împărțea­la. Numai miniștrii și secretarii generali vor avea cozonac­­eftinî ce Crăciun. * Un comunicat a­ negativinîî elene, dezminte informațiunile ziarelor pa­riziene, care pretind că regele Gre­iei ar fi prizonier în palatul său Atena.­­Majestatea Sa, adaugă comuni­catul, primește pe orice persoană, «e bine-voeste a primi !“ Probabil că pe una nu prea „bi­ne-voește să o vadă.“ E colonelul­­Plastiras, șeful guvernului revolu­ționar. ț •* . Prefectul poliției a primit pe ■rege, în gara dela Cotroceni, cu un picior­ în cismă și altul în șoșon. Su­veranul s’a interesat dacă într’ade­­văr­ încălțămintea s’a scumpit atât de mult, încât nici leafa de general nu mai ajunge Printru doua cisme. I s’a spus ca generalul a fost rănit la o manifestație de strada. „In orice caz, a adăogat Suvera­nii, e o bună reclamă pentru fa­brica de șoșeri! Ziarul­ democrate s’au­ întrebat, după manifestațiile de stradă, în­tâmplate în ultimele zile, dacă nu cumva rostul acestor scandaluri e de natură guvernamentală și cam ce-ar putea urmări guvernul prin asemenea atacuri nocturne. Guvernul a dat cel mai categoric răspuns, menit să lămurească pe cei nedumeriți Pentru a se curma manifestațiile, ministerul de inter­ne a dispus interzicerea ori­cărui fel de întrunire. O asemenea interzicere, când o­­poziția pregătește întruniri de pro­testare în contra votărei Constitu­ții brătieniste, e foare bine venită. Iată secretul. Unul dintre cei executați de co­mitetul revoluționar din Atena, a trimis vorbă înainte de a muri, u­­nuia din fiii săi, să nu care cumva să facă politică. Dacă părinții multora din oame­nii noștri politici ar fi făcut acelaș lucru, poate că s-ar fi evitat multe rele în țara românească. ULIOM * •* Sub ochii femeii Aspasia Mă vor I­ustra spiritele morocă­noase, că proclam ca străbună a fe­minismului pe faimoasa curtezană Aspasia din Milet, soția marelui Pe­ricles și prietena strălucitului gene­ral, a frumosului Alcibiade, dar e vrednică­ de toată lauda, o femee care și-a lăsat numele în istorie, alături de cele mai mari spirite ale vremu­rilor ei. Ne închipuim Atena ca pe o ce­­ta­te de libertate în moravuri, de li­cență chiar­ libertatea o aveau nu­mai bărbații și curtezanele... Femei­le măritate duceau viață cuminte și burgheză, închise in gospodăria lor, crescându-și copiii. Cum autoritatea bărbatului era mare, supunerea fe­meii era nețărmurită... Ea respecta gelozia stăpânului ei și-ți petrecea vremea îndărătul zidurilor gineceu­­lui, torcând, brodând, sau grijind, de miile de treburi ale casei. Această eroină bravă și cuminte, nițel timidă si închizând in sufletul ei, cine știe cdte comori de inteligen­tă și spirit, rămase pe veci necunos­cute, n’a lăsat în istoria celui mai ilustru popor, de­cât parfumul fin al unei flori uscate între paginele u­­nei cărți închise de mult. Și întocmai după cum popoarele sărbătoresc în vremurile noastre pe eroul anonim al războiului — pe umilul soldat ne­cunoscut ,eu ridic în sufletul meu un monument de caldă și sfielnică amintire, străbunelor întru răbda­re și cumințenie. Bar­otă era la Atena o clasă de femei. Erau curtezanele„, Doamne... subiectul e delicat și mentalitatea modernă (era să fic a­­pocrizia) a drapat in jurul acestui cuvânt o mantie de un colorit prea viu si prea bătător la ochi... Nu vorbesc de turma stupidă a slujitoarelor Venerei din treapta_ cea mai inferioară a umanităței, ci de femeile inteligente, emancipate, îî­­bere­ în a căror casă, bărbații ve­neau cum se duc in zilele noastre la club, să petreacă câteva clipe de destindere a spiritului, într'o tovără­șie plăcută, zdm­bitoare, savantă. In casa acestor rare femei inteligente s'a fluturat mai mult spirit de cât nu prea marile si nemuritoarele cărți ce ne-au rămas de la eleni. De ce nu putem auzi ecoul minu­nilor de spirit ce sau desfășurat la ospățurile Aspasiei, in epoca cea mai strălucită a „secolului lui Peri­­cles" f­ic ce nu ne-a păstrat un cronicar meticulos și devotat, ce s'a vorbit la un singur ospăț prezidat, de fai­moasa curtezană greacă . Omenirea ar fi câștigat poate în înțelepciune și strălucire, de­sigur în eleganță și un spirit. Istoria ne-a păstrat din toată mul­țimea fem­eilor ce zac sub piatra moleșită a­ „Eroinei necunoscute“ numele câtorva preotese, al unei a­­mazoane „Penthesileea“, al unei agile învingătoare la curse „Atalanta", al curtezanelor Lais, Thaïs, Rodhopis, As­pas­ia și al unei poetese, Saph­o. Valoarea acestor minunate femei ne apare cu atât mai mare, cu cât poporul din mijlocul căruia s'au ri­dicat, e mai­ strălucit. LUCREZZIA EAR Gura lumii ••• Pretinsului „student“ ano­­nim, care-mi cere adresa in scris. Un pretins student îmi cere, Ca adresa să Ne spui, f-asi trimite-o cu plăcere, Insă. ...n’o cunosc pe-a lui. F. Lobodă Știri artistice " Avându-se în vedere scopul de binefacere pentru care maestrul George Enescu a binevoit a da un singur concert festiv înainte de ple­carea sa în America, în seara zilei de 16 Decembrie a. c. în beneficiul „Leagănului Sfânta Ecaterina“ ca­re își serbează jubileul de 25 ani, înalta societate bucureșteană a re­ținut cea mai mare parte din bi­lete pentru a sărbători în acelaș timp pe marele Enescu. D­in curând va avea loc într’unul din saloanele de expoziție din Ca­pitală o frumoasă manifestație de artă datorită d-rei Lucreția Mihail. D-sa va expune o serie de tablouri care vor atrage un deosebit interes. * Duminică, la orele 8 fam. prods, se va­ da la catedrala Sf. Iosif un concert religios cu concursul d-nei Baicoianu, d-șoarei Nănescu, d-nor Vrăbiescu și Folescu, iar la orgă a d-lui Filionescu. Se va executa „Misa încoronării“ de Mozart, compusă cu prilejul Încoronării împăratu­lui Iosif îi, ca soliști, corul catedralei, orgă și orchestră. La pupitru d-mil prof. Muller Lee. Apoi vor cânta câte un soli* d-na B&icoteau (aria, 1st Star brief din Creațiunea lui Haydn), d-țoara Nănescu (Ava Maria de Du­bois), și D­avid­ Folescu (Miluește-mă din Pauflus de Mendelssohn), iar d. Filionescu va executa la orgă Prelu­diul din Lohengrin și două bucăți de Cesar Franck.­­ La 23 Decembrie se deschide în trei săli ale Ateneului expoziția pictorului E. G. Stoenescu, meda­liat al Salonului din Paris. Ultima expoziție a fost anul tre­cut la Paris în sălile Bernheim­ (place de la Madeleine) în urma că­reia și pentru care a fost decorat cu legiunea de onoare de guver­nul francez. Carți și Reviste Au apărut Analele statistice și economice" No. 9-10. bs. ? ș­i A­smdl­aosnn A apărut „Cântări pentru Pa­­sărea albastră“ de Claudia Mil­itau. Ilustrații de Brătășanu. Giti, Adevărul Literar“ DIMINEAȚA ABONAT» LA „DIMINEATA SAU 11 ADEVERULI” primesc IN MOD GRATUIT o po­liță de asigurare contra accidente­lor de TREN «1 TRAMVAI din par­tea Societ, „GENERALA" în va­­loare de­ 100.000 lei In caz de accident care ar provoca moartea 50.000 lei in caz de accident care ar provoca Invaliditate Abonați­ la AMBELE ziare pri­mesc DOUA polite de asigurare în valoare de­ 200.000 lei In caz de accident care ar provoca moartea 100.000 lei in caz de accident care ar provoca invaliditate La costul abonamentului se a­­daugă 20 lei contra cheltueli de tim­­bre, portes recomandat, etc. a Zi CU ZI Spectacole joi 7 Decembrie TEATRUL NAȚIONAL. — «lua Taifun, seara: Inșir’te Mărgărite. TEATRUL LIRIC — Lohengrin. TEATRUL REGINA MARIA.­­ Kiki. TEATRUL POPULAR. — ziua Băiat de viață. Seara: Extemporalul. TEATRUL CAROL CEL MARE. — ziua : Tatăl. Seara : Othelo. REPERTORIUL SAPTAMANEI TEATRUL NAȚIONAL Vineri: Macbeth. Sâmbătă: ziua: Taifun; seara Nunta lui Figaro. Duminică: ziua: O scrisoare pier­dută: seara: Inșir’te Mărgărite. « TEATRUL LIRIC (Opera Română) Vineri: Vasul Fantomă. Sâmbătă: Carmen. Duminică: ziua: Bărbierul din Se­villa; seara: Mireasa Vândută. TEATRUL REGINA MARIA (Compania Bulandra) Vineri: Pygmalion. Sâmbătă: ziua: Kiki; seara: Pyg­malion. Duminică: ziua: Pygmalion; sea­ra: Kiki. TEATRUL POPULAR Vineri: Două orfeline. Sâmbătă: ziua: Băiat de viață; seara: Extemporalul. Duminică: ziua: Băiat de viață, seara: Băiat de viață. TEATRUL CAROL CEL MARE (Turneul Wegeneri Vineri: Tatăl. Sâmbătă: Cei doi Rad­offi. In jurul cecurilor false de la băncile populare ARESTAREA FRATELUI LUI ANTON SÂRBU Se cunosc împrejurările ln cari a fost arestat Anton Sorim, șef de birou de la Casa Centrală a băncilor populare, care a falsificat cecuri de milioane și le-a încasat la Banca Națkmn«­Ui. D. Judecător Streîicescu, de la cabi­netul 5 de instrucție, a făcut cerce­tări pentru a stabili întregul fir a­l afacerii și cari sunt complicii lui Sârbu, fiindcă este neîndoios că a­­ceste operațiuni le făcea cu concursul altora. Se știe că ecourile erau Încasate la Banca Națională fie de P. C. Gheor­­ghiu, fie de Andrei Ionescu, cari erau urna și aceiași persoană, con­­statuindu-și­, cu ajutorul unei exper­tize, că este ac­el aș scris atât la sem­nătura unuia cât și la a celuilalt. Fiind bănuit că această persoană trebue să fie fratele lui Sârbm, și a­­nuume Constantin Sârbu, tot cu aju­torul expertizei s-a stabilit că, în a­­devăr, acesta ar fi cel care încasa și iscălea de primirea banilor. D. judecător de instrucție a emis în contra lui C. Sârbu mandat de ares­tare, care va veni azi spre con­firmare la tribuna!. IN CURÂND Mizerabilii BUCUREȘTI 1922 Tulburările antisemite din tara Devastările din Iași Redacții și tipografii distruse Slăbiciunea autorităților prine primite de guvern arata că devastările de alaltă seară de la Iași au depășit, in proporti­, toate manifestările din ultimii ani. Scan­dalurile au durat de la orele 8 luni. seara până la 2 de noapte, iar pa­gubele se ridică la milioane. Raportul oficial spune: Studenții universitari, întruniți la cămin, în număr de vreo 400, au pornit în manifestație, în­ scop de a se solidariza cu cele petrecute la Cluj. Manifestația era cu atât mai puțin explicabilă cu cât opinia de ex. a publicat articole prin care da­că declara regretabile dezordinile combătea însă obscurantismul e­vreilor bigoți și spunea că dacă aceștia vor să aibă doctori atunci trebue să pue la dispoziția științei și cadavrele evreiești. S-a dovedit că manifestația a fost organizată în mod complect de elemente lăturalnice. Intr’adevăr, abia porniți de la că­min, studenții au văzut apărând fi­guri suspecte și grupuri numeroa­se. Până să ajungă la piața Unire!­­""festanții erau un număr de 2000. Cortegiul manifestanților era des­ch­is de câte­va în uniformă mili­tară. Se spune că ar fi niște inva­lizi, care, pentru ocazie și-au pus u­­niforma. DEVASTAREA ZIARULUI „OPINIA­“ Ajunși la­ piața Unirei. La drep­tul magazinului Jockey-Club, ma­nifestanții au fost opriți de un cor­i­don de sergenți. El a fost ușor rupt — întru­cât uniformele militare au contribuit a zăpăci aceste autori­tăți. La dreptul hotelului Continen­tal manifestanții au dat de un cor­­­don de jandarmi, cari au pus ba­­­ioneta la armă. Doi studenți, care­ s-au izbit în baionetă, au fost ră­­­nițî. Manifestanții au rupt și acest cordon și au mers spre ziarul Opt­­ină. Aci au găsit poarta principa­lă închisă, care, fiind de fier n’a putut fi forțată. Atunci au sfărâmat cu topoarele obloanele de fer și în acest chip au pătruns în Tedactîe. Aci au distrus totul. Totul e rân­­dutî. In tipografie au distrus zeță­ria și o parte din mașini. LA ZIARUL „LUMEA** De aci manifestanții au pornit din nou spre piața Unirei. Fără să-și dea seama cât de mult com­promit guvernul, devastatorii au încercat o manifestație de simpatie la clubul liberal. Prefectul de poli­ție a oprit însă manifestația. Atunci au pornit, prin str. Săulescu, în strada Uzinelor, unde se află tipo­grafia ziarului Lumea. Aci a avut loc o distrugere totală, însăși ca­sa, în care se afla instalată tipo­grafia, nu mai este de recunoscut. IAȘI. 6. — Astăzi la prânz a avut loc la sala „Cultura“ o mare întrunire a evreilor din localitate, pentru a protesta împotriva devastărilor antise­mite. După întrunire, evreii, un grup numeros, s'au dus la pre­fectura de poliție, dar n’au gă­sit pe prefect. După acele s'au îndreptat spre comandamentul corpului IV de armată spre a cere apă­rare. INCAERAREA Iu strada Lăpușneanu, evreii au fost atacați de un grup de antisemiți înarmați cu ciome­ge și revolvere. S’a iscat o ma­re învălmășeală, in timpul că­reia s’au tras focuri. Au inter­venit insă imediat plutoane de jandarmi, despărțind pe beli­geranți și postând cordoane pe străzi. Au fost răniți dentis­tul Habens «a și am studenții ; uwugerea e pana la caramma. . Cât despre tipografie, ea nu mai există. Mașinele au fost făcute bu­căți și aruncate la stradă sau ca­nal. Zețăria și steriotipia sânt răs­­pândite prin curte și în stradă. Pâ­nă și automobilul ziarului Lumea e sfărâmat completamente. CAT A DURAT MANIFESTAȚIA La aceste știri primite de gu­vern, corespondentul nostru mai adaugă: Manifestațiile au durat până la orele 2 noaptea — în strigăte de „Moarte Jidanilor** și deși s’au pro­dus fapte atât de grave, nici până astăzi ora la dim., când vă tele­fonez, nu s’a operat vre-o ares­tare. Atitudinea pasivă a autorităților a uimit lumea. Fruntașii comuni­tății­i evreești, care au dovedit în atâtea rânduri deplina lor obedien­ță, au decis să treacă la măsuri pozitive. De orî dimineață pră­văliile sunt închise, iar aseară a plecat la București o delegație care să se prezinte suveranului. Este evident că ne aflăm în fața unor grave evenimente. Tulbură­­rile de aseară n’au nici măcar pre­textul că ar fi apărut in ziare lu­cruri supărătoare. însuși autori­tățile recunosc că nimic provoca­tor nu­ s’a produs nici în presă, nici în public. Nu mai puțin fapte grave s'au întâmplat ceea ce învederează că organizațiile antisemite vor cu ori­ce preț să împingă lucrurile la ex­trem și se bazează pe slăbiciunea sau toleranța autorităților. Starea de spirit de care dau do­vadă autoritățiile poate fi dedusă din faptul că d. Cuza are concur­sul necondiționat al autorităților centrale școlare, iar cei ce alcă­­tuesc programul serbărilor în o­­noarea principelui Nicolae la Iași nu găsesc ceva mai bun de făcut de­cât să-l ducă pe acest principe la cursul d-lui Cuza, unde acesta a vorbit cum știe să vorbească în­josind problema națională, prin ba­liverne antisemite. D. K. Franasovici secretarul ge­neral al ministerului de interne a primit un raport telegrafic de la lați, asupra celor petrecute acolo. Autoritățile ieșene spun că, din lip­să de forțe polițienești n'au putut reprima mișcarea. De la ministerul de interne s'au dat instrucțiuni d-lui procuror general de Iași, să ancheteze cele petrecute. De asemenea d-sa va lua contact cu comandamentul forțelor militare din Iași, spre a dispune de forța armată necesară pentru a pune ca­păt agitațiunilor. D. general Văitoianuu, ministru­ de interne a prezentat azi la orele 1 d. a. un raport primului ministru asu­­­pra rezordinelor dein Iaști­ evrei, al căror nume mr! cu­noaștem Încă. ÎNCHIDEREA MAGAZINELOR IN SEMN DE PROTEST O delegație de evrei s’a pre­zentat generalului Zadic, co­mandantul corpului IV de ar­mată. Acesta i-a povățuit să fie liniștit­, promițând că ordi­nea va fi restabilită. In semn de protestare, toți comercanții evrei au închis prăvăliile. Ziarul „Opinia” a cărui ins­talație a fost complect devas­tată, a apărut în ediție specia­lă, la o altă tipografie. IMINENTA DEMISIE A LIBE­RALILOR EVREI DIN PARTID In oraș domnește mare Rere bere. Consilierii comunali și e­­vrei­ din clubul liberal sunt pe cale de a demisiona un bloc din partid­ 9. i­. Sama Ionescu dezaprobă excesele antisemite ori, de dimineață, la clinică medicală de la spitalul Colțea, d. prof. Ar. Tonta Ionescu a declarat studenților următoarele in legătură cu recentele manifestații antisemite: „Ca prieten al studenților am fost profund scftrbit de manifes­tațiile din zilele trecute. Nu pot concepe ca studenți și oameni ci­vilizați să nu trăiască in­tri o rea­lă armonie și să se certe pe ches­tiuni de religie, chestiuni ce se potriveau medievalilor. Ca român vă declar că aceste manifestațiuni pun în joc situa­ția unitară a României și ne în­străinează simpatiile occidentu­­lui. Chestia cadavrelor poate fi re­zolvată de comun acord de de­can și profesori. Dar nu este aceasta reala cau­ză a manifestațiilor. Ea trebue căutată In propaganda făcută de un descreexat din Iași și de Ireg­­lenta maghiară din Cluj. Vă rog să Încetați. Și aceasta o fac ca bon român și cred că In viața mea am dat destule dovezi de aceasta și nu o fac determinat de alte Interese". *• alte tulburări la Iași Ciocnire între manifestanți ■i " un. ..ut­.­­..„ " și evrei Sunt trei răniți „­In numele miilor de părinți, otr­­ăvee­ni orfani de război evrei, ai căror copii, soți și părinți au stro­pit cu sângele lor câmpurile de răz­boi de la Morărești, Mărești și Oituz, in numele intregei populații evre­­ești ale cărei sentimente de curat patriotism au primit Înalta recu­­­­u­oaștere a M. S. Regelui care a de­clarat unei delegații a U. E. P. mul­țumirea sa de a­­ constatat că populația evreiască a fost animată in timpul războiului de aceleași sen­timente înalte de fraternitate. U. E. P. protestează cu îndurerare îm­potriva exceselor antisemite săvâr­șite la Huși, Bârlad, Botoșani, Iași, Cluj si București de grupuri de stu­denți și profesori a căror cultură ar trebui să fie izvor de porniri generoase iar nu de învrăjbire și ură. Roagă Senatele Universitare să ia măsuri in contra profesorilor, să dezaprobe pe camarazii lor por­niți pe un drum greț­t. Roagă studențimea universitară să ia măsuri f­ contra profesorilor, cari in loc să semene conform legi­lor ți regulamentelor armonia între cetățeni, îndeamnă uz­ură ți răz­boire. Cere guvernului care e dator sâ­ asigure protecția tuturor cetățenilor, să facă aplicarea riguroasă a legi­lor scolare ți să dea in judecata consiliilor respective pe profesorii autorii direcți ai instigațiilor, spue a-si primi pedeapsa dictată de legile in acelaș timp să-i trimeasci in ju­decata instanțelor respective pentru a-și primi depensa dictată de legile penale. In aedat timp declarăm din nou­ că singurul organ oficial al U.E. P. „Uniunea­ evreilor pământeni’’ ne­a « * « Un comunicat­il 9. I P. trimite următorul comunica­t: REPREZENTANȚA U. E P. ^ Cum se explică studenții din București Din partea reprezentanților studen­ților din Capitală primim următoa­rea adresă : Domnule Director, Cu privire la tetransfest și mani­festația din 4 Dec. e. e., vă luăm să­ publicați următoarele:­­pentru preci­zarea și rectificarea declarațiilor a­­parute incomplect in unele ziare " Consfătuirea ce­ a avut loc la Can­tina Studenților in Medicina iin acea seară, — a fost revocată din iniția­tiva unui grup de studenți, in scopuil de a asculta informațiile delegatului special al Centrului studențesc din Cluj, — cu privire la conflictul re­cent de la acea Universitate. Din istoricul camelor și desfășu­rării acelui conflict, făcut de sus numitul delegat, — pentru a stabili adevărul , reieșeau exagerările u­­nei prese, care relatase cele petre­cute acolo, — denaturând în mod tendențios. • Subsemnați­,, reprezentanți autori­zați ai studențimii Universitare, — cărora li se adusese la cunoștință în ultimul­ timp, consfătuirea fixată pentru Luni 4 Dec., am participat tocmai pentru a înlătura eventuala luare a unei deciziunii pripite și fără consultarea prealabilă a întregii stu­dențimi. Am regretat in acea con­sfătuire conflictul de la Cluj —■ pentru că, după cum am spus și atunci, — suintem tu contra ori­căror­­ violențe, după cum din ne­fericire s’a și întâmplat, — la atari conflicte dăunătoare intereselor ge­­nerale. Cu atât mai condamneriile au fost socotite de adunare atacurile inju­rioase pe cari ziarele „Mântuirea și „Curierul Israelit“, le-au adus cu acel prilej, nu numai studențimei, dar chiar și credinței noastre reli­gioase. Așa, se explică faptul că întrunirea și-a schimbat caracterul ei pur in­formativ­ — și că, in indignarea lor, — studenții n'au mai ținut seama de îndemnurile noastre, de a nu se deda la nici uun fel de ma­nifestație. Dacă aceasta a devenit în urmă violenta, — ceea ce iarăș regretăm, — faptul se datorește de­sigur coinci­denței că la provocările de mai sus, s'a adăogit una și mai gravă, aceia a rănirii unui student cu un corp contondent, aruncat pe o fereastră de la etajul al II-lea al clădirii unde se află ziarul „Mântuirea“, cât și faptului că elemente străine și fără răspundere, se strecuraseră în tim­pul manifestației printre studenți. H. Hovența, președinte al soc. Stu­denților în Teologie. Mircea Constantinescu, vice-pre­­ședinte al soc. Stud. Medicină. (ss) Marcel State, președinte al soc. Stud. Drept. (ss) N. N. Cula, președinte a.î. soc.a;i Studenților in Litere.­­& NOTA REDACȚIEI. — Ne rezol­văm dreptul de a face comentariile cuvenite. I MW 1 d-!»i I. L Iii fn comunicatul apărut în „Viito­rul" se arată că faptul care a­ pri­cinuit tulburările de Luni seară, din Capitală, a fost un articol apă­rut in ziarul „Mântuirea". Autorul acelui articol, ă. A. L. Zissu, ne tri­met­e următoarea scrisoare,­ prin care îți explică atitudinea: București, 6 Decembrie 1922. Somnule Director, îmi iau libertatea a vă ruga să binevoiți­ a face loc rândurilor de mai jos în stimatul dv. ziar. Văd că repostagiile unei părți din presa noastră atribuie mobilul manifestației studențești de Luni seara unui articol, pretins provocă­­tor, apărut în ziarul „Mântuirea“ și semnat de mine. Ași fi putut răs­punde arătând, pur și simplu, ma­nifestația mult mai strașnică din Cluj, neprovocată de nici un arti­col de gazetă și întreaga serie de excese din Huși, Bârlad, Iași, cari, toate, s’au produs pe când „Mân­­tuirea“ nici nu existe. Aflând, însă, că această gratuită învinuire e în­soțită și sprijinită de o tendenț­oa­­sâ interpretare a sensului articolu­lui, interpretare care îm­i pune In spinare intenții­le nu le a’m avut și pe cari le resping cu indignare, țiu sa dau, pentru oamenii de bună credință, următoarele lămuriri: 1) Paranteza: „disecția • un violu’ nu tindea să formuleze o convinge­re personală și nici măcar să justi­fice un procedeu, ci doar să explice peronea morală care determină co­munitățile evreești de a purta grija cadavrelor nereclamate. Că această poruncă vine în conflict cu cerin­țele imperioase ale științei și inte­resele omenirii *•» aceastșri teatru e adevărat, dar nu schimbă nimic din frumusețea ei intrinsecă. In defi­nitiv și ideia fundamentală a creș­tinismului — altruismul — e o su­blimă ficțiunos care nu a putut fi­ aplicată în viață, dovadă născoci­rea salvatoare a „sacrului egoism“„ dar aceasta nu schimbă nimic din măreșie idealului. Firește, că între postulatele etice irealizabile și viața oamenilor, aceasta din urmă pri­mează și cum disecția este indispen­­sabilă progresului științei medicale, nu încape îndoială că toate cada­vrele nereclamate trebuie să­ i se puie la dispoziție de către cei în drept 2) S’au putut găsi oameni cari să-mi aducă absurda, ilarianta în­vinuire că aș fi insultat creștinis­mul. Abstracție făcând, de faptul că a insulta o religie — oricare ar fi rea — ar însemna să pângărești un ele­ment de seamă în străduințele de lnnobilare ale oamenilor, ași fi put­ut cu atât mai puțin comite acest î crilegiu față de creștinism, cu el considerându-l parte integrantă din patrimoniul geniului evreesc, sunt­ chiar gelos de ei. Dealtfel aceasta ro ese destul de limpede din frazele „Iar ca de atâtea ori și istoria re­voluțiilor morale, ca de pildă, atunci Când am dat lumii creștinismul, Creștinismul nostru, cel din Naza­­ret etc. etc.“­­, drept că cuvintele „Cel din Nazaret” nu se găsesc la versiunea tipărită. Am observat cu stupefacție acest lucru de a bea la citirea gazetei și cercetez să aflu pricina și pe autorul cenzurii. Am crezut necesar să dau lămu­ririle de mai sus, spre a înlătura (Ctm tmtimarw in ms, IV)

Next