Dimineaţa, decembrie 1922 (Anul 19, nr. 5776-5806)
1922-12-08 / nr. 5783
Y șt mi XON To4rA lumea Literat^jArtä--$tiintä ECOURI Mióistena de industrie a intervenit pe lângă fabricele de zahăr din țară, să-i pună la dispoziție o cantitate mai mare de zahăr pentru funcționari! care ar cumpăra «adănci pe un preț mateftin. ! Cu asemenea zaharicale nu pot îmbunătăți soarta funcționarilor, pra ales că știm din experiența trecutului felul cum se face împărțeala. Numai miniștrii și secretarii generali vor avea cozonaceftinî ce Crăciun. * Un comunicat a negativinîî elene, dezminte informațiunile ziarelor pariziene, care pretind că regele Greiei ar fi prizonier în palatul său Atena.Majestatea Sa, adaugă comunicatul, primește pe orice persoană, «e bine-voeste a primi !“ Probabil că pe una nu prea „bine-voește să o vadă.“ E colonelulPlastiras, șeful guvernului revoluționar. ț •* . Prefectul poliției a primit pe ■rege, în gara dela Cotroceni, cu un picior în cismă și altul în șoșon. Suveranul s’a interesat dacă într’adevăr încălțămintea s’a scumpit atât de mult, încât nici leafa de general nu mai ajunge Printru doua cisme. I s’a spus ca generalul a fost rănit la o manifestație de strada. „In orice caz, a adăogat Suveranii, e o bună reclamă pentru fabrica de șoșeri! Ziarul democrate s’au întrebat, după manifestațiile de stradă, întâmplate în ultimele zile, dacă nu cumva rostul acestor scandaluri e de natură guvernamentală și cam ce-ar putea urmări guvernul prin asemenea atacuri nocturne. Guvernul a dat cel mai categoric răspuns, menit să lămurească pe cei nedumeriți Pentru a se curma manifestațiile, ministerul de interne a dispus interzicerea oricărui fel de întrunire. O asemenea interzicere, când opoziția pregătește întruniri de protestare în contra votărei Constituții brătieniste, e foare bine venită. Iată secretul. Unul dintre cei executați de comitetul revoluționar din Atena, a trimis vorbă înainte de a muri, unuia din fiii săi, să nu care cumva să facă politică. Dacă părinții multora din oamenii noștri politici ar fi făcut acelaș lucru, poate că s-ar fi evitat multe rele în țara românească. ULIOM * •* Sub ochii femeii Aspasia Mă vor Iustra spiritele morocănoase, că proclam ca străbună a feminismului pe faimoasa curtezană Aspasia din Milet, soția marelui Pericles și prietena strălucitului general, a frumosului Alcibiade, dar e vrednică de toată lauda, o femee care și-a lăsat numele în istorie, alături de cele mai mari spirite ale vremurilor ei. Ne închipuim Atena ca pe o cetate de libertate în moravuri, de licență chiar libertatea o aveau numai bărbații și curtezanele... Femeile măritate duceau viață cuminte și burgheză, închise in gospodăria lor, crescându-și copiii. Cum autoritatea bărbatului era mare, supunerea femeii era nețărmurită... Ea respecta gelozia stăpânului ei și-ți petrecea vremea îndărătul zidurilor gineceului, torcând, brodând, sau grijind, de miile de treburi ale casei. Această eroină bravă și cuminte, nițel timidă si închizând in sufletul ei, cine știe cdte comori de inteligentă și spirit, rămase pe veci necunoscute, n’a lăsat în istoria celui mai ilustru popor, decât parfumul fin al unei flori uscate între paginele unei cărți închise de mult. Și întocmai după cum popoarele sărbătoresc în vremurile noastre pe eroul anonim al războiului — pe umilul soldat necunoscut ,eu ridic în sufletul meu un monument de caldă și sfielnică amintire, străbunelor întru răbdare și cumințenie. Barotă era la Atena o clasă de femei. Erau curtezanele„, Doamne... subiectul e delicat și mentalitatea modernă (era să fic apocrizia) a drapat in jurul acestui cuvânt o mantie de un colorit prea viu si prea bătător la ochi... Nu vorbesc de turma stupidă a slujitoarelor Venerei din treapta_ cea mai inferioară a umanităței, ci de femeile inteligente, emancipate, îîbere în a căror casă, bărbații veneau cum se duc in zilele noastre la club, să petreacă câteva clipe de destindere a spiritului, într'o tovărășie plăcută, zdmbitoare, savantă. In casa acestor rare femei inteligente s'a fluturat mai mult spirit de cât nu prea marile si nemuritoarele cărți ce ne-au rămas de la eleni. De ce nu putem auzi ecoul minunilor de spirit ce sau desfășurat la ospățurile Aspasiei, in epoca cea mai strălucită a „secolului lui Pericles" fic ce nu ne-a păstrat un cronicar meticulos și devotat, ce s'a vorbit la un singur ospăț prezidat, de faimoasa curtezană greacă . Omenirea ar fi câștigat poate în înțelepciune și strălucire, desigur în eleganță și un spirit. Istoria ne-a păstrat din toată mulțimea femeilor ce zac sub piatra moleșită a „Eroinei necunoscute“ numele câtorva preotese, al unei amazoane „Penthesileea“, al unei agile învingătoare la curse „Atalanta", al curtezanelor Lais, Thaïs, Rodhopis, Aspasia și al unei poetese, Sapho. Valoarea acestor minunate femei ne apare cu atât mai mare, cu cât poporul din mijlocul căruia s'au ridicat, e mai strălucit. LUCREZZIA EAR Gura lumii ••• Pretinsului „student“ anonim, care-mi cere adresa in scris. Un pretins student îmi cere, Ca adresa să Ne spui, f-asi trimite-o cu plăcere, Insă. ...n’o cunosc pe-a lui. F. Lobodă Știri artistice " Avându-se în vedere scopul de binefacere pentru care maestrul George Enescu a binevoit a da un singur concert festiv înainte de plecarea sa în America, în seara zilei de 16 Decembrie a. c. în beneficiul „Leagănului Sfânta Ecaterina“ care își serbează jubileul de 25 ani, înalta societate bucureșteană a reținut cea mai mare parte din bilete pentru a sărbători în acelaș timp pe marele Enescu. Din curând va avea loc într’unul din saloanele de expoziție din Capitală o frumoasă manifestație de artă datorită d-rei Lucreția Mihail. D-sa va expune o serie de tablouri care vor atrage un deosebit interes. * Duminică, la orele 8 fam. prods, se va da la catedrala Sf. Iosif un concert religios cu concursul d-nei Baicoianu, d-șoarei Nănescu, d-nor Vrăbiescu și Folescu, iar la orgă a d-lui Filionescu. Se va executa „Misa încoronării“ de Mozart, compusă cu prilejul Încoronării împăratului Iosif îi, ca soliști, corul catedralei, orgă și orchestră. La pupitru d-mil prof. Muller Lee. Apoi vor cânta câte un soli* d-na B&icoteau (aria, 1st Star brief din Creațiunea lui Haydn), d-țoara Nănescu (Ava Maria de Dubois), și David Folescu (Miluește-mă din Pauflus de Mendelssohn), iar d. Filionescu va executa la orgă Preludiul din Lohengrin și două bucăți de Cesar Franck. La 23 Decembrie se deschide în trei săli ale Ateneului expoziția pictorului E. G. Stoenescu, medaliat al Salonului din Paris. Ultima expoziție a fost anul trecut la Paris în sălile Bernheim (place de la Madeleine) în urma căreia și pentru care a fost decorat cu legiunea de onoare de guvernul francez. Carți și Reviste Au apărut Analele statistice și economice" No. 9-10. bs. ? și Asmdlaosnn A apărut „Cântări pentru Pasărea albastră“ de Claudia Militau. Ilustrații de Brătășanu. Giti, Adevărul Literar“ DIMINEAȚA ABONAT» LA „DIMINEATA SAU 11 ADEVERULI” primesc IN MOD GRATUIT o poliță de asigurare contra accidentelor de TREN «1 TRAMVAI din partea Societ, „GENERALA" în valoare de 100.000 lei In caz de accident care ar provoca moartea 50.000 lei in caz de accident care ar provoca Invaliditate Abonați la AMBELE ziare primesc DOUA polite de asigurare în valoare de 200.000 lei In caz de accident care ar provoca moartea 100.000 lei in caz de accident care ar provoca invaliditate La costul abonamentului se adaugă 20 lei contra cheltueli de timbre, portes recomandat, etc. a Zi CU ZI Spectacole joi 7 Decembrie TEATRUL NAȚIONAL. — «lua Taifun, seara: Inșir’te Mărgărite. TEATRUL LIRIC — Lohengrin. TEATRUL REGINA MARIA. Kiki. TEATRUL POPULAR. — ziua Băiat de viață. Seara: Extemporalul. TEATRUL CAROL CEL MARE. — ziua : Tatăl. Seara : Othelo. REPERTORIUL SAPTAMANEI TEATRUL NAȚIONAL Vineri: Macbeth. Sâmbătă: ziua: Taifun; seara Nunta lui Figaro. Duminică: ziua: O scrisoare pierdută: seara: Inșir’te Mărgărite. « TEATRUL LIRIC (Opera Română) Vineri: Vasul Fantomă. Sâmbătă: Carmen. Duminică: ziua: Bărbierul din Sevilla; seara: Mireasa Vândută. TEATRUL REGINA MARIA (Compania Bulandra) Vineri: Pygmalion. Sâmbătă: ziua: Kiki; seara: Pygmalion. Duminică: ziua: Pygmalion; seara: Kiki. TEATRUL POPULAR Vineri: Două orfeline. Sâmbătă: ziua: Băiat de viață; seara: Extemporalul. Duminică: ziua: Băiat de viață, seara: Băiat de viață. TEATRUL CAROL CEL MARE (Turneul Wegeneri Vineri: Tatăl. Sâmbătă: Cei doi Radoffi. In jurul cecurilor false de la băncile populare ARESTAREA FRATELUI LUI ANTON SÂRBU Se cunosc împrejurările ln cari a fost arestat Anton Sorim, șef de birou de la Casa Centrală a băncilor populare, care a falsificat cecuri de milioane și le-a încasat la Banca Națkmn«Ui. D. Judecător Streîicescu, de la cabinetul 5 de instrucție, a făcut cercetări pentru a stabili întregul fir al afacerii și cari sunt complicii lui Sârbu, fiindcă este neîndoios că aceste operațiuni le făcea cu concursul altora. Se știe că ecourile erau Încasate la Banca Națională fie de P. C. Gheorghiu, fie de Andrei Ionescu, cari erau urna și aceiași persoană, constatuindu-și, cu ajutorul unei expertize, că este acel aș scris atât la semnătura unuia cât și la a celuilalt. Fiind bănuit că această persoană trebue să fie fratele lui Sârbm, și anuume Constantin Sârbu, tot cu ajutorul expertizei s-a stabilit că, în adevăr, acesta ar fi cel care încasa și iscălea de primirea banilor. D. judecător de instrucție a emis în contra lui C. Sârbu mandat de arestare, care va veni azi spre confirmare la tribuna!. IN CURÂND Mizerabilii BUCUREȘTI 1922 Tulburările antisemite din tara Devastările din Iași Redacții și tipografii distruse Slăbiciunea autorităților prine primite de guvern arata că devastările de alaltă seară de la Iași au depășit, in proporti, toate manifestările din ultimii ani. Scandalurile au durat de la orele 8 luni. seara până la 2 de noapte, iar pagubele se ridică la milioane. Raportul oficial spune: Studenții universitari, întruniți la cămin, în număr de vreo 400, au pornit în manifestație, în scop de a se solidariza cu cele petrecute la Cluj. Manifestația era cu atât mai puțin explicabilă cu cât opinia de ex. a publicat articole prin care dacă declara regretabile dezordinile combătea însă obscurantismul evreilor bigoți și spunea că dacă aceștia vor să aibă doctori atunci trebue să pue la dispoziția științei și cadavrele evreiești. S-a dovedit că manifestația a fost organizată în mod complect de elemente lăturalnice. Intr’adevăr, abia porniți de la cămin, studenții au văzut apărând figuri suspecte și grupuri numeroase. Până să ajungă la piața Unire!""festanții erau un număr de 2000. Cortegiul manifestanților era deschis de câteva în uniformă militară. Se spune că ar fi niște invalizi, care, pentru ocazie și-au pus uniforma. DEVASTAREA ZIARULUI „OPINIA“ Ajunși la piața Unirei. La dreptul magazinului Jockey-Club, manifestanții au fost opriți de un coridon de sergenți. El a fost ușor rupt — întrucât uniformele militare au contribuit a zăpăci aceste autorități. La dreptul hotelului Continental manifestanții au dat de un cordon de jandarmi, cari au pus baioneta la armă. Doi studenți, care s-au izbit în baionetă, au fost rănițî. Manifestanții au rupt și acest cordon și au mers spre ziarul Optină. Aci au găsit poarta principală închisă, care, fiind de fier n’a putut fi forțată. Atunci au sfărâmat cu topoarele obloanele de fer și în acest chip au pătruns în Tedactîe. Aci au distrus totul. Totul e rândutî. In tipografie au distrus zețăria și o parte din mașini. LA ZIARUL „LUMEA** De aci manifestanții au pornit din nou spre piața Unirei. Fără să-și dea seama cât de mult compromit guvernul, devastatorii au încercat o manifestație de simpatie la clubul liberal. Prefectul de poliție a oprit însă manifestația. Atunci au pornit, prin str. Săulescu, în strada Uzinelor, unde se află tipografia ziarului Lumea. Aci a avut loc o distrugere totală, însăși casa, în care se afla instalată tipografia, nu mai este de recunoscut. IAȘI. 6. — Astăzi la prânz a avut loc la sala „Cultura“ o mare întrunire a evreilor din localitate, pentru a protesta împotriva devastărilor antisemite. După întrunire, evreii, un grup numeros, s'au dus la prefectura de poliție, dar n’au găsit pe prefect. După acele s'au îndreptat spre comandamentul corpului IV de armată spre a cere apărare. INCAERAREA Iu strada Lăpușneanu, evreii au fost atacați de un grup de antisemiți înarmați cu ciomege și revolvere. S’a iscat o mare învălmășeală, in timpul căreia s’au tras focuri. Au intervenit insă imediat plutoane de jandarmi, despărțind pe beligeranți și postând cordoane pe străzi. Au fost răniți dentistul Habens «a și am studenții ; uwugerea e pana la caramma. . Cât despre tipografie, ea nu mai există. Mașinele au fost făcute bucăți și aruncate la stradă sau canal. Zețăria și steriotipia sânt răspândite prin curte și în stradă. Până și automobilul ziarului Lumea e sfărâmat completamente. CAT A DURAT MANIFESTAȚIA La aceste știri primite de guvern, corespondentul nostru mai adaugă: Manifestațiile au durat până la orele 2 noaptea — în strigăte de „Moarte Jidanilor** și deși s’au produs fapte atât de grave, nici până astăzi ora la dim., când vă telefonez, nu s’a operat vre-o arestare. Atitudinea pasivă a autorităților a uimit lumea. Fruntașii comunitățiii evreești, care au dovedit în atâtea rânduri deplina lor obediență, au decis să treacă la măsuri pozitive. De orî dimineață prăvăliile sunt închise, iar aseară a plecat la București o delegație care să se prezinte suveranului. Este evident că ne aflăm în fața unor grave evenimente. Tulburările de aseară n’au nici măcar pretextul că ar fi apărut in ziare lucruri supărătoare. însuși autoritățile recunosc că nimic provocator nu s’a produs nici în presă, nici în public. Nu mai puțin fapte grave s'au întâmplat ceea ce învederează că organizațiile antisemite vor cu orice preț să împingă lucrurile la extrem și se bazează pe slăbiciunea sau toleranța autorităților. Starea de spirit de care dau dovadă autoritățiile poate fi dedusă din faptul că d. Cuza are concursul necondiționat al autorităților centrale școlare, iar cei ce alcătuesc programul serbărilor în onoarea principelui Nicolae la Iași nu găsesc ceva mai bun de făcut decât să-l ducă pe acest principe la cursul d-lui Cuza, unde acesta a vorbit cum știe să vorbească înjosind problema națională, prin baliverne antisemite. D. K. Franasovici secretarul general al ministerului de interne a primit un raport telegrafic de la lați, asupra celor petrecute acolo. Autoritățile ieșene spun că, din lipsă de forțe polițienești n'au putut reprima mișcarea. De la ministerul de interne s'au dat instrucțiuni d-lui procuror general de Iași, să ancheteze cele petrecute. De asemenea d-sa va lua contact cu comandamentul forțelor militare din Iași, spre a dispune de forța armată necesară pentru a pune capăt agitațiunilor. D. general Văitoianuu, ministru de interne a prezentat azi la orele 1 d. a. un raport primului ministru asupra rezordinelor dein Iaști evrei, al căror nume mr! cunoaștem Încă. ÎNCHIDEREA MAGAZINELOR IN SEMN DE PROTEST O delegație de evrei s’a prezentat generalului Zadic, comandantul corpului IV de armată. Acesta i-a povățuit să fie liniștit, promițând că ordinea va fi restabilită. In semn de protestare, toți comercanții evrei au închis prăvăliile. Ziarul „Opinia” a cărui instalație a fost complect devastată, a apărut în ediție specială, la o altă tipografie. IMINENTA DEMISIE A LIBERALILOR EVREI DIN PARTID In oraș domnește mare Rere bere. Consilierii comunali și evrei din clubul liberal sunt pe cale de a demisiona un bloc din partid 9. i. Sama Ionescu dezaprobă excesele antisemite ori, de dimineață, la clinică medicală de la spitalul Colțea, d. prof. Ar. Tonta Ionescu a declarat studenților următoarele in legătură cu recentele manifestații antisemite: „Ca prieten al studenților am fost profund scftrbit de manifestațiile din zilele trecute. Nu pot concepe ca studenți și oameni civilizați să nu trăiască intri o reală armonie și să se certe pe chestiuni de religie, chestiuni ce se potriveau medievalilor. Ca român vă declar că aceste manifestațiuni pun în joc situația unitară a României și ne înstrăinează simpatiile occidentului. Chestia cadavrelor poate fi rezolvată de comun acord de decan și profesori. Dar nu este aceasta reala cauză a manifestațiilor. Ea trebue căutată In propaganda făcută de un descreexat din Iași și de Ireglenta maghiară din Cluj. Vă rog să Încetați. Și aceasta o fac ca bon român și cred că In viața mea am dat destule dovezi de aceasta și nu o fac determinat de alte Interese". *• alte tulburări la Iași Ciocnire între manifestanți ■i " un. ..ut...„ " și evrei Sunt trei răniți „In numele miilor de părinți, otrăveeni orfani de război evrei, ai căror copii, soți și părinți au stropit cu sângele lor câmpurile de război de la Morărești, Mărești și Oituz, in numele intregei populații evreești ale cărei sentimente de curat patriotism au primit Înalta recuuoaștere a M. S. Regelui care a declarat unei delegații a U. E. P. mulțumirea sa de a constatat că populația evreiască a fost animată in timpul războiului de aceleași sentimente înalte de fraternitate. U. E. P. protestează cu îndurerare împotriva exceselor antisemite săvârșite la Huși, Bârlad, Botoșani, Iași, Cluj si București de grupuri de studenți și profesori a căror cultură ar trebui să fie izvor de porniri generoase iar nu de învrăjbire și ură. Roagă Senatele Universitare să ia măsuri in contra profesorilor, să dezaprobe pe camarazii lor porniți pe un drum grețt. Roagă studențimea universitară să ia măsuri f contra profesorilor, cari in loc să semene conform legilor ți regulamentelor armonia între cetățeni, îndeamnă uzură ți războire. Cere guvernului care e dator sâ asigure protecția tuturor cetățenilor, să facă aplicarea riguroasă a legilor scolare ți să dea in judecata consiliilor respective pe profesorii autorii direcți ai instigațiilor, spue a-si primi pedeapsa dictată de legile in acelaș timp să-i trimeasci in judecata instanțelor respective pentru a-și primi depensa dictată de legile penale. In aedat timp declarăm din nou că singurul organ oficial al U.E. P. „Uniunea evreilor pământeni’’ nea « * « Un comunicatil 9. I P. trimite următorul comunicat: REPREZENTANȚA U. E P. ^ Cum se explică studenții din București Din partea reprezentanților studenților din Capitală primim următoarea adresă : Domnule Director, Cu privire la tetransfest și manifestația din 4 Dec. e. e., vă luăm să publicați următoarele:pentru precizarea și rectificarea declarațiilor aparute incomplect in unele ziare " Consfătuirea ce a avut loc la Cantina Studenților in Medicina iin acea seară, — a fost revocată din inițiativa unui grup de studenți, in scopuil de a asculta informațiile delegatului special al Centrului studențesc din Cluj, — cu privire la conflictul recent de la acea Universitate. Din istoricul camelor și desfășurării acelui conflict, făcut de sus numitul delegat, — pentru a stabili adevărul , reieșeau exagerările unei prese, care relatase cele petrecute acolo, — denaturând în mod tendențios. • Subsemnați,, reprezentanți autorizați ai studențimii Universitare, — cărora li se adusese la cunoștință în ultimul timp, consfătuirea fixată pentru Luni 4 Dec., am participat tocmai pentru a înlătura eventuala luare a unei deciziunii pripite și fără consultarea prealabilă a întregii studențimi. Am regretat in acea consfătuire conflictul de la Cluj —■ pentru că, după cum am spus și atunci, — suintem tu contra oricăror violențe, după cum din nefericire s’a și întâmplat, — la atari conflicte dăunătoare intereselor generale. Cu atât mai condamneriile au fost socotite de adunare atacurile injurioase pe cari ziarele „Mântuirea și „Curierul Israelit“, le-au adus cu acel prilej, nu numai studențimei, dar chiar și credinței noastre religioase. Așa, se explică faptul că întrunirea și-a schimbat caracterul ei pur informativ — și că, in indignarea lor, — studenții n'au mai ținut seama de îndemnurile noastre, de a nu se deda la nici uun fel de manifestație. Dacă aceasta a devenit în urmă violenta, — ceea ce iarăș regretăm, — faptul se datorește desigur coincidenței că la provocările de mai sus, s'a adăogit una și mai gravă, aceia a rănirii unui student cu un corp contondent, aruncat pe o fereastră de la etajul al II-lea al clădirii unde se află ziarul „Mântuirea“, cât și faptului că elemente străine și fără răspundere, se strecuraseră în timpul manifestației printre studenți. H. Hovența, președinte al soc. Studenților în Teologie. Mircea Constantinescu, vice-președinte al soc. Stud. Medicină. (ss) Marcel State, președinte al soc. Stud. Drept. (ss) N. N. Cula, președinte a.î. soc.a;i Studenților in Litere.& NOTA REDACȚIEI. — Ne rezolvăm dreptul de a face comentariile cuvenite. I MW 1 d-!»i I. L Iii fn comunicatul apărut în „Viitorul" se arată că faptul care a pricinuit tulburările de Luni seară, din Capitală, a fost un articol apărut in ziarul „Mântuirea". Autorul acelui articol, ă. A. L. Zissu, ne trimete următoarea scrisoare, prin care îți explică atitudinea: București, 6 Decembrie 1922. Somnule Director, îmi iau libertatea a vă ruga să binevoiți a face loc rândurilor de mai jos în stimatul dv. ziar. Văd că repostagiile unei părți din presa noastră atribuie mobilul manifestației studențești de Luni seara unui articol, pretins provocător, apărut în ziarul „Mântuirea“ și semnat de mine. Ași fi putut răspunde arătând, pur și simplu, manifestația mult mai strașnică din Cluj, neprovocată de nici un articol de gazetă și întreaga serie de excese din Huși, Bârlad, Iași, cari, toate, s’au produs pe când „Mântuirea“ nici nu existe. Aflând, însă, că această gratuită învinuire e însoțită și sprijinită de o tendențoasâ interpretare a sensului articolului, interpretare care îmi pune In spinare intențiile nu le a’m avut și pe cari le resping cu indignare, țiu sa dau, pentru oamenii de bună credință, următoarele lămuriri: 1) Paranteza: „disecția • un violu’ nu tindea să formuleze o convingere personală și nici măcar să justifice un procedeu, ci doar să explice peronea morală care determină comunitățile evreești de a purta grija cadavrelor nereclamate. Că această poruncă vine în conflict cu cerințele imperioase ale științei și interesele omenirii *•» aceastșri teatru e adevărat, dar nu schimbă nimic din frumusețea ei intrinsecă. In definitiv și ideia fundamentală a creștinismului — altruismul — e o sublimă ficțiunos care nu a putut fi aplicată în viață, dovadă născocirea salvatoare a „sacrului egoism“„ dar aceasta nu schimbă nimic din măreșie idealului. Firește, că între postulatele etice irealizabile și viața oamenilor, aceasta din urmă primează și cum disecția este indispensabilă progresului științei medicale, nu încape îndoială că toate cadavrele nereclamate trebuie să i se puie la dispoziție de către cei în drept 2) S’au putut găsi oameni cari să-mi aducă absurda, ilarianta învinuire că aș fi insultat creștinismul. Abstracție făcând, de faptul că a insulta o religie — oricare ar fi rea — ar însemna să pângărești un element de seamă în străduințele de lnnobilare ale oamenilor, ași fi putut cu atât mai puțin comite acest î crilegiu față de creștinism, cu el considerându-l parte integrantă din patrimoniul geniului evreesc, sunt chiar gelos de ei. Dealtfel aceasta ro ese destul de limpede din frazele „Iar ca de atâtea ori și istoria revoluțiilor morale, ca de pildă, atunci Când am dat lumii creștinismul, Creștinismul nostru, cel din Nazaret etc. etc.“, drept că cuvintele „Cel din Nazaret” nu se găsesc la versiunea tipărită. Am observat cu stupefacție acest lucru de a bea la citirea gazetei și cercetez să aflu pricina și pe autorul cenzurii. Am crezut necesar să dau lămuririle de mai sus, spre a înlătura (Ctm tmtimarw in ms, IV)