Dimineaţa, martie 1923 (Anul 20, nr. 5862-5891)

1923-03-23 / nr. 5883

V­ [UNK]*«*» *#■ t fy DIMINEAȚA ANUNCIURI la Concecîenala: „SOCIETATEA GENERALA DE PUBLICITATE", CAROL SCHULDER & L. BERGER, — Str. Kaxagheorghesid No. 9, - Telefen si'S« ȘTIRI DIN TOATĂ LUMEA Literatură - Artă - Stiință Viața Capitalei cu­ Imam­ a lui Einstein Interview cu marele învățat Moda zilei Impresii din călătoria sa în Japonia și Palestina Ziarele grecești publică știri­ asu­pra unei scurte opriri la Egipt a lui Einstein, cu ocluzia întoarcerei sale din Japonia în Europa. Einstein, care e însoțit de soția sa, a stat în Kantara, în casa șeful stațiunei, căruia i-a făcut câteva in­te­restante povestiri, asupra călăto­riei sale. înainte de toate, tovăratul a lău­dat efectul binefăcător al unei călă­torii pe mare, asupra muncii sale intelectuale. Intre freamătul ocea­nului și nesfârșitul boltei cerești, !'-vista 5‘- zborul ideilor e necurmat Departe <Jr?, zgomotul orașelor și, înainte de toate, neturburat de grozăvia telefo­nului, a putut observa asupră-și o concentration« a gândire!, pe care nu o mai atinsese. In decursul călătoriei pe oceanul Indian, a spus Einstein, ce a făcut o descoperire, despre care crede că na face și mai mare senzație de­cât teoria relativității. Amănuntele și le rezervă pentru cursurile sale univer­sitare. E vorba insă de legătura din­­­tre puterea de gravitațiune, adică puterea, de atr­icțiune a pământului ți magnetismul terestru. Anume ca­lități ale chihlimbarului T au dus la această descoperire. Din Japonia Einstein aduce un prețios produs al broderiei japoneze de mătase. E o haină care poartă numele Împăraților și înțelepților țăre­ Iu! Soare-Răsare, păstrată în­­tr’o lădiță prevăzută cu nenumă­rate sculpturi. Apoi Einstein a mai povestit că în Palestina, unde a urmat unei in­­vitațiuni a comisarului suprem en­glez, a ținut o conferință în limba franceză, germană și ebraică asu­pra teoriei relativitate­ și a avut cele mai bune im­presiuni. Viitorul economic al Palestinei îl ce pare foarte bun. Iordanul cu importanța în­ cantitate de apă, poate furniza importante energii de forță, pămân­tul e roditor și construcția geologică a țărei Îi asigură prosperitatea. Einstein a făgăduit că la anul va vizita Egiptul mai multă vreme. Deocamdată s’a îmbarcat pe vaporul „Ormus“ cu care s’a dus la Toulon, de unde s’a îndreptat spre Spania, următor invitatorie­ regelui Alfonso și a Uniiversității din Madrid. Se știe că e vorba ca Spania să-i asigure lui Einstein­ mijloacele financiare necesare pentru ca să-și poată con­tinua cercetările. Einstein însuși nu mai posedă aceste mijloace, deoare­ce prin deprecierea mărcei, a perdut cea mai mare parte a averei sale. Astfel, chiar In Egipt a fost silit să călătorească în clasa a doua, ceea ce acolo nu face nici un englez și a bă­tut de aceea la cchL UMBRELUȚE DE PRIMĂVARA Odată cu apariția razelor calde, frumoasele noastre s’au grăbit să se intereseze de moda umbreluțelor din vara asta, căci ca orișice obiect al toaletei noastre și aceste cochete părătoare ale delicateței obrazului fe­mei­ac sunt supuse fluctuațiilor mo­dei. In privința umbreluțelor, Nissa, Cannes, Monaco, unde domnește pri­măvara eternă, s’au pronunțat de mult. Vom purta in­deosebi umbreluțele japoneze de un stil Exfcréme-Orient pur. Ele se vor face din mătase dar mai adesea din hârtie cu mâner de baanjou și în diferite culori asortate cu toaletele ușoare. Modelul de azi ne dă o astfel de umbreluță care în­soțește ca o podoabă minunată o toa­letă subțire albă. Ful.. D. EINSTAIN Gura lumii... Gazele sulfuroase dela Cameră. Cu gazele ce s’au emis în vid Se­ afirmă cum că opoziția toată, Condamnă Constituția „de partid“, Găsind că-i o afacere... privată. F. Lobodă Literatură ::artăș Teatru Scriitorii de teatru­ românesc s’au constituit într’o Societate pentru apă­rarea intereselor lor materiale și morale, sub numele de „Societatea autorilor dramatici români”. Fonda­tori sunt autorii dramatici urmă­tori: Arhip Ticu, Aslan I. C., Bârsan Zaharia, Bengescu Papadat Hortensia Brătescu-Voinești I.,­ Eftimiu Victor, Floru Igena, Goga Octavian, Gusty P., Herz A. de, Milian Claudia, Mol­dovaica Corneliu, Minulescu I., Mo­­șoiu Alfred, Pașcariu M., Perete I., Petrescu Camil, Popa Ion Victor, Rădulescu Mircea, Rebreanu L., Râu­leț C., Sabaru Al., Sorbul M., Theo­­dorian Caton, Umanchi G., Valjean și Voinescu Romulus. Dintre aceștia, cu o mare majoritate, s’a ales întâiul comitet astfel alcătuit: Președinte, Caton Theodorian; vice-președinte, Valjean; membri: M. Sorbul, L. Rebreanu, Mircea Ră­­dulescu; casier, P. Gusty; secretar, Victor I. Popa. Noua Societate și-a serbat «insti­tuirea, în seara de Luni 19 Martie printr’o masă colegială la Restauran­tul lor dacicc. Autorii dramatici, jucați pe scena Teatrului Național cari îndeplinesc condițiunile de admitere prevăzute în statute, pot cere înscrierea lor co­mitetului. * * * PREMIERE. —Astă seară Joi are loc la Teatrul Regina Maria, pre­miera piesei Labirintul de Poliak­off. * * * CONCERTE. - Vineri 23 Martie, Duminecă 25 și Luni 26 vor avea loc la Ateneu concertele Filarmonicei cu Richard Strauss. * * * EXPOZIȚII. — La Ateneu este des­chisă expoziția de pictură și sculp­turii Arta Română. * Duminică 25 Martie, d-1 Ion Mar­rin Sadovean­u va ține la Conserva­torul de Muzică și Artă dramatică o conferință despre­ Comedia del Arte. Va urma apoi canto de tenorul AI- berto della Pergola și recitări de d-1 L Tdlvan. ■■ Curiozități Salarii de miliarde. — In Rusia sovietică salariile funcționarilor au fost fixate pentru cel de grad­ul în­tâi la două miliarde 600 milioane lunar, pentru cel de gradul al doilea la 2 miliarde 350 milioane, pentru cel de al treilea La 2 miliarde 100 milioane. Păcat numai că e vorba de ruble sovietice! Putea fi scăpat țarul ? De această chestiune se ocupă în „Revue de Paris’, sir John Buchanan, fost am­basador al Angliei la Petrograd in tot timpul războiului. Sir John răs­punde că de două ori viața țarului ar fi putut fi salvată. Odată în Martie 1917, Miliukoff a Întrebat dacă Anglia ar vroi să acorde «zii țarului și familiei sale. Regele An­gliei și guvernul englez au răspuns afirmativ, cu condiția ca guvernul rus să suporte cheltuielile. Miliukoff a acceptat, dar între timp influența sovietului din Petrograd crescuse și el s-a opus plecărei țarului. A doua oară în 1918, nemții sau ofe­rit să scape pe Nicolae II, cu condi­ția ca el să se angajeze a recunoaște tratatul de la Brest Litovsk, dacă va reveni pe tron. Țarul ar fi răs­puns : „Știu ce soartă tristă ne aș­teaptă pe mine și pe familia mea, refuzând această ofertă, dar sunt gata să-mi jertfesc viața pentru ța­ra mea”. Cărți și reviste Au apărut: C. Sacriseanu: Alegerea semin­țelor; I. Simionescu; Viața plantelor. * Dreptatea socială, an. I, No. 5. CURTEA !— Regele a primit eri­cim, Intr’o lungă audiență pe d. Vintilă Bră­­tianu, ministrul finanțelor. — Principele moștenitor și Princi­pesa Elena însoțiți de ex-regina So­fia a Greciei și de Principesa Irena au vizitat Maria­d­­a. mai multe așe­zăminte istorice din Capitală. D. prof. Nicolae Iorga a dat expli­cațiile necesare. __Se anunță din portul Gibraltar că Principele Nicolae al României a sosit acolo în calitate de elev ofițer pe bordul cuirasatului englez Ben­­how. LUMEA DIPLOMATICA — D. Nicolae Titulescu ministrul României la Londra, se află de câteva zile la Pavia — I). Francklin Martin fost mini­stru al Italiei la București a fost nu­mit titular al legației italiene din Stockholm. —• D. Traian Stârcea, ministrul României la Budapesta se află în trecere pentru câteva zile la Bucu­rești. LUMEA OFICIALA­­ — D. conte de Manneville cu d-na și d-ra vor lua parte la prânzul ofe­rit astăzi de d. Ion I. C. Brătianu președintele consiliului de miniștri. ÎNSEMNĂRI mondene — Astăzi va avea loc ceaiul dan­sant organizat de societatea „Princi­pele Mircea" in saloanele hotelului Boulevard. Invitațiunile se vor prezenta la in­trare. — Luni seara de Millington Drake prim secretar la legațiunea Angliei și d-na Millington Drake, au oferit prietenilor o aleasă seară dansantă. S’au remarcat câteva costume a­­duse acum de la Paris in stilul „en vogue” Tout-ank-Amon. BINEFACERI — Societatea „Principele Mircea“ având în vedere succesul obținut de, o a cincea reprezentație a revistei feerie „Când dracul petrece" Sâm­bătă 24 Martie la Teatrul Național. — Doamnele de caritate „Saint- Vincent de Paul” sub prezidenția marchizei de Belloy organizează un bazar pentru Duminică 25 Martie dela 3—8 în localul legației fran­ceze, str. Lascăr Catargi 13. Va fi deasemenea ceai­ dansant și tombola. — Din sala arhi-plină de Marți seara la National (Când dracul pe­trece, am notat: D-na Lya Brătianu, d-na Al. Em. Florescu, d-na și I. Zamfirescu, d-na și dr. Goilav, d-na Roxanne Mavrocordatule, d-na și I. Sulică, d-na și M. Cosăceanu, d-na Z. Râm­niceanu, d-na Trandafirescu, d-na și M. Arzăreanu, Raliet, etc. D-rele N. Butculescu, Cantacuzino, Sabina Pădeanu, Lucia Vidrașcu, Florica Popovici, Annie Munteanu El. Olmazu, Collette Murgășeanu, Goilav­ Mateescu, Lorette Buzdugan, Lily Roncea, Marioara Wellisset, lily Giurescu, Antoinette Sârbu, Silvia Petrescu, Adina Soare etc. D-nii Ionaș Grădișteanu, N. But­­culescu, Corneliu Moldoveanu, Dinu Stolojan, dr. Armin Hesselman, Adele Antoniu, C. Horia Rosetti, Pierrot Văitoianu, Căp. Milan Vuko­vici at. mil. sârb, Căp. Berger, dr. Cruțescu,­­ Țăranu, Emil Cerkez, Holban, Paul Scorțescu, Makaro­­witsch, dr. Pandelescu, Maior Puiu, Aurel Popovici, N. Lucasiewicz, Mișu Arțăreanu. a’ A. Bardescu, Goilav, Puiu Petrescu I. Seceleanu, Radu Bally, Roncea, Nicu Matei, D. Florescu, Târnoveanu, G. Cernescu etc. DOLIURI — Corpul defunctului Dimitrie Onciu va fi înmormântat la Cer­năuți mâine d. a. Vor vorbi d. V. Pârvan din partea Academiei ro­mâne, d. Nicolae Iorga din partea Universităței din București, d. Nis­­tor din partea guvernului, — Eri a încetat din viață profe­sorul N. Gr. Patriciu dela liceul evanghelic. înmormântarea va avea loc Vineri ora 4 P­­m. la cimitirul Sf. Vieneri. Em. Bei. ZIUA­ DE AZI Joi, 22 Martie ORA 0 dim. Se inaugurează expo­zițiile de pictură Aurelia Vasiliu și Marie Ledda. ORA 11 dim. Se întrunesc din nou șefii partidelor opoziției unite, la Majestic. ORA 2­4. a. Au loc funerariile lui D. Onciul, fostul președinte al Aca­demiei române. « Studenții și studențeie se adu­nă in fața Universității, pentru a forma cortegiul ce urmează să ia parte la funerariile lui Onciul. ORA­N­i­a. In sala Acad­emiei de pictură din calea Griviței 56. d. I. Ștefănescu vorbește despre „Curen­tele noui în artă”. După conferință, festival cu artiștii Teatrului Națio­nal. — La Fundația Carol are loc con­ferința profesorului Sp. Iacobescu, despre „Rolul bilanțelor în viața so­cietății anonime". ORA 5 d. a. La Athenée Palace cea­iul Soc. ortodoxe a femeilor româ­ne. — Al cincilea ceai dansant al so­cietății „Principele Mircea” la Bou­levard. — Aviatorii organizează la Restau­rant Francais un ceai dansant.­­— D. Hienri Morin vorbește la Maison d'Art, despre Hector Berlioz. ORA 8 jam. Uniunea „Arta și isto­ria națională” ține ședință în sala de conferințe a liceului Mihai Vitea­zul. ORA 8 seara. Liga drepturilor și datoriilor femeilor ține întrunire în sala „Dacia". Vor vorbi conducătoa­rele mișcării femeniste, mai mulți deputați și delegate din provincie. ORA 9 seara. La „Maison d'Art” șezătoarea săptămânală a grupului „Insula”, Închinată lui Molière. — La Fundația Carol I profesorul Bouglie vorbește despre „Renan et la jeunes univensitaire”. — Societatea „Tinerețea” ține șe­zătoare in amfiteatrul liceului Lá­zár. D. N. Batzaria vorbește în con­tinuare despre: „Pe unde a umblat Isus Hristos“. — Premiere la Operă și la Tea­trul „Regina Maria“. — Ședință de noapte la Cameră. E­ședința interpelărilor. Opozanții vor fi de față. ORA 10 seara. Cercul „Poesis” pa­­tronează la Fundație conferința d-lui Al. Busuioceanu despre Walt Whitman. SPECTACOLE OPERA ROMANA. — Faust. TEATRUL NAȚIONAL. — Marm­­on: Taifun,­ seara: Visul unei nopți de vară. TEATRUL REGINA MARIA.—La­­b­ xmful (premieră) TEATRUL MIC." — Matineu și seara : Școala Cocotelor. TEATRUL CAROL CEL MARE. — Das Sasse Mädel TEATRUL CENTRAL. — Sbură­­toruL TEATRUL POPULAR. — Matineu: Cererea în căsătorie, seara. Băiat de viață. TEATRUL ALHAMBRA. — Va­­rietăți. TEATRUL MAJESTIC. — Varie­­tați. CINEMA PATHE PALACE. — Dragostea la încercare. CINEMA VLAICU. — Stanley în Africa. nwgZM BUCUREȘTI »SS Ziarul „The World“, ce apare la New-York, publică în numărul său de Duminică 25 Februarie un lung interview cu ministrul României la Washington, d. Anton Bibescu D. ANTON BIBESCU Ministrul României, privește eve­ni­mentele internaționale din punct de vedere... cosmic și prin prisma unui optimism demn de relevat. In interviewul acordat ziaristului american, d. Bibescu, spune între altele: CEL MAI IMPORTANT EVENI­MENT AL TIMPULUI „E păcat că cel mai mulți oameni încearcă să înțeleagă această lume numai prin prisma istoriei. Ei ar trebui să consulte și geologia și as­tronomia. Dacă ar face așa n’ar fi atât de pesimiști. Azi ziarele sunt pline de dări de seamă de la conferința din Lausanne. Paznicii cetățeni sunt zilnic spe­riați de ziare cu tot felul de „pri­mejdii“: primejdia franceză, pri­mejdia germană, primejdia turceas­că, primejdia rusească, primejdia dela Ruhr, primejdia din Balcani. Și o scurtă telegramă din Dayton, scapă atenției publice. Ea vorbește despre un inventator român care lucrează pentru Statele­ Unite, d-rul G. Botezat, care a deslegat proble­ma helicopterului. Cele șase minute în care Botezat a reușit să stea în aer, constitue pentru d. Bibescu cel mai impor­tant eveniment al timpului, după cum „cel mai important eveniment al anului 1902 a fost zborul de șase minute al fraților Wright, zbor care a modificat cursul normal al isto­riei“. CONFERINȚA DE LA LAUSANNE ȘI„­ DESCOPERIREA AMERICII — E adevărat a întrerupt ziaris­tul — dar ce credeți despre fali­mentul conferinței din Lausanne? — „ Da, da Lausanne“ — a conti­nuat ministrul. Vedeți, oamenii au vederi prea scurte și în această zi cred­ că conferința de la Lausanne a încercat să rezolve ceva ce a fost început anul trecut, ori, să zicem, de războiul mondial. Adevărul este că problema confe­rinței din Lausanne exista înainte de descoperirea Americei. De fapt există o legătură între originea con­ferinței de la Lausanne și descoperi­rea Americei, căci conferința de la Lausanne a fost inevitabilă in a­­nul 1453, când turcii au ocupat Con­­stantinopolul și s-au stabilit acolo ca o putere europeană. America a fost descoperită, din cauză că turcii ocupând Constanti­nopolul, drumul către India a fost blocat și spaniolii au încercat să găsească un drum în jurul lumei. Ziaristul, încercând să sustragă atențiunea ministrului de la ceea ce i se părea o Rătăcire cosmică", și necazurile prea presante ale pre­zentului, d. Bibescu îi răspunse: ,,Șt d-ta ești o victimă a svonuri­­lor alarmante! Este un proverb o­­riental care spune că ciorba nu tre­­bue mâncată fierbinte. Dă-i puțină vreme ciorbei din Lausanne și se va răci și ea“, BASARABIA, STRÂMTOKIl­E, ATI­TUDINEA TURCILOR Totuși ministrul României la Wa­­shingon, a vorbit și de evenimente mai puțin importante și de 'Ud ne­însemnată actualitate ca ocuparea Constantinapolidici si descoperirea Americei. „Basarabia este o provincie româ­nească și nici un român în Româ­nia nu crede că Rusia, va declara război Români­ei, din cauza Basara­biei. Rusia nu poate lupta iar populația Basarabiei este fericită“. * * * „România are interese vitale în­ reușita negociațiunilor de la Lau­sanne și libertatea strâmtorilor este pentru România de o mare impor­tantă căci strâmtorile pentru ea în­­­semnează calea spre Apus”. In ce privește atitudinea turcilor d. Bibescu a spus: „Turcii cari au un bun simt prac­tic par a pricepe mai bine ceea ce li se șoptește la București, decât ceea ce li se strigă la Lausannne. Aceasta mă întărește în convinge­rea că s’ar putea scrie o carte des­pre relațiile în acustica diploma­tică“. CE VA FI PESTE 59 600 DE ANI î, întrebat de ziaristul american care este­ atitudinea Micei Antante în chestia ocupației de la Ruhr, mi­nistrul României a răspuns: „România este totdeauna atinsă când se ivesc divergențe de păreri între aliații democrați, Anglia și Franța-Din fericire,­­România nu are alia­nță militară cu­ nici o țară și e li­beră deci să-și­ continue politica ei pacifică. E o greșată a se crede ca Fran­ța este izolată. Belgia este cu, ea și premierul Mussolini al Italiei i-a trimis ingineri italieni. Si Franța­* Franța lui Pasteur ș i a Im- Anatole France, a d-nt lui Carrel și James — nu este militaristă cum ar crede anii. Franța nu crede de­cât î a tri­umful dreptății­ Și mormântul lui Heine la Paris e acoperit cu flori. Operile lui Wagner sunt aplauda­te și Einstein a fost primit cu o pri­etenie exu­berantă. Acestea surt manifestații cu mult mai importante ale sufletului Fran­ței, de­cât cearta politicianUor și a gramaticilor asupra însemnării pre­cise a adverbului „respectiv" în textul tratatului de la Versailles. Și totuși peste cincizeci de­­ mii­ de ani, ori chiar peste cincizeci de ani — ce importanță vor avea tot­ Ministrul nostru la Washington privește evenimen­tele din punct de vedere cosmic.­”„Peste 50000 de ani toate acestea nu vor avea nici o importanța 5>5> A apărut LIBERtAtEA PRESEI” de Const. GRAUR Editura „Adeveru!" FOITA HARUIUI „DIMINEAȚAr fi S) Unchiul Năstase și areporm! sau Petre Nicodi — ROMAN ORIGINAL ------­de V. BEMBYLUUS Zambila Popescu — Zambilița! Nu pot să n-o su­­gesc ! Am divorțat, ca sa-i fac plăcerea! Dar dacă aș afla că fiul ar săruta-o numai cu ochii, n O știu ce aș face! Mă înțelegi? Și porni pe plâns, acrtțându-se la brațul celalt de Petre, care, uluit, se sfia să-i umiască doar îi va schimba gândurile dure­roase. Mai făcură câțiva pași largi, ca de cale lungă, și avoca­tul își trase cu grabă mâna și pieri, fără altă pregătire, fără până Era la o răspântie. Petre cerce­tă în juru­l amețit acum, ajuns de băutură și de câre nu se în­țelesese în noaptea aceia. Se în­treba pe unde s-ar duce acasă. Nu cunoștea de fel cartierul, nu știa pe unde ajunsese acolo, nici încotro să se îndrepte. Privia ca­ la o prăpastie la ulița prăvălită, în capul căreia era, prostit, sim­țind că se învârtește pământul cu el. „Al dracului București“ cugetă el și ca să nu dea în brânci cum­­va, nu se îndrumă pe strada po­vârnită, ce-i sta înainte, ci se în­toarse. Hoinărind la întâmplare, un singur gând îl urmăria mai în­verșunat : „Nu i-am citit nici o poezie ! Nu mi-a citit nici un vers de-a­ dumneaei!“ Tinerețe Restaurantul la care mânca Nicodim avea o sală mare, lun­găreață, cu patru stâlpi de lemn înșirați la mijloc, susținători ta­vanului, cu mese mici, la perete, și cu multe alte mese lungi prin­tre stâlpi și‘n vecinătatea aces­tora Pe la ora unu după amiază, mai ales, nu rămânea locșor slo­bod. Petre se strecura la o masă, iis singuratic. Unii dintre con­sumatori începuseră să-l cu­noască. A doua zi după petrecerea de la doamna Zambila Popescu, Ni­codim, care -și găsise greu lo­cuința și dormise până la nă­­miezi, veni de-a dreptul la restau­rant. Se așeză la una din mesele cele lungi. Nu-i ardea însă de ni­mic, nici de masă. Cercetă lumea din jurul său, aproape numai ti­neret ; pregeta să porunciască. Băgă de seamă că a mai prânzit cu unii din vecinii săi dela a­­ceiași masă, băeți veseli, stu­denți de­sigur, însuflețiți. Cum aceștia isprăviseră ele mâncat, discutau : — Moft, petrecerea noastră ! Dacă nu cântă nici unul cu vio­­ra ! Să-l știu undeva pe care­va, i-aș lua pe sus ! — Cânt eu cu vioara, — bini­șor! se aplecă ,spre dânșii. Ni­o­­dim. Tinerii se uitară la el, nu șo­­văiră de­cât o clipă și răstur­­nându-se în scaune toți patru, câți erau, râzând, îi întinseră mâna: — Vino cu noi! Și fix*este, - i și vioară ! — Am, dar să trec­em pe-acasă să mi-o iau. Stau aproape, în­dată... Zis și făcut. Trecură cu toții pe la căminul lui Nicodim, mrur­­eară scara, așteptară în drum și porniră apoi toți cinci, vorbind, râzând, ocupând tot trotuarul, fără sfială, ca într'o grădină a lor. Pentru tinerii în vârstă de douăzeci de ani, cei mai mici de­cât dânșii sunt toți copii, n’au nici o însemnătate iar cei mai în vârstă de­cât ei cu zece douăzeci de ani sunt trecuți, isprăviți. Oamenii cu greutatea și răs­punderea vieții pe umeri îi pri­­viau cu jind pe flăcăi, ca pe ima­gina unei fericiri trecute grabnic, ca pe ei înșiși de odinioară. La rândul lor, tinerilor li se părea tamnesam caraghios câte unul dintre cărunții, opriți p­leacă să-i măsoare Gălăgia ce-o făceau, vorbind țata toți odată, nu­­ i se părea nimănui nelalocul ei și curioasă. Nicodim, în sfârșit, în lumea potrivită lui, uita că abia își cu­noaște tovarășii și săria în vorbă și el. Câte o fată, eșită la fereastră, atrasă poate de tainicele efluvii ale tinereții, își arunca de de­parte ochii spre ceata diuineață și avea timp să aleagă din ea, să deosibească un chip, care i-ar fi plăcut să stea aproape. Petre Nicodim era înalt și, lu­cru pe care el nu-l știa, avea ele­ganță în statură, în portul corpu­lui și al capului, iar vioara îi a­­dăuga și ea, pentru femei, o a­­tracție mai mult. Ochii lui verzi, sub gene negre, scânteiau acum, de veselie. Tânărul gusta, cu un moment mai înainte, izbânda ce avea s-o dobândească în cercul noilor amici și plăcerea de­ a a­­vea, în sfârșit, tovarăși. Avea să cânte, avea să bea. Doi dintre tineri locuiau, lao­laltă, la o familie săracă, bucu­­roasă de petreceri, cu trei fete de măritat cu verișoare și cu vecine, dornice și acestea de lume. «A­­mândoi abia sosiseră din pro­vincia lor, unde fuseseră de va­canță, și se întorseseră mai de grabă, și socotiau nemerit ca, în bună tovărășie, să tragă un chef. Mai apoi avea să vină timpul stu­diilor și ar fi înjghebat mai greu un zaiafet, mai ales că banii, peste an, lipsiau­ de multe ori. Gazdele îi cunoșteau pe toți numai pe Nicodim nu. Recoman­­dația se făcu și, fără întârziere, cântărețul își sacâzi arcușul, își acordă lăuta, o puse­ sub bărbie și-i trase de probă, un cântec ro­mânesc de prin Ardeal. Fete, băeți, gazda, fem­ee în vârstă, îl ascultară, câtă vreme cântă, un sfert de oră încheiat, drepți, în picioare. „Strajnic îl zice !“ se uimiră ascultătorii, toți într’o pă­rere. Câteva minute, odaia, destul de spațioasă, se umplu de fete, toate cu ochii țintă la­ tânărul înalt, cu plete, cu puf de mus­tață sub nas, cu ochii sclipitori.­­ Când Nicodim lăsă arcușul în jos, șoapte se u­tră în toată casa, între fete, cari îl vedeau atunci întâia dată. Unul dintre tineri, zise : — Dar bine, domnule, unde-ai stat până acuma ? Ne spuneai că­ de două luni nu cunoști pe ni­meni în orașul ăsta, că... Fiecare ceas în care dumneata nu cânți, e o pagubă pentru oameni!­ ­Va urmai

Next