Dimineaţa, martie 1923 (Anul 20, nr. 5862-5891)
1923-03-23 / nr. 5883
V [UNK]*«*» *#■ t fy DIMINEAȚA ANUNCIURI la Concecîenala: „SOCIETATEA GENERALA DE PUBLICITATE", CAROL SCHULDER & L. BERGER, — Str. Kaxagheorghesid No. 9, - Telefen si'S« ȘTIRI DIN TOATĂ LUMEA Literatură - Artă - Stiință Viața Capitalei cu Imam a lui Einstein Interview cu marele învățat Moda zilei Impresii din călătoria sa în Japonia și Palestina Ziarele grecești publică știri asupra unei scurte opriri la Egipt a lui Einstein, cu ocluzia întoarcerei sale din Japonia în Europa. Einstein, care e însoțit de soția sa, a stat în Kantara, în casa șeful stațiunei, căruia i-a făcut câteva interestante povestiri, asupra călătoriei sale. înainte de toate, tovăratul a lăudat efectul binefăcător al unei călătorii pe mare, asupra muncii sale intelectuale. Intre freamătul oceanului și nesfârșitul boltei cerești, !'-vista 5‘- zborul ideilor e necurmat Departe <Jr?, zgomotul orașelor și, înainte de toate, neturburat de grozăvia telefonului, a putut observa asupră-și o concentration« a gândire!, pe care nu o mai atinsese. In decursul călătoriei pe oceanul Indian, a spus Einstein, ce a făcut o descoperire, despre care crede că na face și mai mare senzație decât teoria relativității. Amănuntele și le rezervă pentru cursurile sale universitare. E vorba insă de legătura dintre puterea de gravitațiune, adică puterea, de atricțiune a pământului ți magnetismul terestru. Anume calități ale chihlimbarului T au dus la această descoperire. Din Japonia Einstein aduce un prețios produs al broderiei japoneze de mătase. E o haină care poartă numele Împăraților și înțelepților țăre Iu! Soare-Răsare, păstrată într’o lădiță prevăzută cu nenumărate sculpturi. Apoi Einstein a mai povestit că în Palestina, unde a urmat unei invitațiuni a comisarului suprem englez, a ținut o conferință în limba franceză, germană și ebraică asupra teoriei relativitate și a avut cele mai bune impresiuni. Viitorul economic al Palestinei îl ce pare foarte bun. Iordanul cu importanța în cantitate de apă, poate furniza importante energii de forță, pământul e roditor și construcția geologică a țărei Îi asigură prosperitatea. Einstein a făgăduit că la anul va vizita Egiptul mai multă vreme. Deocamdată s’a îmbarcat pe vaporul „Ormus“ cu care s’a dus la Toulon, de unde s’a îndreptat spre Spania, următor invitatorie regelui Alfonso și a Uniiversității din Madrid. Se știe că e vorba ca Spania să-i asigure lui Einstein mijloacele financiare necesare pentru ca să-și poată continua cercetările. Einstein însuși nu mai posedă aceste mijloace, deoarece prin deprecierea mărcei, a perdut cea mai mare parte a averei sale. Astfel, chiar In Egipt a fost silit să călătorească în clasa a doua, ceea ce acolo nu face nici un englez și a bătut de aceea la cchL UMBRELUȚE DE PRIMĂVARA Odată cu apariția razelor calde, frumoasele noastre s’au grăbit să se intereseze de moda umbreluțelor din vara asta, căci ca orișice obiect al toaletei noastre și aceste cochete părătoare ale delicateței obrazului femeiac sunt supuse fluctuațiilor modei. In privința umbreluțelor, Nissa, Cannes, Monaco, unde domnește primăvara eternă, s’au pronunțat de mult. Vom purta indeosebi umbreluțele japoneze de un stil Exfcréme-Orient pur. Ele se vor face din mătase dar mai adesea din hârtie cu mâner de baanjou și în diferite culori asortate cu toaletele ușoare. Modelul de azi ne dă o astfel de umbreluță care însoțește ca o podoabă minunată o toaletă subțire albă. Ful.. D. EINSTAIN Gura lumii... Gazele sulfuroase dela Cameră. Cu gazele ce s’au emis în vid Se afirmă cum că opoziția toată, Condamnă Constituția „de partid“, Găsind că-i o afacere... privată. F. Lobodă Literatură ::artăș Teatru Scriitorii de teatru românesc s’au constituit într’o Societate pentru apărarea intereselor lor materiale și morale, sub numele de „Societatea autorilor dramatici români”. Fondatori sunt autorii dramatici următori: Arhip Ticu, Aslan I. C., Bârsan Zaharia, Bengescu Papadat Hortensia Brătescu-Voinești I., Eftimiu Victor, Floru Igena, Goga Octavian, Gusty P., Herz A. de, Milian Claudia, Moldovaica Corneliu, Minulescu I., Moșoiu Alfred, Pașcariu M., Perete I., Petrescu Camil, Popa Ion Victor, Rădulescu Mircea, Rebreanu L., Râuleț C., Sabaru Al., Sorbul M., Theodorian Caton, Umanchi G., Valjean și Voinescu Romulus. Dintre aceștia, cu o mare majoritate, s’a ales întâiul comitet astfel alcătuit: Președinte, Caton Theodorian; vice-președinte, Valjean; membri: M. Sorbul, L. Rebreanu, Mircea Rădulescu; casier, P. Gusty; secretar, Victor I. Popa. Noua Societate și-a serbat «instituirea, în seara de Luni 19 Martie printr’o masă colegială la Restaurantul lor dacicc. Autorii dramatici, jucați pe scena Teatrului Național cari îndeplinesc condițiunile de admitere prevăzute în statute, pot cere înscrierea lor comitetului. * * * PREMIERE. —Astă seară Joi are loc la Teatrul Regina Maria, premiera piesei Labirintul de Poliakoff. * * * CONCERTE. - Vineri 23 Martie, Duminecă 25 și Luni 26 vor avea loc la Ateneu concertele Filarmonicei cu Richard Strauss. * * * EXPOZIȚII. — La Ateneu este deschisă expoziția de pictură și sculpturii Arta Română. * Duminică 25 Martie, d-1 Ion Marrin Sadoveanu va ține la Conservatorul de Muzică și Artă dramatică o conferință despre Comedia del Arte. Va urma apoi canto de tenorul AI- berto della Pergola și recitări de d-1 L Tdlvan. ■■ Curiozități Salarii de miliarde. — In Rusia sovietică salariile funcționarilor au fost fixate pentru cel de gradul întâi la două miliarde 600 milioane lunar, pentru cel de gradul al doilea la 2 miliarde 350 milioane, pentru cel de al treilea La 2 miliarde 100 milioane. Păcat numai că e vorba de ruble sovietice! Putea fi scăpat țarul ? De această chestiune se ocupă în „Revue de Paris’, sir John Buchanan, fost ambasador al Angliei la Petrograd in tot timpul războiului. Sir John răspunde că de două ori viața țarului ar fi putut fi salvată. Odată în Martie 1917, Miliukoff a Întrebat dacă Anglia ar vroi să acorde «zii țarului și familiei sale. Regele Angliei și guvernul englez au răspuns afirmativ, cu condiția ca guvernul rus să suporte cheltuielile. Miliukoff a acceptat, dar între timp influența sovietului din Petrograd crescuse și el s-a opus plecărei țarului. A doua oară în 1918, nemții sau oferit să scape pe Nicolae II, cu condiția ca el să se angajeze a recunoaște tratatul de la Brest Litovsk, dacă va reveni pe tron. Țarul ar fi răspuns : „Știu ce soartă tristă ne așteaptă pe mine și pe familia mea, refuzând această ofertă, dar sunt gata să-mi jertfesc viața pentru țara mea”. Cărți și reviste Au apărut: C. Sacriseanu: Alegerea semințelor; I. Simionescu; Viața plantelor. * Dreptatea socială, an. I, No. 5. CURTEA !— Regele a primit ericim, Intr’o lungă audiență pe d. Vintilă Brătianu, ministrul finanțelor. — Principele moștenitor și Principesa Elena însoțiți de ex-regina Sofia a Greciei și de Principesa Irena au vizitat Mariada. mai multe așezăminte istorice din Capitală. D. prof. Nicolae Iorga a dat explicațiile necesare. __Se anunță din portul Gibraltar că Principele Nicolae al României a sosit acolo în calitate de elev ofițer pe bordul cuirasatului englez Benhow. LUMEA DIPLOMATICA — D. Nicolae Titulescu ministrul României la Londra, se află de câteva zile la Pavia — I). Francklin Martin fost ministru al Italiei la București a fost numit titular al legației italiene din Stockholm. —• D. Traian Stârcea, ministrul României la Budapesta se află în trecere pentru câteva zile la București. LUMEA OFICIALA — D. conte de Manneville cu d-na și d-ra vor lua parte la prânzul oferit astăzi de d. Ion I. C. Brătianu președintele consiliului de miniștri. ÎNSEMNĂRI mondene — Astăzi va avea loc ceaiul dansant organizat de societatea „Principele Mircea" in saloanele hotelului Boulevard. Invitațiunile se vor prezenta la intrare. — Luni seara de Millington Drake prim secretar la legațiunea Angliei și d-na Millington Drake, au oferit prietenilor o aleasă seară dansantă. S’au remarcat câteva costume aduse acum de la Paris in stilul „en vogue” Tout-ank-Amon. BINEFACERI — Societatea „Principele Mircea“ având în vedere succesul obținut de, o a cincea reprezentație a revistei feerie „Când dracul petrece" Sâmbătă 24 Martie la Teatrul Național. — Doamnele de caritate „Saint- Vincent de Paul” sub prezidenția marchizei de Belloy organizează un bazar pentru Duminică 25 Martie dela 3—8 în localul legației franceze, str. Lascăr Catargi 13. Va fi deasemenea ceai dansant și tombola. — Din sala arhi-plină de Marți seara la National (Când dracul petrece, am notat: D-na Lya Brătianu, d-na Al. Em. Florescu, d-na și I. Zamfirescu, d-na și dr. Goilav, d-na Roxanne Mavrocordatule, d-na și I. Sulică, d-na și M. Cosăceanu, d-na Z. Râmniceanu, d-na Trandafirescu, d-na și M. Arzăreanu, Raliet, etc. D-rele N. Butculescu, Cantacuzino, Sabina Pădeanu, Lucia Vidrașcu, Florica Popovici, Annie Munteanu El. Olmazu, Collette Murgășeanu, Goilav Mateescu, Lorette Buzdugan, Lily Roncea, Marioara Wellisset, lily Giurescu, Antoinette Sârbu, Silvia Petrescu, Adina Soare etc. D-nii Ionaș Grădișteanu, N. Butculescu, Corneliu Moldoveanu, Dinu Stolojan, dr. Armin Hesselman, Adele Antoniu, C. Horia Rosetti, Pierrot Văitoianu, Căp. Milan Vukovici at. mil. sârb, Căp. Berger, dr. Cruțescu, Țăranu, Emil Cerkez, Holban, Paul Scorțescu, Makarowitsch, dr. Pandelescu, Maior Puiu, Aurel Popovici, N. Lucasiewicz, Mișu Arțăreanu. a’ A. Bardescu, Goilav, Puiu Petrescu I. Seceleanu, Radu Bally, Roncea, Nicu Matei, D. Florescu, Târnoveanu, G. Cernescu etc. DOLIURI — Corpul defunctului Dimitrie Onciu va fi înmormântat la Cernăuți mâine d. a. Vor vorbi d. V. Pârvan din partea Academiei române, d. Nicolae Iorga din partea Universităței din București, d. Nistor din partea guvernului, — Eri a încetat din viață profesorul N. Gr. Patriciu dela liceul evanghelic. înmormântarea va avea loc Vineri ora 4 Pm. la cimitirul Sf. Vieneri. Em. Bei. ZIUA DE AZI Joi, 22 Martie ORA 0 dim. Se inaugurează expozițiile de pictură Aurelia Vasiliu și Marie Ledda. ORA 11 dim. Se întrunesc din nou șefii partidelor opoziției unite, la Majestic. ORA 24. a. Au loc funerariile lui D. Onciul, fostul președinte al Academiei române. « Studenții și studențeie se adună in fața Universității, pentru a forma cortegiul ce urmează să ia parte la funerariile lui Onciul. ORANia. In sala Academiei de pictură din calea Griviței 56. d. I. Ștefănescu vorbește despre „Curentele noui în artă”. După conferință, festival cu artiștii Teatrului Național. — La Fundația Carol are loc conferința profesorului Sp. Iacobescu, despre „Rolul bilanțelor în viața societății anonime". ORA 5 d. a. La Athenée Palace ceaiul Soc. ortodoxe a femeilor române. — Al cincilea ceai dansant al societății „Principele Mircea” la Boulevard. — Aviatorii organizează la Restaurant Francais un ceai dansant.— D. Hienri Morin vorbește la Maison d'Art, despre Hector Berlioz. ORA 8 jam. Uniunea „Arta și istoria națională” ține ședință în sala de conferințe a liceului Mihai Viteazul. ORA 8 seara. Liga drepturilor și datoriilor femeilor ține întrunire în sala „Dacia". Vor vorbi conducătoarele mișcării femeniste, mai mulți deputați și delegate din provincie. ORA 9 seara. La „Maison d'Art” șezătoarea săptămânală a grupului „Insula”, Închinată lui Molière. — La Fundația Carol I profesorul Bouglie vorbește despre „Renan et la jeunes univensitaire”. — Societatea „Tinerețea” ține șezătoare in amfiteatrul liceului Lázár. D. N. Batzaria vorbește în continuare despre: „Pe unde a umblat Isus Hristos“. — Premiere la Operă și la Teatrul „Regina Maria“. — Ședință de noapte la Cameră. Eședința interpelărilor. Opozanții vor fi de față. ORA 10 seara. Cercul „Poesis” patronează la Fundație conferința d-lui Al. Busuioceanu despre Walt Whitman. SPECTACOLE OPERA ROMANA. — Faust. TEATRUL NAȚIONAL. — Marmon: Taifun, seara: Visul unei nopți de vară. TEATRUL REGINA MARIA.—Lab xmful (premieră) TEATRUL MIC." — Matineu și seara : Școala Cocotelor. TEATRUL CAROL CEL MARE. — Das Sasse Mädel TEATRUL CENTRAL. — SburătoruL TEATRUL POPULAR. — Matineu: Cererea în căsătorie, seara. Băiat de viață. TEATRUL ALHAMBRA. — Varietăți. TEATRUL MAJESTIC. — Varietați. CINEMA PATHE PALACE. — Dragostea la încercare. CINEMA VLAICU. — Stanley în Africa. nwgZM BUCUREȘTI »SS Ziarul „The World“, ce apare la New-York, publică în numărul său de Duminică 25 Februarie un lung interview cu ministrul României la Washington, d. Anton Bibescu D. ANTON BIBESCU Ministrul României, privește evenimentele internaționale din punct de vedere... cosmic și prin prisma unui optimism demn de relevat. In interviewul acordat ziaristului american, d. Bibescu, spune între altele: CEL MAI IMPORTANT EVENIMENT AL TIMPULUI „E păcat că cel mai mulți oameni încearcă să înțeleagă această lume numai prin prisma istoriei. Ei ar trebui să consulte și geologia și astronomia. Dacă ar face așa n’ar fi atât de pesimiști. Azi ziarele sunt pline de dări de seamă de la conferința din Lausanne. Paznicii cetățeni sunt zilnic speriați de ziare cu tot felul de „primejdii“: primejdia franceză, primejdia germană, primejdia turcească, primejdia rusească, primejdia dela Ruhr, primejdia din Balcani. Și o scurtă telegramă din Dayton, scapă atenției publice. Ea vorbește despre un inventator român care lucrează pentru Statele Unite, d-rul G. Botezat, care a deslegat problema helicopterului. Cele șase minute în care Botezat a reușit să stea în aer, constitue pentru d. Bibescu cel mai important eveniment al timpului, după cum „cel mai important eveniment al anului 1902 a fost zborul de șase minute al fraților Wright, zbor care a modificat cursul normal al istoriei“. CONFERINȚA DE LA LAUSANNE ȘI„ DESCOPERIREA AMERICII — E adevărat a întrerupt ziaristul — dar ce credeți despre falimentul conferinței din Lausanne? — „ Da, da Lausanne“ — a continuat ministrul. Vedeți, oamenii au vederi prea scurte și în această zi cred că conferința de la Lausanne a încercat să rezolve ceva ce a fost început anul trecut, ori, să zicem, de războiul mondial. Adevărul este că problema conferinței din Lausanne exista înainte de descoperirea Americei. De fapt există o legătură între originea conferinței de la Lausanne și descoperirea Americei, căci conferința de la Lausanne a fost inevitabilă in anul 1453, când turcii au ocupat Constantinopolul și s-au stabilit acolo ca o putere europeană. America a fost descoperită, din cauză că turcii ocupând Constantinopolul, drumul către India a fost blocat și spaniolii au încercat să găsească un drum în jurul lumei. Ziaristul, încercând să sustragă atențiunea ministrului de la ceea ce i se părea o Rătăcire cosmică", și necazurile prea presante ale prezentului, d. Bibescu îi răspunse: ,,Șt d-ta ești o victimă a svonurilor alarmante! Este un proverb oriental care spune că ciorba nu trebue mâncată fierbinte. Dă-i puțină vreme ciorbei din Lausanne și se va răci și ea“, BASARABIA, STRÂMTOKIlE, ATITUDINEA TURCILOR Totuși ministrul României la Washingon, a vorbit și de evenimente mai puțin importante și de 'Ud neînsemnată actualitate ca ocuparea Constantinapolidici si descoperirea Americei. „Basarabia este o provincie românească și nici un român în România nu crede că Rusia, va declara război României, din cauza Basarabiei. Rusia nu poate lupta iar populația Basarabiei este fericită“. * * * „România are interese vitale în reușita negociațiunilor de la Lausanne și libertatea strâmtorilor este pentru România de o mare importantă căci strâmtorile pentru ea însemnează calea spre Apus”. In ce privește atitudinea turcilor d. Bibescu a spus: „Turcii cari au un bun simt practic par a pricepe mai bine ceea ce li se șoptește la București, decât ceea ce li se strigă la Lausannne. Aceasta mă întărește în convingerea că s’ar putea scrie o carte despre relațiile în acustica diplomatică“. CE VA FI PESTE 59 600 DE ANI î, întrebat de ziaristul american care este atitudinea Micei Antante în chestia ocupației de la Ruhr, ministrul României a răspuns: „România este totdeauna atinsă când se ivesc divergențe de păreri între aliații democrați, Anglia și Franța-Din fericire,România nu are alianță militară cu nici o țară și e liberă deci să-și continue politica ei pacifică. E o greșată a se crede ca Franța este izolată. Belgia este cu, ea și premierul Mussolini al Italiei i-a trimis ingineri italieni. Si Franța* Franța lui Pasteur ș i a Im- Anatole France, a d-nt lui Carrel și James — nu este militaristă cum ar crede anii. Franța nu crede decât î a triumful dreptății Și mormântul lui Heine la Paris e acoperit cu flori. Operile lui Wagner sunt aplaudate și Einstein a fost primit cu o prietenie exuberantă. Acestea surt manifestații cu mult mai importante ale sufletului Franței, decât cearta politicianUor și a gramaticilor asupra însemnării precise a adverbului „respectiv" în textul tratatului de la Versailles. Și totuși peste cincizeci de mii de ani, ori chiar peste cincizeci de ani — ce importanță vor avea tot Ministrul nostru la Washington privește evenimentele din punct de vedere cosmic.”„Peste 50000 de ani toate acestea nu vor avea nici o importanța 5>5> A apărut LIBERtAtEA PRESEI” de Const. GRAUR Editura „Adeveru!" FOITA HARUIUI „DIMINEAȚAr fi S) Unchiul Năstase și areporm! sau Petre Nicodi — ROMAN ORIGINAL ------de V. BEMBYLUUS Zambila Popescu — Zambilița! Nu pot să n-o sugesc ! Am divorțat, ca sa-i fac plăcerea! Dar dacă aș afla că fiul ar săruta-o numai cu ochii, n O știu ce aș face! Mă înțelegi? Și porni pe plâns, acrtțându-se la brațul celalt de Petre, care, uluit, se sfia să-i umiască doar îi va schimba gândurile dureroase. Mai făcură câțiva pași largi, ca de cale lungă, și avocatul își trase cu grabă mâna și pieri, fără altă pregătire, fără până Era la o răspântie. Petre cercetă în jurul amețit acum, ajuns de băutură și de câre nu se înțelesese în noaptea aceia. Se întreba pe unde s-ar duce acasă. Nu cunoștea de fel cartierul, nu știa pe unde ajunsese acolo, nici încotro să se îndrepte. Privia ca la o prăpastie la ulița prăvălită, în capul căreia era, prostit, simțind că se învârtește pământul cu el. „Al dracului București“ cugetă el și ca să nu dea în brânci cumva, nu se îndrumă pe strada povârnită, ce-i sta înainte, ci se întoarse. Hoinărind la întâmplare, un singur gând îl urmăria mai înverșunat : „Nu i-am citit nici o poezie ! Nu mi-a citit nici un vers de-a dumneaei!“ Tinerețe Restaurantul la care mânca Nicodim avea o sală mare, lungăreață, cu patru stâlpi de lemn înșirați la mijloc, susținători tavanului, cu mese mici, la perete, și cu multe alte mese lungi printre stâlpi și‘n vecinătatea acestora Pe la ora unu după amiază, mai ales, nu rămânea locșor slobod. Petre se strecura la o masă, iis singuratic. Unii dintre consumatori începuseră să-l cunoască. A doua zi după petrecerea de la doamna Zambila Popescu, Nicodim, care -și găsise greu locuința și dormise până la nămiezi, veni de-a dreptul la restaurant. Se așeză la una din mesele cele lungi. Nu-i ardea însă de nimic, nici de masă. Cercetă lumea din jurul său, aproape numai tineret ; pregeta să porunciască. Băgă de seamă că a mai prânzit cu unii din vecinii săi dela aceiași masă, băeți veseli, studenți desigur, însuflețiți. Cum aceștia isprăviseră ele mâncat, discutau : — Moft, petrecerea noastră ! Dacă nu cântă nici unul cu viora ! Să-l știu undeva pe careva, i-aș lua pe sus ! — Cânt eu cu vioara, — binișor! se aplecă ,spre dânșii. Niodim. Tinerii se uitară la el, nu șovăiră decât o clipă și răsturnându-se în scaune toți patru, câți erau, râzând, îi întinseră mâna: — Vino cu noi! Și fix*este, - i și vioară ! — Am, dar să trecem pe-acasă să mi-o iau. Stau aproape, îndată... Zis și făcut. Trecură cu toții pe la căminul lui Nicodim, mrureară scara, așteptară în drum și porniră apoi toți cinci, vorbind, râzând, ocupând tot trotuarul, fără sfială, ca într'o grădină a lor. Pentru tinerii în vârstă de douăzeci de ani, cei mai mici decât dânșii sunt toți copii, n’au nici o însemnătate iar cei mai în vârstă decât ei cu zece douăzeci de ani sunt trecuți, isprăviți. Oamenii cu greutatea și răspunderea vieții pe umeri îi priviau cu jind pe flăcăi, ca pe imagina unei fericiri trecute grabnic, ca pe ei înșiși de odinioară. La rândul lor, tinerilor li se părea tamnesam caraghios câte unul dintre cărunții, opriți pleacă să-i măsoare Gălăgia ce-o făceau, vorbind țata toți odată, nu i se părea nimănui nelalocul ei și curioasă. Nicodim, în sfârșit, în lumea potrivită lui, uita că abia își cunoaște tovarășii și săria în vorbă și el. Câte o fată, eșită la fereastră, atrasă poate de tainicele efluvii ale tinereții, își arunca de departe ochii spre ceata diuineață și avea timp să aleagă din ea, să deosibească un chip, care i-ar fi plăcut să stea aproape. Petre Nicodim era înalt și, lucru pe care el nu-l știa, avea eleganță în statură, în portul corpului și al capului, iar vioara îi adăuga și ea, pentru femei, o atracție mai mult. Ochii lui verzi, sub gene negre, scânteiau acum, de veselie. Tânărul gusta, cu un moment mai înainte, izbânda ce avea s-o dobândească în cercul noilor amici și plăcerea de a avea, în sfârșit, tovarăși. Avea să cânte, avea să bea. Doi dintre tineri locuiau, laolaltă, la o familie săracă, bucuroasă de petreceri, cu trei fete de măritat cu verișoare și cu vecine, dornice și acestea de lume. «Amândoi abia sosiseră din provincia lor, unde fuseseră de vacanță, și se întorseseră mai de grabă, și socotiau nemerit ca, în bună tovărășie, să tragă un chef. Mai apoi avea să vină timpul studiilor și ar fi înjghebat mai greu un zaiafet, mai ales că banii, peste an, lipsiau de multe ori. Gazdele îi cunoșteau pe toți numai pe Nicodim nu. Recomandația se făcu și, fără întârziere, cântărețul își sacâzi arcușul, își acordă lăuta, o puse sub bărbie și-i trase de probă, un cântec românesc de prin Ardeal. Fete, băeți, gazda, femee în vârstă, îl ascultară, câtă vreme cântă, un sfert de oră încheiat, drepți, în picioare. „Strajnic îl zice !“ se uimiră ascultătorii, toți într’o părere. Câteva minute, odaia, destul de spațioasă, se umplu de fete, toate cu ochii țintă la tânărul înalt, cu plete, cu puf de mustață sub nas, cu ochii sclipitori. Când Nicodim lăsă arcușul în jos, șoapte se utră în toată casa, între fete, cari îl vedeau atunci întâia dată. Unul dintre tineri, zise : — Dar bine, domnule, unde-ai stat până acuma ? Ne spuneai că de două luni nu cunoști pe nimeni în orașul ăsta, că... Fiecare ceas în care dumneata nu cânți, e o pagubă pentru oameni! Va urmai