Dimineaţa, martie 1923 (Anul 20, nr. 5862-5891)
1923-03-24 / nr. 5884
Reportaj parlamentar Chestia Ultima Ardealului în discuția Camerei Ședința de la Ședința se deschide la orele 3 d. a. Prezidează d. M. Orleanu. Pe banca ministerială d-niî I. G. Duca, V. P. Sassu, Inculeț. FIOLELE CU GAZE D. CEZAR SPINEANU spune că pr. Drăghici a fost eliminat pe 30 de ședințe sub motiv că ar fi adus niște fiole la Cameră. Deoarece pr. Drăghici a fost coniandat aseară in lipsă si vorbește aci in numele său. Declar clar, că el nu a pus fiola acolo. Procedura destră de a-l elimina fără a-l asculta, este arbitrară. Acest procedeu, contrariu regulamentului, dovedește sistema d-stră ca având puterea majorității violentați pe membrii opoziției. UN INCIDENT D. ȘT. C. POP. De la această tribună s’au rostit cuvinte despre unirea Ardealului cu Patria Mumă, cuvinte cari trebuesc categoric dezavuate. •» VOCI la minoritate: Rușine! D. SORTCU: Așa e. D. ST. C. POP: Ceea ce di-stră spun neti e criminal. ■ D. SORICU: Ați ascuns pe colonelul Sturza și ați făcut scăpat pe acest trădător. UNIREA ARDEALULUI D. ST. C. POP: Este un criminal căci știu bine că Vam căutat. Ș i de-l prindeam, ti spânzuram. (Aplauze la opoziție). D. MIHALACHE: De ce a fugit d. ministru de externe tocmai acum? D. ȘT. C POP: Noi am făcut unirea cu tot sufletul și cu toată dragostea, nesiliți de nimeni. (Aplauze fonetice la Opoziție). De altfel d. Brătianu la Paris, a desmințit cu toată energia aceste svonuri calomnioase, spuse de Străini. E bine ca cineva să nu vorbească dacă nu știe ceva precis. Se aruncă astfel discreditul asupra celui mai măreț act al întregirii Neamului. " Am urcat această tribună, cu plumb la picioare, căci am intrat in această incintă contra convingerii mele. Dar a trebuit să risipesc o calomnie asupra unui act de măreție națională la care ți eu am jucat un rol important. Face istoricul actului de unire. Amintește declarația de liberă autodeterminare a românilor din Ardeal, făcută de d. Vaida in Parlamentul de la Budapesta. Aceste acte ar fi trebuit să v fi însuflețească și pe d-tră. ALT INCIDENT D. V. BRATIANU: Și mi ne-a însuflețit î l P AR. MANU: Nu se vede. P I. G. DUCA: Fii cuviincios părinte. PAR. MANU: De a ceste fapte v’ați folosit la Genova. D. I. G. DUCA: Nu o să învățăm gol patriotism de la d-tră. PAR. MANU: Ba să învățați. IN TIMPUL RĂZBOIULUI D. ȘT. C. POP povestește mai departe cum au decurs evenimentele pregătitoare Unire! Când e-a dezagregat moneteria habsburgică am luat toate măsurile pentru pregătirea Unirea și siguranța ei. Am luat pe soldații români din armata austro-ungară și i-am pus de a jurat credință neamului românesc și Consiliului național român. Și pivnițele casei mele erau pline de arme pe cari le împărțeam la ai noștri (Aplauze frenetice la toată Camera). S a spusS pentru nevoile momentului, noi s’a dat bani din vechiul regat. Inexact. Tot ce s’a făcut cu ultimul nostru ban, sa făcut. Și câte făgădueîi nu ma'au făcut de unguri. Tot ce se putea mai favorabil. Am refuzat cu hotărire. Am pus pe preoți apoi ca în biserică să facă și ei declarații și rugăciuni pentru întregirea neamului. (Aplauze frenatice). ADUNAREA DE LA ALBA IULIA A spus d. Dissescu că Adunarea dlla Albă Iulia a fost apărată de armata română. Inexact, Adunarea dela Alba Iulia a fost apărată de scutul sufletului românesc. D. MOLDOVANU. Și de ar fi fost armată ca ara slăbănoagă. D. MANIU : Spumen d-l. CICOO Pop că detașamentele armatei noastre au fost organizate de <L maior Negrea. D. ST. C POP !a încă armata lui Mackensen în retragere, armată de 100.000 oameni, a venit să ne atace și a fost întâmpinată de detașamentele armatei Donstro. D.xiuliu MANIU. ."au fost atacați In Sebeșul săsesc. D. ȘT. C POP. Socotim ca cea mai mare insultă aceea de a ni se spune că am făcut unirea siliți Că nu am cunoscut sufletul poporului nostru, lor ! Dar cine atunci ? Două luni am muncit zi și noapte, pentru înfăptuirea actului unire! Și cum nu aș numi criminal pe acel care tăgădue încoronarea tuturor sforțărilor cari au avut drept rezultat Unirea Neamului Românesc ? (Aplauze frenetice la opoziție). Enumeră pe martirii cauzei românești. O VOCE la majoritate. Nu sunteți la fel cu el. CINE A TRADAT D. ST. C. POP. Am auzit atâtea ofense noi, încât nimic nu mă mai impresionează. Așadar eu nu mi-am făcut datoria. Eu sunt un ticălos. Majoritatea protestează. — N’am spus asta! N'am spus asta! D. RACOVIȚA: D. Gr. Filipescu a spus-o. D. GR. N. FILIPESCU: Nu vreau să vorbesc de patriotismul lui Vaida și Ciceo Pop Intr’o Cameră în care se află un Peter Mihály și un Maltezeanu. D. N. BALANESCU: Nimeni aci nu vă contestă patriotismul. D. ST. C. POP. Termină arătând că poporul român din Ardeal, prin Consiliul Național Român, a declarat unirea Ardealului cu România, in mod liber și nesilit de nimieni. (Majoritate și opoziție aclamă frenetic pe orator care scoboară de la tribună). INTERPELAREA D-LUI GR. FILIPESCU D. GR. N. FILIPESCU întreabă pe primul ministru dacă este adevărată afirmația unor ziare că la un festival dat la fundcțiunea Carol I la care a asistat și regele, suveranul ar fi spus că trebue votată Constituția așa cum a fost prezentată. Oratorul spune că asemenea intervenții ale Coroanei în favoarea unui partid politic nu sunt admisibile. Cred, zice d-sa că nu este bine să se accentueze și mai mult impresia în Țară, că există privilegii de ordin constituțional in limbare a unei caste politice, care hotărăște un mod suveran despre soarta României. (Ap!). Sunt convins că insăși existența camarilei palatiste face destul rău Coroanei ca să mai fie nevoie ca Suveranul sa descindă în persoană, nu arena politică. Aștept deci răspunsul primului ministru. (Aplauze prelungite). CAZUL SORESCU D. Dr. LASCU întreabă pe d. ministru de externe ce măsuri a luat pentru ca makorul Sorescu care zace la temnițele maghiare să fie eliberat și redat Patriei sale. D. MINISTRU I. G. DUCA: Am luat toate măsurile asupra acestui caz, așa cum a luat guvernul acesta măsurile necesare ca să apere întotdeauna drepturile și demnitatea țării Tot așa cum am apărat demnitatea țării și cu ocazia interpelării deputatului Szilaghy. D. ION MIHALACHE: Acesta naționalizările e un răspuns diplomatic. D. I. G. DUCA: Cu regret d-Ie Mihalache observ că-mi dau dese ocazii să mă îndoesc de inteligența d-tră. D. ION MIHALACHE: Eu am fost mai fericit. Am fost sigur dela început de inteligența d-tră. D. I. G. DUCA: Sunt bucuros că v’am dat ocazie să spuneți Și d-trst odată um cuvânt de spirit. MADGEARU NU REPLICA D. V. MADGEARU cere sa i se dea cuvântul In replică la interpelarea de azi o săptămână. D. V. BRATIANU: Cât va dura? Căci s'a perdiut destul cu comunicările șî-fi D. V. MADGEARU: 20 de minute. D. V. BRATIANU: Conținut. Camera admite ca d. Madgearu să vorbească. D. V. MADGEARU declară că n’a fost mulțumit de răspunsul d-lui ministru de finanțe căci n’a răspuns la toate punctele desvoltate de d-sa. Astfel d. V. Brătianu n’a spus ce măsuri a luat pentru urmărirea acelor cari au cauzat statului o pierdere de 400 milioane lei. D. Brătianu a căutat să dea Interpelării mele un caracter personal. D-sa recunoaște că lichidarea a tergiversat. Dar nu răspunde nimic la acuzația mea că tergiversarea a fost făcută de liberali, în scop de a pune mâna pe acele averi Și abia după ce s'au evaporat averile s’au pus sub sechestru. M’ați Întrebat de ce n’am vorbit de toate societățile . Am adus un caz tipic după, care se poate judeca toate. Dar vă Întreb: du ce d-e tră n'ați procedat cu „Tișița" când ați venit la guvern ceea ce cerea d. Duca sub guvernul Averescu. Fiindcă averea fraților Groeder a intrat în combinație cu Banca Românească a d-stră. Și această procedare au intrebuințat-o față de toate societățile străine din țară. Cari din ele au intrat în legătură cu băncile liberale, le-au declarat naționalizate și le-au scos de sub aminrut această prudentă, au fost puse sub sechestru. Dar acest fel de „naționalizare“ alb-stră, acest sistem întrebuințat față de averile străine a avut de rezultat că aceste averi străine, în loc de a se lichida în favoarea statului r român a intrat în patrimoniul d-tră al băncilor liberale. Un caz tipic, pe care lam adus eu aci, a fost ,Steaua Română“. D. Brătianu a făcut toate acestea spre a spori puterea bănicilor liberale. Dar este acesta un capital național? Nu, căci el speculează nevoile consumatorilor, ceea ce dovedește că e capital antinațional. C. Brătianu a dat apoi să se înSa intră in ordinea de zi, luându-se în discuție proectul de Constituție. Opoziția părăsește incinta. Se votează nemodificat art. 23 în următorul cuprins: „Actele stări civile sunt de atribuția legii civile; întocmirea acestor acte va trebui să preceadă totdeauna binecuvântarea religioasă”. Se trece la art. 24 cu următoarea redacție : învățământul este liber în comdițiunile stabilite prin legile speciale și întrucât nu va fi contrar bunelor moravuri și ordinei publice, învățământul primar este obligator. In școlile Statului acest învățământ se va da gratuit. INVATAMANTUL MINORITATILOR DR. KREUTER șvab vorbește despre drepturile minorităților asupra învățământului. Spune că depinde de felul cum se va rezolva, această chestiune, dacă se va realiza nu numai fericirea poporului ce reprezintă, dar și buna liniște în acea parte a țării. Depune două amendamente. Unul prin care se spune că fiecare popor are dreptul de a se cultiva îr limba sa. Și altul prin care se dă dreptul constauților recunoscute de a întreține școli confesionale cu drept de a elibera certificate, prin legi speciale ce se vor vota. Noi nu vom face politică la Genova, Paris sau Pesta, fiindcă credem că vom putea face politica noastră pe baza actului de la Alba-Iulia. * ^Fu am convingerea în fericirea acestei țări. Dar cred că fericirea ei va fi în măsură cu ținerea angajamentelor luate. Ambele amendamente sunt respinse. Articolul 24 se votează nemodificat. SECRETUL SCRISORILOR Se trece la art. 27 care se votează nemodificat în următoarea redacțiune: Secretul scrisorilor, telegramelor și al convorbirilor telefonice este neviolabil. O lege specială va stabili cazurile în care justiția, în interesul instrucțiunii penale, va putea face excepțions la dispozițiunea de față. Aceeaș lege va determina responsabilitatea agenților Statului și a particularilor pentru violarea secretului scrisorilor, telegramelor și convorbirilor telefonice. Se ia în discuție apoi art. 28 cu următorul text : Românii, fără deosebire de origină etnică, de limbă sau religie, au dreptul de a se aduna pașnici și fără arme conformându-se legilor cari regulează exercitarea acestui drept, pentru a trata tot felul de chestiuni; întru aceasta nu este trebuință de autorizare prealabilă, întrunirile sub cerul liber sunt permise, afară de piețele și căile publice. întrunirile, procesiunile și manifestațiile pe căile și piețele publice sunt supuse legilor polițienești D. FRITZ CONERTH cere libera asociațiune pe baza națională și bisericească. Depune un amendament la acest sens. D. raportor N. D. CHIRCULESCU răspunde că statul român este dispus să acorde cele mai largi drepturi minorităților. Și aceasta până la siguranța statului nostru. Le dăm întâlnire minoritarilor la legile speciale de amănunt. Amendamentul d-lui Conarth este respins. Articolul t1 votat nemodificat. DREPTUL DE ASOCIAȚIE Se votează apoi art. 29 in următoarea redacție : „Românii, fără deosebire de origină etnică, de limbă sau de religie, au dreptul a se asocia, conformându-se legilor cari regulează exercițiul acelui drept. Dreptul de liberă asociațiune nu implică in sine dreptul de a crea pansa ana juridice. Condițiunile in cari se acordă personalitatea juridică se vor stabili prin o lege specială". Apoi se votează nemodificat art. 30 cu următorul text: * „Fiecare are dreptul de a se adresa la autoritățile publice prin petițiuni subscrise de către una sau mai multe persoane, neputând însă petiționa decât în numele subscrișilor. •Numai autoritățile constituite au dreptul de a adresa petițiuni în nume colectiv". De asemenea se votează art. 31 astfel:" „Nici o autorizare prealabilă nu este necesară pentru a Se exercita urmăriri contra funcționarilor puțin și «date» fayteze. Administrațiuniițeleagă că va concesiona șoc. Steaua Română terenurile petrolifere ale statului. Guvernul d-voastră n’a fost și nu poate fi un guvern al căutării răspunderilor, căci e tovarăș cu cel cari au camuflat bunurile inamice. RĂSPUNSUL D-LUI V. BRATIANU D. V. BRATIANU. D. Madgearu a reeditat cele spuse în prima sa interpelare. Deci nu voi mai răspunde nimic. Voi face din nou constatarea că d-sa face apologia capitalului Internațional Că lucrează la subminarea temeliilor statului român. (Aplaudă majoritatea, dar mai frenetic, aplaudă opozitia). Declar că nu voi mai răspunde la astfel de interpelări, r. V. MADGEARU. Și eu declar că nu voi mai interpela pe un ministru fără răspundere. D. V. BRATIANU depune proiectul de buget al statului pe 1923. Cere urgența care se admite lor de părțile vătămate, rămânând însă neatinse regulile speciale statornicite în privința miniștrilor. Cazurile și modul urmăririi se vor regula prin anume legi“. Dispozițiuni speciale in codicele penal vor determina penalitățile prețurtorilor. și art. 32 care sună: Nici un român fără autorizarea guvernului, nu poate intra în serviciul unui Stat, fără ca însuș prin aceasta să-și piardă cetățenia. Extrădarea refugiaților politici este oprită. D. M. ORLEANU propune și Ccamera admite, ca în loc de a se ține ședințe de noapte, să se prelungească ședințele până la orele 9 seara. Se ia în discuție art. 33 în următoarea redacție : „Toate puterile Statului emană de la națiune, care nu le poate exercita decât numai prin delegațiune și după principiile și regulile așezate in Constituțiunea de față“. Se votează nemodificate următoarele articole: Art. 34. — Puterea legislativă se exercită colectiv de către Rege și Reprezentațiunea națională. Reprezentațiunea națională se împarte în două Adunări : Senatul și Adunarea deputaților. Orice lege cere învoirea a câtor trele ramuri ale puterii legiuitoare. Nici o lege nu poate fi supusă sancțiunii regale decât după ce se va fi discutat și votat liber de majoritatea ambelor Adunări. Art. 35. — Inițiativa legilor este dată fiecăreia din cele trei ramuri ale puterii legislative. Totuș orice lege relativă la veniturile și cheltuelile Statului sau la contingentul armatei trebuie să fie votată mai întâi de Adunarea deputaților. Art. 39. — Interpretațiunea legilor cu drept de autoritate se face numai de puterea legiuitoare. Art. 37. — Promulgarea legilor, votate de ambele Adunări, se va face prin Îngrijirea ministerului justiției, care va păstra anul din originaleie legilor votate, iar al doilea original se păstreză de Arhivele Statului. Ministerul justiției este și păstrat pr in marelui Sigiliu al Statului In fiecare an ministerul Justiției va publica colecțiunea legilor și regulamentelor, în care legile vor fi înserate purtând numărul de ordine după data promulgării Art. 38. — Nici o lege, nici un regulament de administrațiune generală, județeană sau comunală nu pot fi îndatoritoare decât după ce se publică în chipul hotărât de lege. Art. 39. — Puterea executivă este încredințată Regelui, care o exercită în modul regulat prin Constituțiune. Art. 40. — Puterea judecătorească se exercită de organele ei. Hotărârile lor se pronunță în virtutea legii și se execută în numele Regelui. Art. 41. — Interesele exclusiv județene sau comunale se regulează de către consiliile judeene sau comunale după principiile așezate prin Constituțiune și prin legi speciale. Art. 42. — Membrii Adunărilor deputaților reprezintă națiunea, iar nu numai județul sau localitatea care i-a ales Art. 43. — Ședințele Adunărilor sunt publice. Regulamentele lor fixează cazurile și modul in cari aceste ședințe pot fi declarate secrete. ADUNĂRILE DEPUTAȚILOR Se votează apoi art. 44—63, cari tratează despre Adunarea Deputaților, făcându-se numai la art. 52 această modificare: " „Fiecare membru al Adunărilor are dreptul a adresa miniștrilor interpolird, la care acestea au obligația să răspundă in termenul prevăzut de regulament. Se trece la art 04 cu următorul text : Adunarea deputaților se compune din deputați aleși de cetățenii Români majori prin votul universal, egal, direct obligatoriu și cu scrutin secret pe baza reprezentării minorității. D. N. IORGA cere ca alegerile să se facă pei baza reprezentării proporționale, care este o supapă de siguranță. Gândiți-vă, se adresează d. Iorga, majorității Că veți avea aface cu un regim electoral Argetoianu. D. I. TH. FLORESCU propune și Camera admite, ca acest articol să se laie în suspensie. D. IORGA ȘI INTERPELAREA D-LUI FILIPESCU D. N. IORGA, referindu-se la interpelarea anunțată de d. Gr. Filipescu în ședința de azi spune. . . gwutm gragistă de mine la „Fundația Carol I“, — »'a discutat unele puncte ale Constituției. Regele însă nu și-a exprimat nici o părere asupra acestei Constituții. Dar dacă s’au găsit totuși oameni cari să facă astfel de Indiscreții, aceasta denotă necesitatea ca „Ratele invitaților regelui să fie supuse la o revizuire foarte atentă". In orice caz persoana și cuvintele regelui nu pot fi aduse in discuția parlamentului D. ministru GH. MARZESCU. Guvernul e dator să răspundă la interpelările ce se referă la actele de guvernământ . La această interpelare nu se poate răspunde căci nu poate fii adusă persoana regelui in discuția Parlamentului D. N. IORGA. Foarte bine. POLEMICA IORGA-DUCA La primul articol care tratează despre compunerea Senatului se naște o polemică între d-nii Iorga și I. G. Duca. D. N. IORGA se ridică contra Senatului așa cum este alcătuit prin redacția proectului. Senatul să fie ales prin vot universal. Or, să desființăm votul universal. Senatorii de drept nu pot avea rost într’un corp aleg prin sufragiu universal. Senatul să fie un frâu cu o piedică. D. I. G. DUCA spune că și în alte țări sunt senate cu senatori de drept. D-sa arată cum in Anglia, în Franța și în Italia se află senate cu senatori de drept. Sistemul firește poate fi criticat dar iei nu e in contrazicere cu sufragiul universal. Se votează nemodificate. COMPUNEREA SENATULUI Art. 67. Senatul se compune din Senatori aleși și din Senatori de drept. Art. 68. Toți cetățenii Români de la vârsta de 40 ani împliniți aleg, pe circumscripții electorale județene, prin vot obligator, egal, direct și secret, un număr de Senatori. Numărul Senatorilor de ales în fiecare circumscripție județeană se stabilește de legea electorală, proporțional cu populația. Art. 69. Membrii aleși în consiliile județene și membrii aleși în consiliile comunale urbane și rurale, întruniți într-un singur colegiu, aleg, prin vot obligator, egal, direct și secret, căte un Senator de fiecare județ. Art. 70. Membrii camerelor de comerț, de industrie, de muncă și de agricultură, întruniți in colegii separate, aleg din sânul lor câte un Senator de fiecare categorie și pentru fiecare circumscripții electorală. Aceste circumscripții electorale speciale se fixează de legea electorală, numărul lor neputând fi mai mare de șase. Art. 71. Fiecare universitate alege, din sânul său, prin votul profesorilor universității respective, câte un Senator. Art. 72. Sunt de drept membri ai Senatului, in virtutea înaltei lor situațiuni în Stat și Biserica: a) Moștenitorul Tronului de la vârsta de 18 ani împliniți; ei însă nu va avea vot deliberativ decât la vârsta de 25 ani împliniți; b) Mitropoliții țârii; c) Episcopii eparhioți ai Bisericilor ortodoxe românie și greco-catolice, întrucât vor fi aleși conform legilor țării; d) Capii confesiunilor recunoscute de Stat, câte unul de fiecare confesiune, intrucât sunt aleși sau numiți conform legilor țării și reprezintă un număr de peste 200.000 credincioși; e) Președintele Academiei Române. Mandatele acestor Senatori inciteazâ odată cu calitatea sau demnitetea care ie atribue dreptul. La alienatul a se admite să fie trecut și reprezentantul confesiunei musulmane din România. Se ia în discuție art. 73 cu următorul text: Devin Senatori de drept: a) Foștii Președinți de Consiliu, întru cât vor avea o vechime de patru ani ca Președinți de Consiliu titulari și foștii Mitropoliți având o vechime de cel puțin șase ani intr’una sau mai multe guvernări; b) Foștii Președinți ai Corpurilor Legiuitoare cari vor fi exercitat această demnitate cel puțin în cursul a opt sesiuni ordinare; c) Foștii Senatori și Deputați aleși în cel puțin zece legislaturi independent de durata lor; d) Foștii Primi-Președinți ai înaltei Curți de Casație și Justiție cari au ocupat această funcțiune sau pe acea de Președinte la Casație cinci ani; e) Generalii de rezervă și în retragere: 1. Cari vor fi exercitat comanda unei armate în fața inamicului, ca titularii cel puțin 3 luni. 2. Cari au îndeplinit funcțiunea de ișef al marelui Stat Major sau mandant de armată, in timp de pace, cel puțin patru ani. Numărul celor din categoria a doua nu va fi mai mare de patru, luați în ordinea vechime, la vacanțe existente. f) Foștii Președinți ai Adunărilor Naționale din Chișinău, Cernăuți și Alba-Iulia, cari au declarat Unirea. D. N. IORGA propune și pe Matusalem și Abraham. Se votează articolul nemodificat. Se votează apoi nemodificate art. 74, 75, 76, 77, 78. ședința se deschide la orele 3.15. Prezidează d. M. PHEREKYDE. Pe banca ministerială d-nil. general Mărdărescu, A. Cosma, general Văitoianu și Al. Constantinescu. DISCUȚIA CONSTITUȚIEI PE ARTICOLE Imediat după deschiderea ședinței, se intră în ordinea de zi, reluându-se discuția pe articole a proiectului de Constituție. Sunt votate fără discuție, articolele 76—100 privitoare la consiliul legislativ, la rege și miniștri. O ÎNTREBARE INTELIGENTA D PECURARU Întreabă ce este ministerul public și dacă nu , cumva e vorba de crearea unui minister nou? (Râsete). CONSTITUȚIONALITATEA LEGILOR La art. 103 relativ la aprecierea constituționalității legilor c. GR. PROCOPIU spune că va lua cuvântul pentru a determina modificarea de redacțiune a acestui articol, cu toată recomandațiunea guvernului, să se grăbească discuția proiectului de constituție D. Procopiu susține ca toate instanțele judecătorești (nu numai curtea de Casație) în exercițiul dreptului lor de a aplica și interpret: legile, să poată în caz de conflict între o lege și Constituție, să înlăture aplicarea legii neconstituționale, acordând precăderea textului constituțional D. GHIȚESCU susține acelaș punct de vedere. D. TONY ILIESCU combate propunerea d-lor Gr. Procopiu și Ghițescu. D-sa arată că nu din motive de suspiciune față de judecători s’a formulat textul articolului 103 ..Numai Curtea de casație în secțiuni unite are dreptul de a judeca constituționalitatea legilor’’... ci, pentru a ne salva marele principiu al prestigiului legii CONSTITUȚIONALITATEA LEGILOR D. C. DIS3ESCU raportorul proectului de Constituție, arată cum d-sa și alți câțiva membri ai comisiunei constituționale, o minoritate, au fost de părere ca toate instanțele să aibă dreptul a judeca constituționalitatea legilor, d intrucât chestia constituționalității legii nu este decât um incident al procesului. Vă temeți că varietatea proceselor va fi o cauză de nesiguranță a legilor, dacă vor fi lăsate la aprecierea judecătorului ? — Dar întreaga justiție este o varietate perpetuă spune de Dissescu, care provine din greșelile oamenilor. D. Dissescu lasă majorității răspunderea redactării acestui articol fiind convins că dreptul este cu d-sa. D. AL. CONSTANTINESCU după ce arată că d. Dissescu este de unul singur în părerea d-sale, susține mențiunea textului art. 103, așa cum a fost admis de comitetul delegaților. D. ministru al agriculturii spune ca nu e bine să se lase la aprecierea judecătorilor constituționalitatea ori neconstituționalitatea legilor, ei fiind obligați să judece după lege. Chemarea și competențța tnstantelor judecătorești exista în virtutea legilor iar judecătorii au datoria să le aplica Articolul 103 se votează nemodifi cat. INSTITUȚIUNILE JUDEȚENE ȘI COMUNALE D. DR. BIANU bazat pe statisticile oficiale, face constatarea, că orașele din teritoriile alipite sunt locuite în majoritate de minorități etnice și In consecință propune o serie de restricțiuni, pentru ca să nu aibă preponderență aceste minorități în consiliile comunale D. AL. CONSTANTINESCU. Respinge propunerea d-lui dr. Bianu. Noi nu Înțelegem să facem deosebire între cetățenii țării, pe pământul României Mari spune d- Al. Constantinescu. Nu împărtășim de loc argumentarea d-lui dr. Bianu. Alegerile, trebuie să fie singurul criteriu care va desemna pe membrii consiliilor comunale. D. ministru Constantinescu propune, o modificare de numerotare a articolelor 108 și 109. Se admite: IMPOZITELE ADIȚIONALE PENTRU BISERICI D. SCHULLERUS întreabă dacă articolul 110 nu va fi o piedică pentru biserici și comunitățile confesionale de a impune taxe credincioșilor. (Art. 110 este astfel redactat: „Nici un impozit de orice natură nu se poate stabili și percepe, decât pe baza unei legi“). D. AL. CONSTANTINESCU. Răspunde că textul Constituției nu împiedică comunitățile religioase de a pune taxe asupra credincioșilor. Art. 110 se votează nemodificat. MONOPOLUL LUMÂNĂRILOR ARHIEPISCOPUL GURIE, la art. 113 („Monopolurile nu se pot convii» și« Acanța Tronului. D. N. Iorga propune ca frații regelui care l’au exclus din familia lor, »& nu poată veni la Tronul Românie! Articolul se votează nemodificat Se votează apoi nemodificate art 80, 81, 82, 83, 84, 85, 86, 87, 88, 89, 90, 91, care tratează despre rege și prerogativele regale Apoi, art. 92, 93, 94, 95, 96, 97, 98, 99 și 100 care tratează despre miniștri. Ședința se ridică la orele 8 seara, clusiv in folosul stateltí, județelor și comunelor“) propune să le permită și bisericilor a înființa anumite monopoluri, cum ar fi monopolul luminărilor. D. AL. CONSTANTINESCU r«aprinde că vânzarea lumânărilor așa cum se face in Basarabia, iar este un monopol și poate continua ca până acum. DISCUȚIE AUANATA D. AL. CONSTANTINESCU propune să fie «mânată dineuțiune» art. 115 și 116, care prevăd modul de votere al budgetelor și controlul preventiv asupra cheltuielilor Statului prin Curtea de Conturi. CONTINGENTUL ARMATEI D. GENERAL MARDARASCU propune la art 122 o nouă redactare: „Conțin geniuil armatei se votează pe fiecare an de ambele corpuri legiuitoare“. Senatul admite această modificare la art. 122. REVIZUIREA CONSTITUȚIEI ROLUL REGELUI Senatul a avut prilej să ia parte la un duel oratoric și de „subtilități“ juridice Intre doi maeștri ai cuvântului: d-mil C. G. Dissescu și Al. Constantinescu, ]n discuția art. 130. D. Dissescu, și-a expus părerile d-sale cu privire la procedura de urmat In caz de revizuire sau alcătuire a unei Constitution., întrebând pe <L Al. Constantinescu, dacă guvernul crede că voința regelui, ca persoană, este indspensabilă pentru a se putea convoca Camerile de revizuire, ori Constituante, precum și pentru sancționarea Constituției noul. D. AL. CONSTANTINESCU inuepunde d-liui Dissescu, că regele trebue să adere personal la actul din convocare al Constituantei precum și la sancționarea Constituției votată de Corpurile legiuitoare. D. C G. DISSESCU în replică spune că a vorbit în calitate de senator, nu ca profesor de drept constituțional, și adaugă că va veni zi zi când se va vedea rostul acestei întrebări. Articolul 130 a fost votat cu ușoare modificări de redacțiune. Ședința se ridică la orele 8. 2Hartie 1923 „Aoluția Info Constituția. in rei Constituția la Senat Ședința dela 22 Martie 1923 - D. DUCA CAPITALA ACCIDENTUL DE LA FABRICALUTHER Lucrătorul Florea Onel, de 16 ani, pe când scotea cărbuni din podul atelierului de lăcătușerie al fabricei Luther, a căzut din gura podului, pe dușumea. • In cădere el s’a ales cu grave contuziuni la cap. Cu „Salvarea“ a fost transportat la spitalul „Filantropia“ unde a fost reținu. Starea lui nu e totuși gravă. ÎNJUNGHIEREA din str. seCEREI Anton Marin și Suliman din str. Secerei 44, au băut Mercuri seară in cârciuma lui Dumitru Stere din aceeași stradă. Pentru că nu i-a plăcut cum cântă lăutarul Ion Culea, Suliman i-a aplicat o lovitură de cuțit în regiunea inimei, apoi a dispărut „Salvarea“ a transportat pe victrină la spitalul Brâncovenesc. O GHEȚĂRIE CARE ARDE... Mercur noapte, pe la ora 1, din cauze ce nu se cunosc, a luat foc ghețăria din șos. Iancului 22, proprietatea d-lui Vasile Cristescu. Până la sosirea pompierilor a ars doar acoperișul. Ghiata a fost salvată. BARBARII LEGALE Din dimineață la orele 10, în baza sentinței Judecătorești, d. Avram Iosepovici, din calea Rahovei No. 223 — fără nici o somație — a fost evacuat in stradă cu întreg bagajul și trei copii mici, flămânzi și goi. D. Iosepovici s-a plâns și oficiului de închiriere, în vedere că, în conformitate cu legea, proprietarul trebue să garanteze plasarea chiriașului evacuat, înainte de executarea sentinței Oficiul a delegat însă pentru cercetări la fața locului, pe un subcomisar, care și-a făcut datoria bând aldămașul cu fericitul proprietar. Bietul chiriași cu bagajele Și copiii în stradă s’a prezentat la redacția noastră să ne întrebe ce trebue să facă. Intrebăm și noi pe d. ministru de JutU**^