Dimineaţa, martie 1923 (Anul 20, nr. 5862-5891)
1923-03-23 / nr. 5883
Intre apărătorii și detractorii presei în redinta de alaltă ori a asa In adevăr, cu această măsură, effUtuul Senat, s'au pronunțat două I putința de protest a cetățeanului discursuri cari, alături de marea lecție făcută te ajun de Iorga, sunt cea mai legitimă răzbunare a presei împotriva Intimidaților ei dușmani. D-ilorsia a spus, eu el odinta »I cu autoritatea lui — deopotrivă de neîntrecute — că nu e îndreptățită nici o măsură de restricție împotriva presei fiindcă bună rea cum a fost, ei se datorește crearea unei conștiințe naționale și culturale în România. Ea, mai mult decât orice ramură de activitate publică, a fost dascălul permanent al maselor. Un alt profesor de înaltă considerare, fost ministru și actualul rector al Universității, d. Ermil Panghratti a vorbit la Senat cu aceiași justă și nobilă pricepere a lucrurilor. Orice știrbire în exercițiul libertăților actuale ale presei — a spus eminentul profesor — ar fi opera unei porniri meschine a resentimentelor personale împotriva unei mari cuceriri sociale și morale. EH Pancratti a serteat ca și larga sursa pastumei cu care proiectul de Constituție liberală s'a îndărătnicit să urmărească presa. Sunt necazurile proprii ale unor potentați cari mâniați de a nu fi putut cuceri ori capta simpatia ziarelor, și a« Jurat să se răzbune printr’o acțiune care - și lașe și inostilă. Necăjiții cred că lovesc un ziariști... Ori, s’a învederat că nu aceștia vor simți rigorile regiurului ce se pune la cale , nu teama de tribunalul ordinar va opri pe un ziarist să spună ce i se cuvine bandit sau să strige incorectitudinale „private“ ale vr’unui potentat oarecare... Dar ceea ce se va înăbuși D. CfflNCA mnă împotriva arbitrajului administrativ. Voind să se răzbune împotriva presei,care-i detestă, seniorii liberali nu izbutesc decât să ucidă un drept public de echilibru social și de control moral. D-l Pangratti a învederat teoretic, cu predisiunea sa matematică, marele adevăr că libertatea presei e un bun comun, c* trebue păzit tocmai pentru salvgardarea ordine! »1 pentru asigurarea justei funcționări a organismului politic în stat D-l karga a adus numiților necăjiți și o consolare.... D-sa le-a amintit că a fost unul din cei mai atacați oameni publici din această țară. El bane, niciodată n’a trecut prin mintea d-sate kreea că pentru repararea nedreptăților, suferite nu e alt mijloc decât Îngrădirea libertăților presei. Din potrivă, nimeni nu poate găsi reparația ce i se cuvine după urma unui exces al libertății presei decât în regieiul însuși al acestei libertăți nestingherite. Celor două frumoase și decisive discursuri ale profesorului Iorga ș 1 profesorului Pangratti, s-a adăugat admirabila asociere a d-lui ministru Constantinescu care a afirmat, de pe banca ministerială, că nimic nu îndreptățește restrângerea libertăților scrisului fiindcă „dacă presa a greșit vre’odată, de multe ori a fost o îndrumătoare spre bine.“ Cu astfel de înalte apărări ale celui și mai eficace dintre drepturile cetățenești, putem privi liniștiți lamentabila furie a celor ce cred prostește că se apără sau se răzbună de necrutorile mesei ! FÖ scrisoare —Câteva observații juste. Răsp«nsul nostru Am puteat, acum câteva zile, plănui după care vom începe Inotrând construirea caselor pe cari n oferim, ca premiu gratuit, cititorilor și abonaților Dimineții. Avem satisfacția de a constata că aceste planuri au făcut o excelentă impresie- Dovadă : numeroasele scrisori prin cari cititorii noștri ne scriu părerea asupra lor. Aceste scrisori arată că planuil este bine chibzuit pentru construirea unei case confortabile și împărțite cum trebui. Intre scrisorile pe cari te-am primit este și următoarea, căreia, pentru observatiunile ei interesante Ii face loc aici i Domurile Director, Direcția ziarului D-stră a chiar lăudabila inițiativă da c ferici pe patru din cititorii d-stră, dăruindu-i ca câte o casă gospodărească. Frumosul plan, pe care U publicațion * ziarul de azi, Tiuit urnește, cred ți r pe cei mai pretențioși. Atât doar că planul prezintă mici cusururi, cari au scăpat băgării de seamă a arhitectului, ți cari ar fi păcat să nu fe îndreptate acum cât mai e vreme ți anume. Cameră de culcare nu are sobă, mai mult decât atât, nu are nici coș, ca fericitul câștigător să-și poată face îa urmă o sobă. Cred că arhitectul a socotit că soba din antreu va da căldură suficientă ca să încălzească dormitorul [UNK] lucrul acesta nu e practic, căci dormitorul nu-l poți tine totdeauna cu ușa deschisă. Socotesc ■ că mai degrabă nu ar fi necesară soba din sufragerie. Al doilea neajuns ar fi acela că odaia de baie nu are fereastră. Poate că arhitectul gândește să-i facă un luminător, cu geamul care s-ar deschide în pod — lucru ce ni-l putea arăta la plan — altfel aburul din baie ar trece ln dormitor și nu ar fi deloc practic. Chiar dacă aceste mici defecte ar rămâne este neîndoios că doresc > din suflet să fiu printre acei fericiți de noroc și de ziarul d-stră. Primiți asigurarea înaltei stime ce vă păstrez. O cetitoare «• # * 1 Iată ce avem de răspuns la justele observațiunii de mai sus : Toate cameră« au coșuri; în planul redat nu s’a putut vedea aceasta. Se va putea deci instala sobă în orce cameră. Cât privește camera de baie, este adevărat că, așa cum este orânduită în plan, n’are fereastră și nici nu este prevăzut un luminător. Dar în urma observațiunilor de mai sus, am intervenit să se facă o modificare în plan, spre a evita acest neajuns Mulțumim cititoarei noastre pentru amabilitatea avută de a ne fi atras atențiunea asupra celor de mai sus, dorința noastră fiind ca fericitul câștigător să fie cât mai mulțumit Vom ține seamă și de celelalte observații ce nu se vor mai comunica. QGLIKSDA ZILE! In piafi Bibescu-Vodă — Ce e așa zarvă in piață, lescSe? — E Camera p'aproape Ghioaie... Examinarea contrapropunerilor turcești Bazele unor înțelegeri se pot găsi Totuși dificultând sunt mari Pericol unor noti complcațiuni în Orient pare deocamdată cu desăvârșire înlăturat. Precum ne informează agenția Reuter, cercurile poâtice englezești găsesc că, dacă ar fi bunăvoință din ambele părți, s’ar putea ajunge, pe baza contrapropunerilor turcești, la o înțelegere. De aci însă și până la acceptarea acestor contrapropuneri este o distanță, care nu poate fi ușor trecută. Așa, Șt pildă, atât Anglia cât și franța. In al cărei sprijin contează diplomația turceasă, nu vor admite cererea Turciei de a se elibera de orice control financiar international. In deosebi francezii, cari au în Turcia investite capitaluri însemnate, nu pot renuunța la dreptul de a supraveghia veniturile și cheltuelile statului turcesc. Chestiunea sa primărei definitive a capitulațiilor va forma de asemenea obiectul unor discuții laborioase. Aliații sunt dispuși să cedeze în ce privește capitulațiile cu caracter economic, dar nu vor putea consimți lesne la suprimarea capitulațiilor politice. Nu vor putea lăsa pe supușii lor la discrețiuni tribunalelor turcești. In aceiași ordine de idei este exclus ca aliații să accepte punctul din contra-propunerile turcești privitor la capitulațiile ce turcii pretind să impună supușilor străini domiciliați în Turcia. Unde se va ține noua conferință destinată să rezolve problemele în legătură cu chestiunea Orientului ? Turcii au propus insula Prinkipo, un adevărat rai pământesc în timpul primăverei, dar Anglia pare puțin dispusă să primească această localitate. Guvernul grecesc a declarat că va trimite delegați la această conferință. Ține însă să stabilească de la început că refuză categoric plata oricăror despăgubiri de războia către Turcia. Adevărul e că este pentru prima dată în istorie, când turcul nu plătește, ci cere să i se plătească In războiul greco-turc de la 1897 turcii fuseseră de asemenea biruitori. In loc Insă de a primi ceva, ei au pierdut atunci insula Creta. Orum ar fi, nu ne vine să credem că această chestiune a despăgubirilor ar putea fi imn nou casus belli. Diplomația europeană va sfârși prin a găsi um aranjament mai mult sem mai puțin satisfăcător. Caia ce accentuăm însă încă odată, este că deocamdată nu există o primejdie de dezlănțuire a unui nou război din Orient. Citii,Afletei Literar' Societeție i fiilor $ite: a R Mai LORDUL ROBERT CECIL delegatul Angliei la Societatea Națiunilor, care a suggerat în parlamentul englez ideia de a se încredința rezolvirea chestiunei Ruhrului Societății Națiunilor. Căsatora dubi roia cu repeats unui guvern american In ziarul „The Evening World“, găsim interesanta știre că d- Radu Belian, un actor de cinematograf și fost funcționar la „Society of Roumani“ s’a căsătorit Vinerea trecută cu domnișoara Auma Ray .Chatman, nepoata fostului guvernor Oliver Ames al statului Massachusetts-Cununia s’a celebrat în biserica a doua din New-York de către preot dr. Eugene Rodman Shippen, fiind de fată numai mama miresei, doamnă Lilian Ames Chat•man. Tinerii s’au cunoscut în Greenswich Village, cartierul artiștilor din New-York, in locatea doamnei Rosmany Maxie. I Relațiile cu Ioii ©-românii Interview cu ministrul de externe al Poloniei Chestiunea frontierei orientale Relațiile cu Rusia _ 10 est( trimisul nostru speciei) PARIS, Martie. — In trecere prin capitala Franței, am avut >rieiul de a vedea pe contele Al. Skrzynski, ministru de externe al Poloniei, va jnit acolo intr’o importantă misiune. Partizan al unei apropieri între Polonia și România, d-sa a lucrat fără preget în această direcție în timpul Celor trei ani cât a fost la București ministrul plenipotențiar al țărei sale. Alianța cu România datorită în mare parte activităței sale a făcut să atragă asupriri privirile partidelor politice din Polonia. In adevăr, plecat din București, tn ajunul alegerilor președințiale, contele Skrzynsky a luat portofoliul afacerilor străine în cabinetul Sikorski, succedând lui Gabriel Narutowicz care fusese ales președinte al republicei poloneze. . La Paris ministrul de externe al Poloniei venise tocmai in ziua semnftrel protocolului privitor la regularm chestiunei frontierelor orientale. Cu multă amabilitate contele Skazynski ne-a primit imediat, chiar înaintea confraților parizieni NOUA FRONTIERA — „Actul istoric, ne spune ministrul de externe al Poloniei, care s’a semnat și care fixează definitiv frontiera noastră orientală are pentru noi o importanță decisivă. Recunoscându-se dreptatea cererilor noastre, toate dezideratele teritoriale au fost rezolvate, evitându-se astfel noul conflicte. După cum cred că știți, frontiera între Polonia și Lituania va urma linia fixată de Liga Națiunilor. De altfel România prin tratatele încheiate cu noi recunoscuse de mult frontierele fixate. Nu mai rămâne decât rezolvarea problemei Memelului. Nu am până acum, știri precise dacă Lituania a acceptat hotărârea conferinței ambasadorilor, cum mi s’a spus la Paris. Eu știam că ea a respins acele hotărâri. Aștept confirmarea oficială. Indiferent de hotărârea ce se va lua, țiu să vă asigur că Polonia — urmând politica pacifică ce și-a trasat-o „— va căuta să evite orice conflict, așteptând ca Lituania să se convingă, că nu- imai o politică de înțelegere cu noi îi poate folosi. Azi chiar voi vedea pe d. Poincaré cu care voi discuta această problemă. SCOPUL VIZITEI „Am venit la Paris spre a mulțumi Franței pentru sprijinul dat în discuțiunile din conferința ambasadorilor, iar apoi voi pleca la Londra cu aceeaș misiune“. PROTESTUL LUI CICERIN — Ce credeți de protestul lui Cicerin în chestia frontierei orientale și a statutului orașului Memel î — „Nu este justificat de loc, ne răspunde d-sa. Rusia prin tratatul încheiat la Riga recunoscuse acele frontiere și mă miră mult cum 4 Cicerin s’a mai ocupat de această chestiune. Nici în chestiunea Memel, nu văd motivul pentru care Rusia a protestat. «Memelul este un teritoriu care nu aparține nici Poloniei nici Lituaniei, ci conform tratatului din Versailles aparține aliaților. Numai conferința ambasadorilor poate decide. Niciodată Memelul n’a fost al Rusiei, iar până la tratatul din Versailles se afla în posesiunea Prusiei“. INTRE RUSIA ȘI POLONiA — Cari sunt relațiile actuale dintre Rusia și Polonia ? — Relațiile cu Rusia sunt destul de bune. Se continuă aplicarea tratatului de pace, iar actualmente se discută încheerea unui acord compercial — Cum privește Polonia problema chestiunei orientale? — „După cum știți, n’am fost la Lausanne pentru motive pe cari cred că le cunoașteți. ALATURI DE ROMANIA „In ceea ce privește politica« orientală suntem clătiri de detxă și Împărtășim cu totul punctul de vedere al României expus atât dar din bine dac. Duca la Lausanne. Intre noi și Turci* nu există nici un conflict și dorim din tot sufletul o apropiere între punctul de vedere al aliaților și cel al turcilor. Polonia urmând linia sa de conduită așteaptă desfășurarea evenimentelor. Am luat cunoștință de hotărârea guvernului din Angora și sper cat moderațiunea va învinge și că se va ajunge la un compromis“. RESPECTAREA TRATATELOR Convorbirea se tachelă cu declarațiile pe cari ni le-a făcut conte!» Skrzynski In ceea ce privește relațiile cu România. — „Are inutil, ne spune ministrul de externe al Pooleniei, să vă mai spun cât de mult țin la țara d-stră de care mă simt atât de legat. Acum ea și la București cunt să strâng câtt mai mult relațiile dintre Polonia și vecinii săi. Vă asigur eu peste tot locul vei susține dezideratele României cu aceeaș târle ca și cum ar Ü ale țării mele. Alături de România un Quadruple înțelegere, — nu vreau să-i zic Mica înțelegere !— vom lucra pentru menținerea ipecii și respectarea tratatelor", sfârșește d-sa, L NEDELEA CONTELE SKRZYNSKI Ministrul de externe al Poloniei luterani lui Aminte Sporuri care nu sunt sporuri Am mai tratat despre acest faimos și clasic vestmânt, dar subiectul e inepuizabil și etern, din nefericire. El revine iar la ordinea zilei acum când s’au sporit, în fine, pânâ la un punct, soldele ofițerilor. Căci, vedeți Dv., o țară de dreptate făcută unora nu mângâie pe ceilalți nici nu le umple punga. Iată de pildă un șef de birou de la una din importantele și așa de rar folositoarele instituții ale Statului, un civil, care-mi scrie că el, după 24 (douăzeci și patru) de ani de serviciu, are numai 2400 de lei pe lună, atât cât i se dă astăzi unui sublocotenent după prima lună de serviciu. E trist, e mai mult decât trist, e groaznic dacă omul mai are și greutăți familiare. Vedeți dări că ne aflăm în plin antereu al lui Arvinte. N’apuci să-l cârpești nițel într’o parte, că imadia t Mrupe tn cealaltă. Știu că problema nu-i ușoară Totuși nici un țiptă și foamete nu puntem ține pe alujbașii Statului. Corupția de care ne plângem și proasta funcționare a serviciilor provin 99 la cotă din pricina acestei mizerii tn care sunt «cufundați funcționarii publici De-aceia trabuc i să găsească o soluție, care nu-i simplă, căci, în ea intră multe ingrediente: economii la favoruri și la slujbe inutile, spor de leafă la cai utili, organizare și aconomate pentru toți, Împuținarea treptată a slujbelor pentru ca acele păstrate să fie remunerate ca lumea, etc. Dar ceva trebue să se facă și odată trebue să înceapă. Așa cum stăm nu mai merge, — afară numai dacă vreim să mergem la o catastrofă cu inima ușoară. Index, Legea Chiriilor Vorbim nu de legea care există — știm cu toții câte par ale face — ci de legea pe care d. ministru al justiției ne-a promis-o »i pe care, în consecință, nu se grăbește de loc să ne-o dea. D. Jean Th. Florescu știe din experiență că problema chiriilor nu se poate rezolva la iuțeală, nu vre-o ședință suplimentară. Ea cere studiu migălos, cu participarea a cât mai mulți oameni capabili și binevoitori. Pe de altă parte, marea mulțime e mult mai dornică să vadă rezolvată chestia aceasta, decât Constituția d-lui Brătianu. In haosul care domnește lumea trebuie să știe din vreme dacă, unde și în ce condiții va mai avea un adăpost. In situația de azi nimeni nu se poate orienta. Il rugăm deci pe d. ministru să bine-voiască a da imediat in dezbaterea publică proiectul său de lege, pentru ca toată lumea să-și poată spune cuvântul, iar parlamentari să aibă timp să-și fixeze părerea. Altfel sunt de prevăzut mari nemulțumiri și grave conflicte. ZIARUL „DIMINEAȚA“ CUPON DE PREMIi No. 890 de cupoane consecutive predate Administra ’ii ziarului „DIMINEAȚA dau dreptul la CINCI BORUR! pentru participarea Cittorilor la tragerea marior premii gratuite inclusiv patru case noi, acordate cititorilor noștri Păstrat! acest Cupon! 1 \