Dimineaţa, martie 1923 (Anul 20, nr. 5862-5891)
1923-03-24 / nr. 5884
BUCUREȘTI Sărindar 9-11 1 © pagini fondat In 1904 de Const. MILLE Tot presa e de vină Intr’un cerc, un deputat liberal perora asupra manifestațiilor opoziției unite contra Constituției. — Nenorocul nostru, spunea el, este presa. Aproape întreaga presă din Capitală este contra noastră- Demonstrațiile sânt văzute de câteva mii, cel mult câteva zeci de mii de cetățeni. Dar imediat după aceia sute de mii ori milioane de oameni citesc ziarele, cari în marea lor majoritate descriu astfel lucrurile, încât s ar crede că în adevăr ne-am pierdut orice trecere în țară. Credem că deputatul liberal greșește. In primul rând, din chiar vorbele citate reese dorința ca ziarele independente să mistifice adevărul, arătând că demonstrațiile din Capitală n’au avut nici o importanță. Reproșul pe care ni-l face este deci, în realitate o laudă. In ziare s’au descris faptele așa cum s’au petrecut ș1 nu este rolul ziarelor independente să denatureze faptele, pentru că așa ar conveni onoratului guvern. Dar mai este un lucru. Ziarele independente sânt expresia opiniei publice. Și dacă ele sânt, în unanimitate, contra guvernului, aceasta se explică prin aceia că și întreaga opinie publică este contra lui. In ce ne privește pe noi, de la „Adevărul“ și „Dimineața“, am arătat actualului guvern, la venirea sa la cârmă, destulă bună-voință. Bunăvoința noastră a fost însă numai un credit pe termen: vroiam să vedem faptele guvernului, pentru a ne pronunța abea după aceia. Dar chiar în primele zile ale guvernării liberale am constatat nevoia de a retrage creditul. Pentru o țară abea alcătuită din mai multe provincii cu mentalitate, educație și interese deosebite, este o imposibilitate să fie guvernată de un singur partid al unei sngure provincii, mai ales când nici în acea provincie el nu se bucură decât de încrederea unei fracțiuni reduse a populației. Incăpățînarea partidului liberal de a guverna singur țara a dus la rezultatele triste pe cari le vedem. Această încăpățînare a adus după sine necesitatea falsificării voinței alegătorilor, adică alegeri pătate de fraude, de furturi de urne, etc. Consecința a fost o dușmănie aprigă între partidul liberal și toate celelalte, dușmănie exagerată până la paroxism de ambiția trufașă a une tării o Constituție de partimatia. Nu este om în țară, afară de cei înscriși în partidul liberal, care sa nu vadă acest lucru. Mai mult încă. Chiar majoritatea membrilor acestui partid își dă seama de situație. Dar liberalii văd greșeala cu ochii celor interesați. Ei constată greșelile făcute, dar caută scuze pentru ele și chiar negăsindu-le, tot își acordă, mărinimoși iertarea, întreaga opinie publică, mai puțin mărinimoasă, nu iartă. Iar ziarele, expresia acestei opinii publice, nu-și pot călca pe inimă și să denatureze faptele reale, numai în scopul de a obține eroare pentru un greșit care nu o merită. In totdeauna partidele politice, egoiste din fire, au căutat țapi ispășitori pentru greșelile lor. De astă-dată se cearcă a se face din presă un astfel de țap ispășitor. Respingem încercarea. Vina nu este a presei care descrie cu exactitate rezultatele dezastruoase ale unei politici greșite, ci a celora cari, din egoizm de partid dus la exces, au făcut această politică greșită. Din partea noastră, afirmăm că am fi fericiți să nu fim nevoiți a descrie astfel de rezultate D. G. Fest © 14 ne se plătesc chiriile Legea chiriilor expiră la % Mal. Astăzi suntem la 22 Martie. Dacă *vem deci 6 săptămâni până la termenul când vom rămânea suspendați in aer, dacă nu se votează până atunci o nouă lege. Starea aceasta este tot atât de păgubitoare pentru proprietari, ca și pentru chiriiași. íimepl nu știe care va fi Regimul viitor, nimeni nu știe dacă am putea rămânea în locuință sau dacă va putea evacua pe chiriaș, dupí cum e chiriaș sau proprietar. Nu mai e nevoe să arătăm calamitatea ce poate decurge dintr-o astfel de situație. Anul trecut guvernul a lăsat să treacă termenul fatal și abia după aceia a votat in pripă o lenie provizorie pentru un an, promițând că în interval va face o lege nună, definitivă. Pentru un partid care a luat puterea nn contra voinței majorității țării, numai sub pretextul că e singurul pregătit pentru guvernare și cu soluții gata pentru toate chestiile, rezolvarea in acest fel a chestiei locuințelor însemna o mare rușine. Dar, in definitiv, se putea arta lauda de sine dinainte și se putea admite că in 3—& kml, nu sa putea pregăti o lege, deși vina cea maire care se aduce guvernului Vaida, este că în cele 3 luni de guvernare n'a soluționat toate chestiile la ordinea zilei. Acusta insă, a mai trecut un an de la votarea legii provizorii, și legea definitivă nu e tilă gata. N’ar putea oare guvernul să ne explice pentru ce întârzie atâta ? Lumea nu poate aștepta la infinit până când „capacitățile" din guvern vor termina cu alcătuirea legii. Dacă miniștrii de resort nu a in stare să facă acest lucru s'o declare pe față guvernul să caute oamenii capnili de a o face. Dar să nu lase populația in nesiguranță. La 5 Aprilie, adică, peste 1< zile expiră termenul de nuntă a chiriilor. Dacă legea nu va f votată până atunci, proprietarii vor refuza din nou primirea chiriilor și o nouă perturbație se va iviio viața de toate zilele a cetățenilor. Pretindem ca înainte de acest termen noua lege de chiriilor să fie votată, premii 1 ga«T$t publicată la dai. Monitorul Off- Tr. V. V Păstrați Cuponul din pagina 1-a a ziarului. Acest cupon vă dă posibilitatea să câștigați premiile oferite de Dimineața, Intre cari sunt și PATRU CASE NOUL Leul scade SI TOTUȘI LA PARIS SE CAUTA 79 DE MILIOANE DE LEI SI NU SE GĂSESC CĂ la Paris nu se găsesc lei efectivi, cântecul e vechi, dar ca la un moment dat să se caute pe această piață 79 de milioane de lei, această sumă să nu se găsească și totuși leul să scadă, fenomenul în adevăr e mai mult decât ciudat. Lucrurile stau astfel: In timpul din urmă Banca Națională pentru a susține leul a vândut la Paris devize pentru o sumă de 79 de milioane de lei. Ei bine astăzi, când trebue să i se ramburseze această sumă, i se răspunde de la Paris că nu surai Iei, că trebue să mai aștepte sau că trebue să avizeze la anumite operațiuni pe care Banca Națională nu ar putea să le accepte. Ocupația franceză 1 n Ruhr comandantul sectorului de la Recklinghausen, unde s’au petrecut violentele incidente emnitate -zilele trecute. GENERALUL LAIGNELOT Oglinda Zilei La bapiera Capitalei de B ARG — De câte ori Capitala e murdară, tot nouă ne re vine sarcina s'o curățăm.,, Giolitti dosare relațiile Itaio-Române .. ...-----------g II -----Un interview acordat, Bimlneței“ O întrevedere cu Take Ionescu Giolitti și fascismul ROMA. Martie, 1932. — Printre oamenii de stat ai Italiei desigur că d. Giolitti ocupă un loc de frunte. Timp de aproape 30 ani, în afară de câteva mici întreruperi, a stat la cârma Statului trecând prin momente cu adevărat grele, Om politic cu multă autoritate, el a avut in totdeauna mulți partizani în Cameră. Se poate spune cu drept cuvânt că d. Giolitti a guvernat chiar atunci când n’a fost la guvern ! Așa se explică de ce mai cu seamă nn ultimile timpuri nici un bărbat de stat italian ni se putea menține la cârmă dacă nu avea concursul d-lui Giolitti. La intrarea Italiei in război și mai cu seamă după victorie, se părea că steaua lui a pălit, Giolitti susținând prelungirea neafirmații așa că timp, dar aibape patru anii el a stat'retro‘''de' viata politică. .. . Imediat după ’închierea armistițiului giuvernuiar Nitti căzând de la putere, d. Giolitti a. toet, tef chemat la guvern de Itărlamput. qe opinia publică și chiar de foștii sai dușmani. . "... " ,, , , Se părea că era '.sințur tj 'tom '.politic indicat să ” amelichice., situația jjjjuwnk + a Uft rrik^S Vtre'^tuniniste. Dn timpul guvernărei sale 'comuniștii au încercat să ‘ socializeze fabricile și dacă n’au'mișit,, aceasta nu se datorește represiun'ei' cl calmului d-lui Giolitti care' a lăsat să se facă încercarea fiind; sigur că muncitorimea nu va putea' face nî-‘ mic fără concursul ) _' capitaliștilor. Italia a trecut cu bine prin acea criză socială'. ../ Față de România, d. Giolitti a urmat întotdeauna o politică,’de sinceră amiciție. Cu ocazia vizitei lui Take Ionescu la Roma, d. Giolitti care pe atunci era prim-ministru, i-a dat un sprijin efectiv in formarea și consolidarea Micei Antante, asigurând nud de sprijinul Italiei. Că, politica față de România pe care d L Giolitti a trasat-o n’a mai fost urmată mai târziu de guvernele cari i-au succedat, e o chestiune care rămâne a fi discutată. Ce ne declară d. Giolitti Ama putut vedea pe d. Giolitti grație bunăvoinței reprezentantului țării noastre in Italia, înalt bine făcut, albit de ani totuși purtându-și cu destulă voinicie vârsta înaintată d. Giolitti, cu amabilitate și curteni, me-a spus multe lucruri interesante. — „Vedeți, eu nu obișnuesc a face declarațiuni nici ziarelor italiene și mai puțin celor străine. Imi calc acest principiu pentru că îmi cereți pentru prima oară, să vorbesc, prin ziarul d-tră, opiniei publice , «cel ti H pentru care, va mărturisesc, nutresc sincere simpatii. Intre România si Italia există un acord perfect, nici un contrast de interese nu le desparte. ’ In timpul cât am fost în fruntea guvernului n’am făcut decât să urmez această politici. Imii aduc aminte de ultima mea întâlnire, la Aix Ties BdM cu Take Ionescu cu puțin ..înainte de moartea lui. De acest mare bărbat de stat pe care din nefericire țara d-tră l-a pierdut prea din vreme, mă lega o veche prietenie. Legăturile economice . Am discutat atunci mult cu Take Ionescu despre relațiile noastre politice,fiind des despre cele economice. Am vorbit atunci de posibilitățile unui aranjament pentru un schimb de produse între cele două țări. Noi urmam să dăm României produse industriale iar d-tră să ne dați petrol și grâu. Aceasta este o problemă care ar trebui să se rezoltă cât mai curând Natural, sper că și pe viitor relațiile politice și cele economice vor lua o desvoltare căt mai mare. Interesul oricând guvern nu poate decât să te strângă cât mai mult Nici nu se poate concepe o altă politică față de România. „Sorim pact“ .— Ar fi interesant de știut domnule reședințe, cum priviți situația politică actuală a țarei d-tră. — „Italia, mi-a răspuns d. Golitz, mi- poate singur» tari veni orice ar fi, numai are interes să poarte război cu uniteni. Am obținut teritoriile cari formau patrimoniul național, nu avem ce să mai cerem și nici alții, n’au ce să ne ceară. Dorim pace ! In condițiunile de cari n’am vorbit, lucrăm liniștit la refacerea financiară și a economiei publice. Natural, ne ocupăm în primul rând de refacerea economică și sunt foarte fericit că s’au putut încheia acorduri economice. Programul guvernului actual este singura care se poate umna și care poate contribui la restabilirea vieții economice. Noul guvern a promis că se va ocupa în primul rând de această problemă pe care eu o socotesc vitală. ! •. ‘ ! In acțiunea ,pentru refactrea economică , și' echilibrarea bu3áetului.' actualul guvern, are 'sprijinul Pentru a putea lucra un imjSte vom cauta *"c ă'avem cele sfrai'burier'^oftari '■ cu' trifi' rechinii * nostri! ! Cred, sunt sigur chiar că vom reuși să reparăm pagubele pricinuite de^război, contribuind și la ameliorarea situației generale a Europei. Politica externă a italieă Credeți că politica externă urmată de guvernul fascist, ar putea realiza, aiceste" deziderate formulare de .dv... " La această întrebare, vedeți mi vă pot răspunde. In aceste momente Italia veche, si a$a si trebuie calea cea adevărată în politica externă,numai prin ochii guvernului său. Eu sunt de părere că în politica externă, nu trebue să existe deosebiri de vederi. Politica guvernului trebue să fie a țării. Nici osfitiu, nici contra — Domnule Președinte, cum priviți fascismul ’ — In această chestiune iar n’am nimic de spus, decât doar că nu sunt fascist, dar, n’am nimic contra fascismului.“ I. NEDELEA D. GIOLITTI nume apare „adeverul Căsătoria religioasă Principiul libertății de conștiință în ce privște căsătoria a fost câștigată la Senat, unde era mai greu deoarece clerul e puternic reprezentat acolo, și a fost câștigat cu 56 voturi contra 38 ceea ce dovedește că a fost la mijloc luptă serioasă. Dar prin acest vot nu se câștigă numai un principiu de conștiință ci și unul național. Dacă s’ar fi hotărât obligativitatea căsătoriei religioase s’ar fi împiedicat în mod hotărât legăturile matrimoniale dintre diferitele naționalități și credințe religioase, adică asimilarea dintre aceste elemente disparate, ceia ce numai in folosul românizmului n’ar fi fost. Căsătoria civilă va deveni astfel un nou mijloc de apropiere și cu vremea chiar de parțiale contopiri între diversele elemente care constituesc România mare. Și din punct de vedere pur religios va fi un câștig. Căci dacă bisericile vor pierde pe o parte din credincioșii lor, cel puțin în ce privește celebrarea căsătoriei, vor avea calitatea în schimbul cantității. Ce folos poate fi pentru un cult să-și prindă și să-și fie partizanii cu arcanul ? Nu ș’ar pângări oare o biserică mai mult prin aceia că unii din membrii ei sunt siluiți în conștiința lor și că le calcă pragul cu indignarea în suflet sau măcar cu inima îndoită . Pot fi aceștia membri utili unei credinți și poate biserica, oricare ar fi ea, să-i prezinte ca pe fii și frați In fața lui D-zeu ? E destul de-a pune chestia pentru a o rezolva. Și demnitatea indivizilor și a bisericilor pierd prin constrângere sau prin ipocrizie. De-acreia Senatul a făcut o operă lăudabilă și folositoare când a descătușat pe fiecare cetățean de-o obligativitate ce-i contrazicea convingerile, și a scăpat și bisericile de povara membrilor ținuți cu forța în sânul lor. I. T. ZIARUL „DIMINEAȚA“ CUPON DE PREMII No. 990 de cupoane consecutive predate Administrației ziarului „DIMINEAȚA“, dau dreptul la CINCI BONURI pentru participarea Cititorilor la tragerea marilor premii gratuite inclusiv patru case noi, acordate cititorilor noștri Păstrați acest Cupon ANUL XX No. 5684 Sâmbătă 24 Martie 1923 < Leu exemplarul in țara 2 Lei ex: "In străinătate „Dimineața“ prepară un nou roman Succesul fără de precident al romanului „Unchiul Năstase" de V. Demetrius, și interesul pe care’l arată, cu această ocaziune, publiculjojstei opere literare romândtis ne determină să pl’vătim un nou roman ar tfinal pentru cititoriiMbtândneții. # Xo In acest scop dhnotăm pete fi scriitorii noștri la un concurs ale cărui condiții mai amân mințite le vom publica ulterior. Un premiu de 50.000 lei vom acorda celui mai bun roman cu subiect din zilele noastre, pe care un Juriu îl va alege pentru „Dimineața" dintre manuscrisele ce ni se vor remite până la 1 Septembrie 1923. Doi zei terfeliți E atât de adevărat că moravurile fac mai mult decât legile deoarece ele purnt izvorul și adevăratul temei al legilor, dovadă, între altele, că bătaia scoasă din coduri și pedepsită de coduri, se aplică încă la noi și la militari și la civili, e adevărat zic aceasta până într’așa grad că vedem moravurile cele rele terfelind doi zei noi: decorațiile și diplomele. Amândouă par a fi ajuns chiar de râstul chioarei în România Mare. Se cunoaște scandalul cu decorațiile date nu numai celor ce nu le merită, inconvenient fără importanță, dar până și celor cari aveau nat curând nevoe să fie Înfierat5 nic cărați De aceia zic bogdaproste fii n’am nici o tinichea, de gât sau j«, piept , latâ ne acum inundați și cu diplome false din trei fabrici de-odată, și cine știe câte s’or mai descoperi. Cine și în ce să te mai lucrezi in lumea de astăzi ! Nenorocirea cu diplomele n’are leac radical căci nu le putem desființa. Ele își au rostul lor chiar cu riscul de a le vedea din când în când in halul leului. Cu decorațiile insă încmnite se schimbă. Ele ar putea fi suprimate perfect de bine și fără nici o pagubă E un articol care ar fi trebuit trecut in noua Constituție, la fel ca tn Constituțiile Elveției și a Statelor-Unite, care nu par să fi căzut la coada lui mei fiindcă le interzic, după cum nici noi nu ne-am urcat la rangul Întâi fiindcă le avem și le dăm cui nu se cuvine. Ce zic făuritorii pactul lui fundamentali INDEX Moartea lui D. Onciul Dim. Oficiul pe catafalc — ini ii min ws^Sf^SSSSBSBBSBSS!S9SBSSSSSSSBÉBSSSSSSSSk Către cititorii Romanul nostru UNCHIUL NASTASE a avut un puternic răsunet în toate straturile sociale. Zilnic primim scrisori prin care suntem rugați să găsim o modalitate pentru ca acei cari nu i’au putut urmări dela început să poată să-l citească de acum înainte. Anunțăm pe cititorii noștri că am pus sub tipar începutul acestui roman, apărut până astăzi în Dimineața. Duminică cititorii aceștia ai Dimineții vor primi un supliment gratuit tot ce s’a publicat până acum din Unchiul, Năstase, așa că, cu începere de Duminică, vor putea urmări zilnic In Dimineața acest pasionant roman.