Dimineaţa, martie 1923 (Anul 20, nr. 5862-5891)

1923-03-24 / nr. 5884

BUCUREȘTI Sărindar 9-11 1 © pagini fondat In 1904 de Const. MILLE Tot presa e de vină Intr’un cerc, un deputat liberal perora asupra manifestațiilor opo­­­ziției unite contra Constituției. — Nenorocul nostru, spunea el, este presa. Aproape întreaga pre­să din Capitală este contra noa­stră- Demonstrațiile sânt văzute de câteva mii, cel mult câteva zeci de mii de cetățeni. Dar imediat du­pă aceia sute de mii ori milioane­­ de oameni citesc ziarele, cari în marea lor majoritate descriu astfel lucrurile, încât s ar crede că în a­­devăr ne-am pierdut ori­ce trecere în țară. Credem că deputatul liberal gre­șește. In primul rând, din chiar vorbele citate reese dorința ca ziarele independente să mistifice adevărul, arătând că demonstra­țiile din Capitală n’au avut nici o importanță. Reproșul pe care ni-l face este deci, în realitate o laudă. In ziare s’au descris faptele așa cum s’au petrecut ș1 nu este rolul ziarelor independente să denature­ze faptele, pentru că așa ar con­veni onoratului guvern. Dar mai este un­ lucru. Ziarele independente sânt expresia opiniei publice. Și dacă ele sânt, în una­nimitate, contra guvernului, aceas­ta se explică prin aceia că și în­treaga opinie publică este contra lui. In ce ne privește pe noi, de la „Adevărul“ și „Dimineața“, am arătat actualului guvern, la veni­rea sa la cârmă, destulă bună-vo­­ință. Bunăvoința noastră a fost însă numai un credit pe termen: vroiam să vedem faptele guvernului, pen­tru a ne pronunța abea după aceia. Dar chiar în primele zile ale gu­vernării liberale am constatat ne­voia de a retrage creditul. Pen­tru o țară abea alcătuită din mai mul­te provincii cu mentalitate, edu­cație și interese deosebite, e­ste o imposibilitate să fie guvernată de un singur partid al unei s­n­gure provincii, mai ales când nici în a­­cea provincie el nu se bucură de­cât de încrederea unei fracțiuni reduse a populației. Incăpățînarea­ partidului liberal de a guverna singur țara a dus la rezultatele triste pe cari le vedem. Această încăpățînare a adus după sine necesitatea falsificării voinței alegătorilor, adică alegeri pătate de fraude, de furturi de urne, etc. Consecința a fost o dușmănie apri­gă între partidul liberal și toate celelalte, dușmănie exagerată până la paroxism de ambiția trufașă a une tării o Constituție de par­­tima­tia. Nu este om în țară, afară de cei înscriși în partidul liberal, care sa nu vadă acest lucru. Mai mult în­că. Chiar majoritatea membrilor acestui partid își dă seama de si­­tu­ație. Dar liberalii văd greșeala cu ochii celor interesați. Ei constată greșelile făcute, dar caută scuze pentru ele și chiar negăsindu-le, tot își acordă, mărinimoși i­ertarea, întreaga opinie publică, mai puțin mărinimoasă, nu iartă. Iar ziarele, expresia acestei opinii publice, nu-și pot călca pe inimă și să dena­tureze faptele reale, numai în sco­pul de a obține eroare pentru un greșit care nu o merită. In tot­deauna partidele politice, egoiste din fire, au căutat țapi is­pășitori pentru greșelile lor. De astă-dată se cearcă a se face din presă un astfel de țap ispășitor. Respingem încercarea. Vina nu este a presei care descrie cu exac­titate rezultatele dezastruoase ale unei politici greșite, ci a celora cari, din egoizm de partid dus la exces, au făcut această politică greșită. Din partea noastră, afirmăm că am fi fericiți să nu fim nevoiți a descrie astfel de rezultate D. G. Fest © 14 n­e se plătesc chiriile Legea chiriilor expiră la % Mal. Astăzi suntem la 22 Martie. Dacă *­­vem deci 6 săptămâni până la ter­menul când vom rămânea suspen­dați in aer, dacă nu se voteaz­­ă până atunci o nouă lege. Starea aceasta este tot atât de păgubitoare pentru proprietari, ca și pentru chiriiași. íi­mepl nu știe care va fi R­egimul viitor, nimeni nu știe dacă am putea rămânea în locuință sau da­că va putea evacua pe chiriaș, dup­­í cum e chiriaș sau proprietar. Nu mai e nevoe să arătăm calamitatea­ ce poa­te decurge dintr-o astfel de­­ situație. Anul trecut guvernul a lăsat să treacă termenul fatal și abia după aceia a v­otat in pripă o lenie provi­zorie pentru un an, promițând că în interval va face o lege nună, de­finitivă. Pentru un partid care a­ luat pu­terea nn contra voinței majorității țării, numai sub pretextul că e sin­gurul pregătit pentru guvernare și cu soluții gata pentru toate chestiile, rezolvarea in acest fel a chestiei lo­cuințelor însemna o mare rușine. Dar, in­ definitiv, se putea­­ arta lauda de sine dinainte și se pu­tea admite că in 3—& kml, nu sa pu­tea pregăti o lege, deși vina cea maire care se aduce guvernului Vaida, este că în­ cele 3 luni de guvernare n'a soluțio­nat toate chestiile la ordinea zilei. Acusta insă, a mai trecut un an de la votarea legii provizorii, și le­gea definitivă nu e t­ilă gata. N’ar putea oare guvernul să ne explice pentru ce întârzie atâta ? Lumea nu poate aștepta la­­ infinit până când „capacitățile" din guvern vor termina cu alcătuirea legii. Dacă miniștrii de resort nu­ a in stare să facă acest lucru s'o d­eclare pe față guvernul să caute­­ oamenii capn­­ili de a o face. Dar să nu lase populația in nesiguranță. La 5 Aprilie, adică, peste 1< zile expiră termenul de nu­ntă a chiriilor. Dacă legea nu va f votată până a­­tunci, proprietarii vor refuza din nou primirea­­ chiriilor și o nouă perturbație se va ivi­io viața de toate zilele a cetățenilor. Pretindem ca înainte de acest­­ termen noua le­ge de chiriilor să fie votată, premii 1­ ga«T$t publicată la dai. Monitorul Off- Tr. V. V Păstrați Cu­­ponul din pa­gina 1-a a ziarului. Acest cupon vă dă posibilitatea să câștigați­­ premiile ofe­rite de Dimineața, Intre cari sunt și PATRU CASE NOUL Leul scade SI TOTUȘI LA PARIS SE CAUTA 79 DE MILIOANE DE LEI SI NU SE GĂSESC CĂ la Paris nu se găsesc lei efectivi, cântecul e ve­chi, dar ca la un moment dat să se caute pe acea­stă piață 79 de milioane de lei, această sumă să nu se găsească și totuși leul să scadă, fenomenul în adevăr e mai mult de­cât ciudat. Lucrurile stau astfel: In timpul din urmă Banca Națională pentru a susți­ne leul a vândut la Paris devize pentru o sumă de 79 de milioane de lei. Ei bine astăzi, când tre­­bue să i se ramburseze a­­ceastă sumă, i se răspun­de de la Paris că nu surai Iei, că trebue să mai aș­tepte sau că trebue să a­­vizeze la anumite opera­țiuni pe care Banca Na­țională nu ar putea să le accepte. Ocupația franceză 1 n Ruhr comandantul sectorului de la Rec­klinghausen, unde s’au petrecut violentele incidente­­ emnitate -zilele trecute. GENERALUL LAIGNELOT Oglinda Zilei La bapiera Capitalei de B ARG — De câte ori Capitala e murdară, tot nouă ne re­ vine sarcina s'o curățăm.,, Giolitti dosare relațiile Itaio-Române .. ...-----------g II -----­Un interview acordat, Bimlneței“ O întrevedere cu Take Ionescu Giolitti și fascismul ROMA. Martie, 1932. — Printre oamenii de stat ai Italiei desigur că d. Giolitti ocupă un loc de frunte. Timp de aproape 30 ani, în afară de câteva mici întreruperi, a stat la cârma Statului trecând prin mo­mente cu adevărat grele,­­ Om politic cu multă autoritate,­­ el a avut in totdeauna mulți parti­zani în Cameră. Se poate spune­­ cu drept cuvânt că d. Giolitti a gu­­­vernat chiar atunci când n’a fost la­­ gu­vern ! Așa se explică de ce mai cu sea­mă nn ultimile timpuri nici un băr­bat de stat italian ni se putea men­ține la cârmă dacă nu avea concur­sul d-lui Giolitti. La intrarea Italiei in război și mai cu seamă după victorie, se pă­rea că steaua lui a pălit, Giolitti susținând­­ prelungirea n­eafirmații așa că timp, dar aibape patru­ anii el a stat'retro‘''de' viata­­ politică. .. . Imediat după ’închierea armisti­țiului giuvernuiar Nitti­ căzând de la putere, d. Giolitti a. toet, tef chemat la guvern de Itărlamput. qe­­ opinia publică și chiar de foștii sai duș­mani. . "... " ,, , , Se părea că era '.sin­­țur tj 't­om '.po­litic indicat să ” am­elich­ice., situația jjjju­w­nk + a Uft rrik­^S­ Vtre­­'^t­uniniste. D­n timpul guvernărei sale 'comuniștii au încercat să ‘ socializeze fabricile și dacă n’au'mișit,, aceasta nu se datorește represiun'ei' cl­ cal­mului d-lui Giolitti care' a­ lăsat­ să se facă încercarea fiind­; sigur că­ muncitorimea nu va putea' face­­ nî-‘ mic fără concursul ) _' capitaliștilor. Italia a trecut cu bine prin­ acea criză socială'. ../ Față de România, d. Giolitti a ur­mat în­totdeauna o politică,’de sin­ceră amiciție. Cu ocazia vizitei­­ lui Take Ionescu la Roma, d.­ Giolitti care pe atunci era prim-ministru, i-a dat un sprijin efectiv in forma­rea și consolidarea Micei Antante, asigurând nud de sprijinul Italiei. Că, politica față de România pe care d L Giolitti a trasat-o n’a mai­ fost urmată mai târziu de guvernele­­ cari i-au succedat, e o chestiune­­ care rămâne a fi discutată. Ce ne declară d. Giolitti Ama putut vedea pe d. Giolitti gra­ție bunăvoinței reprezentantului ță­rii noastre in Italia, înalt bine făcut, albit de ani to­tuși purtându-și cu destulă voinicie vârsta înaintată d. Giolitti, cu ama­bilitate și curteni, m­e-a spus multe lucruri interesante. — „Vedeți, eu nu obișnuesc a fa­ce declarațiuni nici ziarelor italie­ne și mai puțin celor străine. Imi calc acest principiu pentru că îmi­ cereți pentru prima oară, să vorbesc, prin ziarul d-tră, opiniei publice , «cel ti H pentru care, va mărturisesc, nutresc sincere sim­patii. Intre România si Italia există un acord perfect, nici un contrast de interese nu le desparte. ’ In timpul cât am fost în fruntea guvernului n’am făcut decât să ur­mez această politici. Imii aduc aminte­ de ultima mea întâlni­re, la Aix Ties BdM cu Take Ionescu cu puțin ..înainte­ de moartea lui. De acest mare bărbat de stat pe care din nefericire­ țara d-tră l-a pierdut prea din vreme, mă lega o­­ veche prietenie. Legăturile economice . Am discutat atunci mult cu Ta­ke Ionescu despre relațiile noastre politice,fi­ind des despre cele eco­­­nomice. Am vorbit atunci de posi­bilitățile unui aran­jament pentru un schimb de produse între cele două țări. Noi urmam să dăm Ro­mâniei produse industriale iar d-tră să ne dați petrol și grâu. Aceasta este o problemă care ar trebui să se rezoltă cât mai cu­rând­ Natural, sper că și pe viitor re­lațiile politice și cele economice vor lua o desvoltare căt mai mare. Interesul oricând guvern nu poate­­ decât să te strângă cât mai mult Nici nu se poate concepe o altă politică față de România. „Sorim pact“ .— Ar fi interesant de știut dom­­­nule reședințe, cum priviți situația politică actuală a țarei d-tră. — „Italia, mi-a răspuns d. G­o­­litz­, mi- poate singur» tari veni orice ar fi, numai are interes să poarte război cu uniteni. Am obți­nut teritoriile cari formau patrimo­niul național, nu avem ce să mai cerem și nici alții, n’au ce să ne ceară. Dorim pace ! In condițiunile de cari n’am vor­bit, lucrăm liniștit­ la refacerea financiară și a economiei publice. Natural, ne ocupăm în primul rând de refacerea economică și sunt foarte fericit că s’au putut în­cheia acorduri economice. Programul guvernului actual este singura­ care se poate umna și care poate contribui la restabilirea vieții economice. Noul guvern a promis că se va ocupa în primul rând de această problemă pe care­­ eu o socotesc vitală. ! •. ‘ ! In acțiunea ,pentru refactrea e­­conomică , și' echilibrarea bu3áetu­­lui.' actualul guvern, are 'sprijinul Pentru­­ a putea­ lucra un imjSte vom cauta *"c ă'avem­ cele sfrai'­burie­r'^oftari '■ cu' trifi' rechinii * n­ostri! ! Cred, sunt sigur chiar­ că­ vom reuși să reparăm pagubele prici­nuite de^război, contribuind și la ameliorarea situației generale a Europei. Politica externă a italie­ă Credeți că politica externă ur­mată de guvernul fascist, ar putea realiza, aiceste" deziderate formulare de .dv.­.. " La această întrebare,­ vedeți mi vă pot răspunde. In aceste­ momen­­te Italia veche, si a$a si trebuie ca­lea cea adevărată în politica­ exter­nă,­numai prin ochii guvernului său. Eu sunt de părere că în politica externă, nu trebue să existe deose­biri de vederi. Politica guvernului trebue să fie a țării. Nici osfitiu, nici contra — Domnule Președinte, cum pri­viți fascismul ’ — In această chestiune iar n’am nimic de spus, decât doar că nu sunt fascist, dar, n’am nimic con­tra fascismului.“ I. NEDELEA D. GIOLITTI nume apare „adeverul Căsătoria religioasă Principiul libertății de conștiință în ce privște căsătoria a fost câști­gată la Senat, unde era mai greu de­oarece clerul e puternic reprezentat acolo, și a fost câștigat cu 56 voturi contra 38 ceea ce dovedește că a fost la mijloc luptă serioasă. Dar prin acest vot nu se câștigă numai un principiu de conștiință ci și unul național. Dacă s’ar fi hotă­rât obligativitatea căsătoriei reli­gioase s’ar fi împiedicat în mod ho­­tărât legăturile matrimoniale dintre diferitele naționalități și credințe re­ligioase, adică asimilarea dintre a­­ceste elemente disparate, ceia ce nu­mai in folosul românizmului n’ar fi fost. Căsătoria civilă va deveni ast­fel un nou mijloc de apropiere și cu vrem­ea chiar de parțiale contopiri între diversele elemente care con­­stituesc România mare. Și din punct de vedere pur reli­gios va fi un câștig. Căci dacă bise­ricile vor pierde pe­ o parte din cre­dincioșii lor, cel puțin în ce privește celebrarea căsătoriei, vor avea cali­tatea în schimbul cantității. Ce fo­los poate fi pentru un cult să-și prindă și să-și fie partizanii cu ar­canul ? Nu ș’ar pângări oare o bi­serică mai mult prin aceia că unii din membrii ei sunt siluiți în con­știința lor și că le calcă pragul cu indignarea în suflet sau măcar cu inima îndoită . Pot fi aceștia mem­bri utili unei credinți și poate bise­rica, ori­care ar fi ea, să-i prezinte ca pe fii și frați In fața lui D-zeu ? E destul de-a pune chestia pentru a o rezolva. Și demnitatea indivizi­lor și a bisericilor pierd prin con­strângere sau prin ipocrizie. De-a­­creia Senatul a făcut o operă lăuda­bilă și folositoare când a descătu­șat pe fiecare cetățean de-o obliga­tivitate ce-i contrazicea convinge­rile, și a scăpat și bisericile de po­vara membrilor ținuți cu forța în sânul lor. I. T. ZIARUL „DIMINEAȚA“ CUPON DE PREMII No. 9­90 de cupoane consecutive predate Administrației zia­­rului „DIMINEAȚA“, dau dreptul la CINCI BONURI pentru participarea Citito­rilor la tragerea marilor premii gratuite inclusiv patru case noi, acordate cititorilor noștri Păstrați acest Cupon ANUL XX­­ No. 5684 Sâmbătă 24 Martie 1923 < Leu exemplarul in țara 2 Lei ex: "In străinătate „Dimineața“ prepară un nou roman Succesul fără de preci­dent al romanului „Un­chiul Năstase" de V. De­­metrius, și interesul pe care’l arată, cu această ocaziune, publiculj­ojstei opere literare romând­tis ne determină să pl’vă­­tim un nou roman ar­ tfi­­nal pentru cititoriiMbtând­neții. # Xo In acest scop dhnotăm pe­te fi scriitorii noștri la u­n concurs ale cărui condiții mai amân mințite le vom publica ulterior. Un premiu de 50.000 lei vom acorda celui mai bun roman cu subiect din zilele noastre, pe care un Juriu îl va alege pentru „Dimineața" dintre ma­nuscrisele ce ni se vor remite până la 1 Septem­brie 1923. Doi zei terfeliți E atât de adevărat că moravurile fac mai mult decât legile de­oarece ele purnt izvorul și adevăratul temei al legilor, dovadă, între altele, că bătaia scoasă din coduri și pedep­sită de coduri, se aplică încă la noi și la militari și la civili, e adevărat zic aceasta până într’așa grad că vedem moravurile cele rele terfelind doi zei noi: decorațiile și diplomele. Amândouă par a fi ajuns chiar de râstul chioarei în România Mare. Se cunoaște scandalul cu decora­țiile date nu numai celor ce nu le merită, inconvenient fără importan­ță, dar până și celor cari aveau nat curând nevoe să fie Înfierat5 ni­c­ cărați De aceia zic bogdaproste fii n’am nici o tinichea, de gât sau j«, piept , latâ­ ne acum inundați și cu di­plome false din trei fabrici de-oda­­tă, și cine știe câte s’or mai desco­peri. Cine și în ce să te mai lucrezi in lumea de astăzi ! Nenorocirea cu diplomele n’are leac radical căci nu le putem des­­ființa. Ele își au rostul lor chiar cu riscul de­ a le vedea din când în când in halul leului. Cu decorațiile insă încmnite se sch­­imbă. Ele ar putea fi suprimate perfect de bine și fără nici o pagubă E un articol care ar fi trebuit trecut in noua Constituție, la fel ca tn Constitu­țiile Elveției și a Statel­or-Unite, care nu par să fi căzut la coada lui mei fiindcă le interzic, du­pă cum nici noi nu ne-am urcat la rangul Întâi fiindcă le avem și le dăm cui nu se cuvine. Ce zic făuritorii pactul lui fundamentali INDEX Moartea lui D. Onciul Dim. Oficiul pe catafalc — ini ii min ws^Sf^SSSSBSBBSBSS!S9SBSSSSSSSBÉBSSSSSSSSk Către cititorii Romanul nostru UNCHIUL NASTASE a avut un puternic răsunet în toate straturile sociale. Zilnic primim scrisori prin care suntem ru­gați să găsim o modalitate pentru ca acei cari nu i’au putut urmări dela început să poată să-l ci­tească de acum înainte. Anunțăm pe cititorii noștri că am pus sub ti­par începutul acestui roman, apărut până astăzi în Dimineața. Duminică cititorii aceștia ai Dimineții vor primi un supliment gratuit tot ce s’a publicat până acum din Unchiul, Năstase, așa că, cu începere de Dumi­nică, vor putea urmări zilnic In Dimineața acest pasionant roman.

Next