Dimineaţa, martie 1923 (Anul 20, nr. 5862-5891)
1923-03-28 / nr. 5888
Cinstituții narată! Ambele Corpuri tegmîtoare au votat erî Constituția. In alte împrejurări, evenimentul acesta ar 9 fost o adevărată sărbătoare națională. Constituția aceasta trebuie să fie doar Consituția României Mari, temelia lezată a națiunii unite după secole de suferință. Dar sub cuvânt că mânai un guvern ca o majoritate compactă, poate da țăreî Constituia de care are nevoie, când un condițion!!© Istorice fatale .În cari s’a născut unirea, această Constituție nu putea fi decât rezultatul unu! acord, al unei tranzacțiuni, între părerile diferitelor partide și ramuri ale națiunei, — s’a procedat la capul focului greșit. S’au făcut alegeri cari au omărit spiritele ș i s’a urmat apoi o politică de samavolnicie și violență, care a Înveninat luptele. Constituția votată, fără a se îl ținut seamă de nici un fel de obiecție venită din afara partidului guvernamental, apare astfel ca o operă de partid fi e lovită de la naștere de o Insuficiență morală-Iată de ce votarea ei, întâmpină o atmosferă a sa de cu totul deosebită de ceea ce ar fi trebuit să fie. Iată de ce în seara în care a fost votată, Stan întîi nu s’au aprins la toate casele, hora frățească a Undrei nu s’a dansat în nici o piață publică și lumea nu s'a îmbrățișat pe ulițî, ca !n zilele de mare bucurie națională ! DIMINEAȚA Unde trăim? Micul incident dieta Buftea — mir in comparație cu altele limitate din Capitală și din Ardeal. —■ « aia de Caracteristic in feud tuf, unedt el singur caracterizează o intreagă situație, e un fel de indicator al pantei repezi pe care am luat-o înapoi. Pare noi mergem tn sprea prăpastie, și încă cu spatele! Care nu să zică aci am ajuns că mic regim de libertăți garantate ți sub domnia votului universal, nu se poate ține o întrunire publică tatr'un sat, fără ca România moare să nu se cutremure din temelii. Faptul că 150 de săteni au venit ln localul unei bănci ca să asculte pe câțiva oratori al opoziției, a pus pe drum coloane întregi de jandarmi, in zecimi de automobile rechiziționate in grabă ca in vreme de revoluție, dând astfel de mindernd vechea constituție de gol pe cea nouă. Ce ar fi fost dacă un joc de 150 de cetățeni rurali dintP-un singur sat l'ar fi adunat la o întrunire publică 1500 din zece sate ! Probabil te trimitea un corp de armată acolo. Rar dacă se adunau 15.000*dintr'o sută de sate ! Pe puțin cădea guvernul din lipsă de mijloace de-a reprima nevinovata și sfânta practică a unui drept garantat de legile țării. Evident că vrau zece-douăzeci de întruniri simultan in orașele cele mai importante, cu câteva mie concomitent prin sate, ceea ce un tangaj foarte vulgar în țările civilizate se numește o simplă mișcare sau demonstrație din partea opiniei publice, la noi ar fi necesitat mobilizarea generală și poate un apel la Europa din partea guvernului, cu alte cuvinte «a război civil groaznic, — atdi simt de nedeprinși domnii dela cârmă cu practica libertăților publice și de edidnă un așa grad speriat de sie. Dar atunci ne întrebăm iu ce țară și nu ce vremuri trăim, și mai cu seamă incotro ne prăvălim ? LT. Bugetul, armatei »FORURI I Prcecka de buget al frontetoroM de războiu pe excorcibii viitor (1 Aprilie — 31 Decembrie 1923) prevede la efectueli o «nai total » de ‘A338.2W.1199 lei, față de 1.707.602.148 pe anul trecut- Bugetul anului trecut în«» a fost depășit prin credite suplimentare, cari au urcat cheltuielile ministerului de inteboiu la suma totală de 2.139.552.793 lei, fără a ne satisface totuși multe nevoi imperioase ale oștire! Prin noul buget aceste nevoi au fost împlinite cu sporuri preum ușnzneasa: * La drepturile personajului *a jaevăzut pentru cele nouă hâct ale exercițiului viitor un spor de 534.167.250 lei fată de suma cineficiată pe cele 12 luni ale exercițiului tocă în cumva foraj, combustibil și luminat s’a prevăzut, la acelas capitol tan apar de 92.723.875 lei. Drepturile personalis« la marina militară au fost de asemeni cu 4.127.513 lei, iar fuminS bilul și luminatul cu 148.089 lei. * Alocația de tirapS, a trupei, de 5 lui de ani pe zi s’a dovedit a fi eu topd insuficienți! dar ceea a fost ► sporită la 7 lei de om pe zi pe primele 4 luni și jumătate și la 8 lei 50 de am pe zi pe restul trapului pârnft la 31 Decembrie 1823. Alocația de întreținere a trupei, deja 20 hani de om pe * a fost majorată la 1 leu pe x. Cu această urnă, adică 30 lei pe lună de fiecare soldat, se crede că se vor putea procura toate materialele necesare ca: sil pish, vaos, ață, ace, etc. ★ Alocația pentru hrana animalelor a fost majorată de la 14 lei la 20 lei pe z 1 de animal. Alocația do potcovit s’a sporit dela 40 bani de anima/!, pe ri, la 80 bani. La materiale ea prevăzut, pentru nouă luni fată de cele 17 luni ale exercițiului trecut, un spor de 251.006.715 lei, piua un spor de 17.074.050 la materialele marine militare. * Pentru aeronautica militară a ar fi revăzut suma de 62 milioane lei față de 18 milioane pe exercițiul trejii*. Cu suma prevăzută pentru aviația civilă care a fost trecută la ministerul de războiu sumai totală alocată aviației se urcă la 77.003.000 . La capitalul instrucției la amat .i .s’a prevăzut suma de 92.089.308 lei fată de 31.089.690 lei pe anul treia transportări, mniei indemnizații, s’a prevăzut 82.259.250 lei față de 25.375.758 lei pe exercițiul trecut lei. cut- a Adică o ligă pentru apărarea prestigiului țarei și a bunei reputații a poporulor femini. Eram in genera socotiți ca o țară telieră, ca un popor tolerant, martor, respectuos de credința și convingerile celorlalți concetățeni. Oameni prigoniți acasă la el pentru ideile și credințele lor religioase și-au găsit in trecut adăpost și primire bună in țara noastră. Astăzi însă suntem In iminenta primejdie de a pierde reputația de popor tolerant, animat de sentimente largi și umanitare și de a trece drept o țară în care înflorește mentalitatea și tantrizmul necruțător al veacului de mijloc. Ascultând da Îndemnările criminale ale unui dement personic», o parte din tinerimea noastră universitară sa dedă la exces« împotriva concetățenilor evrei Prin această portar» nu se tulbură numai liniștea și ordinea publică, ci In acelaș timp se compromite in mod grav și poate ° dar iremediabil bunul renume al țărei și al poporului De aceea, toți câți sunt conștienți de această primejdie și de urmările foarte neplăcute ca le poate avea continuarea unei astfel de stări de lucruri, au imperioasa și urgenta datorie să reacționese. Se impune înființarea unei Ligi a toleranței, care să șteargă de pe fruntea țarei pata ce se Încercă a i se arunca. N. S. Coloniile Franței Foot menterist D. TH. STEEQ minifilm de interne, actual Gjvernator general al Alge- Demonstrațiile din Capitală 13AN!F £ 5TA?âA DI DUMINICA: Procurorii lăsând somațiunile legale. Soldații sa pregătesc și șarjeze. Chestia evreiască rezoluți Dedarațiunea parlamentarilor i Alaltăieri îi ieri toată ziua, au avut loc diseuțiuni intense, între parlamenarii evrei și reprezentanții U. E. R. deoparte îi guvern de alta, pentru a se da art. 133 devenit 134 din Constitute, o formă, care saisfăcând cererile celor dintâi, să le îngăduie ca să-i voteze. Rezultatul acestor laborioase tratete« a lenți că s’a ajuns la um acord in urma căruia, d. î Sanielervici, senator de Chișinău, și d. doctor Adolf Stern, deputat de Ilfov, au dat cdare în ședințele de tai. ale Senatului și Camerei, următoarei declaraturi : „Regretăm cu »,a eliminat din textul art. 134, aliniatul 1 votat Sâmbătă de Sortat, «are regula drepturile cetățenești ale locuitorilor din provincilie alipit# și pe care, cu modificări, doream că îi acceptăm, pentru că doream ca aceste drepturi să le deținem de la statul român. Având in vedere declarația guvernaliniat a fost scos după dorința altor minorități, care cer să se mențină integral și neatins textul tratatelor, având in vedere declarația guvernului că aceste drepturi rmfun sub imperiul dreptului internațional public . Având la vedere că nu e ® privește pe Evreii din vechiul regat, deși decretul-lege, a cărui prelungire de termen o acordă articolul 134, «Un Constituție, nu resolvsi pe deplin chestia evreiască, principiul său nefiind destul de larg. Sperând însă că legea va găsi o aplicare largă și liberală. Subsemnații declarăm că vom vota Constituția, rezervând acelora cari nu vor putea beneficia de această prelungire, celelalte căi legale deschise". (Aplauze). Cum se vede, acordul, și nici nu se putea altfel într’o chestiune politică atât de delicată, s’a stabilit pe baza unei transzacțiuni. Considerând ca suficiente dispozițiile art- 134 privitoare la Ereii din vechiul regat, așa cum fuseseră formulate în cele din urmă, parlamentarii evrei și UE R socotiau totuși ansuficiente, pe «de privstoarf na Evreiî din provinciile liberale și care condiționau încetățănirea acestora, de dovedirea domiciliului obținut cu îndeplinirea formelor legate, care de ex. în Monarhia habsburgică erau foarte complicate, pe când în acelas timp în Bucovina, arhivele cele mai multe fiind distruse în timpul războiului, procurarea actelor ar fi fost imposibilă.Asupra acestei princi discrtțbitinea a fost cea mai grea ți cea mai laborioasă. La o modificare a aliniatului 1 din art 134 pe care parlamentarii evrei o cereau, guvernul refuza să consimtă, iar formula primitivă a acestui aliniat, parlamentarii evrei refuzau să o accepte în aceste condițiuni și având, în vedere că celelalte minorități cereau suprimarea totală a acestui aliniat, pentru ca dreptul international public adică dispozițiunile tratatelor să rămâne în vigoare, parlamentarii evrei au preferat și ei ca aliniatul în chestiune să fie cu totul suprimat și, cu condiția expresă acceptată de guvern, ca în locul lui dispozițiile tratatelor să fie aplicate în mod echitabil și larg, acordul s’a făcut. * y q Astfel da* problema evreiască, care a tulburat atâtea decenii viața noastră publică și politică, a căpătat o Bobiîime, pe care, cu neînsemnate reserve, an aceptate și parlamentari! «vrei iote onoftimi și votai lor, cu privire la evreiii din vechiul regat, d. ministru a răspuns că aceasta nu e necesar căta vreme pentru evreii din vechiul regat guvernul are Întreaga solicitudine și prelungirea acordată prin Constituție va fi aplicata, in spiritul cel mai larg. După audiență delegația parlamentarilor și „Unimei Evreilor Români" a plecat la Cameră spre a lisa cento-VH parlamenturi, unde după o scurtă consfătuire »"a redactat declarația care a fost cetită de d.l. Adolf Sternl la Cameră și de d. Sanierevici la Senat. înainte de a ceti declarația, d. dr. Stern a Întrebat frumurasul sa răspundă ce inlocuește aliniatul suprimat pentru evreii din provinciile angajante ară în ce se pite și prin cetatenirea lor. D. ministru J. Th. Ftarescu, în numele guvernului, a declarat că drepturile minorităților din provinciile alipite sunt și rămân garantate prin tratatele de pace. *• # * D. DR. ALTERN Reputat de Ilfov D. I. SANIELEVICI senator de Chișinău Tratativele de em lată am ca decurs tratativ de guvernRri ca parlamentarii avragi ca reprezentanții U. E. R. Luni «dimineața » dr. Filder Ioan, preșadintele „Uniunea evreilor Români“, a fost primit la audiență de ministru Constantinescu la chestia art. 133 «iin Constituția In urma discuției avute, ca urmare la memoriile înaintate de Ü. B. fl., A mtal»tron declora c ă se va ananima primul aliniat din acel articol cu privire la provinciile alipite rămânând ca drepturile tuturor minorităților ostile recunoscute numai in baza tratatului de pace. Pentru evreii din vechiul regat se vor ratifica toate decretele legii colective și legile de naturalizare individuală. D. dr. Filderman a răspuns d-lui ministru că va comunica aceasta la ședința parlamentarilor, care a avut loc la aceiași zi la orele 11 d. . La ora lp.m.dr. Filderman a avut o nouă convorbire, cu A ministra, când A dr. Filderman a cerut ca parlamentarii evrei și delegații U. E. R. să fie primiți întro nouă audiență. Această audiență fiind fixată pentru ora 8, au furat parte de noi deputați «ia*. Straucher și Lerner, senatori dr. Wetselsman și Adolf Magder din partea U. B. R. Delegația expunând punctul de vedere al evreilor din provinciile alipiriatului respectiv pentru că el tate, Amin, a răspuns că nu poate face nici o modificare aliniatului respectiv pentru că el încadrează toate minoritățile, nu sumai pe evrei, iar celelalte minorități «‘au delarat împotriva for. De aceia si va «oprima definitiv, rămânând ca toate minoritățile din provinciile alipite »să fie încetățenite în baza tratatului Delegația earnassl și o Geamurile Duminicii teurat’un spart doțește geamurile casei d-lui Stein, deputat al Capitalei; eri au suferit areaș pedeapsă geamurile d-lui Mauriciu Stane. Fără îndoială că ave nmei întreprinderi de aceeaș vitejească măreție, se pun șt cale împotriva altor nevinovate geamuri. Și toate aceste le?e stricdriu,ni se săvârșesc tn numele studențimei române! Ce rușine și ce decădere! Poate că autoritatea nu are puțin... ca să judece dezastrul moral al unui astfel de spectacol, dar are datoria să-și dea seama de marile primejdii publice cari sunt semănate prin tolerarea unor atari întreprinderi ce sunt deadreptul banditești. Cetățenii amenințați, vai nevoiți să te singuri măsurile de apărare la carl an cel mai legitim dintre drepturi. Odată porniți pe carsa aceasta, Iși dă oricine seama ce perspectivă de catastrofă socială se desface maintens: e promovarea războiului civil, cu toate consecințele hit funeste lui?o atmosferă încărcata cum e cea a zilelor noastre! Cine e destul de inconștient să rămână nepăsător In fapt unor astfel de amenințări 9 , O. „Pa@faj[^@ra@8if"’ începere de la 29 Martie «£*»_.>m « i va consacra în fiecare Joi o tiJari^1 OI."înet»^ Evității politice, nodale, cultural*^*?eJ?aMp<' ieanfUM preTMm 94 m*r190 JZ^TF'* ganlxaților de ocrotiri «vt^wc Romith^ Mare. J <o Ps^StiafcifiöH va fi pited *«ft îngrijirea ItsUifi constet tie doamne. I ^“gîista femeii va avea de colaboratori, ttțufard de muui scriitori de valoare, și pe următoarele doamne domnișoare: ^Marsn^C^FmfP“’ Constanta GeorgeC«, Sands Fintti, & FuîS lucrezÄ Sof,a Nădejde’ L«îfcr Popwoffs, Olga Sturdy, PoScrSvS^ Cteu A MUI»a’ Mani* * Botez, Maria A*ia SAm?Ö Focșa* *S*rti Petrov?’ **» Votowc», temiSde Ecaterina N Iorza T3*0’ Po ®**41 **■* Georgette Etan, Atato VoSda D?MtaSj £ de!» Po«* Zamfires- Paillette Hérant (Paris) etc. etc. (ZHrich)’ MarRU®rm<s Py0rd*' \ Orice femee conștientă k J_:_ ,,, , äTMÄin ",i* '■ästässä iW-t.'B.țȘ: fifiASi. țfrk liia MU vS Complotul antifrancez din Pruliș Comtitetul greco-turc nu e apien Crises ministeriali In Jugoslavi a scr Știrile primite în cursul zilei de est și de astăzi arată că suntem încă departe de o aplanare a conflictului traco-german. Mai degrabă situația de astăzi e mai încordată. La înăsprirea ei a contribuit, pe de o parte recentul discurs cu cancelatukri german Cano care a declarat că nu a cerut intervenția nicinui alt stat și că nu înțelege să intre în tratative cu Franța înainte de evacuarea de către trupele franceze a regiunei Ruhr. Pe de alta meltirie naționaliștilor prisieni cari urmăreau ca prinț de lovitură de stat să restarese monarhia și să pregătească totdeodată rezistența armată impotriva Franței, nu simt de natură să ajute la limpezirea situației. Iar actele de sabotaj ale lucrătorilor germani din ținuturile ocupate nu fac decit să înrăutățească și mei mult o stare de foerw și fără de aceasta destul de gravă. Nu se confirmă știrile date de unele ziare cum că experții aliați întruniți la Londra ar fi apinat in sensul unei acceptări a contrapropunerilor turcești. Până avem se știe numai care suntometice care au fost respinse, intrei și cele care au fost admise. La rândul lor ziarele turcești de la Angora declară că cererile din contrapropunerile turcești constitue maximal de concesii și că gmermii turcesc, ori cât de mat ar doripacea, nu poate trece peste «tc.. Precum, se vede, nu este iminentă nici aplanarea comuticuului orental și pronund swferință care ar urma să aibă din nou loc la Lausanne nu se va găsi înaintea unor chestiuni ușor de rezolvat. Criză ministerială în Iugoslavia prin demisia a trei miniștri, dintre careanul mahomedan din Borna (Omerovici), fără a atrage după sine o schimbare de guvern- această criză îngreunează situația primului ministru Pasici care nu poate conta decât pe o treime din numărul total al deputaților.^ __ Grandoare și decadentă una din cele mai de seamă reprezentante ale nobilimei ruse, care frecventa pe vremuri Curtea Țarului. Ruinată financiarmente, ca mulți alți aristocrați ruși, fugiți din Rusia în urma revoluției, principesa Xenia Schakovsikoy servește screm ca chelneriță In restaurantul „La Vuite PRINCIPESA XENIA SCHAKOVSKOY nul Rusesc" din New York, .«udet și «fetulist îumA dsem navigația aeriană immwffmm .mp Cu timpul frumos, aerogara 3s la Băneasa și-a reluat toată activitatea. Luni dimineață un avion a plecat la Belgrad cu poștă.. Două avioane berne Spa3 al Companiei franco-române au aterizat, venind unul de la Constantinopol (pilot Sainz), celalt de la Sofia (pilot Beauregard), cu volete și poștă. Dri dimineață a sosit de la Belgrad (pilot Thuan) un alt avion, care va pleca din nou astăzi pentru Paris via Belgrad $î Budapesta. Plecarea de la Băneasa la orele 9. Informațiuni calea Victoriei 71,