Dimineaţa, martie 1923 (Anul 20, nr. 5862-5891)

1923-03-28 / nr. 5888

Cinstituții narată! Ambele Corpuri tegm­îtoare au votat erî Constituția. In alte împrejurări, evenimentul acesta ar 9 fost o adevărată săr­bătoare națională. Constituția a­­ceasta trebuie să fie doar Consi­­tuția României Mari, temelia lezată a națiunii unite după secole de su­fer­ință. Dar sub cuvânt că mânai un gu­vern ca o majoritate compactă, poate da țăreî Constituia de care are nevoie, când un condițion!!© Istorice fatale .În cari s’a născut unirea, această Constituție nu pu­­tea fi de­cât rezultatul unu! acord, al unei tranzacțiuni, între părerile diferitelor partide și ramuri ale na­țiunei, — s’a procedat­­ la capul focului greșit. S’au făcut alegeri cari au omărit spiritele ș i s’a ur­mat apoi o politică de samavolni­cie și violență, care a Înveninat luptele. Constituția votată, fără a se îl ținut seamă de nici un fel de obiec­ție venită din afara partidului gu­vernamental, apare astfel ca o o­­peră de partid fi e lovită de la na­ștere de o Insuficiență morală-Iată de ce votarea ei, întâmpină o atmosferă a sa de cu totul deose­bită de ceea ce ar fi trebuit să fie. Iată de ce în seara în care a fost votată, Stan întîi nu s’au aprins la toate casele, hora frățească a Und­rei nu s’a dansat în nici o piață publică și lumea nu s'a îmbrățișat pe ulițî, ca !n zilele de mare bucu­rie națională ! DIMINEAȚA Unde trăim? Micul incident die­ta Buftea — mir in comparație cu altele limitate din Capitală și din Ardeal. —■ « aia de Caracteristic in feu­d tuf, un­edt el singur caracterizează o intreagă si­­tuație, e un fel de indicator al pan­­tei repezi pe care am luat-o înapoi. Pare noi mergem tn spre­a prăpastie, și încă cu spatele! Care nu să zică aci am ajuns că mic regim de libertăți garantate ți sub domnia votului universal, nu se poate ține o întrunire publică ta­­tr'un sat, fără ca România moare să nu se cutremure din temelii. Faptul că 150 de săteni au venit ln localul unei bănci ca să asculte pe câțiva oratori al opoziției, a pus­­ pe drum coloane întregi de jandarmi, in ze­cimi de automobile rechiziționate in grabă ca in vreme de revoluție, dând astfel de mindernd vechea constitu­ție­­ de gol pe cea nouă. Ce­ ar fi fost dacă un joc de 150 de cetățeni rurali dintP-un singur sat l'ar fi adunat la o întrunire publică 1500 din zece sate ! Probabil te tri­mitea un corp de armată acolo. Rar dacă se adunau 15.000*dintr'o sută de sate ! Pe puțin cădea guvernul din lipsă de mijloace de-a reprima nevinovata și sfânta practică a unui drept garantat de legile țării. Evident că vra­u zece-douăzeci de întruniri simultan in orașele cele mai importante, cu câteva mie con­comitent prin sate, ceea ce un tangaj foarte vulgar în țările civilizate se numește o simplă mișcare sau de­­monstrație din partea opiniei publi­ce, la noi ar fi necesitat mobilizarea generală și poate un apel la Europa din partea guvernului, cu alte cu­vinte «a război civil groaznic, — atdi simt de nedeprinși domnii dela cârmă cu practica libertăților publi­ce și de ed­idnă un așa grad speria­­t de sie. Dar atunci ne întrebăm iu ce țară și nu ce vremuri trăim, și mai cu seamă incotro ne prăvălim ? L­T. Bugetul­­, armatei »FORURI I Prcecka de buget al frontetoroM de războiu pe excorcib­ii viitor (1 Aprilie — 31 Decembrie 1923) preve­de la efectueli o «nai tot­al » de ‘A338.2W.1199 lei, față de 1.707.602.148 pe anul trecut- Bugetul anului tre­cut în«» a fost depășit prin cre­dite suplimentare, cari au urcat chelt­­uielile ministerului de inteboiu la suma totală de 2.139.552.793 lei, fără a ne­­ satisface totuși multe nevoi im­p­erioase ale oștire! Prin noul bu­get aceste nevoi au fos­t împlinite cu sporuri preum ușnzneasa: * La drepturile personajului *a ja­e­­văzut pentru cele nouă hâct ale exer­cițiului viitor un spor de 534.167.250 lei fată de suma cineficiată pe cele 12 luni ale exercițiului tocă în cum­va foraj, combustibil și luminat s’a pre­­văz­ut, la acelas capitol tan apar de 92.723.875 lei. Drepturile personalis«­ la marina militară au fost de asemeni cu 4.127.513 lei, iar fuminS bilul și luminatul cu 148.089 lei. * Alocația de tirapS, a trupei, de 5 lui de ani pe zi s’a dovedit a fi eu topd insuficienți! da­r ceea a fost ► sporită la 7 lei de om pe zi pe pri­mele 4 luni și jumătate și la 8 lei 50 de am pe zi pe restul trapului pârnft la 31 Decembrie 1823. Alocația de întreținere a trupei, dej­a 20 hani de om pe *­ a fost majorată la 1 leu pe x. Cu această­­ urnă, adică 30 lei pe lună de fie­care soldat, se crede că se vor pu­tea procura toate materialele nece­sare ca: sil pish, vaos, ață, ace, etc. ★ Alocația pentru hrana animalelor a fost majorată de la 14 lei la 20 lei pe z 1 de animal. Alocația do potcovit s’a sporit dela 40 bani de anima/!, pe ri, la 80 bani. La materiale ea prevăzut, pen­tru nouă luni fată de cele 17 luni ale exercițiului trecut, un spor de 251.006.715 lei, piua un spor de 17.074.050 la materialele marine­ mi­litare. * Pentru aeronautica militară a a­r fi revăzut suma de 62 milioane lei față de 18 milioane pe exercițiul tre­jii*. Cu suma prevăzută pentru avia­ția civilă care a fost trecută la ministerul de războiu sumai totală alocată aviației se urcă la 77.003.000 . La capitalul instrucției la ama­­t .­­i .s’a prevăzut suma de 92.089.308 lei fată de 31.089.690 lei pe anul tre­ia transportări, mniei indemniza­ții, s’a prevăzut 82.259.250 lei față de 25.375.758 lei pe exercițiul trecut lei. cut- a Adică o ligă pentru apărarea pres­tigiului țarei și a bunei reputații a poporulor femini. Eram in genera socotiți ca o țară telieră, ca un popor tolerant, m­­­artor, respectuos de credința și convingerile celorlalți concetățeni. Oameni prigoniți acasă la el pen­tru ideile și credințele lor religioase și-au găsit in trecut adăpost și pri­mire bună in țara noastră. Astăzi însă suntem In iminenta pri­­mejdie de a pierde reputația de popor tolerant, animat de sentimente largi și umanitare și de a trece drept o țară în care înflorește mentalitatea și tantrizmul necruțător al veacului de mijloc. Ascultând da Îndemnările crimi­nale ale unui dement personic», o parte din tinerimea noastră univer­sitară sa dedă la exces« împotriva concetățenilor evrei Prin această portar» nu se tulbură numai liniștea și ordinea publică, ci In acelaș timp se compromite in mod grav și poate ° d­ar iremediabil bunul renume al țărei și al poporului De aceea, toți câți sunt conștienți de această primejdie și de urmările foarte neplăcute ca le poate avea continuarea unei astfel de stări de lucruri, au imperioasa și urgenta da­torie să reacționese. Se impune în­ființarea unei Ligi a toleranței, care să șteargă de pe fruntea țarei pata ce se Încercă a i se arunca. N. S. Coloniile Franței Foot mente­rist D. TH. STEEQ minifilm de interne, actual­­­ Gjvernator general al Alge- Demonstrațiile din Capitală 13AN!F £ 5TA?âA DI DUMINICA: Procurorii lăsând somațiunile legale. Soldații sa pregătesc și șarjeze. Chestia evreiască rezoluți Dedarațiunea parlamentarilor i Alaltăieri îi ieri toată ziua, au a­­vut loc diseuțiuni intense, între parlamenarii evrei și reprezen­tanții U. E. R. deoparte îi guvern de alta, pentru a se da art. 133 de­venit 134 din Constitute, o formă, care saisfăcând cererile celor din­tâi, să le îngăduie ca să-i voteze. Rezultatul acestor laborioase tratet­e« a lenți că s’a aj­uns la um acord in urma căruia, d. î­ Sanie­­lervici, senator de Chișinău, și d. doctor Adolf Stern, deputat de Il­fov, au dat cdare în ședințele de t­ai. ale Senatului și Camerei, urmă­toarei declaraturi : „Regretăm cu »,a eliminat din tex­tul art. 134, aliniatul 1 votat Sâmbă­tă de Sortat, «are regula drepturile cetățenești ale locuitorilor din pro­­vincilie alipit# și pe care, cu modifi­cări, doream că îi acceptăm, pentru că doream ca aceste drepturi să le deți­nem de la statul român. Având in vedere declarația guvern­aliniat a fost scos după dorința al­tor minorități, care cer să se menți­nă integral și neatins textul trata­­telor, având in vedere declarația guver­­nului că aceste drepturi rmfun sub imperiul dreptului internațional pu­blic . Având la vedere că nu e ® privește pe Evreii din vechiul regat, deși de­­cretul-lege, a cărui prelungire de ter­men o acordă articolul 134, «Un Con­stituție, nu resolvsi pe deplin chestia evreiască, principiul său nefiind des­­tul de larg. Sperând însă că legea va găsi o aplicare largă și liberală. Subsemnații declarăm că vom vo­ta Constituția, rezervând acelora cari nu vor putea beneficia de acea­­stă prelungire, celelalte căi legale deschise". (Aplauze). Cum se vede, acordul, și nici nu se putea altfel într’o chestiune po­litică atât de delicată, s’a stabilit pe baza unei transzacțiuni. Consi­derând ca suficiente dispozițiile art- 134 privitoare­ la Ereii din ve­chiul regat, așa cum fuseseră for­mulate în cele din urmă, parlamen­tarii evrei și U­­E­ R­ socotiau to­tuși ansuficiente, pe «de privstoarf­ na Evreiî din provinciile liberale și care condiționau încetățănirea a­­cestora, de dovedirea domiciliului obținut cu îndeplinirea formelor le­gate, care de ex. în Monarh­ia hab­­sburgică erau foarte complicate, pe când în acelas timp în Bucovina, arhivele cele mai multe fiind dis­truse în timpul războiului, procura­rea actelor ar fi fost imposibilă.­­Asupra acestei princi di­scrtțbitinea a fost cea mai grea ți cea mai labo­rioasă. La o modificare a aliniatului 1 din art 134 pe care parlamentarii evrei o cereau, guvernul refuza să consimtă, iar formula primitivă a acestui aliniat, parlamentarii evrei refuzau să o accepte­ în aceste con­­dițiuni și având, în vedere că cele­lalte minorități cereau suprimarea totală a acestui aliniat, pentru ca dreptul international public adică dispozițiunile tratatelor să rămâne în vigoare, parlamentarii evrei au preferat și ei ca aliniatul în chesti­une să fie cu totul suprimat și, cu condiția expresă acceptată de gu­vern, ca în locul lui dispozițiile tra­tatelor să fie aplicate în mod echi­tabil și larg, acordul s’a făcut. * y q Astfel da* problema evreiască, care a tulburat atâtea decenii viața noas­tră publică și politică, a căpătat o Bob­iîime, pe care, cu neînsemnate reserve, an aceptate și parlamenta­ri! «vrei iote onoftim­i și votai lor, cu privire la evrei­ii din­­ vechiul re­gat, d. ministru a răspuns că­ a­­ceasta nu e necesar căta vreme pen­tru evreii din vechiul regat guver­­nul are Întreaga solicitudine și prelungir­ea acordată prin Constitu­ție va fi aplicata, in spiritul cel mai larg. Du­pă audiență delegația parla­mentarilor și „Unimei Evreilor Ro­mâni" a plecat la Cameră sp­re a lisa cento-VH parl­amen­turi, unde după o scurtă consfătuire »"a redactat declarația care a fost cetită de d.­­l­. Adolf Sternl la Ca­meră și de d. Sanierevici la Senat. înainte de a ceti declarația, d. dr. Stern a Întrebat fru­murasul sa­ răs­pundă ce inlocuește aliniatul supri­mat pentru evreii din provinciile an­­gajante ar­ă în ce se pite și prin ce­taten­ir­ea lor. D. ministru J. Th. Ftarescu, în nu­­mele guvernului, a declarat că drepturile minorități­lor din provin­ciile alipite sunt și rămân garanta­te prin tratatele de pace. *• # * D. DR. A­­LTERN Reputat de Ilfov D. I. SANIELEVICI senator de Chișinău Tratativele de em­ lată am ca decurs tratativ de guvernRri ca parlamentarii avra­gi ca reprezentanții U. E. R. Luni «dimineața » dr. Filder Ioan, preșadintele „Uniunea evreilor Ro­mâni“, a fost primit la audiență de­­ ministru Constantinescu la ches­tia art. 133 «iin Constituția In urma discuției avute, ca urmare la memo­riile înaintate de Ü. B. fl., A mtal»­­tron declora c ă se va ananima primul aliniat din acel articol cu privire la provinciile alipite rămânând ca drep­turile tuturor minorităților ost­ile re­cunoscute numai in baza tratatului de pace. Pentru evreii din vechiul regat se vor ratifica toate decretele legii colective și legile de naturaliza­re individuală. D. dr. Filderman a răspuns d-lui ministru că va comu­nica aceasta la ședința parlamenta­rilor, care a av­ut loc la aceiași zi la orele 11 d. . La ora lp.m­.d­r. Filderman a avut o nouă convorbire, cu A ministra,­ când A dr. Filder­­man a cerut ca parlamentarii evrei și delegații U. E. R. să fie primiți întro nouă audiență. Această au­diență fiind fixată pentru ora 8, au furat parte de noi deputați «ia*. Strau­­cher și Lerner, senatori dr. Wetsels­­man și Adolf Magder din partea U. B. R. Delegația expunând punctul de ve­dere al evreilor din provinciile alipi­­riatului respectiv pentru că el ta­te, A­min, a răspuns că nu poate fa­ce nici o modificare aliniatului res­pectiv pentru că el încadrează toate minoritățile, nu sumai pe evrei, iar celelalte minorități «‘au d­­el­arat îm­potriva for. De aceia si va «oprima definitiv, rămânând ca toate minori­tățile din provinciile alipite »să fie în­cetățenite în baza tratatului Delegația earnassl și o Geamurile Duminicii teura­t’un spa­rt doțește geamurile casei d-lui Stein, deputat al Capitalei; eri au suferit ar­e­aș pedeapsă geamurile d-lui Mauriciu Stane. Fără îndoială că ave nmei întreprinderi de aceeaș vitejească măreție, se pun șt c­ale împotriva al­tor nevinovate geamuri. Și toate aceste le?e stricdriu,ni se săvârșesc tn numele studențimei ro­mâne! Ce rușine și ce decădere! Poate că autoritatea nu are puțin... ca să judece dezastrul moral al unui astfel de spectacol, dar are datoria să-și dea seama de marile primej­dii publice cari sunt semănate prin tolerarea unor atari întreprinderi ce sunt deadreptul banditești. Cetățenii amenințați, vai­ nevoiți să te singuri măsurile de apărare la carl an cel mai legitim dintre drep­turi. Odată porniți pe carsa aceasta, Iși dă oricine seama ce perspectivă de catastrofă socială s­e desface m­a­­inte­ns: e promovarea războiului ci­vil, cu toate consecințele hit funeste lui?o atmosferă încărcata cum e cea a zilelor noastre! Cine e destul de inconștient să ră­mână nepăsător In fapt unor astfel de amenințări 9 , O. „Pa@faj[^@ra@8if"’ începere de la 29 Martie «£*»_.>­m « i va consacra în fiecare Joi o tiJari^1 OI."înet»^ Evității politice, nodale, cultur­al*^*?eJ?aMp<­' ieanfUM preTMm 94 m­*r190 JZ^TF'* ganlxaților de ocrotiri «vt^wc Romith^ Mare.­­ J <o Ps^Stia­fcifiöH va fi pited *«ft îngrijirea ItsUifi con­stet tie doamne. I ^“gîista femeii va avea de colaboratori, ttțufard de muui scriitori de valoare, și pe următoarele doamne d­omnișoare: ^­­Marsn^C^FmfP“’ Constanta GeorgeC«, Sands Fin­tti, & FuîS lucrezÄ Sof,a Nădej­de’ L«îfcr Popwoffs, Olga Sturdy, PoScrSvS^­ Cteu A MUI»a’ Mani* * Botez, Maria A*ia SAm?Ö Focșa* *S*rti Petrov?’ **» Votowc», temiSde Ecaterina N Iorza T3*0’ Po ®**41 **■*­ Georgette Etan, Atato VoSda D?MtaSj £ de!» Po«*­ Zamfires- Paillette Hérant (Paris) etc. etc. (ZHrich)’ MarRU®rm<s Py0rd*' \ Orice femee conștientă k J_:_ ,,, , äTMÄin ",i* '■ästässä iW-t.'B.țȘ: fifiASi. țfrk liia MU vS Complotul antifrancez din Pruliș Comti­tetul greco-turc nu e apien­ Crises ministeriali In Jugoslavi­ a scr Știrile primi­te în cur­sul zi­lei de est și de astăzi arată că sun­tem încă departe de o aplanare a conflictului traco-german. Mai de­grabă situația de astăzi e mai încordată. La înăsprirea ei a contribuit, pe de o parte recen­tul discurs cu cancelatukri german Cano care a declarat că nu a cerut intervenția nici­­nui alt stat și că nu înțelege să intre în tratative cu­ Franța înainte de evacuarea de că­tre trupele franceze a regiunei Ruhr. Pe de alta meltirie națio­naliștilor prisieni cari urmăreau ca prinț de lovitură de stat să res­­tarese monarhia și să pregătească totdeodată rezistența armată impo­­triva Franței, nu simt de natură să ajute la limpezirea situației. Iar actele de sabotaj ale lucră­torilor germani din ținuturile ocu­pate nu fac decit să înrăutățească și mei mult o stare de foerw­ și fără de aceasta destul de gravă. Nu se confirmă știrile date de unele ziare cum că experții a­­liați întruniți la Londra ar fi api­nat in sensul unei acceptări a con­trapropunerilor turcești. Până av­em se știe numai care sunt­om­e­­tice care au fost respinse, in­trei și cele care au fost admise. La rândul lor ziarele turcești de la Angora declară că cererile din contrapropunerile turcești constitue maximal de concesii și că gmer­­mii turcesc, ori cât de mat ar dori­­pacea, nu poate trece peste «tc.. Precum, se vede, nu este imi­nentă nici aplanarea comuticuului o­­rental și pronund swferință care ar urma să aibă din nou loc la Lausanne nu se va găsi înaintea unor chestiuni ușor de rezolvat. Criză ministerială în Iu­goslavia prin demisia a trei mini­ștri, dintre care­anul mahomedan din Borna (Omerovici), fără a atrage după sine o schimbare de guvern- această criză în­greunează situația primului mini­stru Pasici care nu poate conta de­cât pe o treime din numărul total al deputaților.^ __ Grandoare și decadentă una din cele mai de seamă repre­zentante ale nobilimei ruse, care fre­­­cventa pe vremuri Curtea Țarului. Ruinată financiarmente, ca mulți alți aristocrați ruși, fugiți din Ru­sia în urma revoluției, principesa Xenia Schakovsikoy servește screm ca chelneriță In restaurantul „La Vuite­ PRINCIPESA XENIA SCHAKOV­­SKOY nul Rusesc" din New­ York, .«ude­t și «fetulist îumA dsem navigația aeriană immwffmm .mp Cu timpul frumos, aerogara 3s la Băneasa și-a reluat toată activ­i­tatea. Luni­­ dimineață un avion a ple­cat la Belgrad cu poștă.. Două avioane­ ber­ne Spa3 al Companiei franco-rom­âne au ate­rizat, venind unul de la Constan­­tinopol (pilot Sainz), celalt de la Sofia (pilot Beauregard), cu volete și poștă. Dri dimineață a sosit de la Bel­grad (pilot Thuan) un alt avion, care va pleca din nou astăzi pen­tru Paris via Belgrad $î Buda­pesta. Plecarea de la Băneasa la o­­rele 9. Informațiuni calea Victoriei 71,

Next