Dimineaţa, aprilie 1923 (Anul 20, nr. 5892-5918)
1923-04-02 / nr. 5893
Am DIMINEAȚA3 ;smm la Bms&aufOl JSOOmfATIEA SB PSBUOSTATS-, ttAMQL KMXUSOOL ft i. BEBSBB, — itr. XansKamfierlcI Be. i. - Ítóelí« 3MM Viață Capitalei --------—---------------- * 'vfSI-MîSâ-fSip §nt* ochii femeii Alairraa . feteam «Ota l*#țî «wwnyff p» »5»Strii awpreMt«: <**»> fe-ntí oca»»« «n (*fc5l sortri. asJteäjrtfiy, «sau» lebg v«clii»t tu hasad A» towc«* fei«. e&cams« ttrfii» auorecisîo*«*. pAtabow rat* a«r fraged*. Ptatotopa »JîfSsa# t . Un tata «• mtawwte «*S» 8**T*» ■MF*Mta' t*p«rr» fi teaswirir* virrtoi«*4« «eap«mfc te*4« toto fewheubM partek# .Viata*® Fs« eap®*te Ktnyw <te H- bfff-fitM, a!# câr*! jurttti«»]*® ük# kt ipa* 5*»e*a*ate fug tetris totste fa tarte» kj «wwmfÄmSstsr purtidt* ți fa Op»pa«i» w«w jAftosrí, * cén« »J«4rA'lÖ»W» t» * ttW*M>W*M*ț*ÎIL i Aț! d«i pr«a ßuwlfeft IßxizfuAft t*ta(•ke Voitar« id «Ü «Itei eA kmmt-äto fSetme fc«râdiiă aa r*J fa ra*#*. fa fșrtjâ 4 fa wzrt&nrmllA pelei Mbar«. Iwill Mteta *!■’-&• ••■-■: sa» •* 4 ■ft M <K«*j4et»tni«B» <«*#» »Ife«! trtau®țrakri; ts-aii Ufcfflri «6 ncwM otrava »p6 PrtaíiWQ** ki&TNä &í&i,FíL WjycÄtt .fett fcf3öb*l5 $%&'*!&• ■ft sxwsa-fcura, m» ptwlik* pi&cem«. w fastferae* iruuDuantiswi. taiAWisd cdbit p «mrixei fcs eeÄri* Japft-A. AM !*««• Jartfal aá » âwvtete fet*tfii»ii»t<Akjw in« k*r ösnm'Ww^tf» át* figwl!« IKtejoe Je» fa ifeparite kiMtwMSpA ' m t*a*torii*te» vomsD'.m « toHMptal âă bipestaMmiltrHi «ti«femii«i»* kiwrfwf pfcrtsfaBc, MUmrL.. CAter» hmm faet»» »•wuaîKri!* jjM", «fttev» *®*ra*fa »nMHWfa fa to plt«sn4» teaKMtatMäriL câteva pojș*rti samur» tedi»»gättriBa» regéim ti ■kJ» ftmmatvkie liO«aJ*tó ți Wi k «nfeg «« Jwb* i« tews. Ms cÄatof** wtswi Jtte.V:. ft U&tó M M étt«*iÍA #» ÍSSTAni pa iwmtui la» m» r«4 sa JttWä ttt teAonwwi mmtnr, fftüleft» vfe».«* e» fnWvțJ«»* um« \m *6MÜ«fe, tat ftt*( «te trirM iwwyțHa «a a wat *tó-i«tí I« tr |mJw. Forftokra »sbțtad* w^sw »4t*»» tßa t®9 Jwwinüi» (nbtni «4tä4 fcWwrer J*eioan(Jor-aetoa»M *1 «»t» ta tetra ÄS*m|*Su de e*l«tí.isa»wl m b» »șW*#fai Warft <%s cÜMiJtttó tsfidafettc. &J. ! O i»üi ä» «bwsiiwiira ■»• «m»S, jA#aw4 Hb ass«!, «pro Namjwi «b4teb «i Ifcwrtinafeftw. Cto« **&» «*' |t» mai »wvwfe, «!»C í>iáft so ßiMi d» eisMi»Mib»ipai(, ctew» r*^ »* Jdc» «m»*.* ÜkjOkA. ti flcat-O 0« psXdMttMftBfe SSt opSké1 áns.ftt4 ttokíí», cftb» «cn m» tetinMptft oeh Í! Tteäiort «i )w«»te«áai kk-drum, xA.pfccUa piarnS» «suckajä *4 iuejHíJ ți iwnil.. 9J lat-« |»* țtvkjtarw! ; Oi pi‘-Wei, fftri ciwnmftMb fi Sftr* n- Jwtor, ttia-ntisii ckavr C'î ți 'neștiința *1. Se tmiscreeoptarpr» pentl» 'imde _ eine »tie citw io H *c«#» — •eft sum posturi dAUtWar« de unde*:íub,re $110>ert».!«. I Șl art ti lene tocUnie ttrftir~rta, gut» foia Ipocritá a umil tarferr ftrwt* ds Apaș. (Ce foitmrtiî tis ti% ht«t «sorim *vantui nemernic T) Tkdaewua tftdeanină cu vorbe martest>wU« « n duce tîitr'o epelv nc-4 de bundll. oasd» carnea ei virjini* «ervețb d» htnocauat poftelor unui șira* ti» pnocrațL Eiplarca incepuBe ți avaa »tt O» pmaanife.. i Bandiții știu cA &wnst; m fen^urft de trieîîst reț^WlU a uit«! sto Juonae moderne și că tnst«r* »1 «« t»dreaptă apetitutrile pruncktay *1 «str»viitor, ispitiți de r»putația d* rara frumusețe « femeiio» Capitalei romanești. Și mai știu bandiii cât de «U«Utre awprBvegliftJi» trotimwáor la noi d cât de pntro « truandeta JowthU contra prostituției șg Ev «ekw cari 0 specul aasA, iar bandiții au «fiii pe fetița <hb provneie, _ tristie viotita* baț»odofei U și fardata de el m pentru am ancrificiu — dresați isto*t* osan««». rle „ftecrochemelor*1 de moîede, bA ■e vânidA pentru el... . Explare» esaterSMl da» a**a « devină și mai mo. Nwmi îiumUi cu <pM%v1 ce producea bloSa ol Mungpartisață &s jpotorfeidal*, am tuMsAt a orfe»îia os. pe critA, «mei com de prestituțka... Cine »de unde e*«r fi apr*, ortefia e&dere • twaiimscitsj fete [ Porftotea ]dsA cempacte de om 4u kateiew. at «A dtonăstea tMbfi W* maior hsxüftsraai» amt rrtm taa'aeătear» t£ a& Iratvle familiile eA aJM «nil attotlți, Ord rftgoa, «snpm *»tete». Em am tnfflsl « ei 41» ioaCS »alem — «teams. ,. t , wmum Kak Gura lumii... i 2«f«a Codrean Ct !*S», purtător de ori, Twia«te Satud »tudeat, Tstfc* țiftel, ca’sa sfriîitură, Pou aâatti „ese?~ te e abeeaL loda zilei IMotra cete pr?fisralo mml teSîe»n. y a «Arw toheUee*u «UpetofAtttertift «si Jtstja, mm áfa o«ete*ț «te fa, dar brudală too £& cu mâtA- suri murâu»«. Hódeiul nu dau mii nete faț*mii aleși». FdBessast dmpfa, lungi pa«â fa iffesme, par putem* «ar» an m frter beene !» ferrata de rele»* «fa brodat* in form* da nay wrț er pance negre Puțin blueank* «a ere pa funduri o bani« fata care » feMbeta fa o per fa cu m4 Baste»-! fac Hafaie. Aceiași banta fata sa afarceca Uugfi. Numai reverurul din față din dof* mi* ra aminta ec jupa. Un toculețeu pafta de struț la o ia.rto, nu potrivește de minunat a acest costum treteur.—PnL a« *5 mw'vr r. Leixvd* CitieteT „Papira Mi“ S ssrisssrs i i hr Milta și IsU ÎMtns pakUral tte HamMamm Ineante de « pdr&H tar*. arUrtit Mol* Picon fi Reisch. cort au fost nevoiți td-ft întrerupă reprezentațiile effa estiset manifestațittor mH«. nit», tidreteasă purrit&cu hiX wmatoareU rânduri: ***, JOlftarbete swwrkart te mnAaa noastră, ne determină ea ptat faiu Ac ▼a feufa presai — casa, ta faaie împrejurările B*m» dar «K epri] in atât de lang, faeât jsa tim destule ca» atat» de e dovedi Kn cunostiata n'emtrt —i «a dim affi»*fe»rea explicație r M l'inl ® Nn B»em exprimaS dtara ate saua fi la nici um fel, la urma incidentalor reswane petrecute ți cunoscut» de toata hircea, desine rnsurfata cu «jar» etudențimea a intreburintAf bâta, prafan&ad ari«. Indiferent din « remane, de riuigi* «au naționalitate, vin*. CocnentaHftftax ti & prUm. Ceea <* itpmm toĂ, «ate ei oA«Aon C in far&indi atât«, călduriL ți «tefa eteapa ne efencara din partea puneteniui, cafa României ș i nu • torfea anual de pobîloul evreesc.^ Nu vom uita nictedet* tfimxile de ■impede *1 dregoete. fi de aceia eu ne putem derchud ca geniul de a mi mai putea, fiica la mijlocul vostru ! Am întrerupt representațiile pentru a cruțe puterîcul da neplăcerile întâmpinate și pentru esew» We U- aifter de cere e nevoe. Mâna de tineri cori «a «mite necooot fațe, fort var de esexsAre «a vârni« nul coapte eu «na fStegig fața A» nte vi de fam«. FirtArt» țere, Braîțwmfaâ dSa «■ dânouî «meterfaS pubiteduî, presei «1 »utort*it £»sr ml%btrt’*tíl pentru nemBr*face far bunA voință tet £ «St ’ notBu» afeneft v € iteeopS» tesfarce» -------- SSM.TrxQtnr n IACOa RAMOK Cele zece porunci ale Sarel Bernhard Cte oäaahsuam srnmS fansM prfa Ateiste Usstee «fa Atuarfad, tfandi Baruhard * teâdet vmui tmptxrtm 4» «»» taine de »41 fteate» tfaerwțwt •**serica tenató^ád-o fa omAterul deeelcfți l) M fa « «»»facafaH» «rfeefaafa careți mxpi* vtețe. D SA al H alto |S»o«®*rt mRfa. Aere, cari «i le fiAasmek de «BSOatemUteta, 0) ftâ Mat >m $ m peas ftftențînl fa viaț» fa sA fa asmemSxmt mpne ecofitoi loara. 4) 84 doctei m «H Mit tttefabf fa viața fa poatra m «A «M țtt «M» tefeMWtl «&& « ari» Mattel. f fini» i» Mb «teái. menteié, Ans 4 w H oprafaodefa pre» mutt *) m memitocl fai «mT yjfaw d Ami fel pfas» iker & m sStefeud itâta eM »I vwi 7) ga fai muKS opC m msük fa teuéte. 8) .8A farad tat mm <£ orf «And 1 estf ofoca&UL ] 8) De mufa» mi 9» ti cAMS fal tetővé minute fa «»wfet — oeeoto . teurte rnpaoB&rt Esnbtenceae vdafa. MÎ S^ s ttaa&rmoMtmm A fa sataidsri masse® drtțâ’ « pi&ser«, iu drept o pudeepfa. < Re poate oft (fevto» Rarcfi « fa. I »wvwt o«Mte r^udo, «Ad » tritt TI 1 I* MC b oua Map «â» pAotefa iwinele famaü fa «retsed, far trft- AtmH« fotel «el*, mSaer fa teroofa« j a*upöi,. fafani toc* Chwfa ifa» ««»«W» .. ,/M.. Jj k JaislÉ kr i ta și sfat» y Saci*ideea academică riomânkt tunăT* Un Vima a trimis Academiei Române următoarea telegramă, cu ocazia marții valorosuhde&tarar Dimitris Oturml: DdUîa culturii românești, prin moartea cumintelot retoric Djmitrle Cockoi, ftetură dki -mi deasupra troods pictulrii «oderații academice România Jună“, care a crescut la sânul ei pe tânărul bucovlîțean de Aatonei, sosit lai capitala fostei monarhii, ca să descopere din cretăoefa »trate» favoarele istoriei noastre nalonale. In atmosfera de vis Si kfeud, de Liberte teu, înfrățirea „României June“—patria Românilor de pretutindeni unde pentru întâi« oră a răsunat imnul societății: „Pe-al nostru steag e scris unire“, astăzi cântecd de luptă și de reîntregire a neamului, Dimitrie Osidai alături de prietenul drag Andrei Bârseanu, a desfășurat o intensă activitate culturală, lăsând în urmă rodul unei munci destoteresate și strălucirea gândirii lor, care țe-au sumtelit trecuta! $i ne tai» dran drept în viitor. .„România Jîmă“ fa part» ou »« tămăirită durere în doliul întregii națiuni și se închidă în fața mormintii unuia dintre cei mai vaporoteți terți îi membri ai ei“. Președinte: Ocomitm Moșescu- Teatru-AIIA Literatură DuraturiA 1 Aprilie aetifo 11 «, m. va iri loc la teatrul Național tostelerea d-lui AS Valjean, noul director al teatrelor. & P3UU4IER.& Luni 5 Aprili», Noi. Adtatta otmsiut, la Teatrul Mic. ♦ CONFAäUNTE: DurakacA 1 Aprile oruî* 10 sc an. v» av«a loc la m. dtel stedfaatulit artistilor, orraiertafa d-M dr. Șofam» inspector general «1 teatrelor, c«pre wM ® fa avndtoala ara pat»*'' de veciin Astafad prod* la orei» 11 ant., un local pfetenattemoosspert stetotüc, »re loc la Ateneu prima »editta de muzici de cameră data de îaitao- 6pt Roíé-Ouartette cel mi desăvârșit stivitor de coarde al dhrapuhd. In program. în v.rak. Tscharkawikr țf Cblig C Programul celei de-al doilea conent al euatnemiitd .JRosâ4* a materii o «chimbutre :n joc de quartettnl kri George Eneselu care din motive independente de voința și putința vestitei echipe Instrumentale, a trebuit să fie scos dsrpă proasm. soatitorul Rosé va executa Septettal da Beethoven, o» conforsai d-lor profesori Hoerath (darine) Da» Shmîonescu (fagot) NKssdeac« (corn) ti Primer (contrabas). Restul programului rămână neschimbat * MaiU ae*î* va sur«a kw irevo«abl alfismi «incert al gmrtettalei Rose, care Mercur! chiar, părftseste Capitala, plecând in Italia. * moara. - s«t faetafe». ca A*mta, Arta »omcind: Georg* tk «Tref,* Mari» *eu: A treia conferință . a d-lui C. Bousse ZTENTA MORAVURILOR I Se poate rudia no a morală 1 care «ă leae deoparte povețele ți «& «e mulțumească » studia faptele . Dar care există fapte morale . Cu alte cuvinte, o știință a moravurilor este ea cu putință în Răspunsul alirnativ !». această întrebare a alcătuit conferința 1 de axi a maestrului Bouglé. « Franța este patria predesciinetă a unei asemenea Științe a grozavillor, din cauza Lastigmuril e&u. El a dovedit, în mod experimental, că o divergență ■ cât de mare a teoriilor lasă totuși . neatinsă convergența purtărilor practice. Și pe acestea din urmă omogene intr'un tip de societate , dat și intr'un moment istoric determinat, ele studiază obiectiv 1 Știința Moralei, sau Morala Științifică. Ele sunt faptele acestei discipline. Acesta e programul Școalei sociologice franceze. Rămâne de văzut roadele. Roade științifice, , dar și roade practice. In acest scop, conferențiarul citează pilda incestului, sinuciderea, ideilor egalitare, și altele, care pot face și chiar au făcut obiectul unor cercetări strict obiective, din cari erau izgonite a- i tfti aprecierile de mai bine cât și calculele de oportunitate politică. Aceaaș fecunditate pe tărâmul practic. Este cu neputință — de altfel — spun« d. Bougle, ca acolo pe unde a trecut lumina Științei, atitudinea noastră să rămână aceeași. ca să reluăm exemipiere de mai sus. Studiul asupra sinuciderei este un imbold către asociațiunea profesională, cel asupra ideilor egalitare, către democrație. In sfârșit cercetările , obiective asupra familiei ne arată necesitat«» da a privi rolul fa * meel nu *o ci state altfel decât, până acum. De aceea conferențiarul I« atribua, în part», progresele fermolnismului in atâtea țări, chiar și In România. Cad profesorul de la Sorbona a părăsit catedra Fum <dadd Card cu convingerea că In România domne«t» regimul tivertitarilor racultative «Je femeii, și fată de ca In cursul conferinței, d-«se « avut amabilitatea să se c mire că la condicațiunea pe care le văzute» defilând călare, sub ? ochii săi, nu a văzut nici un semn care să-i spue că s-a acordat vra- un drept nou femeilor. Atunci a avut o a doua amabilitate: aceea ! dar intrefcrt matteriui dacă î»’ț noi temelie au drepturi Și din nod A ® voc« sa răspuns prin acest model minunat da «afemism. S »La Copntiscation lat«» la chor min libneTM“ D Astfel, știința moravurilor în “seamnă un indem ® «zis ® sindic»- liana, democratism și feminism, , fie Propste zis, fie facultativ, cum de la noi, ci Conferința nu sfârșește eu când dublîa pe cari cititorii unor’m- K bd le-au putut găsi intr’un articol trecut echpra ultimi cărți a maestrului Bougle: ’Acest sfârșit ă. a fost întriadevăr, înaripat. Și întltr'adevăr, cum aăan smulgă a «I plaoaa torențiale ceeia cor», peentru prima oară, încearcă ~ cum M •puneam, — SA facă din Wa*îon< categorie științifică * - ri & g. » rr ; Citiți itismi Literar \ BKW5W fftra«ss r^i. .«canarawm — Regele »1 Rugla* nu vor primi io audiență la timpul săptămânei sfinte și a sărbătorilor Partehei Până la 15 Aprilie. ..— Regele a binevoit a da cuvenitul executator, d-lui Zwxislav Maciejowski, numit vice-consul al Poloniei la Galați. 1.UTSÜA Bm.033A710A — D. Jossph Bach a fost numit pe ziua de 1 Aprilie consul onorar al României in marele Ducat de Luxemburg. D. Heinfrich Simacher este numit pe ziua de 10 Martie cor. vice consul onorar pe längă consulatul general al țării la Muenchen. — Grigore Ion, secretar de legație in administrația centrală a ministerului afacerilor străine, este pus in pozitie de disponibilitate pe ziua de 1 Aprilie 1923, după a sa cerere. D. Vasile Stoica, secretar de legație in Administrația Centrală a ministerului Afacerilor Străine a fost pus In disponibilitate pe ziua de 16 Martie 1923, după a sa cerere. LUMEA OFICIALA .- D. I. C. Brătianu, președintele consiliului de miniștri, pleacă măine dimineață la Florica. -- D. Vintilă Brătianu, ministru de finanțe, a primit astăzi într’o lungă audiență pe d. Eftimie Antonescu ministru penipotențiar și delegat al României în comisia de reparații de la Viena. — D. C. G. Dissescu pleacă la sfârșitul săptămânii viitoare la Geneva, ca delegat al României pe lângă Liga Națiunilor. — Cu ocazia învestirii noilor episcopi ta afară de solemnitatea de la Palatul Regal din Calea Victoriei, a mai avut loc un serviciu divin la Mitropolie după care a avut loc o recepțiune în saloanele palatului metropolitan, în cursul căreia Mitropolitul Primat, Mitropolitul Moldovei, d. Constantin Banu, ministrul Cultelor și d. g-1 Nicoleanu, au ținut călduroase alocuțiuni in onoarea noilor episcopi. ÎNSEMNĂRI —D-ne Ane Săvmcu delegată e Crucii Roșii oămâne le congresul «ocietăților de Caritate dela Pari*, el e între* eri a care în Capitală. — Admirabilă recepțiune Sâmbăta coer. la d-ne Stoc Vlahuți-SianeaB«. Onorurile Casei erau făcute de d-na Vlahutzi-Sluttineanu, însoțită de fiicele sale: d-na Helena Bonta»Dudescu, d-rele Mariette, Yvontza și Georgette Soutso-Dudescu. Am notat în distinse esistSnță P*: D-na Irena Gr. Procopiu, d-na g-1 Poenaru, d-na-Maria FiUpescu, prfiicipesa Constanța Cantacusino, d-na {Cer eket, d-ne Nleolae Cerchez, d-na și d. Nicola* Flnltti, principesa Irena Mavrocordatto, d-na P. Rosetti- BălănMcn, d-na Elina Rosettl, d-na Maria Leonte, d-na Maria Ath&nasovld, d-na O dobos cu, «J-na dri Costinescu, d-na șl d. Petre Zahariade, general șț d-na Jean Florescu,' coonel și d na Alex. Magheru, d na si A Emil Costlnescu, d-na Vasile Mielesprincipesa Nicolae Al. Ghici», d-na Erminio Vozel, d-na Sachâ Miclescu, d-na Soutzo, d-na Hagieseu, d-na Xitta G. Carp, d-na comand. Koeiinsky, d-na dr. C, Leonte, d-na Andrei Manu, căpitan șl d-ne Robert Bossy, d-na Gr. Duca- praicipesa Charlei Ad. Cantacuzino, d-na și d-re Ch. Mitilinou, d-ne Marthe Mitilineu, d-ne șl d. George* Mavrody, etc, , D-rel*, Ana Cuteanița, Magda Mavrody, Merle Florescu, Alexandrine Er*tul*sou, Yvonne Dotage, Marietta Vercescu, Bitzî Rosetti-Pălănaoeu, etc. D-nii: Paul Groceenu, colonel Tempea, major Gh Vulturicu, Edgar Mendel, Mariner de Whismee, G. Ciorfineanu, Raoul Bossy Carol Emil Miclescu, etc. !”SMSSL, j [ — Aseară 6 avat loc is Athéni# j I Pel»«* un foarte reușit bel dat d» , societatea „Polyclinica Regina Elisabeta”. . — Piatra învierea ortodoxă societete» de Mooreeert Principele Mircea , a luat inițiativa de a de un supeuraveil cu un must eeiă de marmoră de pe Rotel Boulevard. Numai persoanele ce nu posed invitețiune specială pot lua parte. Se pot roda« tocă de pe acum m* M1» 4 M. Macri, proprietarul hotelului, când a binevoit să se însărcineze cu facerea listelor de rețineri. . POMP 1 Eri a avut loc înmormântarea regretatului G. Kostomyris, fondatorul ziarului în limba greacă Ethnos din București. La serviciul funebru care a avut loc la capota de la legația greacă din Bulevardul Pake, a luat parte o numeroasă și distinsă asistentă, în fruntea căreia, am remarcat pe d. Sakellaropoulos, primul secretar de legație, d. Bhaceia, d. Tzanetos, consul general, It col. Botzarta, atașat militar, cât și numeroși reprezentanți ai coloniei elene, al presei elene și române. _ El« . BER ' I ZIUĂ JSI AZI DinsÎAKS 1 Aprilie »IMINEATA ORA 10. — Secțiile „Asociației ioginerilor” se adună la str. Epic a copiei 2. — Congresu] profesorilor secudari continuă. — Se fac servicii religioase: «1 ocazia Floriilor, la tote bisericile— La Camere de comerț, d. Fridrich Moron vorbește despre reib ganisarea industriilor și comptaiilitaților publice. — Chiriașii mediatale „Dacia”. ORA IE. <— L*Jt«emil Național are » loc reatelarea ” noului director *1 Te»îmlu 4. DOTA AMIAZA ORIX S. — Partidul poporal al ține iiii uniri publice inaftiile Amiciția, Loca și Casoveloni —La „Dada” întrajriul opoziției unite, SPECTACOL! OPERA ROMANA ~ Matineu; ZaX~ me; seara: Werther. TRASRUL NATIONAL — Matineu: Innate Mărgărite; seara: Hedda Oabler. TEATRUL REGINA MARIA — Ms., tineu: Moarte* Chilă; seara: Pdmdntul morfii. TEATRUL MIC. *— Matineu «s seara: Seoar*: cocotelor. TEATRUL POPULAR. Matineu in seara. Diepdrut. ATENEU. — Quartehrn Boti. CINEMA PATHE. —• Virul unei fete sttrate. CTNEMifA VLAICU. Stut (la culori). TEATRUL ALHAMBRA. Tartar tătl. Cărți și reviste ö Zmb 6. Arimra g tipărit totr’o nouă ediție cunoscuta sa lucrare „Teslniță și Bibl“, in care sânt descrtse, în mod atât de impresionant, suferințele îndurat« de intelectuali in închisorile rusești Lucrarv» » apârut în »• ditm* Brânișteanu, * No. 18 «] revistei ,j*arapB* spâniieri cuprinde o serie de ilustrațiuni la culori, de o frumusețe rară. »emnate dt A- Drago? ?! Bumereare articole, proză și versuri «emisie de cel mai distinși vnorișa. Prețul 5 le!. pdita „mmm&Tik” k'neniul Năstase $1 nepotul 8&‘m P `tr@ Eucodim HOMAN ORIGINAL . treW. Sâccel cl r3 ® plS$® ri trecătoarei Petro își aduse aminte imagina Anului Nou din toate ilustrațiile ce le văzuse până atunci: un copil dolofan, dar de obicei aproape desbrăcat neprevăzut cu vestminte, care să-1 apere de mușcăturile gerului. I se năzări ca viu înaintea ochilor, și gândul c* copilul «cela nud v* călca pe zăpadă desculț, e* viforul ce *e destiintul* *ve* să sufle peste trupul lui gol, îl cutremură. Și ca și cum lucrul se putea petece aevea, plin de milă, Petre urma să se gândească. ..Dacă l'ai vei ® a l-aș vâra, sărăcuț«], la piept. In Paltonul mau, iar picioruțele lui trandafirii, ca să ce desmorțiancă i ie-aș băga la buzunarul hainei ‘și î’aț rag» pe micuț să-și înfunde mânușițele la pieptul meu, sub jiletcă:* O femeie bătrână, săracă după’ hainele ei, alunecă și căzu, aproape de el Stângaci, ca și cum avea într’adevăr un copil la sân, Nicodim șovăi, până să-i vină mătușii în ajutor După ce-o ridică pe bătrână se gândi cu amărăciune că, din pricina unei închipuiri, nu venise la vreme în ajutorul unei făpturi reale. Bătrâna fusese pe semne Anul cel vechi și el purtase de grije Anului Nou,gj ta4e*i*și «Mișe»sfa BMsntață tou». Oemenii moculan dra meneusil dădea« u» monuferi In eo Uvlifa Iar, luminii* tertoarelor kemm%a c« egribulit*. Trote»rar« m fac«»« lunecozs». Noapte« wt th<«raeli«, ii Pct» la fruB.* Mpteitor, la bărbia la piept, năPtana» vramil. Aștept« e* urechia tmsă, glăsuirile chvftțulrii. Îl plintti, almt fi stătea la piept, ascultându-l*. Simți* respect pentru voce* etala la altft, *coperitoara, stăpânitoara. Ar fi dorit ai aibă «i el «a saftet, pa tarafal poată asemăna furtunii. Fără sași dea Mama, alun** la pragul rest*uraniului. 8« opri, m tetoarna, nu mai av*a corner« la cartelă Ave* numai doi faci, b*nl «u cai» era mai cuminte să facă fate zilei de-a doua și. Nu-i er* foame și nu voia »S vadă in seara aceia mulțimea de capete plecate spre farfurii și să audă «orbitul lacom din Unguri. Se temea apoi să nu fie Îmbiat, de te miri eine, 1« vr'un chef, când n’avea bani. Grăbit, ea Îndrumă spre casă. Adormi târziu, ascultând căderile, înălțările, învăluirile, strecurările, trâmbițările, șucrurile ți șoptirile vântului, din noaptea acela Însemnată. A doua st. Madu«« gisstarta eăa?și MA3»fa«iata și fa ta tâmplier, «fia unfa locueșt« d*tornitaüL Im păru «tem lumi să w dmă «a ceară banSî oa i m datore«, — și-! elptte: Andrimese a prind» in «jun un ntanfai la ft cas» de două sute de iei. Nicodia ev*» «mai svun că plăte tafa elitefa și să «umpera certai« fa tari, pentru 9 taste tavnitiL „tânăra sofi fir8tfiffiiM la bot părtrite mia prio Capitate Nisodia poposi*« odată, fa *JW>pl«ra fa tribun*! 1« e ceainărie. Privi»* sa«l Întâi la pa trotuar localul esosei fa eo îț la stradă, em perdeluț» fa sate« atârnate tm veriga p* v*rgl de fier !* tereabra, pregetă, na- i știind d* ee, dar întră la cei« din urmă, fiind ostenit Ceainăria a* alcătui« dintrio facăpeivanare, cara vidit că fus«st 0- iată două camere, din peretele ce le despărțise, mai rămăsese Joa, atât cât să lese un ungher, la csre să stea o masă. iar *«i» tavan, a* făcea jșs e« un arc la bolti. 0 Încăpere in două părți distincte. In partea de a intrare, era așezat la mijloc tm Miard, meauțe și acauia erau lipite ie perete, care aibă loc Jucătorii, să mântîiascâ tecul în cealaltă par A m M »AOM * mam mm* e?*M Safe« mma mud mid fa iar împrix, ms cenapela lipite, cu scaun* d« Parte« «ateită» In «hipstj sam rk orânduite ceainări« au «r« nimic deosebit. I.ul Petr* mofi îl plăcu*« mai mult decât oricar« altă e&îtoriAa. 8» Întreba da e# și-gi răspund«*. Mai Întâi, pentru că «fa «urate și liniștită. Era un loc dar scu fagarș, de odihnă, la împlinire* mml eblai aatomie și r*m*țor. Nimoni nu m frământ* de col* ea!»; Multîd«] mu cdfisa«*, s> rarins M auzi*« mologofindu-M; 1 jpteau chipurile «Sudum*ts da Jucători; fum»t șefa« ia tihnă p# I« mta*, radioasă par’că; cât* na vis, turna din când la când considse* un îni «d sieșie«al uitându-M eu * niște la cealnic și la sghiî. Nu art pna sultă hime, ave e& a«ra] er* bun și fumul tutunului 9* pierdea mi tavanul înalt Nu erau oameni, nici fo*rte bin* Îmbrăcați, din cei sara îl «aAajatdau pe Nicodim, nici înfățișări la mizerie In fund. întrista anghiuara os grup de tineri, cer* N plătia da-a dreptul cântărețului, B* eítiau var auzi acolo, — Pstr* aram departe ca să 1* audă șirul, *» și «« discuta lteratură, ■ Răm*« fără slujire după ce nu faPrina«« maț, HUMim afsv*a «afac&ri plarul Trema-m ! Câni* mult 1* vioară, dar nu mai plăsmui*« nici muncă, aici venim, — 1« uita*« cu nepăsare, își aduse aminte de simpatie» ceainstrie, care acum îl venij aproape de casă. Acolo, cu o porție de ceai. Patruzeci de buni cheltuială, putem «1« t* săi cină, eu a*uri întregi, $ e* plăcui erai Zărie* și două fete frumoase, mai întâi p* un*, apoi p* *11*, «le Patronului, desigur! Se arătaseră, 1* străluciseră ochi între *1 și misa din fund, •#« eu Intelectuali, și placaseră.. Atrăgător locali Av«t să atașez» alături de misa tinerilor, care discutau literatură, la Buzău așa ceva au ** perne neșter * Petreași faxa*, amintindu-se de contrar orașului cu silă și se indreptă spre ceainăria apropiată. Dala Obșteanu sfentim oft la d«tai șaizeci la lei, din 9 entft două*««, cât 1 te dator*, și nu mulțumite eu ațâț Ninge* cu fulgi mari. Omătul e*i nou, ofâțai e ® floarea la păpădie de ușor, albi« lume ®, fi dai« altă înfățișară. Neaua aporia pe ea**, pe drumuri, a* lipsa la geamuri, ie lu* in picioarele oamenilor. In ușa ceainărie!, Petre ta Kuțurfi mult, bătu picioarele p* fai pîatră, te să nu murdărească feteei mult localul tyrat. ? Jir In parte* dela fată * cafenelei era acum atomat; râsete răsunau, juca” biliard trei tineri foarte bine îmbrăcați, Iași la calea Victoriei Nicodim își aduse îndată aminte da fetele cele frumoase: faim* lor ®* dușee« P* tamn* până 1* Cap și Unu»la aburi «ște*. la strofa când 9» facehiseae uș*. Iașii ridiceseră oftpeteie să] vadă pe noul venit. Doi dintre *j i] pririserâ de bus îl micuraască, 81 praful ssrâ paltonul vechi, «t=l Utomir P*ți» băg* de eternă, tai la partea «la față • cei mărl«j se mai făce« o oteta pentru cerviciu] în te faiui, pa und« m te*««n curte Tot P* andov* pa acolo trebue sS e fost și lecutat« patronului sd-s îe taior lui^ ^ “ m tei lte la fafata, lângă cein*7, ea strap, «1 barbă *îpâ eu te tațisRn» mpodabiiâ. m «* ș» •cari, ifarie lai fa apaU «S te ta mese fa tanata pAnt l* Stau. w mmn seria la ternă. * teeul *eris te»i* fattte te»***, news turte *r« tau* I« plaiss te&mA, foarte masa și pătrat, nr. * b* A taateärie L -Lihuata L 4. sa nu menus