Dimineaţa, aprilie 1923 (Anul 20, nr. 5892-5918)
1923-04-02 / nr. 5893
MCURE5Î! SSrlitasi 9-11 1 © paging Fondator 1984 de Const MILLE Pramond sărbătoare creștinească, vestitoare a priniverei, zi de Bori și de verdeață. zi la oare Mântuitorul acUrnat de porumiîi, dar curat! O inimă, de cei săraci, dar boxați In woitLmnente Înalte ți In ci «Hartă sfântă. Zi în care Qasileeoli si norodul lemaajimulm ți-au așternut hainei« te drumul lui Grist »i l'au primit cu o saniaie pornite fin totalist noste si cu frunze de dafin pe acela care venea să-?i dea sângele pentru ca ti Întemeieze pe pământ dinptrapa păcei, bunei ințeligeri si frăției intre oameni. Anul acesta ne ești mai scumpă decât oricând Duhii răului a pu» stăpânire pe mtnți. fȘe duce k rătăcire, 0 îndepărtează <fai dnamol târg și semn ce ne-a fost tras de Mântuitorul banei. „Iubițî-vă uniii pa alți“ și „totolți pe dușmanii voștri". Așa ne-a zis Ei, blândul și sfântul ros» Iar noi ne sfâșiem. Pacem ,ctitor ce va mai maii fi mai rău. Vedem dușmani în rândurile celor ce ne sunt prieteni, lovim în cei ce nu doresc decât să fie alături de nod și să muncească cu noi pentru binele țarei și al poporului. „Osana, fiul lui David, binecuvântat este Cel ce vine in numele Domnului !“ Așa era aclamat In ziua Floriilor Mântuitorul El venea în numele Domnului, ca să răspândească învățăturile Lui dumnezeești ii sfi Isgonească din inimi dușmănia *1 răutatea. Intra în cetatea Ierusalimului înconjurat de aureola fericirei senine *la blândețe! fără margini Și de simțăminte la fel era, la sufletită mulțimea ce ieșise întru Întâmpinare. Vom auzi din nou la biserică sublimele, dumnezeeștile cuvinte de dragoste, de Iubire către aproapele, de iertare a greșelilor »1 de sprijin și ajutor a semenilor noștri. Dar nu e de ajuns să le auzim, ci să ne ținem, să ne pătrundem de ele ? să le punem în aplicare. Așa vom dovedi că n’am dat cu totul oitărei pe Acela care s’a jertfit pentru mântuirea noastră. UN CREȘTIN Floriile Dos mro o ira 8 s a IP 1³ fo ii il @ g5 Totul merge strună! ...Și totul a« revüánul până la ultimul punct, potrivit «sgaranMntelor pole mii« ob le l'Un nerf, liberalii la venirea lor La putere. „Vom urca valuta, vom ieftini graiul, vom ajunge La o destindere a etrustiei Încordate dintre partidele politice, vom Introduce ordinea In administrație, liniștea în țară". Intr'um cuvânt, liberalii se jurau pe toți sfinții lor ,i vor preface țara totul manca latr’im adevărat rar pământ apc. ..j Și s'au ținut de cuvânt. Iata cum: Mișcarea studențească a degenerat — precum nu era decât firesc să ne așteptam — intr'o moare antiseonita, caracterizată prin acte de vandalism brutal. El m Întinde, amenințând să cuprindă Întreaga țară, sa o cufunde In anarhie și sai pună pe fruntea ei stigmatul de țarfi medievala Valea noastră s’a urcat așa de bine, încât dela venirea liberalilor la putere și până anUUl a câștigat în cure de trei ori cât fusese mai înainte, iar valul turceasca e de cinci ori mai urcată decât zeul nostru. Și de marea fericire și nespusul belșug ce a dat pe capul lor, magistrații fug din magistratură, luându-și lumea în cap, iar cei ce rămân Inspiră, din cauza situației lor,materiale, o încredere așa de mare, tncit avocații refuză chiar să mai prede**. La rândul lor membrii corpului didactic de toate gradele, in semn de recunoștință pentru solicitudinea de care au avut parte, amenința să de miek>nese și să se retragă din învățământ. Mulțumirea cetățenilor din provinciile liberale este așa de nemăsurată, incât se întreabă cu toții: Este oare cu putință să fie mai rău la acum? Unificarea sufletească face progrese așa de mari, că nici zeci de ani de muncă Încordată și pricepută nu vor putea să umple prăpastia săpată de guvernanții actuali. Ce să mai zicem de destinderea politică ? Mai bine nu vorbim de această chestiune, căci miroase a Constituție liberală și a Șase asfixiante. Cel puțin, intr'o anumită privință suntem datori să recunoaștem că are și guvernul un merit, a ieftinit viața. Așa ne-a spus, para-mi-se, d. ministru al Industriei, dovedindu-ne cu cifre și date Că noi, nu ingratitudinea noastră, găsim că to mai puțin de un an de zile totul s’a urcat La proporție de trei și de patru ori cât a fost, că nu mai știm încotro să dăm cu capul, de astfel de amănunte neînsemnate n'au să se preocupe cele« stau sus, așa de sus, Incât nici una din plângerile și doleanțele noastre n'ajung până la urechile lor. Totul merge strună în țară: aceasta trebue să ne intre în cap. Și vreți o dovadă că e așa, precum ni se spune de către cel ce nu-și cruță nici o muncă și osteneală, ca să facă fericirea noastră? Băncile și toate instituțiunile financiare ale liberalilor și-au încheiat bilanțul pe anul trecut cu beneficii ultra-satisfăcătoare. Mai cereți ceva? Atunci însemnează că sunteți pretențioși din cale afară. ” N„ arior.emiș în Jugoslav! Judecând după rezultatul ultimelor alegeri pare că regatul sârbilor, al croaților și a i slovenilor, așa cum se intitulează el oficial, tinde a deveni de fapt un regat compozit, adică format din provincii autonome, cu singura deosebire că la coada lungă de mai sus va trebui să i »« mai adaoge Încă bosniac și herțegovinean, deoarece și aceste două provincii arată o tendință centrifugală. Asta nu Înseamnă dezmembrarea regatului vecin și nici măcar slăbirea lui, tot astfel după cum cele 22 de cantoane elvețiene de sine stătâtoare în ce privește politica și administrația lor locală, cele 19 state foarte autonome care formau vechea Germanie, cele 24 de provincii ale Americei de nord care-s așa de libere Încât denumirea lor laolaltă se clamă „Statele Unite“, cele două neamuri atât de deosebite ale Belgiei, valonii și flamanzii, cu drepturi egale, nu Înseamnă desmembrarea ți slăbirea acestor țări Am putea zice chiar că-i dinpotrivă. Dar, totuși, cei pe cari cuvintele centrifugalei autonome îngrijesc și-l sperie să ia aminte la cele ce se Întâmplă la hotarele noastre vestsudice, și dacă le place mai curând o țară omogenă și centripeda, să facă așa ca faptele lor să vie să consolideze aceasta idee nu s-o slăbească, ca si Serbia.tI. Investea banilor episcop! de florii Guvernul a avut grije să aducă de Florii două vagoane de pește, pentru populația Capitalei. Grije, un mod de a apune,— de fapt pește se aduce mereu, dar de astă dată se aducea acest aliment pentru marea populație a Capitalei. Plecate din Galați, cele două vagoane de pește au fost atât de mult daj multe, tncât a sosit în Capitală numai un sfert de vagon. De dimineață au fost postate în jurul halelor de pește numeroase patrule de jandarmi, pentru a preîntâmpina o eventuală fabulzeală « cetățenilor. Ce »’a făcut peștele sosit, nu se știe. Nimeni nu l'a văzut. Că a fost e un pește la hale, o dovedește paza care »’a Instituit. Cum însă peștele a făcut patru zile de la Galați la București, este posibil ca jandarmii să fi avut misiunea sa păzească peștele să nu fugă Înapoi la Galați. Parlamentarii si vacanți Se zice că șeful guvernului a recomandat membrilor majorităților să ia musai contact cu alegătorii în timpul vacanței Paștelui. Vorba aia Insă, cu alegătorii din care vrne? Dar să nu insistăm de oarece nu numai votul dar și nevotul fiind secrete, un parlamentar poate în definitiv sta de vorbă cu orice alegător înscris în liste, și dacă nu pentru trecut cel puțin în vederea alegerilor viitoare. Căci nu credem că guvernul se sinchisește prea mult de alegător ca atare, nu abstracte, ca cetățean vreau să zic. Spusu-le-a însă d. Brătianui despre ce să le vorbească? Ziarele pretind ca le-a recomandat in special să îndemne lumea la sporirea producției. Era de ghicit așa ceva chiar de a’ar fi ținut in cel mai strict secret. Guvernul neputăndu-și ține făgăduiala formală de-a îmbunătăți cursul leului, mai scăzut astăzi decât acum 15 luni, e natural ca să Încerce a trece greutatea in spinarea publicului. Iar bugetul nou și impozitele noi, sporite cu peste 50 la sută, singura promisiune ținută căci cu condeiul pe hârtie e lesne de înșirat la cifre pe punga altora, vor fi plătite doar de public. Prin urmare el e rugat să-și Încordeze puterile. Mai mult Budgetul acesta și impozitele acestea nu's decât o mică încercare, un slab Început. Ascensiunea cifrelor va continua la anul și mai grozavă. Lumea cată deci să producă bogății noi din care să se poată scoate dările actuale cât și cele viitoare. Dar îndrăzni vor parlamentarii să vorbească alegătorilor tn sensul cerut de IL Brătianu? Eu unii n’o pot crede nici în ruptul capului. Corespondenții noștri din provincie au cuvântul. Index, S a făcut!... In mijlocul unui tumult asurzitor, a votat ori și Camere, fără să discuta, proectul menit săi rezolve una din cele mai grave probleme pe care a ridicat-o războiul, problema chiriilor. .. Decât ori un deputat a încercat să ceară o modificare a legei, de atâtea ori majoritatea cerea în car închiderea discuției. Astfel de legiferare nu poate da decât roaderele și legiuitorii și-au asumat prin ea o mare răspundere. cât va sta D. Brătianu a declarat di la Cameră că va sta la guvern până la normalizarea vieței. Cum d. Brătianu a dovedit prin modul cum, a votat Constituția că ‘știe să-fi impun Voința, este probabil ci va încerca să realizeze ți această năzuință. Chestiunea e numai dacă d. Brătianu e convins că normalizarea este atât de apropiată, cât de apropiată este căderea guvernului ? Două Instantaneie sau, înainte și dună pramulgare. Reporterul nostru fotografic a izbutit să prindă un obiectivul aparaturii său cele două expresii de mai sus da figurii d-lui Ionel Brătianu, — pe interval relativ scurt. Rostul unei instituții Senatul s’a arătat foarte dur pentru chiriași, în primul rând fiindcă, probabil, nici un senator nu-i chiriaș, ci mai toți trebue să fie proprietari de casa Interesul primează deci și acum, ca Întotdeauna și to vecii vecilor. In al doilea rând, fiindcă senatorii nu vor mai avea de-aci Înainte unii de loc nevoe de alegători, alții prea puțin. E prin urmare și aci un fel de interes care dictează o anume conduită. In al treilea rând, fiindcă atât prin tradiție, cât și prin noua Constituție s'a stabilit că Senatul e un corp ponderator, conservator, deci reacționar chiar prin definiție. Ii-i slatului că e frumos și imediat el își va răsuci mustața și va încerca să-și netezească părul, chiar dacă ¡ chel. Fiecare caută să se înalțe «ană se scoboare până U faima ce i se tec ®, rea sau bună. Dar« spărgător de pildă, nu se laudă că mână expertă Ca a lui nu se mai află? Senatul a ținut deci să fie reacționar cu orice preț. Noblesse oblige. In al patrulea rând — și aci te pomenești c’em pus tocmai degetul pe rană — totul poate să fie numai un truc, o Împărțire de roluri, și anume: Pentru ca guvernul să nu fie nevoit a primi la Cameră amendamente bune și drepte, în favoarea chiriașilor, el a repartizat Senatului sarcina de a se arăta dur și reacționar, pentru ca sub pretext de democrație și de bunăvoință pentru cei nevoiași, să restabilească la Cameră proiectul de lege, așa cum fusese depus. Ar fi o farsă nostimă. In orice caz, ce ziceți de Senat, iubiți chiriași, vă place instituția ? Să vă trăiască. Z, T, ■«05?«" - -----—. ZiairuL „DIMINEAȚA“ CUPON DE PREMII Hú. 18 90 de cupoane consecutive predate Administrației știatutul „DIMINEAȚA“, dau dreptul la Cl^Cî S8ONUR 3 pentru participarea Cititorilor la tragerea marilor premii gratuite inclusiv patru case noi, acordate cititorilor noștri Pastrați acest Cupon luni 2 Aprile 1923 ANUL XX -Lo. SS83 ) Sau exemplarul în țară 2 Leiexi în străinătate mpwr Senatul evacuează pe funcționari - SE IMPUNE OCROTIREA FUNCȚIONARILOR . La votarea legei chiriilor la Senatenatorul Predescu a propus un aendament care a fost primit in urma următoare: „Imobilele rechiziționate și închiriate prin oficiie de închiriere să fie scoase de rah imperial actualei legii» sensul «a «1« sfi fie lăsat« sub libera transacție». Prin acest amendament se suprimă dreptul de privilegiu pe care legiuitorul l-a acordat funcționarilor și celorlalte categorii de profesioniști; căci cea mai mare parte dintre ei au obținut casele prin oficiile de Închiriere și deci vor putea fi evacuați. Cum rămâne atunci cu dispozițiile din textul legei, la care se spune că funcționarul și celelalte categorii de profesioniști nu pot fi evacuați? in primele articole ale legei se afirmă că funcționarii nu pot fi evacuați, iar printr-un amendament ulterior, sub o formă deghizată aruncă pe drumuri tocmai pe acei pe cari are aerul să-i ocrotească. Căci, care funcționar sau profesionist va putea cădea la învoială cu, proprietarul asupra chiriei, când »i în Cameră să respingă acest amb svent, care e in flagrantă contradicție cu spiritul legei și intențiunea bună a legiuitorului de a ocroti pe cei slabi. Iar dacă primesc acest amendament să voteze era aliniat la el In sensul ca toți chiriașii cari fac excepție dele dispozițiunile art. 5 site 'ere să facă executie și dela dispariția Edo acestui amendament, altfel majoritatea acestei categorii de chiriași va fi aruncată pe drumuri de proprietari, EDEM PREOTUL. CH. NICUbiídtiU ales episcop al Buzăului Un ostaș nenorocit O vizită dureroasă In ultimul timp, solicitată de d. Ștefan Lăzărescu subșef de birou în direcția geniului din ministerul de războiu, direcțiunea ziarului „Dimineața" a deschis o listă de subscripție pentru tânărul ofițer Ion Teodorumbolnatvit da pleurezia, degenerată la tuberculoză, în și din cauza serviciului. Inbolnăvit în timpul reîntoarcerii din Moldova, sublocot. Teodoru a căzut la pat in Noembrie 1922. Trecut la pensie din oficiu, nenorocitul, e azi absolut fără nici un sprijin, întrucât amânările regulamentare nu ingâdue să i se servească nici un ban. Tuberculoza de la plămâni îi ruinează și un picior și astfel, nefericitul ostaș, din băiatul frumos și plin de viață de altă dată (vezi fotografia de mai sus), a rămas numai o umbră pe care singură o îngrijire de aproape ar mai putea-o aduce la viață. Cum direcțiunea ziarelor noastre m’a delegat să duc nefericitei victime a datoriei, obolul Inimilor miloase anonime sau nu — am înmânat, fiind însoțit de d. Ștefan Lăzfirescu, Vineri 80 Martie, suma de 6000 lei strânși până In acea zi prin bunăvoința cititorilor. Măturisesc că nici odată n’am trecut printr'o clipă mai dureroasă. Abia respirând, cu piciorul aproape de amputare, sublocat Teodoru, avea, în ochi acea mulțumire și acea recunoștință, «arem răsfrângea pe deamtregul asupra celor ce și-au dat obolul unui Met anonim cu încrederea că fac o faptă bună. Mi-a strâns mâna înfrigurată boală cu pornirea omului indărătn d in speranță, încât a trebuit să-mi întorc ochii spre a găsi răgazul necesar unei încurajări și cuvenite și așteptate. Remițând auhlopot Teodoru suma adunată de noi până Vineri 30 Martie am fost rugat că exprim mulțumiri tuturor căior, cari răspunzând la apelul ziarului nostru, au venit la ajutorul lui, făcând ele îndrepte efectele fomkalismalul oficial de pe urma cărui« bietul sublo>cotent ar trebui să renunțe la existență. „Dimineața“ continuă să țin deschisă lista de subscripție în credința că va aduce o ajutorare și netedeșt- o nedreptate. SUBLOCOT. ION TEODORU