Dimineaţa, aprilie 1923 (Anul 20, nr. 5892-5918)

1923-04-02 / nr. 5893

MCURE5Î! SSrlitasi 9-11 1 © paging Fondat­or 1984 de Const MILLE Pramond­ sărbătoare creștineas­că, vestitoare a priniverei, zi de Bori și de verdeață. zi la oare Mântuitorul acUrnat de por­umiîi, dar curat! O inimă, de cei săraci, dar boxați In woitLmnente Înalte ți In ci «Hartă sfântă. Zi în care Qasileeoli si norodul lemaajimulm ți-au așternut haine­­i« te drumul lui Grist »i l'au primit cu o saniaie pornite­­ fin totali­st nos­­te si cu frunze de dafin pe acela care venea să-?i dea sângele pen­tru ca ti Întemeieze pe pământ dinptrapa păcei, bunei ințeligeri si frăției intre oameni. Anul acesta ne ești mai scumpă decât oricând­ Duhii răului a pu» stăpânire pe m­tnți. fȘ­e duce k rătăcire, 0 îndepărtează <fai dnamol târg și se­m­n ce ne-a fost tras de Mântuitorul banei. „Iubițî-vă uniii pa alți“ și „totolți pe dușmanii voștri". Așa ne-a zis Ei, blândul și sfântul ros» Iar noi ne sfâșiem. Pacem ,ctitor ce va mai maii fi m­ai rău. Vedem dușmani în rân­durile celor ce ne sunt prieteni, lovim în cei ce nu doresc decât să fie alături de nod și să muncească cu noi pentru binele țarei și al po­porului. „Osana, fiul lui David, binecu­vântat este Cel ce vine in numele Domnului !“ Așa era aclamat In ziua Floriilor Mântuitorul­ El venea în numele Domnului, ca să răspândească în­vățăturile Lui dumnezeești ii sfi Is­­gonească din inimi dușmănia *1 răutatea. Intra în cetatea Ierusa­limului înconjurat de aureola feri­­cirei senine *l­a blândețe! fără margini Și de simțăminte la fel era, la su­­fletită mulțimea ce­ i­eșise întru În­tâmpinare.­­ Vom auzi din nou la biserică su­blimele, dumnezeeștile cuvinte de dragoste, de Iubire către aproa­pele, de iertare a greșelilor »1 de sprijin și ajutor a semenilor noștri. Dar nu e de ajuns să le auzim, ci să ne ținem, să ne pătrundem de ele ?­ să le punem în aplicare. Așa vom dovedi că n’am dat cu totul oitărei pe Acela care s’a jert­fit pentru mântuirea noastră. UN CREȘTIN Floriile D­­os mro o ira 8 s a IP 1­³ f­o ii il @ g5 Totul merge strună! ...Și totul a­« revüánul până la ulti­mul punct, potrivit «sgaranMntelor pole mii« ob le l'Un nerf, liberalii la venirea lor La putere. „Vom urca valuta, vom ieftini graiul, vom ajunge La o destindere a etrustiei Încordate dintre partidele politice, vom Introduce ordinea In administrație, liniștea în țară". In­­tr'um cuvânt, liberalii se jurau pe toți sfinții lor ,­i vor preface țara totul m­anca latr’im adevărat rar pă­­mânt apc. ..j Și s'au ținut de cuvân­t. Iata cum: Mișcarea studențească a degene­rat — precum nu era decât firesc să ne așteptam — intr'o m­oare anti­­seonita, caracterizată prin acte de vandalism brutal. El m Întinde, a­­menințând să cuprindă Întreaga ța­ră, sa o cufunde In anarhie și sai pună pe fruntea ei stigmatul de țarfi­ medievala Valea noastră s’a urcat așa de bine, în­cât dela venirea liberalilor la putere și până anUUl a câștigat în cure de trei ori cât fusese mai înainte, iar valul­ turceasca e de cinci ori mai urcată de­cât zeul nostru. Și de marea fericire și nespusul belșug ce a dat pe capul lor, magis­trații fug din magistratură, luân­­du-și lumea în cap, iar cei ce rămân Inspiră, din cauza situației lor,ma­teriale, o încredere așa de mare, tn­cit avocații refuză chiar să mai pre­de**. La rândul lor membrii corpului didactic de toate gradele, in semn de recunoștință pentru solicitudinea de care au avut parte, amenința să de miek>nese și să se retragă din învățământ. Mulțumirea cetățenilor din pro­vinciile liberale este așa de nemăsu­rată, in­cât se întreabă cu toții: Este oare cu putință să fie mai rău la acum? Unificarea sufletească face pro­grese așa de mari, că nici zeci de ani de muncă Încordată și price­pută nu vor putea să umple pră­pastia săpată de guvernanții actuali. Ce să mai zicem de destinderea politică ? Mai bine nu vorbim­­ de a­­ceastă chestiune, căci miroase a Constituție liberală și a Șase asfixi­ante. Cel puțin, intr'o anumită privință suntem datori să recunoaștem că are și guvernul un merit, a ieftinit viața. Așa ne-a spus, para-mi-se, d. ministru al Industriei, dovedindu-ne cu cifre și date­ Că noi, nu ingratitudinea noastră, găsim că to mai puțin de un an de zile totul s’a urcat La proporție de trei și de patru ori cât a fost, că nu mai știm încotro să dăm cu ca­pul, de astfel de amănunte neînsem­nate n'au să se preocupe cele« stau sus, așa de sus, In­cât nici una din plângerile și doleanțele noastre n'a­­jung până la urechile lor. Totul merge strună în țară: acea­sta trebue să ne intre în cap. Și vreți o dovadă că e așa, precum ni se spune de către cel ce nu-și cruță nici o muncă și osteneală, ca să facă fericirea noastră? Băncile și toate instituțiunile fi­nanciare ale liberalilor și-au înche­iat bilanțul pe anul trecut cu bene­ficii ultra-satisfăcătoare. Mai cereți ceva? Atunci însem­nează că sunteți pretențioși din cale afară. ” N„ arior.emiș în­ Jugoslav! Judecând după rezultatul ultime­lor alegeri pare că regatul sârbilor, al croaților și a i slovenilor, așa cum se intitulează el oficial, tinde a de­veni de fapt un regat compozit, a­­dică format din provincii autono­me, cu singura deosebire că la coa­da lungă de mai sus va trebui să i »« mai adaoge Încă bosniac și her­­țegovinean, de­oarece și aceste două provincii arată o tendință centrifu­gală. Asta nu Înseamnă dezmembrarea regatului vecin și nici măcar slă­birea lui, tot astfel după cum cele 22 de cantoane elvețiene de sine stă­­tâtoare în ce privește politica și ad­ministrația lor locală, cele 19 state foarte autonome care formau vechea Germanie, cele 24 de provincii ale A­­mericei de nord care-s așa de libere Încât denumirea lor la­o­lalt­ă se c­lamă „Statele­ Unite“, cele două neamuri atât de deosebite ale Bel­giei, valonii și flamanzii, cu drep­turi egale, nu Înseamnă desmem­­b­rar­ea ți slăbirea acestor țări Am putea zice chiar că-i dinpotrivă. Dar, totuși, cei pe cari cuvintele centrifugal­ei autonom­e­ îngrijesc și-l­ sperie să ia aminte la cele ce se Întâmplă la hotarele noastre vest­­sudice, și dacă le place mai curând o țară omogenă și centripeda, să fa­că așa ca faptele lor să vie să con­solideze aceasta idee nu s-o slăbeas­că, ca si­ Serbia.t­I. Inves­tea banilor episcop! de florii Guvernul a avut grije să aducă de Florii două vagoane de pește, pen­tru populația Capitalei. Grije,­­ un mod de a apune,— de fapt pește se aduce mereu, dar de astă dată se aducea acest aliment pentru marea populație a Capitalei. Plecate din Galați, cele două va­goane de pește au fost atât de mult daj multe, tn­cât a sosit în Capitală numai un sfert de vagon. De dimineață au fost postate în jurul halelor de pește numeroase pa­trule de jandarmi, pentru a preîn­tâmpina o eventuală fabulzeală « ce­tățenilor. Ce »’a făcut peștele sosit, nu se știe. Nimeni nu l'a văzut. Că a fost e un pește la hale, o do­vedește paza care »’a Instituit. Cum însă peștele a făcut patru zile de la Galați la București, este posibil ca jandarmii să fi avut misiunea sa păzească peștele să nu fugă Înapoi la Galați. Parlamentarii si vacanți Se zice că șeful guvernului a re­comandat membrilor majorităților să ia musai contact cu alegătorii în timpul vacanței Paștelui. Vorba aia Insă, cu alegătorii din care vrne? Dar să nu insistăm de oarece nu numai votul dar și nevotul fiind se­crete, un parlamentar poate în defi­nitiv sta de vorbă cu orice alegător înscris în liste, și dacă nu pentru trecut cel puțin în vederea alegeri­lor viitoare. Căci nu credem că gu­vernul se sinchisește prea mult de alegător ca atare,­ nu abstracte, ca cetățean vreau să zic. Spusu-le-a însă d. Brătianui des­pre ce să le vorbească? Ziarele pre­tind ca le-a recomandat in special să îndemne lumea la sporirea pro­ducției. Era de ghicit așa ceva chiar de a’ar­ fi ținut in cel mai strict se­cret. Guvernul neputăndu-și ține făgăduiala formală de-a îmbunătăți cursul leului, mai scăzut astăzi decât acum 15 luni, e natural ca să Încerce a trece greutatea in spinarea publicului. Iar bugetul nou și impo­zitele noi, sporite cu peste 50 la sută, singura promisiune ținută căci cu condeiul pe hârtie e lesne de înșirat la cifre pe punga altora, vor fi plătite doar de public. Prin urmare el e rugat să-și Încordeze puterile. Mai mult Budgetul acesta și im­pozitele acestea nu's decât o mică încercare, un slab Început. Ascensiu­nea cifrelor va continua la anul și mai grozavă. Lumea cată deci să producă bogății noi din care să se poată scoate dările actuale cât și cele viitoare. Dar­ îndrăzni­ vor parlamentarii să vorbească alegătorilor tn sensul ce­rut de IL Brătianu? Eu unii n’o pot crede nici în ruptul capului. Corespondenții noștri din provincie au cuvântul. Index, S a făcut!... In mijlocul unui tumult asurzi­tor, a votat ori și Camere, fără să discuta, proectul menit săi rezolve una din cele mai grave probleme pe care a ridicat-o războiul, proble­ma chiriilor. .. Decât ori un deputat a încercat să ceară o modificare a legei, de atâtea ori majoritatea cerea în car închiderea discuției. Astfel de legiferare nu poate da decât roade­rele și legiuitorii și-au asumat prin ea o mare răspundere. cât va sta D. Brătianu a declarat d­i la Ca­meră că va sta la guvern până la normalizarea vieței. Cum d. Brătianu a dovedit prin modul cum, a votat Constituția că ‘știe să-fi impun Voința, este pro­babil ci­ va încerca să realizeze ți această năzuință. Chestiunea e numai dacă d. Bră­tianu e convins că normalizarea es­te atât de apropiată, cât de apro­piată este căderea guvernului ? Două Instantaneie sau, înainte și dună pramulgare. Reporterul nostru fotografic a izbutit să prindă un obiectivul a­­paraturii său cele două expresii de mai sus da figurii d-lui Ionel Brătianu, — pe interval relativ scurt. Rostul unei instituții Senatul s’a­ ară­tat foarte dur pen­tru chiriași, în primul rând fiindcă, probabil, nici un senator nu-i chi­riaș, ci mai toți trebue să fie pro­prietari de casa Interesul primează deci și acum, ca Întotdeauna și to vecii vecilor. In al doilea rând, fiindcă senato­rii nu vor mai avea de-aci Înainte unii de loc nevoe de alegători, alții prea puțin. E prin urmare și aci un fel de interes care dictează o anume conduită. In al treilea rând, fiindcă atât prin tradiție, cât și prin noua Con­stituție s'a stabilit că Senatul e un corp ponderator, conservator, deci reacționar chiar prin definiție. Ii-i slatului că­ e frumos și imediat el își va răsuci mustața și v­a încerca să-și netezească părul, chiar dacă ¡ chel. Fiecare caută să se înalțe «an­ă se scoboare până U faima ce i se tec ®, rea sau bună. Dar« spărgător de pildă, nu se laudă că mână ex­pertă Ca a lui nu se mai află? Sena­tul a ținut deci să fie reacționar cu orice preț. Noblesse oblige. In al patrulea rând — și aci te pomenești c’em pus tocmai degetul pe rană — totul poate să fie numai un truc, o Împărțire de roluri, și a­­nume: Pentru ca guvernul să nu fie nevoit a primi la Cameră amen­damente bune și drepte, în favoarea chiriașilor, el a repartizat Senatului sarcina de­ a se arăta dur și reac­ționar, pentru ca sub pretext de de­mocrație și de bunăvoință pentru cei nevoiași, să restabilească la Cameră proiectul de lege, așa cum fusese depus. Ar fi o farsă nostimă. In orice caz, ce ziceți de Senat, iu­biți chiriași, vă place instituția ? Să vă trăiască. Z, T, ■«05?«" - -----—. Ziairu­L „DIMINEAȚA“ CUPON DE PREMII Hú. 18­ 90 de cupoane consecutive predate Administrației știa­­tutul „DIMINEAȚA“, dau dreptul la Cl^Cî S8ONUR 3 pentru participarea Citito­rilor la tragerea marilor premii gratuite inclusiv patru case noi, acordate cititorilor noștri Pastrați acest Cupon luni 2 Aprile 1923 ANUL XX -­­Lo. SS83 ) Sau exemplarul în țară 2 Lei­exi în străinătate mpwr Senatul evacuează pe funcționari - SE IMPUNE OCROTIREA FUNC­ȚIONARILOR . La votarea legei chiriilor la Senat­enatorul Predescu a propus un a­­endament care a fost primit in­­ urma următoare:­­ „Imobilele rechiziționate și închi­riate prin oficii­e de închiriere să fie scoase de rah imperial actualei legi­i» sensul «a «1« sfi fie lăsat« sub libera transacție». Prin acest amendament se supri­mă dreptul de privilegiu pe care le­­giuitorul l-a acordat funcționarilor și celorlalte categorii de profesio­niști; căci cea mai mare parte din­tre ei au obținut casele prin oficiile de Închiriere și deci vor putea fi e­­vacuați. Cum rămâne atunci cu dispoziți­­­ile din textul legei, la care se spu­ne că funcționarul și celelalte cate­gorii de profesioniști nu pot fi eva­cuați? in primele articole ale legei se afir­mă că funcționarii nu pot fi eva­cuați, iar printr-un amendament ulterior, sub o formă deghizată a­­runcă pe drumuri tocmai pe acei pe cari are aerul să-i ocrotească. Căci, care funcționar sau profesio­nist va putea cădea la învoială cu, proprietarul asupra chiriei, când »i în Cameră să respingă acest am­­b­ sv­ent, care e in flagrantă contra­dicție cu spiritul legei și intențiunea bună a legiuitorului de a ocroti pe cei slabi. Iar dacă primesc acest amenda­ment să voteze era aliniat la el In sensul ca­ toți chiriașii cari fac ex­cepție dele dispozițiunile art. 5 site 'ere să facă executie și dela dispari­­ția Edo acestui amendament, altfel majoritatea acestei categorii de chi­riași va fi aruncată pe drumuri de proprietari, EDEM PREOTUL. CH. NICUbiídtiU ales episcop al Buzăului Un ostaș nenorocit O vizită dureroasă In ultimul timp, solicitată de d. Ștefan Lăzărescu subșef de birou în direcția geniului din ministerul de răz­boiu, direcțiunea ziarului „Di­mineața" a deschis o listă de sub­scripție pentru tânărul ofițer Ion Teodoru­m­bolnatvit da pleurezia, degenerată la tuberculoză, în și din cauza serviciului. Inbolnăvit în timpul reîntoarcerii din Moldova, sublocot. Teodoru a căzut la pat in Noembrie 1922. Tre­cut la pensie din oficiu, nenoroci­tul, e azi absolut fără nici un spri­jin, întrucât amânările regulamen­tare nu ingâdue să i se servească nici un ban. Tuberculoza de la plămâni îi rui­nează și un picior și astfel, neferici­tul ostaș, din băiatul frumos și plin de viață de altă dată (vezi fotografia de mai sus), a rămas numai o um­bră pe care singură o îngrijire de a­­proape ar mai putea-o aduce la viață. Cum direcțiunea ziarelor noastre m’a delegat să duc nefericitei victi­me a datoriei, obolul Inimilor mi­loase­­­­ anonime sau nu — am în­mânat, fiind însoțit de d. Ștefan Lă­­zfirescu, Vineri 80 Martie, suma de 6000 lei strânși până In acea zi prin bună­voința cititorilor. Măturisesc că nici odată n’am trecut printr'o clipă mai dureroasă. Abia respirând, cu piciorul aproa­pe de amputare, sublocat Teodoru, avea, în ochi acea mulțumire și a­­cea recunoștință, «are­m răsfrân­­­gea pe deamtregul asupra celor ce și-au dat obolul unui Met anonim cu încrederea că fac o faptă bună. Mi-a strâns mâna înfrigurată boală cu pornirea omului indărătn d in speranță, încât a trebuit să-mi întorc ochii spre a găsi răgazul ne­cesar unei încurajări și cuvenite și așteptate. Remițând auhlopot Teodoru suma adunată de noi până Vineri 30 Martie am fost rugat că exprim mulțumiri tuturor căior, cari răspunzând la a­­pelul ziarului nostru, au venit la ajutorul lui, făcând ele îndrepte e­­fectele fomkalism­alul oficial de pe urma cărui« bietul sub­lo>cotent ar trebui să renunțe la existență. „Dimineața“ continuă să țin des­­chisă lista de subscripție în credin­ța că va aduce o ajutorare și nete­de­­șt- o nedreptate. SUBLOCOT. ION TEODORU

Next