Dimineaţa, iunie 1923 (Anul 20, nr. 5950-5978)

1923-06-10 / nr. 5959

t BUCUREȘTI, Sărindar 9-11 -41 pagini­i Ferict­­r 1904 ie Const. MILLE Pacea, lumii asa cum o vede Lloyd George Și astfel după cum va trebui să ajungem a o vedea cu toții câți credem că numai liniștea îndelungă și libertatea deplină pot duce Eu­ropa la liman. Orice război nou va arunca vechiul continent într’o prăpastie din care mi-i teamă că nu va mai eși în vecii vecilor. Două vetre mari de jăratec mai dăinuesc astăzi în Europa de unde poate porni iarăși un foc distrugă­tor,­ și cel de pe urmă: Rusia și Germania, adică conflictul globului întreg cu Rusia și conflictul franco­­german. Dacă acestea se vor aco­peri de cenușă rece pacea univer­sală va fi asigurată. Restul de­scântei răzlețe nu contează decât doar în cazul unei încingeri gene­rale. Lloyd George, unul din oamenii cei mai clar­ văzători, mai energici și mai înțelepți din câți, in vremea din urmă, au condus destinele po­poarelor, a căzut de la putere fiind­că se încumetase a­poi să desăvâr­șească pacea dintre Franța și Ger­mania pe căi de tranzacție și de bună înțelegere fără no­i ciocniri. Se pare că, crezută prea îndrăz­neață și primejdioasă, politica a­­ceasta va trebui reluată. Nădăjdu­im că chiar și Franța se va convin­ge de acest lucru. Putem prevedea, sau cel puțin spera, că opinia publică franceză evoluează și ea în acest sens. Fum­­­ă bună­voință din partea Germa­niei și Occidentul va intra în pacea definitivă. Mai rămâne Rusia. Cu ea ches­­e mai grea, căci aci pacea nu e de ordin războinic, militar, ci de ordin social. O jumătate de conti­nent se teme de ideile celuilalt. Bolșevismul stă ca un nor negru la orizontul Europei și fiecare duce grijă de trăsnetele, grindina și u­raganul ce pot porni dintre acolo­— dar dacă Europa e coaptă cumva pentru o revoluție socială, ea poate surveni tot așa de lesne dinăuntru ca și din afară. Iar dacă nu-i, pri­mejdia e închipuită. Nu propagan­da poate produce undeva o revo­luție ci condițiile sociale și politice proprii ale fiecărei țări. De­ aceea Lloyd George a avut cu­rajul să pue chestia foarte clar și neted. Putem face cu toții pace cu Rusia, chiar bolșevică, și relua le­găturile normale cu ea, mai întâi fiindcă nimeni n’are dreptul să im­­pue unui popor alt regim decât a­­celea pe care-l cere­ i el — vorbim de popoarele cele mari, bine înțe­les — și al doilea că Europa a tre­cut de mult prin faza autocrației absolute care singură e în stare să producă o mișcare de genul celei rusești. Altoite, în 1688 Anglia, in 1789 Franța, în 1848 restul țărilor, ele nu se mai pot teme de reveni­rea unor astfel de vremuri și de evenimente. Mai curând ar câștiga teren re­voluția dacă mizeria va continua să bântue masele, și lipsa unei păci cu Rusia mai lesne va agrava des­­echilibrul nostru financiar și econo­mic al tuturora. O pace generală, fie și cu Lenin și Trotzky, va fi de­sigur favorabilă refacerei Europei, deci tocmai cu efect antirevoluțio­nar. Odată ideia aceasta bine clarifi­cată și expusă de un om ca Lloyd George, cu hotărârea și curajul lui obișnuite, ea va cuprinde in curând toate mințile și situația normală se va stabili peste tot globul prin pa­cea cu Rusia sovietică recunoscută de toți în mod oficial. Avem nădej­dea că nu va trece mult și ideia a­­ceasta se va înfăptui. Altminteri e prăpăd. i. TEODORESCU 6 spratMfi tsteipelsR * la Budapesta Contele Bethlen contre Micei Antante Pretinse făgăduieli teritoriale ale Cehos­lovaciei și Iugoslaviei BUDAPESTA. 8 iunie. — In șe­­­­dința de est a Camerei, deputatul Andor Szakács a adresat primului ministru, contele Bethlen, o interpe­lare, asupra călătoriei sale la Roma, Londra și Paris. N­enumitul deputat după ce a con­statat că contele Bethlen nu a obți­nut nici un rezultat de fapt și că greutățile cu care Ungaria are acum de luptat se datoresc în mare par­te sistemului după care e guvernată acum, a continuat astfel: Dacă primul ministru refuză să trateze cu statele vecine, pentru că Ungaria nu vrea să se înjosea­scă,—oare înjosirea nu e tot atât de mare dacă tratează cu comisiu­­nea reparațiunilor, din care fac f parte și reprezentanții acestor State ? ” Și deputatul Szakacs întreabă: Este adevărat că Italia persistă a cere ca Ungaria să plătească re­­paratiuni? Și ce atitudine are guvernul fa­tă de chestiunea reparatiunilor a­­cum, când în timpul alegerilor con­tele Bethlen a declarat că orice gu­vern ungar care ar lua asupră­ și resparatiuni ar comite o trădare. Apoi interpelatorul a mai în­trebat : „Este adevărat că șahii, în tratativele pe cari le-au avut mai de mult cu guvernul ungar și apoi pe alte căi, au manifestat de repetite ori din toamna anu­lui 1920, dorința lor de a face concesiuni teritoriale Ungariei, în cazul efind ar ajunge cu dânsa la o complectă înțelegere? „O asemenea întrebare a a­­dresat deputatul Ballu în prima Adunare Națională guvernului de atunci, care i-a răspuns că nu poate vorbi de tratative cari­ sunt în curs. i „Mai întreb ! „Știe primul ministru că și Jugoslavia și-a manifestat dis­poziția, ca in cazul când ar a­­junge ki un acord complect in Ungaria, să ne retrocedeze anu­me teritorii locuite de unguri? „In conferință, este primul mi­nistru dispus să recunoască, cum că este o datorie urgentă a gu­vernului, ca să Indrumeze trata­tive cu Mica Antantă, pentru re­zolvarea tuturor chestiunilor pen­­dinte ?" __________ Odiseea operei lui Magnificentius DE LA CAMERA LA PREFECTU­RA POLITIEI — D. Magnificentius „Imperatorul ar­telor" a executat un tablou intitulat „Realizarea triumfului României Traiane" — tablou pe care de 7—8 zile il avea expus în sala de Intrare a Camerei lângă sala de lectură. Un număr de deputați au alcătuit un proect de lege, din inițiativă par­lamentară, prin care președinția con­siliului de miniștri era autorizată să ceară, iar ministerul de finanțe sfi­dea fondurile necesare pentru repro­ducerea acestui tablou, care să fie distribuit tuturor Instituțiilor publi­ce din țară. Aflând de aceasta, d. Ionel Brătia­nu a refuzat să-și însușească proep­­tul de lege. Atunci d. Magnificențius a desemnat pe tablou un Înger care împlântă pe numele d-nnt Ionel Bră­­tianu, nume ce figura pe tablou, un cuțit. Și cu acest adaos de de­semn a adus și erl tabloul la Came­ră, unde l'a expus. Chestorul Camerei a expulzat a­tunel pe d. Magnificec țins cu tablou cu tot, din sala de Intrare a Came­rei, și l'a trimes la Prefectura pep fief Mâine pagina Copiilor cu fotografii de ale șco­­larilor silitori Premiile gratuite ale ziarului »Dimineața”­­ —­ 1 tV"1 — „ Cum se va proceda cu cupoanele stând se va face tragerea premiilor luări auiriri pe­ntrui cititori Peste câteva zile se indice pri­ma serie de cupoane cari dau cititorilor noștri dreptul să parti­cipe la marile premii oferite de ziarul „DIMINEAȚA". După cum se știe, 90 (nouăzeci) de cupoane CONSECUTIVE dau dreptul la CINCI bonuri de partici­pare la tragerea premiilor. Cupo­nul cu No. 90 urmând să apară în „DIMINEAȚA“ cu data de Dumi­nică 17 Iunie, dăm de pe acum ci­titorilor lămuririle necesare asu­pra predării cupoanelor și asupra tragerii premiilor. * Cititorii cari pe ziua de Duminecă, 17 Iunie­, vor avea adunate SO de cu­poane consecutive, — a­­dică toate cupoanele de pân’ atunci — le vor ex­pedia, în plic recomandat, pe adresa care o indicăm mai jos. Ei vor primi, în schimb, din partea admi­nistrației noastre, cinci bonuri de participare în trainere. * Cititorii cari n’au izbutit să-și procure regulat toate numerile din „DIMINEAȚA“ și cărora le lipsesc unele cupoane, nu-și vor pierde dreptul de a participa la premiile noastre. Cum tragerea acestor premii va începe la mijlocul lunei Septem­brie, am decis ca cititorii cărora le lipsesc cupoane să-și poată com­plecta numărul de 90 CUPOANE CONSECUTIVE. Ei vor avea drep­tul să adauge la cupoanele din se­ria de până acum numărul necesar DE CUPOANE DIN SERIA II-a A CĂROR PUBLICARE O VOM ÎNCEPE DUPĂ 17 IUNIE. Cititorii cari n’au colectat de la început cupoanele și pierduseră prilejul de a participa la premii, vor putea, cu chipul acesta, parti­cipa și ei la tragerea din luna Sep­tembrie. Ei vor aduna de acum îna­inte 90 de cupoane consecutive, din seria II. Cititorii cari au adunat cele 90 de cupoane din seria I, continuând a strânge și cupoanele din seria II-a, vor avea avantagiul că în loc să participe numai cu CINCI bo­nuri, vor participa cu ZECE bonuri, ceea ce le sporește foarte mult șansele de câștig, cu 40 bonuri, după cum va fi abo­nat pe șase luni sau pe un an. S’a început construc­­ția caselor Iată acum și câteva amănunte asupra premiilor. Societatea comunală de con­­structiuni de Locuințe Eftine, de sub preșidentia d-lui dr. Costi­­nescu, primarul Capitalei, a înce­put, de acum opt zile, lucrările pentru construirea caselor, pe cari le oferim ca premii. Planurile pe cari le-am publi­cat au suferit o importantă mo­dificare în sensul dorințelor ex­­­primate de unii din cititorii noș­tri: încăperile au fost mărite și s-au adus unele îmbunătățiri pe cari cititorii noștri­ le vor aprecia. Vom publica în curând nouile planuri. Casele se construesc în stră­zile : Două în CARTIERUL FILAN­TROPIA, strada Boiangiu (tramvai No. 20); Două în CARTIERUL DUBEȘTI strada Raionului (tramvai No­. 11 și N. 5, prin Dudești și Călărași). Trageerea paginil­or La mijlocul lunei Septembrie vom face tragerea1 pfirasi crea­ și a unei părți din celelalte pre­mii cari, după cum­ se știe, se compun din : Un dormitor comple­t; O sufrage­rie complectă: O instalație complec­tă de­ baie; 2 pluguri cu o brazdă; 2 pluguri cu două brazde; 5 pluguri de vie, de cea mai bună calitate. Prim­a marcă; O mașină de cusut de picior; 5 bucăți șifen l­a calitate; O blană de vulpe; Un serviciu com­plect de masă; 3 biciclete. Un premiu­­n numerar de 50.080 lei. In afară de aceste premii abonații ziarului „Dimineața“ sunt asigu­rați contra accidentelor de tren și tramvai. Toți abonații primesc în mod gra­tuit o poliță de asigurare in contra accidentelor, din partea Societății „Generala“ în valoare de 100.000 lei. In caz de accident care ar provoca moartea: 50.000 lei in caz de acci­dent care ar provoca invaliditate. Gustul unui abonament: 350 lei pe un an; 200 lei pe 6 luni. Alte premii Celelalte trageri vor urma la intervale scurte pe cari le vom anunța ulterior. La toate aceste trageri ulteri­oare vom adauga, de fiecare dată, nouă premii. Astfel putem anunța de pe a­­cum că am cumpărat un mare teren la Bucureștii-Noi, din care vom oferi ca premiu gratuit, parcele pentru construirea de lo­cuințe­ De asemenea vom da ca pre­miu o secerătoare în valoare de 80­ 000 lei și alte multe premii de valoare, cari se vor anunța de fiecare dată. Cum se vor expedia cupoanele Cititorii din provincie vor trimite cupoanele, un plic recomandat, pe urmă­toarea adresă t Căsuța poștală No. 435 Premiile ziarului „Dimineața“ Bucure«!! Cititorii din Capitală le vor depune in cutiile a­­nume aranjate la Admi­nistrația ziarului Dimi­neața, str. Sărindar No. 9. Honurile de participare la tragerea premiilor le vom expedia, in plic, la domiciliul cititorilor, pe adresa indicată de ei. Abonații Lămuririle de mai sus privesc numai pe cititorii cu numărul. A­­bonatii sunt scutiți de toate aces­tea, ei posedând bonurile cari le-a fost eliberate odată cu achi­tarea abonamentului. Abonamentele cu premii se vor primi până în preziua tragerii pre­miilor. Oricine se va fi abonat, până in acea zi va avea­­ dreptul să­pârti­ei*“ 1« IXSSgM cu U Mlui 0 tirmă misterioasă în Basarabia Soția caporalului Avram Z. Adolf din reg. 4 vânători, compania 7-a cu garnizoana în Hotin a fost în­științată ca soțul său, pe când se înapoia de la București, a fost ata­cat de necunoscuți și omorît în co­muna Komarova, din Hotin. Cadavrul a fost găsit pe câmp de niște copii; înștiințarea aceasta o face soției decedatului plutonier-major Leon­­drici Nicolae, care crede că, numitul caporal a fost omorât de o bandă de tâlhari. In scrisoarea către soția caporalului ucis plutonierul­ arată însă că la acea dată, de 30 Mai a. c. nu e încă sigur informat de modul cum s-a comis crima. E probabil că de la 30 Mai până azi regimentul di­n care făcea parte victima să fi stabilit toate amănun­tele acestui omor. Un an de la căsătoria Suveranilor Jugoslavi Regele Aexandru și Regina Maria Er­ impBanist un an de la căsătoria Priss­­..^•ssel­l € arieapa­m ragele Alexandru al Jugo­­liouftgfl'L , \ * &MUL­ICK - No. 59­5$ Duminică 10 iunie 1923 1 Leu exemplarul in țară, 3 Lei exi in'străinătate ' Noul regfim al grâului Exportul vilelor, orașelor și castavalelsii Importantele hotărâri ale Consiliului economic al guvernului Eri dimineață la orele 9, la locu­ința d-lui ministru Alex. Constanti­­nescu, s-a întrunit consiliul economic al guvernului, convocat spre a lua în discuție și a decide asupra nou­lui regim al grâului cât și asupra exportului vitelor, ouălelor, cașcava­lului și grăsimilor. Au luat parte la ședință d-ni­: Vin­­tilă Brătianu, ministrul finanțelor, Alex. Constantinescu, ministrul do­meniilor, general Văitoianu, minis­trul de interne, Vasile P. Sassu, mi­nistru de industrie și comerț, gene­ral Moșoiu, ministrul comunicațiilor și Tankred Constantinescu, directo­rul general al căilor ferate. CONSIDERENTELE MODIFICĂ­RII REGIMULUI Consiliul economic ținând seamă de toate obiecțiunile ce s’au adus Împotriva restricțiunilor actualului regim al grâului și de dezideratele exprimate de către reprezentanții producătorilor, de reprezentanții din parlament al partidelor politice din opoziție cât și de reprezentanții di­­feritelor categorii sociale, a hotărât să accepte modificarea regimului ac­­tual și să dea grâului o valoare mai mare ca până acum în nădejdea că această majorare a valorii lui va determina mărirea producției. PREȚUL MAXIMAL AL GRÂULUI In consecință, Consiliul economic al comerțului e de părere ca prețul maximal al grâului să se sporească cu 15 mii de lei la­ vagon adică, pre­țul actual de 30 de mii de lei, în ca­re intră și prima de 5 mii de lei la vagon, să se ridice la 45 de mii de lei vagonul, fără nici o altă primă. Se notează că prețul maximal cerut prin memoriul Uniunei sindicatelor agricole, prezentat guvernului de către d. Garoflid, a fost de 60 de mii de lei vagonul; consiliul nu a admis acest preț propus socotind că tran­ziția de la un preț la altul imbue să fie mai lentă și să nu provoace scumpiri brusce prea mari. COMERȚUL GRÂULUI IN IN­TERIOR Circulația grâului în tot cuprinsul țărei, precum și comerțul cu grâu vor fi complect libere. Nici o transac­­ție nu va putea fi împiedicată și nici o altă taxă comunală, județeană sau de orice fel, nu va putea fi pusă. PREȚUL FAI­EI Corespunzător noului preț maxi­mal al grâului, Consiliul e de părere ca la pâinea neagră de calitatea I-a, pentru grosul populației să se fixeze un preț maximal care să nu întreacă suma de 4 lei și 50 de bani pâinea. In acest scop morarii vor fi obligați ca din întreaga canti­tate de grâu intrată în moară să extragă 50 la sută făină pentru fa­bricația pdinei comune ; restul de 50 la sută va fi lăsat la dispoziția mo­rarilor atât în ce privește felul ex­tracțiilor cât și prețurile de vân­zare ale sorturilor de făină extrase. Dacă la caz se va dovedi că mora­rii abuzează de această libertate la vânzarea cotei de 50 la sută, minis­terul de Industrie, pe baza dispozi­­țiunilor din noua lege a speculei, va reglementa atât felurile de extracție cât și diferitele sorturi de făină, sus­­pendând măsura liberatoare de mai sus. Aceste hotărâri ale consiliului eco­nomic având caracterul unui aviz, rămâne ca d. ministru al industriei să facă un referat către consiliul de miniștri care se va pronunța în ul­timă instanță fixându-și data când va intra în vigoare noul regim. Jur­nalul consiliului de miniștri va ține loc de regulament, iar infracțiunile de regulament vor fi pasibile de sancțiunile prevăzute în legea spe­culei. EXPORTUL GRÂULUI In ce privește exportul grâului, dată fiind producția redusă a nouei recolte, el va rămâne și anul ace­sta prohibit, cum de altfel a cerut și Uniunea sindicatelor agricole cât și morarii. Pentru anul agricol viitor însă, Consiliul economic va proclama principiul libertății exportului de grâu ca și al celorlalte cereale, dacă semănăturile vor întrece 2 milioane de hectare cât trebuește pentru alimentația internă și pen­tru însămânțări. Procedând astfel, guvernul vrea să dea cheia exportului de grâu în chiar mâna producătorilor deter­­minându-i, atât în interes propriu cât și general să semene grâu peste necesitățile interne. EXPORTUL VITELOR In chestiunea exportului de vite, consiliul economic având în vedere MOMt­dIM dawraUtol aratta! MU­muri de economie națională a cărei valorificare poate constitui una din cele mai mari bogății ale țării a opi­­nat pentru libertatea complectă a exportului fără contingentare și FARA PERMISE de export. Pe de altă parte pentru a proteja consumația internă și a împiedeca urcarea prea mare a prețurilor în interior, comisiunea superioară va­mală va fixa o taxă de export care va fi probabil de 6 mii de lei de orca cap de vită. Indiferent de mărime. Din fondul acestor taxe se va îm­bunătăți și situația materială a func­ționarilor și pensionarilor Statului care formează una din categoriile de muncitori, ale cărei venituri nu au crescut in proporție cu scumpi­rea vieții. EXPORTUL PORCILOR SI GRA­­SIMILOR Pentru ocrotirea consumației in­­­terne, consiliul economic e de păre­re ca porcii și grăsimile să rămăn­t în actualul regim de prohibiție. EXPORTUL OUALOR Privitor la exportul de ouă, consi­­liul a admis același principiu ca și la vite, adică libertate complectă de export, fără contingentare și PARA PERMIS dar cu o taxă vamală care va fi probabil de 2 lei la bucată în loc de 0,60 de bani cum a fost până acum. In același timp, exportul de ouă nu va fi admis decât în intervalul de la 1 Mai și până la 1 Noembrie. . EXPORTUL CAȘCAVALULUI Deși consiliul economic s’a decla­­rat in principiu pentru libertatea exportului de cașcaval, totuși ca să împiedece scumpirea laptelui și brânzeturilor a opinat ca toate va­­rietățile de cașcaval să rămână pro­hibite. Se face o excepție unică și de singură dată pentru cașcavalul grecesc din vechea recoltă, ai cărui producători, din cauza alterarea caș­cavalului, sunt amenințați de mari pagube. Aceștia vor putea, insă numai în Interval de o lună și jumătate, să exporte stocurile existen­te, plătind o taxă vamală de 45 de lei la kgr. sau de 450 de mii de lei la vagon. Toate deciziunile de mai sus, luata de consiliul economic în ședința sa de ori, rămâne să fie formulate și precizate de ministerul de industria și comerț, într-un referat ce se va su­pune neîntârziat consiliului de mi­niștri căruia ii incumbă și grija de a lua măsurile necesare ca fraudele și abuzurile comise până acum în mai toate chestiunile de export, să nu mai continue și dispozițiunile luate mai sus să nu fie eludate de cei interesați. Th. V. * mul» « im---------------­ Chestia Basarabiei în par­lamentul francez Paris 8­ (Rador). — In conferința președinteie­,­3* de grupuri ai Camerei de­putaților, s’a hotărât a se înscrie în curând la ordi­nea de zi un proiect de lege aprobând tratatul relativ la Basarabia. Pe tot timpul sezonului de băi, primim abona­mente la „Adevărul“ și „Dimineața“ cu cei 30 Bas» nap. ZIARUL „DIHIHEfIȚA“ CUPON DE PREMII No. 83 c 90 de cupoane consecutive predate Administrației "zia­rului „DIMINEAȚA“, dau dreptul la CINCI BONURI pentru participarea Citito­rilor la tragerea marilor premii gratuite inclusiv patria «ase noi, acordate cititorilor noștri Păstrați sees! Cupon

Next