Dimineaţa, noiembrie 1923 (Anul 20, nr. 6103-6131)

1923-11-26 / nr. 6127

BUCURISII, Sărindar S-11 10 pagină fwßat ír 1904 de Const. WILLE Demisiunea guvernului german Reichstagul a dat d-lui Strese­­mann un vot de neîncredere. Can­celarul acesta, care venise la câr­mă, sprijinit de cea mai formida­bilă coalițiune, pleacă părăsit până și de proprii săi amici. El lasă ur­mașilor săi o moștenire mai grea decât cea pe care i-a lăsat-o lui d. Civio. Căci la dificultățile enorme, lăsate de acesta, Stresemann a a­­dăugat altele, de ordine politică in­ternă, cari pun Germania în fața dictaturei sau a războiului civil. Ce va urma? S'a crezut un moment că d. E­­bert, președintele Reichului, va a­­corda d-lui Stresemann dizolvarea. Afirpă ultimele apucături reacțio­nare ale cancelarului acum căzut, aceasta-i puțin probabil De altfel numai alegeri ii lipsesc acum Ger­maniei! Rezultatul lor nu ar putea fi decât un succes, al partidelor, al curentelor extreme. Partidele mijlo­cii, cumpănite, ar fi măcinate intre comuniști și pangermani. Probabil că președintele Reicha­­n va căuta o nouă combinațiune ministerială. Nu ar fi decât natural ca să se adreseze elementelor de­mocratice, social-democraților poa­te. cari sunt partidul cel mai impor­tant. Dar nu e cu [totul exclus idd un guvern al dreprtd. Din cercurile democratice i s’a suggerat d-lui Ebert această relere. Fiindcă e mult mai ușor a face opoziție decât a guverna, unii democrați au cerut ca să fie adusă si dreapta la cârmă, unde, în fața nevoilor inexorabile și a realităților interne și externe, să fie pusă să înfăptuiască făgă­­dudenie ei nebune, ruperea trat­atu­lui de­­ Versailles, revanșa, monar­h­ia, bunăstarea economică și fi­nanciară, — tot lucruri imposibile, cari ii vor frânge repede si defi­nitiv gâtul și vor pune capăt legen­dei, că ce ri am putut partidele de­mocratice, ar putea cere reacțio­nare. Evident că experiența aceasta nu ar fi fără de serioase riscuri și Pri­mejdii, dar se vede că poporul ger­man nu-și poate câștiga maturita­tea politică, decât dând potirul su­ferinței până la fund. r. B. Prințul Vladimir Gh­ica preot catolic „Catholic Herald“ dela 10 Noem­­brie, publică următoarea notiță asu­pra prințului Vladimir Ghica: „Prințul Vladimir Ghica a fost hirotonisit preot de către cardinalul Dubois, in capela Lazarițiilor din Paris Prințul care e acum In vâr­stă de 55 de ani, aparține uneia din cele dintâi familii din România. Descendent direct din vechii voe­­vozi ai Moldovei, el este frate cu fostul ministru al României la Pa­ris și Roma. „Acum câtva timp s'a convertit la catolicism ți ți-a devotat viața carității. A înființat un spital la București, încredințând conducerea lui unor surori de caritate. A publicat de curând o carte intitulată ,,Prac­tica filantropiei“, care a fost mult comentată. „La ceremonia preoțirii au luat parte fratele prințului, mulți fran­cezi și români, mai ales membri ai corpului diplomatic. Monseniorul Deploige, care este ți senator bel­gian și rector al Universității din Louvain, a participat de asemenea la ceremonie. „Cardinalul Dubois a mai numit preot pe colonelul Paul de Rubhbre de l'Epinoir,­ care a fost numit vi­car al bisericei Ste Clotilde din Pa­ris“. Războiul­ui revoluția rusă prezise de Krivoșein Senzaționalele destăinuiri ale prințesei Paley Prințesa Paley, care începe în Jievue de Paris“ publicarea unei nouă serii de amintiri din Rusia, lin ajunul războiului, povestește o ciudata profeție pe care i-a făcut-o n primăvara anului 1914, Krivo­­șein, un fost ministru al agricultu­ri. Aceasta se petrecea in cursul KRIVOȘEIN unei plimbări cu vaporul pe Neva și draga­ prințesa vorbea cu Krivoșein despre Paris, ministrul spuse deo­dată : RĂZBOIUL ȘI REVOLUȚIA PREZISE „In curând nu veți mai avea timp să regretat! Parisul. Orizontul po­litic se Întunecă din ce in ce mai mult. După anumite semne, e imi­nent un război. Cum va izbucni ? Care va fi pretextul Germaniei? Ni va declara aceasta Rusiei sau Fran­ței, sau amândurora ? Consecințele lui vor fi Înspăimântătoare. Aici la noi, în Rusia, afacerile merg prost. Propaganda revoluționară își conti­nuă opera sa ascunsă, rea, distru­gătoare,­ și dacă din nenorocire vom avea război, trebue să ne temem de revoluție. Și atunci, atunci va fi grozav! Revoluția nn Rusia va mă­tura totul in drumul său, ea nu va menaja pe nimeni și nimic, nici chiar pe aceia cari o vor fi provo­cat Poporul fără frâu va arâta toată anarhia asiatică ce-o poartă n suflet. Aduceți-vă , aminte de cu­rintele lui Pușkin : „Să ne păzeas­că Dumnezeu de o revoltă a popo­­rului, smintită și fără milă!“ .) ALIANȚA SECRETA PENTRU APARAREA TRONURILOR P­rințesa Paley îl întrebă pe Kri­­voșein de ce crede că e posibil un război, istorisind că la anul prece­­dent, la Carlsbad, un austriac foar­­­te bine informat, contele St li spu­­­­sese, că oricât de strânsă ar fi alian­­­ța intre Rusia și Franța, mai exis­tă o altă alianță, cu adevărat secre­tă, intre trei monarhi, împărații Rusiei, Germaniei și Austriei, pen­tru siguranța tronurilor. „Dacă unul din noi trei are neno­rocirea de a merge contra celorlalți doi, un război va fi inevitabil și tronurile se vor prăbuși“. Krivoșein răspunse prințesei că nu știe nimic despre această alianță, adăugă insă, că ea chiar dacă exis­tă, ambiția germană, care vroia să fie stăpâna lumii, ambiție susținu­tă de vorbăria împăratului Wil­helm, precum și da dorința sa de a deține mereu primul rol, va Împin­ge lucrurile la extrem. ȚARUL NICOLAE PREVENIT Prințesa Paley mai istorisește de asemeni că in Februarie 1913, Duraovo, atunci ministru de interne prezentă tarului un raport, In care acesta conjura pe Împărat de a evita orice război cu Germania, războiu care ar avea consecințele cele mai dezas­truoase .1 Duroovo, evocă și el a­­menințarea unei grozave revoluții După nouă ani de zile, profeția a­­ceasta a lui Krivoșeii e cu adevă­rat impresionantă. Războiul voit și început de Germania, revoluția, ca­re a măturat totul la drumul său, precum și tronurile celor trei împă­rați, cari s’au prăbușit... ■ ■ [UNK] in— Cazul șefului siguranței din Arad PARCHETUL A LANSAT MAN­­DAT DE ARESTARE ARAD. 24. —" Astăzi s’a lansat un mandat de arestare in contra șefului siguranței locale, d. Hara­­lamb Popescu, care actualmente e absent din Arad. In acelaș timp s’a ordonat să se pue sechestru pe în­treaga avere a urmăritului. După informațiile pe care le a­­vem, d. Haralamb Popescu a ple­cat la București, unde intenționa să se prezinte singur Parchetului. Astăzi! Dimineața­ Copiilor Q ^N­acto astlei Popia mentul — Soba asta face gălăgie multă, d­ar nu încălzește ■ [UNK] [UNK] * • Cum a capitulat Ludendorff Cuvântul de onoare al fostului generalism e numai provizoriu Generalul Ludendorff a declarat ziarului Muenchener Neueste Nach­richten că cuvântul de onoare pe care îl dase, de a nu lua parte la lovitura de stat, nu trebue să fie înțeles în sensul că ar fi renunțat pentru­ í id­lezpnp ?. gard­e»«* »în . o mișcare ultra-nationalista ; din con­tra, rămâne convins că singur tri­umful acestei mișcări va scăpa Ger­mania din situația sa actuală. Dân­­du-și cuvântul de onoare, a promis numai a se depărta provizoriu de Wünsch și de a nu participa la ten­tativele îndreptate împotriva gu­vernului bavarez, însă numai pen­tru timpul cât va dura ancheta. Se povestește în privința atitu­­dinei lui Ludendorff în timpul lup­telor, cari au avut loc la Münich, următoarea anecdotă : Fostul generalissim mergea în fruntea trupelor care voiau să pună mâna pe ministerul de război, când Reichsw­ehrul deschise foc asupra ’"T­P' S' -Tț O Ludendorff s’ar fi aruncat jos la pământ în stradă, făcând pe mortul cu atâta insistență că n’a băgat de seamă nici măcar când i-au fugit partizanii. Ofițerul Reichswehrului, care comandase foc, s’a apropiat atunci de generalissim, atingându-i cu vârful săbiei umărul și spunân­­du-i numai: „Domnule general, sun­teți prizonierul meu“. Ludendorff se ridică atunci și urmă docil pe ofițerul Reichswehrului. Tratativele noastre cu statele vecine Placarea delegatiunei româna la Tiraspol.­Lucrările subcomisiunei financiare româno-ungare. Stad­ul tratativelor cu bulgarii Cei trei delegați și anume d-nii Gh. Crisodorescu, dr. Mantu și Ră­ducanu Popescu, însărcinați de gu­vernul român să trateze cu dele­gația rusă stabilirea unei înțele­geri pentru schimbul de mărfuri între România și Rusia, au pără­sit aseară Capitala. Delegația se va duce la Tiraspol unde va avea loc întâlnirea cu de­legația rusă. Prima ședință de reluare a tra­tativelor se va ține, după cum s’a convenit. Luni dimineața. NUMAI SCHIMB DE MĂRFURI După cât se pare delegațiunea română a primit instrucțiuni să ac­cepte schimbul de mărfuri dar prin­­­tr’o modalitate care să nu fie con­diționată de numirea unor oficii consulare sau altor reprezentanți oficiali Dacă delegația sovietelor va accepta la rându-i această mo­dalitate, nici o altă chestiune difi­cilă nu mai stă în calea tratati­velor. NEGOCIERILE CU UNGURII Sub­ comisiunea financiară ro­­mâno-ungară a continuat ori după amiază, la ministerul de finanțe, lucrările sale. Ședința a fost prezidată de d. Dem. Gheorghiu, secretarul gene­ral al ministerului de finanțe. Potrivit programului fixat pri­ma chestiune ce s'a pus în discuția subcomisiunei este chestiunea de­pozitelor băncilor și cetățenilor ro­mâni aflate la băncile și instituți­ile din Ungaria. Tratativele asupra acestei chestiuni vor urma și în ședințele viitoare. ° ' . Luni se întrunește la ministerul de comunicații o comisiune com­pusă din d-nii: inginer inspector general Brăileanu, directorul ge­neral al c. f. r. particulare, inginer Opreanu (dip. partea României) Lucaci și Pétefi (din partea Unga­riei) pentru a trata toate chestiu­nile de convenție din zona fronti­erelor. Se vor discuta chestiunile șose­lelor,­ a liniilor ferate cât si a co­municației pe apă. TRATATIVELE CU BULGARII In ce privește tratativele cu de­legatiun­ea bulgară ele sunt aproa­pe­­ de sfârșit. . Dri dimineață a avut loc la mi­nisterul de finanțe o nouă ședință în care s-au discutat numai ches­tiuni de amănunt. Se crede că in câteva zile lu­crările acestei comisiuni vor fi ter­minate, d-1 Mincoff, președintele delegației­ bulgare trebuind să ple­ce la Sofia. După cât aflăm înțelegerea cu bulgarii poate fi considerată, vir­­tualemtne, încheiată. — b­. v. Ce populație are Capitala După fișele celor 36 circumscrip­ții polițienești din București rezultă că populația orașului este azi de 612.890 indivizi, între care 210.685 bărbați, 191.853 femei și 210.342 co­pii . A 27-a sesiune a Ligii Națiunilor PROGRAMUL NOUEI CONFE­RINȚE Leafield, 24. — La 10 Decem­brie va fi convocată la Geneva a 27-a sesiune a Consiliului Ligei Na­țiunilor. Printre chestiunile mai importante înscrise în program fi­gurea­ză raportul comitetului spe­cial de juriști privitor la interpre­tarea pactului națiunilor, precum și altor articole din legea interna­țională, toate aceste puncte fiind ridicate cu ocazia diferendului ita­lo-grec. Pe lângă aceasta, consi­liul se va ocupa și cu studiul ra­portului comitetului financiar al Li­gei referitor la restabilirea finan­ciară a Ungariei. Comitetul Juriștilor cari se vor în­truni pentru întâia dată in Geneva la 4 Decembrie va fi compus din re­­prezentanți ai imperiului britanic, Franței, Italiei, Japoniei, Spaniei, Suediei, Belgiei, Braziliei si­­ Unga­riei; lord Buckmaster va reprezin­tă imperiul britanic. alte plângeri Numărul scrisorilor pe cari le primim de la cititori, pentru a se plânge de starea curățeniei Capita­lei, crește mereu. Astfel mai mulți cititori ne scriu acuma că strada Bordeelor, care fa­ce legătura între străzile Heliade și Florilor nu este canalizată. Această stradă, în lungime de numai 60 me­tri are toate casele noi, curate, are apă și gaz aerian, dar nu are canali­zare. Din această cauză strada este mereu murdară și exală un miros pestilențial, primejduind sănătatea locuitorilor. Aducem la cunoștința Primăriei și această plângere, care ar putea fi cu ușurință satisfăcută, fiind vor­ba numei de 60 metri. Cu­­ astă ocazie ne întrebăm da­că pr„ Aria n’ar putea cere și con­tribuții locuitorilor pentru astfel de lucrări Ar putea fi convocați proprietarii și chiriașii din acea stradă și să li se ceară să contri­­bui cu jumătate din prețul costului, primăria obligându-se in schimb să înceapă imediat lucrările. In multe județe țăranii au dat ei, cei dintâi, ex­emlul„ constru­țind școli. Poșta cere­ noilor abonați la telefon un avans de 7­000 lei. la con­tul instalării și abonamentelor vii­toare. N’ar putea oare și comuna face a­­celaș lucru pen­ntru canalizări și alte lucruri similare ? Cancelarul Austriei va veni la București Viena 24. (Rudor). — „Neue Freie Presse“ află că cancelarul Seipel și ministrul de externe Grün­berger vor veni la ince­putul anului viitor la Bu­cur­ești. Scopul principal al acestei vietite poartă un caracter pur amical. CANCELARUL SEIPEL Conferința Micei Antante POLONIA ȘI GRECIA VOR FI ADMISE Belgrad. 24— După ziarele iugo­slave, la conferința Micei Antante care va avea loc între 10—12 ia­nuarie 1924 la Belgrad vor parti­cipa și reprezentanți ai Poloniei și Greciei. Se crede că cu ocazia acestei conferințe se va admite intrarea Greciei si Poloniei în Mica Antan­tă, in cazul când situația din Gre­cia se va ameliora. 4*1 t3L­aA.­­ NO. 0127 I^B126 Noembrie 1923 •­^Tei exemplarul ^ tej* I» Plinătate Istoria României povestită de o englezoaică ........­ ­Un curs interesant, deși plin de erori" O întâmplare a făcut să-mi cadă în mână numărul pe Noembrie al unei reviste pedagogice engleze, că­reia îi zice „Schoolmistress". Găsesc acolo rezumatul unui curs asupra istoriei României, tiaut de d-na Ma­bel A. Marlin. Este primul articol al unei serii. Judecând după rezumat, cursul trebue să fi fost interesant. Expune­rea e clară și sobră; lucrurile sunt spuse cu șir Un singur cusur: au­toarea nu s'a documentat Îndeajuns. Ea a parcurs ce-i dreptul, literatura istorică română, dar lecturile nu trebue să fi fost extrem de nume­roase și nici făcute cu o mare aten­ție. In afară de două dăți, când vorbește de fanarioți­­i de Cuza- Vodă-D-jon Mabel A. Martin nu emite opinii personale, ea redă ceea ce a ci­tit în cărțile cari­ i s’au procurat. Nu-i vorbă, pentru a informa un pu­blic strein ajunge atâta. * D-na Mabel A. Martin o ia de la Început de tot: de la geți și daci: „România de azi, scrie autoarea, mai poartă și astăzi urme numeroa­se ale guvernării lui Traian: drumu­ri, orașe, școli și poduri pe cari le-a clădit dânsul și din cari unele mai sunt încă în uz“. Școli clădite de Traian cari mai sunt la uz și azi? Unde o fi citit d-na Martin asta ? Dar să trecem și să dăm un alt citat: „Poporul român dela țară numește și acum tunetul: „Vocea lui Traian“ Și ta­că unul: „Atunci când Dacia a de­venit un regat, ea a luat de la cuce­ritori numele de România. Autoa­rea pare a nu ști că după Decebal, Dacia n’a devenit niciodată regat și că numele de România datează abia de la Unirea Principatelor in 1859. * Dar să nu insistăm. " Să trecem peste numeroasele secole cari des­part invaziile barbare în țările ro­mânești de veacul al 18-lea, pe­­rioad­) despr­­ .< .r­;>.■ .V­.14.r. vor­bește aproape fără de greșeli, și să ajungem la fanarioți. Fanarioții nu-i plac autoarei noastre. „Voevozi greci, povestește dânsa, trebuiau să plătească Sultanului Turciei câte 60.000 de lire sterline pe an. Mă întreb dacă cifra e e­­xactă. Nu-mi mai aduc aminte Dar lucrul n’are desigur importanță. Domnitorii pe cari turcii îi trimi­teau in țară erau oameni de nimic. Ei apăsau poporul și trăiau în lux. „Li se tăia pâinea, arată d-na Mar­tin, ca ei să nu trebue să-și dea os­­tneala să și-o tac singuri. In timpul mesei, un servitor le ținea paharul mereu Întins și-l umplea mereu Cei mai efeminați dintre ei erau transportați de la masă la pat pen­tru ca să nu umble“. Dar au fost și Domni fanarioți, cari s’au încercat să facă treabă — și încă treabă bună. Mavrocordații, de pildă, s’au silit să realizeze unele reforme agrare și să mai stârpeas­că ceva din teribilele abuzuri cari domneau atunci la sate și cari fă­ceau din viața țăranilor un adevărat infern. Constat că d-na Mabel A. Martin n’a luat cunoștință de toate acestea. * Cuza-Vodă nu-i place nici dânsul. „Prin despotismul lui“, — scrie au­­toarea — „el a înșelat speranțele puse toti’tasul de popor care l’a for­țat să abdice“. Despre împroprietă­rire — niciun cuvânt, D-na Martin n'a aflat de acest mare act al lui Cuza-Vodă, după cum nu știe că nu poporul l’a forțat să abdice, ci o con­jurație a câtorva. Rezumatul se oprește la încorona­rea Dogelui Carol I, în 1881. Ni sa promit urmări, la cari se va vorbi despre „ultimii ani ai istoriei Româ­niei“ și la cari se va descrie „a­­­ceastă țară interesantă și acest po­por interesant“. Vom vedea, i Paris, (6 Noembrie. if" ty ________­Li Ceaiul­­ de la Legația Italiană BARONUL ALOISI Ministrul Italiei Arestarea unui avocat El făcuse acte false La cabinetul II de Instrucție s’a repartizat o importantă afacere. Este vorba de un avocat care a fă­cut falsuri și excrocherii. Iată împrejurările în cari s’au descoperit aceste fapte. D. N. Hagienof, mare proprietar al unei moșii din județul Dâmbovi­­ța, „Drăgodana“, încercase să o vândă d-lui Grigore N Vintilă pe suma de 11 milioane lei, vânzare care însă nu s'a realizat, cumpără­torul nedispunând de suma nece­sară. D. Hagienof s’a decis să vândă moșia în parcele și începând trata­tive în acest sens, s’a hotărât face­rea actelor de vânzare cu 75 de țărani cari cumărau moșia în par­cele. Cu facerea actelor a fost însărci­nat de avocat Romulus Bolea. FALSUL Acesta Insă pe când dicta actele la mașină, în două din cele 75 de note a pus drept cumpărător nume­le altuia și anume Grigore N. Vin­tilă, acela care voise să cumpere moșia. D. Hagienof neobservând acest fals fiind vorba de 75 de acte iden­tice, s’au autentificat toate de că­tre tribunal, d. Grigore Vintilă de­venind proprietar pe o parte din moșie, prin această abilitate fraudu­­loasă a avocatuluI SESIZAREA PARCHETULUI D. Hagienof Observând în urmă falsul, a reclamat la parchet și afa­cerea a fost repartizată la cabinetul 2 de instrucție. D. judecător de instrucție, înce­pând cercetările ți ajungând la sta­bilirea falsului și a excrocheriei, a lansat ori mandate de arestare împotriva avocatului Romulus Ro­bea­ți N. Vintilă, după ce parche­tul deschisese acțiune publică pen­tru sus menționatele fapte. Mandatele lor de arestare vor ve­ni spre confirmare, mâine, în fața tribunalului. Cercetările continuă, fiind vorba de a se stabili toate răs­punderile în această afacere, având în vedere că este vorba de un avo­cat, căruia i se aduce o învinuire atât de gravă.­­ In acelaț timp, se cercetează ți o chestiune în legătură cu aceasta, care privește tot pe Grigore Vintilă. Acesta a luat bani de la țărani, în vederea vânzării parcelelor acelei moșii. îl fi ZIARUL „DIMINEAȚA** Cupon d­e premii — Seria IIII a — M­o. 71 Strângeți aceste cupoane! Adunând 90 de cupoane consecutive primiți cinci bonuri de participare la tragerea marilor premii oferite gratuit de ziarul „DIMINEAȚA11 *

Next