Dimineaţa, martie 1924 (Anul 21, nr. 6218-6248)
1924-03-28 / nr. 6245
m 12 pagini Fouls! Jp 1904 ds Const. MILLE Poincaré va forma noul guvern D. Millerand a insistat foarte mult pe lângă d. Poincaré ca să continuie opera sa care a găsit întreagaaprobare a parlamentului și a țarei D. Poincaré a răspuns că este însuflețit de dorința cea mai bine de a răspunde în mod afirmativ la acest apel. Toate cercurile politice au primit cu cea mai vie satisfacție știrea că la întrevederea că ela Elysee între c-niî Millerand și Poincaré, primul ministru a răspuns că dorește să dea un răspuns afirmativ la apelul d-lui Millerand. D. Poincaré a cerut sa i se dea timp până mâine ca să poată lua o decizie. Se așteaptă că dacă d. Poincaré nu va fi în stare până mâine să prezinte o listă a noului guvern, va da cel puțin indicații precise asupra felului cum intenționează să formeze cabinetul. D. Poincaré va putea în acelaș timp să prezinte d-lui Millerand spre semnare decretele de numire ale nouilor miniștri. ... i —.Vw'^.V v. -a...- . .. j L j i * 2 Lei exemplarul 4 Lei In strâmbate D I GUVERN Hír Eilliifal Pa príma ședința % VS EftäA, 29. (Raslor). — Erl a avut Soc o convor bire intre delegații români și ruși la ministrul de externe al Austriei: d. dr. Gruenberg S’a hotărît ca azi, «Lei, la ora 12 și jumătate să se țină prima ședință a conferinței sub președenții * --ysiwa Gripenberger. ■ Demisia guvernului francez 7-f ------------------■ PARIS, 27. (Rador). — Camera franceză a hotărât cu 271 de voturi contra 264 trimiterea în coi misiuni a regulamentului privitor la pensiunile ■funcționarilor, cu toate că d. Lasteynie a pus chestiunea de încredere. o. poincare * In urma acestui vot guvernul a oferit președintelui Millerand ■ d’enisiunea sa. ’* Consiliul de miniștri s’a întrunit apoi sub preșidenția, c Mai Millerand pentru a delibera asupra situațiunei. - -v ...- - -- - — ■ * • <* -^ O* Millerand! a acceptat demisiunea guvernului. Í Aca , Ultimele ști p.T„Safi, ca d. Poincare ■nativ. irns nega .. *" **?Hdaca >me «a cJ8itiv. d. Millerand, governw wernian minist in circium lui d-lui Poancî cl.Mă slab e act„a. TMan ce privește vește chestiuni iru, maiîâ In cercuri!« .... ■ ■ ștrilor va fi re, Td TZ și câteva surse **£ 25 care formează ideia fî din colaborare. e jjț, * nanțe, marină L Boka nanțe va fi nu “ « , novski, bm, senatorul Chaumet. O iar JU.e_numirea ministrului @ se află în ajun al*-1 ** ’ cest minister A,*H ¥0? besc de depute (Citiți Ulîill Sare ia orele obicin Cine-tul? lupta din? Kretar Lupta agtt si s S îi _____________i Altfel ' n’m vedea •ore dem*, c«mușinii toată lumea, feno pop Iuțim Capitalei porție geometrică, 1 locuințelor.. în prosa Sun'cm mnici creatorcllthds'' a locuinți-va. iu campania — cea mai nemeiid -adică. Misirul zaliilor pentru con: fosi mai mult dexdt tmiz-crții date in 191 Capitalei s'a dublat Alt* i Meciul ...Mini de ■ ții. publice“, ti. I, cauza cât 'inartnsul lui dezastruos, în n Hírfa minlelor Stalin fată de cei care și-r aoui. Aceștia au fo: păcăliți, atât de prus a luat înapoi toate forma axelor de cât mărita, cât șî de nuanțe, sul), forma in. Și la acestea se crea legii față de drințile materialelor de" scumpesc enorm marea prevede până W Și apoi Statul, ca dea el cel dintâi exc:du și locuințele de t pentru trebuințele separează case particulari scumpe pentru un nu sunt proprii servi, imobile ale Ministere rare excepții — parerea Statului, provin particulari, cumpăra scandaloase. E desigur în amn scandalul cu fraudei late"; case; opera*' în prea înalți demnitar cumpărând ..imobile ; vânzândude .apoi'Stat fabuloase. Astăzi Statul- d d-lui Enescu — ține ccurești 400 (patru și plătind o chirie amilioane, iar după cât (una sută) milioane ! iȘ'la acestea ‘se ridine pentru reparări. Trețîneți Micostor lino serviciilor ! Dai culcai! însăși tru încurajară consta «servi* —se vede •> acestei sălbatece gospi si ea intr'o casă cu c Sufere, iar munți. <U n act! chirie! sluția radicală țiilor. conduc aesas.rpte cu chiriape să exercite ivernului si au să dea proze adoptată de : și atunci side la sine. arei rpaionați le convine i. fiindcă vor o economice a uitam pe stre ixterioare. Să-indul lor.ă conducătorii epublica Ceh admirabil aurentelor. Particulate încurajați at. iar ridicând Statul etaje funcționarilor, sa le proprii, noștri sufăr' de dea atât de deietarii, care se miră pentru nec și nu urmăde îmbogățire comandată cititectului I. D. 1 architecților, rati a declarat, n cercuri largi ificarea, opiniei rea gravei pro- istriaca ovietelor inânia e ?,Neue Freien deschiderei ânc lt Vierul, mdiparile-i fecior, se" încheie le luat poziție ndicari. Pentru va fi firește de hi ducă vntere împing spre oi tari decât di Moscova, care nu atent Basara- Hdtminteri cu hotare de după leat formarea ci aceia, nu se ariq'ce e cxisarabii. Rusia n’ii'o fază 'dă ngidirie de lor <u externă șin egoiste, suce Ncuvi ocupatori de tratativele pentru încheierea concordatului cu Vaticanul, trăiam atunci că discuțiile au mai avansat și, ca baza tratativelor a fost definitiv stabilită. întrucât se afirmase de aneleziere că [UNK] tratatvele sânt aproape terminate, clerul ortodox a început să se aflUe. Inalti chiriarhi ai bisericei noastre, in declarațiile făcute, au arătată sub nici un cuvânt nu se poate admite ca indicerea concordatului să se facă, înainte ca reforma bisericească să fie fapt îndeplinit. .S'a afirmat de un ziar că ija,cernu!, in fața ,acestei situațiuni a hotărât să amâne tratativele începute, până când legea de reorganizare a bisericei ortodoxe ar fi fapt îndeplinit. Azi, am patut vedea pe dl. Al. Lapedatu ministrul căltelor, căruia i-am cerut lămuriri in această chestiune. Am rugat, nu,primul rând, pe d. ministru să nie spună dacă este al lor și rari ar fi motivele? TRATATIVELE CONTINUA — Tratativele pentru încheerea concordatului cu Vaticanul, ne spune d. ministru al cultelor, n’au fost amânate, ci ele continuă. Șirea dată că tratativele vor începe la Roma, fixându-se chiar și data, este prematură. Tratativele în curs nu sunt așa de avansate încât să fie necesar ca ele să continue la Roma, unde ar urma să se dea proectului redactarea definitivă. OPORTUNITATEA — Ce credeți de părerea clerului ortodox ca discuția asupra concordatului să înceapă după votarea reformei bisericei ortodoxe? — Eu nu pot crede că se vor putea termina tratativele pentru indicerea concordatului înainte ca reforma bisericească să fie fapt împlinit. Prin mesagiul regal cetit la deschiderea corpurilor legiuitoare, s-a anunțat și legea pentru reorganizarea bisericei ortodoxe. Redactarea legei este terminată iar in timpul vacanței parlamentare provocată de voiajul suveranilor, ea va fi pusă la punct. Sper că legea va fi neapărat votată in actuala sesiune. BISERICA ORTODOXĂ ȘI CONCORDATUL — Socotiți că sunt îndreptățite temerile înalților chiriarhi ai bisericei ortodoxe în ce privește concordatul? — Cred că motivele pe cari le exprimă clerul nu sunt fondate. Concordatul nu va atinge, cu absolut nimic, poziția bisericei ortodoxe așa cum este înscrisă in. Constituție și nici nu va creia bisericei catolice n situație, excepțională falii, dr celelalte culturi, întru cât Constituția le garantează la toate aceleași drepturi. Guvernul s'a pus de acord asupra tuturor punctelor de căpetenie c> romU.setiviza ~aliCnii TV, și de rar’ vă voia vorbi. ■mai târziu. * Lămuririle d-lui ministru al cultelor pun la punct o serie de chestiuni și ele au o importanță deosebită. Aseară d. Alex. I.apedatu a avut o lungă întrevedere cu d. ministru de externe, cu care a discutat chestiunea concordatului iar azi d-sa va vedea pe d-l prim ministru in aceiași chestiune. I. NEDELEA I SIA [I FRANCEZ pus în minoritate Ministrul cultelor despre tratativele pentru încheerea concordatului Nu s’au amânat tratativele Guvernul și protestul clerului ortodox r. PiSîiiii ' E ',pur și straphi ce se vt trece la noi, zăvoi crize de Torcuii lui3! ('.viza aceasta chip dezastruos în ț tră morală econoni tuații '-S" pare,-rău orașele și Statul a ce,asul criză" să' se e D. AL. LAPEDATU Ministrul cultelor Demisie irevocabilă la consiliul de miniștri d. Lasteynie a declarat că consideră că numai el singur a fost pus în minoritate, pentru că politica guvernului a fost în ajun în întregime ratificată de către Cameră și Senat. D.Poincaré a insistat asupra necesităței retragerea coletive de la guvern.- - • L~~ ----------1 — -O. Millerand a insistat foarte mult ca miniștri să se prezinte după amiază în parlament. O. Millerand a adăugat că este gata să explice parlamentului printr'un mesaj motivele acestei atitudini, subliniând că votul a fost obținut prin surpriză, căci mulți deputați erau absenți. După ce a plecat d. MiSE,erand miniștii au cam finisat să delibereze asupra situației și s-au exprimat în mod unanim că d. Poincaré trebuie să rămână la putere pentru a confimza nMi D. dr. I. Costinescu, crede că prețurile maximale ar aduce frauda și lipsa Ancheta noastră in piață și la abator și legătură "cu acumipietea bruscă"ivită peste obișnuință pe piața alimentară de prima necesitate și cu credința manifestată de unii cetățeni în eficacitatea prețurilor maximale pentru comprimarea scumpetei, — d. dr. I. Costinescu, președintele comisiunei interimare Capitalei, a făcut următoarele afirmaațiuni: — ,,E deosebire între cel ce are numai grija casei sale și cel ce are răspunderea unui oraș întreg. Cetățenii vor să estenim viața. Primăria nu poate decât să reglementeze vânzarea alimentelor după jocul ofertei și al cererei., Un aliment sosit în mare cantitate, va atrage după sine scăderea prețurilor, după cum reducerea stocului, le va urca. S’a propus reintroducerea prețurilor maximale. Am convingerea, bazată pe experiența trecutului, că ele n’ar aduce decât adevărata speculă, prin vânzarea clandestină și lipsa de pe piață pe care ram putea-o înlătura întrucât nu avem mijloacele necesare.Totuși, ca o nouă experiență și cu toată neîncrederea, aș fi gata să reaplic prețurile maximale pentru un timp determinat. Sunt convins că aceiași cetățeni cari mai cred că în prețurile maximale stă rezolvarea problemei, vor veni să se plângă că n’au ce mânca, în primul rând că nu găsesc capii. Ca președinte al comisiunei interimare, cred că trebue' să '‘tină, îngrijesc” să aibă populația ce mânca și în urmă,în măsura posibilitâțiior oferite de condițiunile economice generale, să văd cum s‘ar putea' 'obține revtenirea F * * EXPORTUL DE CARNE Și d. dr. Costinescu continuă. ..Crețurile .maximale- n-';i . remedia scumpetea ,și "din alt punct de vedere specific situației de azi. Vitele din At. dir:ca trebuiesc'sa furnizeze consumul Capitaigi. ,st^înd rea ahi Peste. frontieră sub formă de carne tăiată din cauza prețurilor mari ce se oferă producătorii;!. Exi»"".«ll V-- ii r- UOIi porturilor și avantajarea producătorilor va reda aprovizionării odată cu abundența și estețierea dorită, bineînțeles ținând socoteală de valoarea de cumpărare a leului“. ANCHETA NOASTRA LA ABATOR ȘI IN PIAȚA Căutând să facem o verificare a condițiunilor de vânzare în „en-gros” și cu amănuntul, am făcut o vizită în abator Miercuri. 1.9.... Martie..., zi. când scumpetea era mai pronunțată. In acea zi Intrase în abator 382 vite mari, 177 mânzați, 102 viței de lapte, 329 porci, 474 miei. S’a vândut la abator 3746 kgr. carne de vacă a 30 lei, 4164 a 29 lei, 92.38 a 28 lei, 6900 a 27 lei, 3704 a 26 lei, 8412 a 25 lei, 4179 a 24 lei, 1640 a 23 lei, 1166 a 22 lei, 1250 a 21 lei, 2960 a 20 lei, 198 a 18 lei. S’a mai vândut: 813 kgr. carne de porc a 43 lei, 3250 a 42 lei, 130S a 41 lei, 5467 a 40 lei, 1154 a 38 lei; carne de mânzat 380 kgr. a 29 lei, 2580 a 28 lei, 2272 a 27 lei, 750 kgr. carne-dc. Vițel'de lapte a. 32 lei. 2056 a 30 lei. ' , •La carnea-de-miel's’a produs pe-acea zi o scădere simțitoare față de zilele trecute întrucât" au sosit’mari cantități de miel. La prețurile de mai sus, pentru vânzarea cu amănuntul trebue să adăugăm câștigul legal de 30 la sută și vom avea începutul vânzare la 39 lei carnea de porc, 38 carnea de mânzat și 40 carnea de vițel. Dacă aceste prețuri s’au respectat la compartimentele comunale, e lesne de înțeles că la măcelăriile din cartiere, prețurile au fost în funcțiune de posibilitățile de control și de graba gospodarilor de a da mai mult potrivit obligiuirii măcelarilor și consumatorilor. CUM S’A VÂNDUT ERI IN PIATA Pe ziua de dr 25 Martie tirul liber a înregistrat la bursa abatorului 25 — 30 Ier carnea -de- vticăjjal.T. 42----2--43- carnea de porc, 25 — 28 carne de mânzat, 30 — 40 carne de miel, 30 — de lapte. amănuntul între 400 — 220, cartofii 5 - 4 lei kgf, ouăle 1,30,2 lei hucata Din declarațiile d-lui dr. I. Costinescu și din constatările făcute la abator și în piață, cetățenii pot trage concluziie necesare. ____ — D. Dbr. — * ogia împotriva alcoslmiului ș p pentru respectarea tepnosiujuial Asociația, medicilor din România societatea clerului român .,Ajutorul“, societatea funcționarilor comerciali din România și generală, a clerului român, Asociația au hotârât să pornească o vie campanie pentru închiderea complectă a tuturor cârciumilor, bodegilor și varieteurilor. In zilele de Duminică și sărbători. Campania va începe printr’un mare meeting ce se va ține -Duminică 23 Martie-orele 2 d. a. in sala „Dacia“. " • UN APEL CĂTRE CETĂȚENI In vederea acestui meeting, cele patru societăți au lansat un apel, prin care cetățenii sunt chemați să ia parte la lupta pentru realizarea imediată a acestor idei. Prin acest apel se arată influența dezastruoasă, a băuturilor alcoolice. Acarii periclitează viața neamului întreg, împănând țara cu suflete și corpuri șubrede supuse tuturor bolilor și aruncând in stare de mizerie și descurajare mii de femei și copilași. „Dacă cel puțin în zilele de Duminică și sărbători — spune apelul — nenorocitele localuri cari se numesc bodrogi, cârci unii "său varieteuri, ar fi închise, o parte din răul de care sufleriap ar .dispare,■lăsându-ne speranța’că în curând vom intra și noi în rândurile'țărilor 'civilizate, unde băuturile alcoolice sunt interzise“. Față de nepăsarea organelor oficiale, uniunea celor patru asociații a luat inițiativa să pornească lupte pentru a feri de tentațiunea băuturilor alcoolice, cel puțin în aceste zile, pe muncitori și pe toți acei cari din cauza mizeriei și a lipsei de'învățSîtiFn, nu găsesc altceva mai bun decât plăcerea nebună, de a'și pierde mintea, dându-și Duminica lor, folosul muncei lor de' o