Dimineaţa, aprilie 1924 (Anul 21, nr. 6249-6275)

1924-04-16 / nr. 6264

ȘTIRI DIN toată lumea ANUNȚURI DE TOT FELUL LA ADMINISTRAȚIA ZIARULUI ȘI LA CONCESIONARA: „SOCIETATEA GENERALA DE PI literatură-Știința-Arta tele ..mute“ É î­­u lins o invenție pentru apărarea contra­atacărilor aeriene j3nS £ă și LONDRA — Ziarele continuă a se ocupa de invenția senzațională a d-lui Grindell Mathews care ar fi realizat după afirmația lui „Star“, una din fanteziile lui H. G. Wells. Se știe că celebrul romancier a atribuit locuitorilor de pe Marte o invenție care permite de a arunca in aer, de la mari distanțe, artile­ria și pulberăriile. Acum, Grindell­ Mathews ar fi izbutit să creieze rază conducătoare de­ o formă spe­­­cială de energie electrică care e in stare să ardă tot ce se găsește in drumul ei. Inventatorul crede că, cu o cheltuială de 3 milioane de lire sterline ,s'ar putea crea in ju­rul Londrei un baraj electric care ar împiedica orice incursiune ae­riană. Nici un aeroplan și nici un iirijabil n'ar putea trece deasupra acestui baraj. De asemenea, această rază mugi­lă poate ucide pe om sau să-l scoa­tă numai din luptă pentru câteva ore sau câteva zile. In cursul unei experiențe s'a întâmplat ca un om să stea la vreo 100 de metri departe de cursul razei încărcate cu cinci sutimi din energia obicinuită. Ci­mul a stat în nesimțire timp de z­­ee ore. Un altul, lovit timp de o se­cundă de o cantitate foarte slabă de energie, ar fi avut pielea obrazului complect ruinată. Un redactor al ziarului „Star“ a asistat la unele experiențe, făcute cu aceste raze, cari au avut loc în laboratoriul savantului, întrebuin­­țăndu-se cantități minime de ener­gie. Totuși, el declară că rezulta­tele au fost din cele mai lante. Misterioasa energie a intere­făcut să explodeze la distanță de câțiva metri, vase conținând praf de pușcă și lămpi cu petrol. Rămâne de văzut ce­va Grindell Mathews când își va face pu­tea experimenta invenția în mare și la aer liber. Dacă așteptările ce el le pune­ în descoperirea sa se vor adeveri, ea va însemna nici mai mult nici mai puțin decât sfârșitul războiului, cel puțin in forma lui actuală. In Germania, ca și în alte țări de altfel, specialiștii s'au preocupat deja de această problemă și s'a pre­tins chiar că desele panne ale a­­vioanelor companiei franco-române, pe când zburau deasupra teritoriu­lui german, se datorau unui fluid misterios care permitea­u de a ava­ria motoarele de la o distanță des­tul de mare. O mare sărbătoare a intelectualitâții universale Intelectualitatea lumii întregi săi-, scris­­e în acelaș timp un splendid dătorește azi a 80-a aniversară a lui apostol al garantării drepturi- Anatole France­­lor suverane ale personalității .­Nu e numai unul din cei mai mari menești prin asuigurrea deplinei li­­ai Franței și ai lumei, l­e­­­bertăți a cugetului. Acestui adevărat profet al perfec­­țiunei umane în frumos și libertate,­­­­na din cele mai înalte, din cele cijmai respectabile personaități mo­­­rale ale vremii. 5 se închină azi toți oamenii cari Artistul cel mai pur, cel mai se­ gândesc, cari visează, cari așteaptă, vin, cel mai filosof al cuvântului —­­ ANATOLE FRANCE a ia la asia mmm CONFERINȚA D-LUI CARACOS­­TEA Primul poet cult român care cântă Italia — spune conferenția­rul — este Asachi. Acest contact cu izvoarele clasicismului n’a rămas fără influență asupra poeziei, intru­cât de la sensualitatea brutală ex­primată în forme vulgare, autorul trece pe un plan de sensibilitate su­perioară. Alexandri e al doilea poet care se regăsește în mijlocul cul­turii italiene. Se poate găsi în pri­mele lucrări, cu subiect italian, «pi­ »­ritul lui Alexandri în ce are el­­ mai luminos și mai grațios; „Blon­­ț dineta“ este prima înfățișare a­­ „Rodicăi“. Eminescu e drept că n a j văzut Italia, dar nu se poate nega,­ după nuanțele de blond, descrise în versurile și proza lui, că n’a fost puternic influențat de plastica ita­liană care se găsește in marile mu­zee din Viena. Pentru Duiliu Zam­­firescu se poate spune că Italia a fost adevărata generatoare a talen­tului său, care debutase în creații de un pesimism cu totul departe de adevărata figură a scriitorului. In poezia contimporană, D. Caracost­e­a găsește Italia în poezia poetului Stefan Nenițescu. In a doua parte a conferinței sale, d. Caracostea cere o revenire la Italia, pentru a putea crea acea nouă cultură pe care s'o putem o­­pune spiritului nordic. Muzică aleasă a încheiat toarea institutului de cultură șeză­ita­liană. Știri artistice D-na Aurelia Cionca-Pipoș va da două mari concerte in zilele de 20 Aprilie, și 3 Mai 1924. Programa primului concert cu­­prinde muzica compozitorilor din secolul al XVIII-lea, ca S. S. Bach Haendel, Rameau, Daquin, Scarlatti Mozart și Haydn. La al doilea concert își va da concursul d-na Hedy Durrer-Potter. Programa cuprinde numele lui Mozart și încă a doi compozitori moderni Brahms și Brzezinski. Astăzi, Miercuri 16 Aprilie, orele 9 seara, va avea loc la Ateneu, sub patronajul Fundației culturale ..Principele Carol un concert dat de vestitul cor al institutorilor din Praga. « In seara de Sâmbătă 19 Aprilie cunoscutul și talentatul violoncelist d. N. Papazoglu va da un concert in sala Liedertafel, cu concursul pianistei d-na Aglae Ionescu. Programa cuprinde bucăți de Beethoven, J. B. Breval, Lalo, Fau­ri, Popper și Saint-Saens. Sâmbătă 19 Aprilie, erele », va a­­vea loc in sala Ateneului a 51-a au­diție muzicală, dată de maestrul Au­rel Eliade, cu concursul elevilor săi. Vor mai lua parte la acest festival d-șoara Angela Enescu, so­prană, și d-nii I. Andreescu, Diret­ i trief, tenori. C- Teodorian, Ioanide și Mușetescu, bariton. Programa cuprinde bucăți din autorii clasici străini și români. ¹ = DIMINH Congresul internaționali | terme iTîrcade ornate. inc.i­HH ne pictate ?; icoane de­ piatrTextH ne in afară fie în interior, dar totdeau­na in bas-reliefu­ri. I Conferențiarul face o comparație între rolul iconografiei sculptate din I­­I Orient și din Occident. J­, 1Ttrî* 1 Cadafalch președintele­­ institutului de studii catalane din Bar­iffi.,4 %nt.? Qomtraicare, asupra bisericilor din Moldova. Această co­ JAÎIV ® 8*®.® co ntr<biftie la studiul originei formelor decorative ale bise­­r­cilo­r moldovenești. D-sa crede că d?mâ'C * d!l? M<5,dova­ sunt construite unei ,coase de «Mec* tura româna care se găsea in Orient Diralol8^11 V'lia 5] care a evoluat para el cu școala occidentală. Această “je’ savantul spaniol o trage din rnatogia construcțiilor bisericești din TaL °? “t. Franta. Da,matia. Elveția Tab­le P­inaae. lor E1C«ASMCle de50 mative ale biserici­lor moldovenești, explică decorațiu­­nea arhitecturei romane din secolul al XI-lea: ornamentația ceramică, po­: S.Ccrien­tarif patru scrisori inedite la* tmts.1, expediate de cancelaria bi­zantină în Aragon, In tinmul lui Manuel II Paletologue“, > .* De la orele 2 la 4 d. a., vor face comunicări d-nii : •Zi ■iZc?!1,cr asupra „Datei prini stabiliri in imperiul Orient goților convertiți la creștinii* către Ulfila“. IM G­, Knnnn :■ ..Despre ori nemior . f'­:' ne relative la Fecioa HH^HHH ■ : du din secolul al V« ■ M ■ d Ilii ■ V­m fi­n f."­­B­H țjmS ■ "'“SJjjH Congresiș­ iî l­a Academia Română. In primul plan se vâd d-nii Brye (Franța), Peterson ( Ham Ramsay (Anglia), etc., etc. ieriea), Charles Diehl (Franța). S'r WH mmsi pttwHy Bf ■ Benei Him v mm iii din Oradia-Mare .mr\ 1 de mllleaise transportate pe neshnfte irta episconla iii orafist-Marp M Budapesta p­e Anghe?a trimisului aisiMrsi pâf­nă la numirea ei ORADEA-MARE.­­ Se știe că de șase săptămâni lucrează la O­­radea-Mare, în fosta reședință a episcopului romano-catolic, con­tele Nicolae Széchenyi, o comisiu­­ne delegată de guvern la inventa­­riarea averei imense lăsate de e­­piscop, mort acum, câteva luni la Budapesta. Comisiunea aceasta este alcătui­tă din doi delegați ai statului ro­mân, d-nii dr. Petre Ionescu, di­rector general la ministerul culte­lor și dr. Niculae Popovici, pre­fectul județului Bihor, din doi de­legați romano-catolci și un dele­gat al episcopului dr. Emerich Ejelik, designat de Pa­nistreze în mod stă episcopie tularului. Această d­ibmisiune își va între­rupe lucrugiile zilele acestea și le va relugi­ după sărbătorile Paștilor. Atunci va avea de lucru încă vre­o trei săptămâni ca să selec­ționeze întreg materialul inventa­riat și să tragă concluziile nece­sare. Din anturajul acestei comisiuni, am putut afla unele amănunte senzaționale cu privire la descope­ririle făcute odată cu inventaria­­rea averei decedatului episcop. Ceea ce au stabilit în prima li­nie reprezentanții statului român, e intenția ce­ a avut-o episcopul, conte Széchényi­, de a trece peste frontieră tot ce era de valoare în partea românească a diecesei ro­­mano-catolice la Oradea­ Mare, și să ducă în Ungaria valori de mi­lioane din birourile Episcopiei. încetul, cu încetul, în curs de câțiva ani, episcopul s'a priceput să expedieze in Ungaria, peste 16 vagoane cu obiecte scumpe ale diecezei de Oradea Mare. Numai­ tablouri de preț­ au tre­cut granița țării, în valoare de peste un miliard coroane ungare, și­ astăzi ele sunt puse la licitație la Budapesta, pe lângă tablourile lăsate prin testament rudelor epis­copului Széchényi. Lipsesc apoi de la reședința e­­piscopiei toate covoarele scumpe persane. Până și ornamentele bise­ricești, de aur, de pe vremea împă­rătesei Maria Theresia, episcopul Széchényi le-a transportat la Bu­dapesta. DOMINATIUNEA ROMÂNĂ-VRE­­MELNICA Din tot ce a făcut decedatul e­­piscop maghiar romano-catolic, precum și din testamentul său se desprinde neimpăcarea sa cu noua stare de lucruri. Episcopul Széchényi consideră dominațiunea română asupra Ora­diei mari ca ceva cu totul provi­­zor, vremelnic. De aici și explicația, de ce a ne­glijat în mod intenționat să plă­tească dările obligatorii către sta­tul român, lăsând astfel o datorie de 1.509.000 lei față de adminis­trația financiară. Dar episcopul cente Széchényi n’a transportat numai obiecte de preț din diecesa de Oradea la Bu­dapesta, ci și o avere imensă în bani­ de milioane plasând-o la băncile din Capitala Ungariei. SARCINELE MOȘTENIRII Până acum, comisiunea de in­­ventexiare a averei episcopului Széchényi, a scris în sarcina moș­­tenirei lăsate de capul bisericei romano-catolice di­n Oradea-Mare, aproape 5 milioane lei. Suma aceasta se repartizează astfel:„ Lei 2.360.000, din avera episco­piei, plasați la Budapesta Lei 700.000 sumă mizată din vânzarea castelului din Odorhei, care aparținea tot episapiei. Și acest capital a fost­ transortat de episcop în Ungaria. Lei 1.500.000 impostă! către stat, neplătite de anK'Jfce de e­­piscopul Széchenyulf K­efe *»^£ SosaMi In favoarea moștenirei s’a pu­tut transcrie până acum un m­ilion tei, bani rezultați din tăierea pă­durii du­pă moartea episcopului. Ca să ne putem da seama mai bine de natura despotezei porfir­i românești a diecezei romano-ca­tolice de Oradea­ Mare de averi i­­mense, operată de decedatul epis­­­cop conte Széchényi, trebue să stăruim puțin asupra spiritului și a textului testamentului acestui e­­­piscop. Dar despre aceasta într’un viitor I­­rticol. J LEONARD PAUKEROW liiliilifii lli Ilii­­liillili vorbă ca­­ senator I. Sanielevici­ omercianții din Chișinău și din celelalte centre basarabene, s’au a­­sociat cu drag la serbările grandioa­se din 9 Aprilie. Dintre toate clasele sociale, cei dintâi cari au trecut Prutul după actul măreț din 27 Martie 1918, au fost dânșii și s’au adaptat repede noilor împrejurări, învățând româ­nește și căutând, să aibe relații mai intense cu vechiul regat, și cu ce­lelalte provincii surori. Dorind să cunoaștem impresiile comercianților de la serbările unirii, ne-am adre­sat d-lui I. Sanielevici senator de Chișin­ău și președintele atât al Ca­merei de comerț, cât și al Sfatului negustoresc din Chișinău, luptător pentru drepturile comercianților, și care cunoaște spiritul acestui corp fiind în contact intim cu el. Iată ce ne-a declarat d-sa : IMPRESII EXCELENTE „Comercianții din întreaga rabie, s’au unit din tot Sufletul cu restul populațiunei, sărbătorind a­­ceastă comemorare de șase ani. Dânșii prin exercitarea profesia­­nei lor, au fost de la începutul stă­pânirii românești, cei dintâi factori cari au apreciat libertatea de a pu­tea încheia relation­ și au trecut i­­mediat în Moldova. Ei au fost ade­vărații propagandiști ai limbei ro­mânești, încât, azi, mai toți, au luat obiceiurile noastre, vorbind limba noastră. Nimenea dintr’înșii nu au sentimente antiromânești. Cu toții fac zid, împrejurul idealului româ­nesc neavând nimic de invidiat de la pretinsul rai sovietic, mai ales că au cunoscut suferințele camara­zilor lor din Rusia”. PARLAMENTARII și serbările BASARABENE In altă ordine de idei, d. Saniele­vici continuând: —ca­ jjaruș­mentarii, dintre cari cea mai mare parte a venit pentru prima oară în metropola Basarabiei, au rămas încântați de cele Văzute. Probabil e& dânșii se așteptat­ la altceva și când cele, au constatat un oraș mare, frumos, cu multe așeză­minte culturale și cu alte institu­­țiuni românești. Asemenea vizite ar trebui—Să fie cât se poate de dese — căci numai astfel, ne vom suntea apropia unii de alții, ne vom cu­noaște mai bine și ne vom apreci» reciproc”. ..„Aflându-se în localitate șeful guvernului, ne-am prezentat, ia d-sa Chemați fiind, și astfel d. Ionel Bră­­tianu a putut lua contact cu repre­zentanții autorizați ai tuturor cla­selor. „In calitatea mea de președinte al Camerei de comerț, primul minis­tru s’a întreținut, cu mine, asupra impozitelor. Am răspuns premiatu­lui, că anul acesta lumea comercia­lă a râm­as mai satisfăcută, de­oa­rece reprezentantul fiscului a luat de la început contact cu organele noastre legale, și măsura a folosit atât­ cetățeni­lor cât și statului. „Dificultățile de la prima impu­nere din anul trecut nu mai există dar fiscul trebuie să ia în consi­derație situația unică a pieței ba­sarabene deci și a Chișinăului, piață unde nu este o criză de mărfuri, ci una de bani mai acută ca oriunde, de­oarece prin lipsa unui export in­tens, fără debușeuri, anul acesta în special, afacerile comerciale merg mult mai rău ca anul trecut. „In această materie fiscală, am spus d-lui I. Brătianu, că se cere­ o solicitudine pentru comercianți și un tact deosebit din partea fiscului ca astfel impunerile să fie mulțu­mit­oare. O OBIECȚIUNE „Asupra programului seruarilor din metropola Basarabiei, am de fă­cut o obiecțiune și anume : lista celor ce au vrut să ia cuvântul la banchetul dat guvernului și oaspe­ților de către primărie, a fost di­­salate imteemită, fără avizul preala­bil al acelora, ce ar fi dorit să vorbească, in numele unor înstitu­­țiuni imstrimaxe. „Sper că — fără a mi se lua un nume de rău această observație — cu ocazia altor serbări, se vor lua măsuri, de către cei în drept”, ter­mină d. senator I. Sanielevici decla­rați­unile d-sale. B. DRAGO? D. I. SANIELEVICI '’’CONAMENTF in țara Pe un an 650 lei. Pe șase luni 350 lei. Pe trei luni 180 lei* Wasaryk - Veșmintele ren« daínriai sárion«TM,! 1 h^S­aryk- Președintele republi­­i non­ehoslovace, a invitat .Tqia tre- deci fi­le cehoslovace ,ia un Ecol’A’^d­.v.. ? căruia a ținut o cuvântare în care a spus intre altele : „V’am invitat pentru a vă arăta că sunt conștient de importanța chestiei studențești. Vă urmăresc viața și țin seamă bucuros de do­rințele exprimate. Din când în când primesc din rândurile voastre scri­sori tn cari sunt întrebat ce să fa­ceți, în special din punct de vedere politic. Răspund : STUDENȚI LA STUDIU „Studiatul să studiu»; el trebue să de cultive și să se pregătească pentru profesiunea sa și pentru via­ță. Am insistat în­totdeauna asupra acestui lucru, ca și asupra necesită­­ții de a învăța limbile cari se vor­­besc în țară și în străinătate. Că a­­vem­ actualmente patru universități este mai mult decât o indicație sim­bolică a importanței ce o atribuim culturei. „Dacă vă cer să studiați, nu cer ca să vă însușiți o erudiție moartă. Cer ca fiecare să-și însușească cul­tura necesară în specialitatea dar mai cer, afară de aceasta, sau cultură generală, pe cât se poate, o filosofică, cer cultivarea caracteru­lui. Nu uit nici cultura artistică și, mai ales, literară. ORIENTAREA IN POLITICA In ce privește politica, iată cum îmi închipui munca voastră dedi­cată diverselor partide : Sunteți a­­legători și chiar­­ numai pentru a­­ceasta trebue să vă orientați cu pri­vire la partidele politice. Dar poli­tica trebuie s'o studiați, s’o studiați efectiv, in mod științific. Știința în­seamnă Înainte de toate metoda, înseamnă să învățați a cugeta în mod logic. Dar politica nu e epuizată prin munca în partid și pentru partid. De asemenea, ea nu este numai cu­noașterea administrației publice, deși administrația are o mare im­portanță în democrație, politică înseamnă studiul și cultura statului modern, al parlamentarismului și al administrației. Dar pe lângă a­­ceasta, aș zice că politica mai în­seamnă, în sensul mai restrâns al cuvântului, conducerea politică, pri­cepere pentru ceea ce statul și na­țiunea înseamnă în evoluția istori­ei europeană, ce loc ocupă în isto­rie și în situația mondială, și înco­tre tinde evoluția sa și a lum­ei. Această cultură politică reclamă să te ocupi cu istoria din punct de vedere științific și istoric. Înseamnă și observi ceea ce se petrece acasă și în străinătate, înseamnă să ana­lizezi diversele forțe sociale și isto­rice și înseamnă, în sfârșit, să pre­­țungești aceste ființe. Până acum, ma­joritatea pipotanii e călăuziți în politiei de «ceae» aude și citește , adică, politică deductivă un loc de inductivă, politica cuvintelor de or­dine, confundarea scopurilor ideale cu fantaziile utopice. Politica mai constă ln sfârșit in MONDIALA Pentru istoric și pentru bărbatul politic care cugetă se pune azi ches­­tia de a pricepe natura și scopul i­­mensei revoluții mondiale care a în­­ceput cu războiul din 1914. Politi­cește, această revoluție se manifestă prin faptul că vedem azi în Europa o majoritate de republici și că în special statele absolutiste s’au pră­bușit. Studențimea trebue să priceapă această situație mondială; eu cer intelectualității noastre ca să se înalțe până la politica mondială; aceasta va fi politică culturală. Ne aflăm la răscrucea unei ere noui și mari Democrația adevărată are înaintea ei nu numai problema po­litică și economică, dar și problema unei noui culturi a spiritului. Tre­bue să înțelegem pe Komensky și părerea sa despre educație și școa­lă car­e trebuie să fie „officina hu­manitatis“ Democrația adevărată nu este posibilă fără moralitatea a­­legătorilor și cetățenilor. Se zice că tineretul e din fire mai radical decât generația mai veche. Eu mă îndoiesc de aceasta, dar o explicație ar cere o analiză prea lungă. De aceia, voi spune numai atât că, din punct de vedere politic, studentul nu poate juca azi rolul pe care l-a jucat în trecut, când ma­rile mase nu aveau încă și ele un cuvânt în politică. Pe vremea ab­solutismului se putea ca, câteva sute de tineri înflăcărați să facă de­­monstrații eficace și să intervie și pe cale revoluționară Această si­­tuație nu mai există pentru stut­u­denți In democrația modernă. Mai cu seamă ea nu mai există după­­ războiul mondial.­­ 1 INTELECTUALITATEA VIITOARE De aceia, subliniez încă odată că ' intelectualitatea noastră trebue să se orienteze politicește pe care ști*­­­ințifică și să se pregătească pentru munca politică, pentru cea mare ea ! * și pentr­u cea mică Cu desvoltarea­­ democrației, cu­­ răspândirea și adâncirea ei, e­­ mod necesar legată și o criză a in în­­­telectualităței care a dat naștere la­­ problema principiilor învățâmântu­­lui modern, ale culturei și educ­a­­­ției moderne. Aceasta este marea r I dificila problemă a studentimei noa­­­stre Ea formează partea principală , a intelectualităței viitoare. I» rar tu , măsură. Sunteți chiar de pe scuar această intelectualitate. De aceia j cugetați, cugetați! Cu un cuvânt ! studentul ceh și cel slovac să fie oameni cum­ Se cade.” / Cădi i trevfiHe A apifrut !» editura „Guitu+a Ha­țîm­ală": Borta Furtună, Făt Fru­mos , C. Hâdub­,seu-li»tru. Țărănis­mul un suflet și « politică ; Ion Ali­nulescu. De vorbă cu mine însu­ma Duiliu Zamfirescu, Tănase Scatiu, P. Poenaru și­­ E. Rădulacu Geor­ea Lazăr

Next