Dimineaţa, aprilie 1924 (Anul 21, nr. 6249-6275)
1924-04-16 / nr. 6264
ȘTIRI DIN toată lumea ANUNȚURI DE TOT FELUL LA ADMINISTRAȚIA ZIARULUI ȘI LA CONCESIONARA: „SOCIETATEA GENERALA DE PI literatură-Știința-Arta tele ..mute“ É îu lins o invenție pentru apărarea contraatacărilor aeriene j3nS £ă și LONDRA — Ziarele continuă a se ocupa de invenția senzațională a d-lui Grindell Mathews care ar fi realizat după afirmația lui „Star“, una din fanteziile lui H. G. Wells. Se știe că celebrul romancier a atribuit locuitorilor de pe Marte o invenție care permite de a arunca in aer, de la mari distanțe, artileria și pulberăriile. Acum, Grindell Mathews ar fi izbutit să creieze rază conducătoare de o formă specială de energie electrică care e in stare să ardă tot ce se găsește in drumul ei. Inventatorul crede că, cu o cheltuială de 3 milioane de lire sterline ,s'ar putea crea in jurul Londrei un baraj electric care ar împiedica orice incursiune aeriană. Nici un aeroplan și nici un iirijabil n'ar putea trece deasupra acestui baraj. De asemenea, această rază mugilă poate ucide pe om sau să-l scoată numai din luptă pentru câteva ore sau câteva zile. In cursul unei experiențe s'a întâmplat ca un om să stea la vreo 100 de metri departe de cursul razei încărcate cu cinci sutimi din energia obicinuită. Cimul a stat în nesimțire timp de zee ore. Un altul, lovit timp de o secundă de o cantitate foarte slabă de energie, ar fi avut pielea obrazului complect ruinată. Un redactor al ziarului „Star“ a asistat la unele experiențe, făcute cu aceste raze, cari au avut loc în laboratoriul savantului, întrebuințăndu-se cantități minime de energie. Totuși, el declară că rezultatele au fost din cele mai lante. Misterioasa energie a interefăcut să explodeze la distanță de câțiva metri, vase conținând praf de pușcă și lămpi cu petrol. Rămâne de văzut ceva Grindell Mathews când își va face putea experimenta invenția în mare și la aer liber. Dacă așteptările ce el le pune în descoperirea sa se vor adeveri, ea va însemna nici mai mult nici mai puțin decât sfârșitul războiului, cel puțin in forma lui actuală. In Germania, ca și în alte țări de altfel, specialiștii s'au preocupat deja de această problemă și s'a pretins chiar că desele panne ale avioanelor companiei franco-române, pe când zburau deasupra teritoriului german, se datorau unui fluid misterios care permiteau de a avaria motoarele de la o distanță destul de mare. O mare sărbătoare a intelectualitâții universale Intelectualitatea lumii întregi săi-, scrise în acelaș timp un splendid dătorește azi a 80-a aniversară a lui apostol al garantării drepturi- Anatole Francelor suverane ale personalității .Nu e numai unul din cei mai mari menești prin asuigurrea deplinei liai Franței și ai lumei, lebertăți a cugetului. Acestui adevărat profet al perfecțiunei umane în frumos și libertate,na din cele mai înalte, din cele cijmai respectabile personaități morale ale vremii. 5 se închină azi toți oamenii cari Artistul cel mai pur, cel mai se gândesc, cari visează, cari așteaptă, vin, cel mai filosof al cuvântului — ANATOLE FRANCE a ia la asia mmm CONFERINȚA D-LUI CARACOSTEA Primul poet cult român care cântă Italia — spune conferențiarul — este Asachi. Acest contact cu izvoarele clasicismului n’a rămas fără influență asupra poeziei, intrucât de la sensualitatea brutală exprimată în forme vulgare, autorul trece pe un plan de sensibilitate superioară. Alexandri e al doilea poet care se regăsește în mijlocul culturii italiene. Se poate găsi în primele lucrări, cu subiect italian, «pi »ritul lui Alexandri în ce are el mai luminos și mai grațios; „Blonț dineta“ este prima înfățișare a „Rodicăi“. Eminescu e drept că n a j văzut Italia, dar nu se poate nega, după nuanțele de blond, descrise în versurile și proza lui, că n’a fost puternic influențat de plastica italiană care se găsește in marile muzee din Viena. Pentru Duiliu Zamfirescu se poate spune că Italia a fost adevărata generatoare a talentului său, care debutase în creații de un pesimism cu totul departe de adevărata figură a scriitorului. In poezia contimporană, D. Caracostea găsește Italia în poezia poetului Stefan Nenițescu. In a doua parte a conferinței sale, d. Caracostea cere o revenire la Italia, pentru a putea crea acea nouă cultură pe care s'o putem opune spiritului nordic. Muzică aleasă a încheiat toarea institutului de cultură șezăitaliană. Știri artistice D-na Aurelia Cionca-Pipoș va da două mari concerte in zilele de 20 Aprilie, și 3 Mai 1924. Programa primului concert cuprinde muzica compozitorilor din secolul al XVIII-lea, ca S. S. Bach Haendel, Rameau, Daquin, Scarlatti Mozart și Haydn. La al doilea concert își va da concursul d-na Hedy Durrer-Potter. Programa cuprinde numele lui Mozart și încă a doi compozitori moderni Brahms și Brzezinski. Astăzi, Miercuri 16 Aprilie, orele 9 seara, va avea loc la Ateneu, sub patronajul Fundației culturale ..Principele Carol un concert dat de vestitul cor al institutorilor din Praga. « In seara de Sâmbătă 19 Aprilie cunoscutul și talentatul violoncelist d. N. Papazoglu va da un concert in sala Liedertafel, cu concursul pianistei d-na Aglae Ionescu. Programa cuprinde bucăți de Beethoven, J. B. Breval, Lalo, Fauri, Popper și Saint-Saens. Sâmbătă 19 Aprilie, erele », va avea loc in sala Ateneului a 51-a audiție muzicală, dată de maestrul Aurel Eliade, cu concursul elevilor săi. Vor mai lua parte la acest festival d-șoara Angela Enescu, soprană, și d-nii I. Andreescu, Diret i trief, tenori. C- Teodorian, Ioanide și Mușetescu, bariton. Programa cuprinde bucăți din autorii clasici străini și români. ¹ = DIMINH Congresul internaționali | terme iTîrcade ornate. inc.iHH ne pictate ?; icoane de piatrTextH ne in afară fie în interior, dar totdeauna in bas-reliefuri. I Conferențiarul face o comparație între rolul iconografiei sculptate din II Orient și din Occident. J, 1Ttrî* 1 Cadafalch președintele institutului de studii catalane din Bariffi.,4 %nt.? Qomtraicare, asupra bisericilor din Moldova. Această co JAÎIV ® 8*®.® co ntr<biftie la studiul originei formelor decorative ale bisercilor moldovenești. D-sa crede că d?mâ'C * d!l? M<5,dova sunt construite unei ,coase de «Mec* tura româna care se găsea in Orient Diralol8^11 V'lia 5] care a evoluat para el cu școala occidentală. Această “je’ savantul spaniol o trage din rnatogia construcțiilor bisericești din TaL °? “t. Franta. Da,matia. Elveția Table Pinaae. lor E1C«ASMCle de50 mative ale bisericilor moldovenești, explică decorațiunea arhitecturei romane din secolul al XI-lea: ornamentația ceramică, po: S.Ccrientarif patru scrisori inedite la* tmts.1, expediate de cancelaria bizantină în Aragon, In tinmul lui Manuel II Paletologue“, > .* De la orele 2 la 4 d. a., vor face comunicări d-nii : •Zi ■iZc?!1,cr asupra „Datei prini stabiliri in imperiul Orient goților convertiți la creștinii* către Ulfila“. IM G, Knnnn :■ ..Despre ori nemior . f':' ne relative la Fecioa HH^HHH ■ : du din secolul al V« ■ M ■ d Ilii ■ Vm fin f."BH țjmS ■ "'“SJjjH Congresiș iî la Academia Română. In primul plan se vâd d-nii Brye (Franța), Peterson ( Ham Ramsay (Anglia), etc., etc. ieriea), Charles Diehl (Franța). S'r WH mmsi pttwHy Bf ■ Benei Him v mm iii din Oradia-Mare .mr\ 1 de mllleaise transportate pe neshnfte irta episconla iii orafist-Marp M Budapesta pe Anghe?a trimisului aisiMrsi pâfnă la numirea ei ORADEA-MARE. Se știe că de șase săptămâni lucrează la Oradea-Mare, în fosta reședință a episcopului romano-catolic, contele Nicolae Széchenyi, o comisiune delegată de guvern la inventariarea averei imense lăsate de episcop, mort acum, câteva luni la Budapesta. Comisiunea aceasta este alcătuită din doi delegați ai statului român, d-nii dr. Petre Ionescu, director general la ministerul cultelor și dr. Niculae Popovici, prefectul județului Bihor, din doi delegați romano-catolci și un delegat al episcopului dr. Emerich Ejelik, designat de Panistreze în mod stă episcopie tularului. Această dibmisiune își va întrerupe lucrugiile zilele acestea și le va relugi după sărbătorile Paștilor. Atunci va avea de lucru încă vreo trei săptămâni ca să selecționeze întreg materialul inventariat și să tragă concluziile necesare. Din anturajul acestei comisiuni, am putut afla unele amănunte senzaționale cu privire la descoperirile făcute odată cu inventariarea averei decedatului episcop. Ceea ce au stabilit în prima linie reprezentanții statului român, e intenția ce a avut-o episcopul, conte Széchényi, de a trece peste frontieră tot ce era de valoare în partea românească a diecesei romano-catolice la Oradea Mare, și să ducă în Ungaria valori de milioane din birourile Episcopiei. încetul, cu încetul, în curs de câțiva ani, episcopul s'a priceput să expedieze in Ungaria, peste 16 vagoane cu obiecte scumpe ale diecezei de Oradea Mare. Numai tablouri de preț au trecut granița țării, în valoare de peste un miliard coroane ungare, și astăzi ele sunt puse la licitație la Budapesta, pe lângă tablourile lăsate prin testament rudelor episcopului Széchényi. Lipsesc apoi de la reședința episcopiei toate covoarele scumpe persane. Până și ornamentele bisericești, de aur, de pe vremea împărătesei Maria Theresia, episcopul Széchényi le-a transportat la Budapesta. DOMINATIUNEA ROMÂNĂ-VREMELNICA Din tot ce a făcut decedatul episcop maghiar romano-catolic, precum și din testamentul său se desprinde neimpăcarea sa cu noua stare de lucruri. Episcopul Széchényi consideră dominațiunea română asupra Oradiei mari ca ceva cu totul provizor, vremelnic. De aici și explicația, de ce a neglijat în mod intenționat să plătească dările obligatorii către statul român, lăsând astfel o datorie de 1.509.000 lei față de administrația financiară. Dar episcopul cente Széchényi n’a transportat numai obiecte de preț din diecesa de Oradea la Budapesta, ci și o avere imensă în bani de milioane plasând-o la băncile din Capitala Ungariei. SARCINELE MOȘTENIRII Până acum, comisiunea de inventexiare a averei episcopului Széchényi, a scris în sarcina moștenirei lăsate de capul bisericei romano-catolice din Oradea-Mare, aproape 5 milioane lei. Suma aceasta se repartizează astfel:„ Lei 2.360.000, din avera episcopiei, plasați la Budapesta Lei 700.000 sumă mizată din vânzarea castelului din Odorhei, care aparținea tot episapiei. Și acest capital a fost transortat de episcop în Ungaria. Lei 1.500.000 impostă! către stat, neplătite de anK'Jfce de episcopul Széchenyulf Kefe *»^£ SosaMi In favoarea moștenirei s’a putut transcrie până acum un milion tei, bani rezultați din tăierea pădurii după moartea episcopului. Ca să ne putem da seama mai bine de natura despotezei porfiri românești a diecezei romano-catolice de Oradea Mare de averi imense, operată de decedatul episcop conte Széchényi, trebue să stăruim puțin asupra spiritului și a textului testamentului acestui episcop. Dar despre aceasta într’un viitor Irticol. J LEONARD PAUKEROW liiliilifii lli Iliiliillili vorbă ca senator I. Sanielevici omercianții din Chișinău și din celelalte centre basarabene, s’au asociat cu drag la serbările grandioase din 9 Aprilie. Dintre toate clasele sociale, cei dintâi cari au trecut Prutul după actul măreț din 27 Martie 1918, au fost dânșii și s’au adaptat repede noilor împrejurări, învățând românește și căutând, să aibe relații mai intense cu vechiul regat, și cu celelalte provincii surori. Dorind să cunoaștem impresiile comercianților de la serbările unirii, ne-am adresat d-lui I. Sanielevici senator de Chișinău și președintele atât al Camerei de comerț, cât și al Sfatului negustoresc din Chișinău, luptător pentru drepturile comercianților, și care cunoaște spiritul acestui corp fiind în contact intim cu el. Iată ce ne-a declarat d-sa : IMPRESII EXCELENTE „Comercianții din întreaga rabie, s’au unit din tot Sufletul cu restul populațiunei, sărbătorind această comemorare de șase ani. Dânșii prin exercitarea profesianei lor, au fost de la începutul stăpânirii românești, cei dintâi factori cari au apreciat libertatea de a putea încheia relation și au trecut imediat în Moldova. Ei au fost adevărații propagandiști ai limbei românești, încât, azi, mai toți, au luat obiceiurile noastre, vorbind limba noastră. Nimenea dintr’înșii nu au sentimente antiromânești. Cu toții fac zid, împrejurul idealului românesc neavând nimic de invidiat de la pretinsul rai sovietic, mai ales că au cunoscut suferințele camarazilor lor din Rusia”. PARLAMENTARII și serbările BASARABENE In altă ordine de idei, d. Sanielevici continuând: —ca jjarușmentarii, dintre cari cea mai mare parte a venit pentru prima oară în metropola Basarabiei, au rămas încântați de cele Văzute. Probabil e& dânșii se așteptat la altceva și când cele, au constatat un oraș mare, frumos, cu multe așezăminte culturale și cu alte instituțiuni românești. Asemenea vizite ar trebui—Să fie cât se poate de dese — căci numai astfel, ne vom suntea apropia unii de alții, ne vom cunoaște mai bine și ne vom apreci» reciproc”. ..„Aflându-se în localitate șeful guvernului, ne-am prezentat, ia d-sa Chemați fiind, și astfel d. Ionel Brătianu a putut lua contact cu reprezentanții autorizați ai tuturor claselor. „In calitatea mea de președinte al Camerei de comerț, primul ministru s’a întreținut, cu mine, asupra impozitelor. Am răspuns premiatului, că anul acesta lumea comercială a râmas mai satisfăcută, deoarece reprezentantul fiscului a luat de la început contact cu organele noastre legale, și măsura a folosit atât cetățenilor cât și statului. „Dificultățile de la prima impunere din anul trecut nu mai există dar fiscul trebuie să ia în considerație situația unică a pieței basarabene deci și a Chișinăului, piață unde nu este o criză de mărfuri, ci una de bani mai acută ca oriunde, deoarece prin lipsa unui export intens, fără debușeuri, anul acesta în special, afacerile comerciale merg mult mai rău ca anul trecut. „In această materie fiscală, am spus d-lui I. Brătianu, că se cere o solicitudine pentru comercianți și un tact deosebit din partea fiscului ca astfel impunerile să fie mulțumitoare. O OBIECȚIUNE „Asupra programului seruarilor din metropola Basarabiei, am de făcut o obiecțiune și anume : lista celor ce au vrut să ia cuvântul la banchetul dat guvernului și oaspeților de către primărie, a fost disalate imteemită, fără avizul prealabil al acelora, ce ar fi dorit să vorbească, in numele unor înstituțiuni imstrimaxe. „Sper că — fără a mi se lua un nume de rău această observație — cu ocazia altor serbări, se vor lua măsuri, de către cei în drept”, termină d. senator I. Sanielevici declarațiunile d-sale. B. DRAGO? D. I. SANIELEVICI '’’CONAMENTF in țara Pe un an 650 lei. Pe șase luni 350 lei. Pe trei luni 180 lei* Wasaryk - Veșmintele ren« daínriai sárion«TM,! 1 h^Saryk- Președintele republii nonehoslovace, a invitat .Tqia tre- deci file cehoslovace ,ia un Ecol’A’^d.v.. ? căruia a ținut o cuvântare în care a spus intre altele : „V’am invitat pentru a vă arăta că sunt conștient de importanța chestiei studențești. Vă urmăresc viața și țin seamă bucuros de dorințele exprimate. Din când în când primesc din rândurile voastre scrisori tn cari sunt întrebat ce să faceți, în special din punct de vedere politic. Răspund : STUDENȚI LA STUDIU „Studiatul să studiu»; el trebue să de cultive și să se pregătească pentru profesiunea sa și pentru viață. Am insistat întotdeauna asupra acestui lucru, ca și asupra necesității de a învăța limbile cari se vorbesc în țară și în străinătate. Că avem actualmente patru universități este mai mult decât o indicație simbolică a importanței ce o atribuim culturei. „Dacă vă cer să studiați, nu cer ca să vă însușiți o erudiție moartă. Cer ca fiecare să-și însușească cultura necesară în specialitatea dar mai cer, afară de aceasta, sau cultură generală, pe cât se poate, o filosofică, cer cultivarea caracterului. Nu uit nici cultura artistică și, mai ales, literară. ORIENTAREA IN POLITICA In ce privește politica, iată cum îmi închipui munca voastră dedicată diverselor partide : Sunteți alegători și chiar numai pentru aceasta trebue să vă orientați cu privire la partidele politice. Dar politica trebuie s'o studiați, s’o studiați efectiv, in mod științific. Știința înseamnă Înainte de toate metoda, înseamnă să învățați a cugeta în mod logic. Dar politica nu e epuizată prin munca în partid și pentru partid. De asemenea, ea nu este numai cunoașterea administrației publice, deși administrația are o mare importanță în democrație, politică înseamnă studiul și cultura statului modern, al parlamentarismului și al administrației. Dar pe lângă aceasta, aș zice că politica mai înseamnă, în sensul mai restrâns al cuvântului, conducerea politică, pricepere pentru ceea ce statul și națiunea înseamnă în evoluția istoriei europeană, ce loc ocupă în istorie și în situația mondială, și încotre tinde evoluția sa și a lumei. Această cultură politică reclamă să te ocupi cu istoria din punct de vedere științific și istoric. Înseamnă și observi ceea ce se petrece acasă și în străinătate, înseamnă să analizezi diversele forțe sociale și istorice și înseamnă, în sfârșit, să prețungești aceste ființe. Până acum, majoritatea pipotanii e călăuziți în politiei de «ceae» aude și citește , adică, politică deductivă un loc de inductivă, politica cuvintelor de ordine, confundarea scopurilor ideale cu fantaziile utopice. Politica mai constă ln sfârșit in MONDIALA Pentru istoric și pentru bărbatul politic care cugetă se pune azi chestia de a pricepe natura și scopul imensei revoluții mondiale care a început cu războiul din 1914. Politicește, această revoluție se manifestă prin faptul că vedem azi în Europa o majoritate de republici și că în special statele absolutiste s’au prăbușit. Studențimea trebue să priceapă această situație mondială; eu cer intelectualității noastre ca să se înalțe până la politica mondială; aceasta va fi politică culturală. Ne aflăm la răscrucea unei ere noui și mari Democrația adevărată are înaintea ei nu numai problema politică și economică, dar și problema unei noui culturi a spiritului. Trebue să înțelegem pe Komensky și părerea sa despre educație și școală care trebuie să fie „officina humanitatis“ Democrația adevărată nu este posibilă fără moralitatea alegătorilor și cetățenilor. Se zice că tineretul e din fire mai radical decât generația mai veche. Eu mă îndoiesc de aceasta, dar o explicație ar cere o analiză prea lungă. De aceia, voi spune numai atât că, din punct de vedere politic, studentul nu poate juca azi rolul pe care l-a jucat în trecut, când marile mase nu aveau încă și ele un cuvânt în politică. Pe vremea absolutismului se putea ca, câteva sute de tineri înflăcărați să facă demonstrații eficace și să intervie și pe cale revoluționară Această situație nu mai există pentru stutudenți In democrația modernă. Mai cu seamă ea nu mai există după războiul mondial. 1 INTELECTUALITATEA VIITOARE De aceia, subliniez încă odată că ' intelectualitatea noastră trebue să se orienteze politicește pe care ști*ințifică și să se pregătească pentru munca politică, pentru cea mare ea ! * și pentru cea mică Cu desvoltarea democrației, cu răspândirea și adâncirea ei, e mod necesar legată și o criză a in întelectualităței care a dat naștere la problema principiilor învățâmântului modern, ale culturei și educației moderne. Aceasta este marea r I dificila problemă a studentimei noastre Ea formează partea principală , a intelectualităței viitoare. I» rar tu , măsură. Sunteți chiar de pe scuar această intelectualitate. De aceia j cugetați, cugetați! Cu un cuvânt ! studentul ceh și cel slovac să fie oameni cum Se cade.” / Cădi i trevfiHe A apifrut !» editura „Guitu+a Hațîmală": Borta Furtună, Făt Frumos , C. Hâdub,seu-li»tru. Țărănismul un suflet și « politică ; Ion Alinulescu. De vorbă cu mine însuma Duiliu Zamfirescu, Tănase Scatiu, P. Poenaru și E. Rădulacu Georea Lazăr