Dimineaţa, aprilie 1924 (Anul 21, nr. 6249-6275)

1924-04-18 / nr. 6266

BUCUREȘTI. Sărindar 9-11­8 pagini Fondat in 1904 de Const MIILE ii­­nit­a Rom­ înainte de războiul de la 1914 și înainte de a fi mărită prin ali­pirea nouilor ținuturi, România avea o situație internațională cu mult mai sigură de­cât astăzi. • înainte de 1914 România nu a­­vea să se teamă de­cât, cel mult, de o agresiune bulgară, lucru foarte puțin probabil, atât timp cât regatul român se rezema pe alianța Puterilor Centrale, dar pri­mejdia rusească nici nu se ase­măna cu primejdia de astăzi. Colosul rusesc, mult mai puter­nic atunci de­cât este astăzi, avea în fața lui puternicul răgaz ger­manic care-i împedeca revărsarea de către mările calde, nu mai era amenințată, România pentru bunul cuvânt că orice agresiune rusă în­potriva ei, ar fi atras ri­posta austro-germană. Situația era atunci clară, și e­­chilibrul stabil. Astăzi, însă, situația este cu to­tul schimbată. Astăzi în fața co­losului rusesc — și astăzi colos deși mai redus de­cât la 1914, — nu mai vedem puternicul dig de apărare austro-german. Astăzi în fața Rusiei n’au mai rămas, în contact direct, de­cât singure Po­lonia și România. Sunt, oare, a­­ceste două țări îndestul de tari pentru ca să­­ poată ține în frâu un viitor atac rusesc? Iar Mica înțe­legere are printre țintele ei, și susținerea reciprocă și solidară a acelor trei State componente, în potrivă unei agresiuni rusești ? Evident că singure Polonia și România nu vor putea ține piept cu succes acestei presiuni rusești; iar primejdia acestei presiuni crește cronometric cu creșterea și împuternicirea armatei ruse. Și, după cum foarte cuminte spu­nea deunăzi un ziar italian, aju­torul Franței cu greu se va putea simți efectiv tocmai la porțile O­­rientului. România, prin urmare, este ex­pusă în primul rând unei agresi­uni rusești, fără ca să se poată ră­­pi nici un alt aliat de­cât Polonia. Ceea ce e foarte puțin. In al doilea rând este dușmănia Ungariei. Ungaria, firește, își va alege momentul. Ungaria ne va ataca, mai ales atunci­ când vom fi an­gajați probabil pe un alt front, atacul Bulgariei de la 1916 va slu­ji de exemplu. In al treilea rând vine Bulga­ria. Dintre toate Statele, create sau mărite în urma războiului de la 1914, România are situația cea mai grea. Polonia este prinsă în cleștele ruso-german, însă una din clape­le cleștelui — Germania — are Franța înaintea ei. Serbia se poate teme ori­când de Bulgaria și de Ungaria, numai atât. Cu Italia a știut dar să se pue bine, iar Ungaria are și ea amenințarea cehoslovacă în spate. Cehoslovacia ar avea de lucru cu Germania și cu Ungaria, însă situația defensivă a țarei acesteia este incomparabil mai bună de­cât a noastră. Singura România rămâne ame­nințată de la trei granițe, înteme­iată pe alianța foarte reală a Po­loniei și a Cehoslovaciei și pe ali­anța mai puțin sigură a Serbiei. Această situație nu poate fi a­­tenuată prin nimic, din potrivă, primejdia va crește zilnic. Pe când forțele militare ale Po­loniei, Cehoslovaciei și României nu vor putea crește de­cât în pro­porția mărginită a resurselor, în­tru­cât aceste trei țări nu au avut limite impuse pentru întreținerea unor armate ori­cât de numeroa­se, în schimb armata Rusiei se reorganizează și sporește treptat fără ca să se poată prevede unde se va opri. Această situație peste măsură de grea impune României, spre a pu­tea trăi, ca să nu se lase amăgită de eficacitatea suverană a Micei înțelegeri, dar să caute sprijinul și mai departe. Dacă Rusia sovietică ar fi re­­nunțat la tendința de expansiune țaristă, firește că România n’ar mai fi fost chemată să aibă un rol european de întâia mână, în­să politica Sovietelor, care recla­mă cu atâta putere Basarabia, re­dă României sarcina unui rol foarte tragic. Acesta este și noro­cul României­.­Căci dacă chestiunea Basarabiei s-ar fi mărginit a fi numai în li­tigiu teritorial între două țări, fi­rește că Puterile­ europene nu ar fi pregetat ca să asigure lumei o pace durabilă chiar cu prețul u­­nei nedreptăți făcute unei târî mici. Dar chestiunea Basarabiei este de mare interes european. vu Atât timp cât Europa întreagă avea teamă de expansiunea Marii Rusii și atât timp cât a­­ceastă expansiune va putea fi îm­piedicată numai cu condiția ca Basarabia să nu fie rusească ci în mâna unui popor care barează drumul înainte al Rusiei, orice a­­lianță europeană a României va fi bine primită de către toate statele europene fără osebire. Din acest punct de vedere gre­șesc ziarele italiene care văd în apropierea franco-română sau chiar într-un viitor tratat defen­siv franco-român, o realizare des­tinată a servi numai politica Fran­ței în Orient. După cum politica lui Napole­on al III-lea, ostilă Rusiei nu era făcută numai în interesul Franței, ci în interesul întregului conti­nent, tot la fel, politica Franței ac­tuale este destinată ca să oprească expansiunea Moscovei către Cons­­tantinopol. Această politică­­ convine, de­o­­potri­vă Angliei chiar Germanitei, ca și Frânte, și poate privi cu ochi Nici Italia nu răi , bararea înaintărei rusești asupra Europei. Politica europeană are o axio­mă pe care e bine să o ținem minte ori de câte ori discutăm a­­cest subiect: de la începutul seco­lului al 19-lea acea putere euro­peană care este predominătoare pe continent­e datoare să facă o­­ficiul de jandarm european în­po­triva Rusiei. Aceasta a fost poli­tica lui Napoleon al III-lea, când Franța dicta în Europa, aceasta a fost politica Germaniei­, după ce sceptrul acestei dictaturi a trecut la Berlin, aceasta e datoria Fran­ței acum. Aceste motive vor contribui ca un tratat franco-român cu carac­ter pur defensiv să nu provoace protestările pe care le-a stârnit tratatul franco-cehoslovac. De da­ta asta Franța va servi interesele Angliei tot atât de bine cât și in­teresele sale, ceva mai mult va servi interesele Europei întregi. Guvernul român are de data a­­ceasta numai vi­ța de a fi întâr­ziat a ceea ce trebuia făcut mai de mult. CONSTANTIN BACALBAȘA lm nnuHi­a U Ilin is o aprilie­­ ARAD. 14. — O constatare care a produs panică în rândurile popu­lației țărănești din împrejurimile comunelor Donceni și Selejeni­, a fost făcută de curând. Sătenii plângându-se că vitele lor suferă iarăș din cauza muștei columbace d. Iosif Schitz, medi­cul veterinar din plasa Sebeș și d. Eugen Soos, prim medic vete­rinar județian au început imediat cercetările. Medicii au descoperit mai­ mul­te cuiburi cu muște columbace în apele mlăștinoase ale pâraielor din împrejurimile acestor comune. Până acum, această periculoasă insectă, care anul trecut a prici­nuit atâtea pagube, nu a făcut nici o victimă. S’au luat imediate măsuri pen­tru izolarea comunelor amenin­ță­te. ini­versul tratativelor româno austriace stranii in rransa Declarațiile d- lui ministru Nistor pentru .Dimineata’ Dela «sspsratat si­ nostru special Viena, 13 Aprilie 1924 Tratativele delegației economice române cu guvernul austriac sub conducerea d-lui ministru I. Nistor decurg în mod normal, liniștit, ne­tulburate de nici un incident.. Opinia publică austriacă urmă­rește aceste tratative cu mare aten­țiune, fiindcă declarațiile guvernan­ților români n’au lăsat nici o în­doială asupra faptului, că de rezul­tatul satisfăcător al acestor trata­tive depinde încheiarea tratatului comercial între România și Aus­­tr­ia. Și pe un astfel de tratat, eco­nomia austriacă, flămândă de posi­bilități de export, pune foarte mare preț. De altă parte, însărcinarea unui ministru activ cu șefia române, pune în evidență, delegației că și guvernul român dă acestor ches­tiuni o importanță deosebită. Membrii delegației române se a­­rată foarte curtenitori față de re­prezentanții presei și le stau în orice chestiune bucuros"" la dispozi­țiune. Mai multe ziare au publicat în repetite rânduri declarații impor­tante ale ' d-lui ministru Nistor, care și reprezentantului „Dimineței" și „Adevărului“ i-a stat cu mare a­­mabilitate la dispoziție, pentru informa publicul românesc despre a rezultatul obținut până acum la tratativele din Viena. Când am vizitat pe d. Nistor în somptuosul său apartament la ho­telul Meissl & Schacin, era tocmai a­­colo un redactor al ziarului, guver­namental „Reichspost“. Iată ce ne-a declarat d. ministru Nistor a­­su­­ra tratativelor conduse de el: DECLARAȚIILE D-LUI NISTOR Tratativele economice cu Austria, ce rezultă din dispozițiunile­ trata­tului de la Saint-Germain, au înce­­­put la 27 Martie și continuă de trei săptăm­âni. Delegaț­iunea română a luat imediat contact­ cu cea aus­triacă, formând mai multe subco­­misiuni și anume una financiară, una juridică și una tehnică: . Subcomisiunile , lucrează zilinic de la 10 până la 1, iar, după prânz se dresează cuvenitele procese ver­bale și se pregătește materialul de discuție pentru ședința viitoare. CHESTIUNI FINANCIARE .Până acum aproape toate ches­tiunile din program au fost discu­tate în subcomisiuni. Așa de pildă, subcomisiunea financiară a discu­tat chestia eliberării depozitelor pu­blice și private, regularea datorii­lor și creditelor reciproce, relativ la cari trebue să se facă o deosebire între datoriile și creditele foștilor cetățeni austriaci cari au devenit cetățeni români și între datoriile și creditele dintre vechii cetățeni ro­mâni și cetățenii austriaci, asupra cărora trebuesc încheiate convenții separate, și în sfârșit, datoriile ipo­tecare Afară de aceasta, au mai fost discutate și chestia societăților de asigurare particulare și a asi­gurărilor sociale, apoi chestia ștam­PENSIILE ABSENTEIȘTILOR „A mai fost discutată cu deamă­­nun­tul și chestia pensiilor foștilor cetățeni austriaci cari au devenit a­­cum cetățeni români, și anume foș­tii funcționari publici civili și ofițe­rii. Trebue să subliniez ca pensiona­rii cari trăesc în România primesc in mod regulat pensiile ce li se cu­vin. Nu rămâne decât de a găsi un mijloc prin care să se poată trans­mite și pensionarilor cari trăiesc in străinătate pensiile lor. „Chestia Cassei de economii a Poștei și a­ rechizițiilor făcute în Bucovina în cursul războiului, au fost și ele abordate. „La un rezultat definitiv am a­­juns în chestia depozitelor și­ a da­toriilor și­ creditelor reciproce. Sâm­bătă, 12 Aprilie avea să aibă loc o ședință plenară a celor două cicle­diverse pilărei titlurilor emise de societăți. „Comisiunea tehnică a discutat chestia căilor ferate locale din Bu­covina și a trimis rezoluțiile ei co­­misiunii juridice spre examinare și formularea unor propuneri. Sunt speranțe bune ca această chestiune dificilă va găsi o soluție favorabilă care va satisface ambele părți, chestiuni. Din cauza boalei d-lui Schneller, șeful delegației austria­­ce, ședința a trebuit să fie amânată pe Marți, 15 Aprilie. FONDUL RELIGION­AR DIN BU­­COVINA „De un interes deosebit pentru de­legația română este chestia fondului religionar greco-oriental din Buco­vina care a suferit in cursul războ­iului pagube enorme și a fost silit, afară de aceasta, să subscrie sume mari pentru împrumutul de război. Cum acest fond e destinat scopuri­lor religioase, culturale și de bine­facere, delegația română ține foarte mult ca această chestiune să găseas­că o solu­ție favorabilă. Chestiunea va fi regulată printr-o convenție spe­cială și e probabil că ea a fi defini­tiv tranșată Marți. „Cu o deosebită satisfacție, trebue să constatăm, a încheiat d. Nistor, că negocierile sunt conduse într'un spirit amical reciproc și că membrii ambelor delegațiuni dau dovadă de multă pricepere și­ bună­voință. Di­versitatea chestiunilor discutate și necesitatea de a consulta experți tehnici asupra­ unora din ele, fac ca mersul negocierilor să cam tără­găneze, așa că vor trebui conti­nuate, cu o scurtă întrerupere, în rațiuni, când trebuia să se semneze timpul sărbătorilor de­ Paști, până convențiile referitoare la aceste­­ la sfârșitul lunei Aprilie D. I. NISTOR Cornl institutorilor cehi Membră corului institutorilor echo- slovaci cari, dau un concert sub aus­piei­!* ,;Fi: • mis’­cei“, depanând o coroană", pe m­ormântul Eroului .ne­ Cunoscut .......... ■ i Modalității ® I ® rezo­r ® Acestea sunt declarațiile d-lui ministru Nistor. Ele dau o ideie clară despre chestiunile discutate, dar trec­ sub tăcere modalitățile de soluție găsite pentru unele din ele în tratativele de până acum. Dis­creția observată de d. Nistor asu­pra acestui punct trebue atribuită la două cauze : mai în­tâi, conven­țiile respective nu au fost încă sem­nate și delegația română nu vrea să publice nimic despre rezultatele pozitive fără consimțimântul prea­labil al guvernului austriac, și a­­poi, delegația remânâ^de seama de situația Austriei care va trebui să negocieze și cu alte state succe­soare asupra celor mai multe din chestiunile discute cu Româ­nia. O publicare a concesiunilor făcute României ar putea deci în­­greuia situația austriacilor la ne­gocierile cu alte state. CHESTIA PENSIONARILOR DIN STRĂINĂTATE . Interesul cel mai mare îl arată opinia publică austriacă pentru chestia așa zișilor „pensionari din străinătate“, adică cetățenii foști austriaci și actualmente români cari au drept, la pensii, dar cari au domiciliul în afară de România Mare și în cea mai mare parte, la Viena. Ei sunt în număr de vre­o 200, printre care numeroși coman­danți importanți ai fostei armate austro-ungare, ca fostul șef de stat major Arz, generalul Auffenberg, fost ministru de războiu, etc. Ei trăiesc în mare parte în Austria și pretind că nu pot locui în România fiindcă nu găsesc locuințe. Legea pensiilor română stipulează însă că pensiile nu pot fi plătite decât pen­sionarilor care locuiesc înlăuntrul României. De­ aceia, plata pensiilor către acești pensionari din străină­tate a fost suspendată acum câteva vreme, ceea ce a avut ca urmare ca mulți din ei să cadă in mare mi­zerie. Presa austriacă și guvernul austriac le-au susținut cauza și cel din urmă a apelat la România ca să nu sustragă pensiile acestor oa­meni. România consideră această chestiune ca o­­ chestie pur umani­tară și nu s’a decis încă pentru nici o soluție, de­oarece prin continua­rea plăților către pensionarii cari trăiesc în Viena, s’ar crea un pre­cedent de care s’ar putea folosi nu­meroși pensioniști foști ungari și actualmente români, pentru a se muta la Budapesta și a cheltui in Ungaria pensiunile plătite de statul român. Pe de altă parte, plata pen­siilor către cetățenii români cari trăiesc la Viena ar face o impresie excelentă în Austria și ar contribui să mărească în mod extraordinar prestigiul României în acest centru de informațiuni al Europei cen­trale. _ _ 1 D. ministru Nistor va pleca de altfel Miercuri, 16 Aprilie, pentru câteva zile la București spre a in­forma guvernul de­mersul tratati­velor și spre a lua instrucțiuni a­­supra unora din chestiuni, printre care și chestia pensionarilor din străinătate. Se așteaptă pentru azi sosirea d-lui Tzigara-Samurcaș care va ne­gocia cu guvernul austriac asupra schimbului de obiecte arheologice și artistice, împărțirea arhivelor este de pe acum rezolvată în prin­cipiu. Coresp. Ce se petrece in Greci Instituirea stărei de asediu Un apel al guvernului ATENA 16 (Rador).­­ Pre­ședintele consiliului de miniștri d. Papanastasiu a declarat ziari­știlor că întrevederile sale cu șe­fii opoziției și articolele presei re­galiste îi inspiră convingerea că votul poporului va fi respectat de toți. Lupta pe chestia regimului va înceta și țara va intra pe calea vieței normale politice. D-l Papa­­nastasiu a adăugat că va pe șefii opoziției pentru a invita trata cu ei colaborarea lor pentru sta­bilirea unei constituțiuni demo­cratice. Această colaborare va face să dispară neîncrederea și va ușura realizarea programului se reconciliere. Presa opoziționistă continuă să sfătuiască pe regaliști ca să ac­cepte verdictul mărci majorități­i poporului. Ziarul ..Scrip“ scrie că republi­ci­ trebuie să fie consolidată și in consecință trebuie să înceteze orice discuție relativă , la chestiu­nea regimului. Ziarul .iPolitica“ serie: Suntem [UNK] bătuți.' și .trebuie să recunoaștem că noua ,star­e. de. lucruri nu mai poate fi schimba­tă. Trebuie să ne mulțumim să revendicăm în cadrul regimului republican victoria noastră la viitoarele alegeri. State de asediu ATENA. 16. — In urma procla­mării republicei, legea marțială a fost pusă în vigoare aproape în toa­tă țara. Papanastasiu a convocat pe directorii de ziare, sfătuindu-i să fie moderați, și a cerut concursul lor pentru îndeplinirea operei de liniș­tire. In scop de a restabili con­cordia națională și a pacifica «piri­tele, guvernul a promulgat un de­cret, în care interzice presei—timp de 5 ani — orice atac împotriva re­­public­ei și orice discuție asupra re­gimului. Condur­otîs a fost numit președinte provizoriu al republicei \ ANUL XXI - NO. 626« Vineri 18 Aprilie 1924 2 Lei exemplarul 4 Lei fn străinătate Regele la Strassbourg trecând trupele în revistă lilii fii­nat întrunirea comisiunei superioare rasiale ~ Protecția industriei textile ~ Eri la orele 5 d. a. a avut loc la ministerul de finanțe ședința comi­siunei superioare vamale convocată spre a lua în discuție modificarea unor articole din tariful vamal, căror situație necesită o mai grab­a nică protecție. ■ Au luat parte la ședință d-nii : Dem. Gheorghiu, secretarul general al ministerului de finanțe, dr. Cos­­tinescu, primarul Capitalei, ing. Ce­zar Popescu, directorul general al industriei, I. Gr. Dimitrescu, dir­­ectorul general al­ comerțului, St. Chicoș, directorul general al stridii­lor din ministerul de industrie, și comerț și Buescu, directorul vă­milor. Industriașii au fost reprezentați prin d-nii : ing. C. R. Mircea, vice­președintele Uniunei industriașilor, Butculescu, M. Manoilescu, Gh. Po­­pescu, îng. Tib. Eremia, dr. Mare«, Margulies, reprezentantul fabricilor de postav din vechiul regat și doi reprezentanți ai fabricilor de textile din Ardeal. După cum s’a hotărît dinainte, ar­ticolele ce necesită o mai grabnică protecție și ale căror taxe de im­port urmează să fie modificate prin majorare sunt : textilele, articolele metalurgice și — în cele din­ urmă — pielăria. CERERILE INDUSTRIEI TEXTILE In ședința de eri s’a pus în dis­cuție chestiunea textilelor. Repre­zentanții fabricilor de postav și tor­turi de lână au expus situația pri­mejduită în care se găsește indus­tria textilă, din cauza concurenței­ străine, au arătat cum, actualmen­te, din cauza schimbărilor valutare această industrie nu numai că nu se bucură de nici o protecție, dar că se găsește chiar sub­­ cota de pro­tecție cu un procent de 7—8 la sută și în consecință au cerut majora­rea imperioasă a taxelor de import la textile cu un procent care să­ meargă la unele articole de acest gen până la 5 ori actualele taxe. In vederea aceasta, reprezentanții industriei Textile au prezentat comi­siunei : un tablou în care se indi­cau pentru fiecare articol în parte, cotele­ de „sub-prote­cție“ actuală : și, cotele de protecție pe cari ei le pre­conizează. CE A HOT­ARIT COMISIUNEA Comisiunea, în urma expunerilor ce i s’a făcut, a admis — în prin­cipiu­­+ necesitatea majorării taxe­lor de import la­ textile, și deci mo­dificarea articolelor 88 -128 din ta­riful vamal. In același timp , ca metodă de lucru comisiunea a fost de pă­rere ca înainte de a proceda la fi­xarea taxelor să fixeze cotele de protecție, pe cari le socotește nece­sare și pe baza acestor cote, apro­bate ulterior de factorii în drept, să purceadă la fixarea taxelor. Procedând în consecință, comisiu­nea a fixat la toate articolele în discuție , cotele de protecție, luându­­se de bază costul de producție. Cotele, așa cum s’au fixat de co­­misiune, reprezintă o protecție de 2Q—30 la­ sută și echivalează cu de 3 ori actualele taxe. Ele vor fi supuse discuțiunei­­ con­siliului economic al guvernului, ce vă avea loc azi și dacă vor fi apro­bate,,, vor fi transformate apoi în taxe fixe. NOUĂ TAXE DE EXPORT Tot pentru ședința de, ozi, com­i­­siunea mai avea la ordinea zilei, stabilirea de nouă taxe de export la: 1) mineralul de zinc; 2) confecțiuni de stofă; 3) parfumuri; 41 decimale, cântare, bascule, poduri bascule; 5) aparate electrice ;­ 6­)­­ borhotul de sfeclă; 7) firele de mătase (boran­­gic); 8) cuțitele de bucătărie; 9) sdrențele de lână; 10) filmele de cinematograf; 11) insectele medici­nale; 12) sdvențele­ de bumbac, in, cânepă, , etc. ;­ 13). covoarele lu­crate în țară. Din cauza timpului ocupat in în­tregime cu discuțiile asupra modi­ficării tarifului vamal, chestiunea fixării de taxe de export la aceste articole, a fost amânată. Ședințele comisiunei vor conti­nua în fiecare zi până când se vor termina lucrările de modificare propuse. Ia In ședința de mâine se vor discu­tesăturile de bumbac și e»­vent­ual — sticlăria. bh. v. ZIARUL „DIMENT CUPON DE PREMII SERIA V­e Ho. 6 Strângeți aceste cupoane! Adunând 90 de cupoane con­secutive primiți cinci honuri de participare la tragerea marilor premii oferite gra­tuit de ziarul „DIMIMNEAfa". ts «Si

Next