Dimineaţa, aprilie 1924 (Anul 21, nr. 6249-6275)
1924-04-18 / nr. 6266
BUCUREȘTI. Sărindar 9-118 pagini Fondat in 1904 de Const MIILE iinita Rom înainte de războiul de la 1914 și înainte de a fi mărită prin alipirea nouilor ținuturi, România avea o situație internațională cu mult mai sigură decât astăzi. • înainte de 1914 România nu avea să se teamă decât, cel mult, de o agresiune bulgară, lucru foarte puțin probabil, atât timp cât regatul român se rezema pe alianța Puterilor Centrale, dar primejdia rusească nici nu se asemăna cu primejdia de astăzi. Colosul rusesc, mult mai puternic atunci decât este astăzi, avea în fața lui puternicul răgaz germanic care-i împedeca revărsarea de către mările calde, nu mai era amenințată, România pentru bunul cuvânt că orice agresiune rusă înpotriva ei, ar fi atras riposta austro-germană. Situația era atunci clară, și echilibrul stabil. Astăzi, însă, situația este cu totul schimbată. Astăzi în fața colosului rusesc — și astăzi colos deși mai redus decât la 1914, — nu mai vedem puternicul dig de apărare austro-german. Astăzi în fața Rusiei n’au mai rămas, în contact direct, decât singure Polonia și România. Sunt, oare, aceste două țări îndestul de tari pentru ca să poată ține în frâu un viitor atac rusesc? Iar Mica înțelegere are printre țintele ei, și susținerea reciprocă și solidară a acelor trei State componente, în potrivă unei agresiuni rusești ? Evident că singure Polonia și România nu vor putea ține piept cu succes acestei presiuni rusești; iar primejdia acestei presiuni crește cronometric cu creșterea și împuternicirea armatei ruse. Și, după cum foarte cuminte spunea deunăzi un ziar italian, ajutorul Franței cu greu se va putea simți efectiv tocmai la porțile Orientului. România, prin urmare, este expusă în primul rând unei agresiuni rusești, fără ca să se poată răpi nici un alt aliat decât Polonia. Ceea ce e foarte puțin. In al doilea rând este dușmănia Ungariei. Ungaria, firește, își va alege momentul. Ungaria ne va ataca, mai ales atunci când vom fi angajați probabil pe un alt front, atacul Bulgariei de la 1916 va sluji de exemplu. In al treilea rând vine Bulgaria. Dintre toate Statele, create sau mărite în urma războiului de la 1914, România are situația cea mai grea. Polonia este prinsă în cleștele ruso-german, însă una din clapele cleștelui — Germania — are Franța înaintea ei. Serbia se poate teme oricând de Bulgaria și de Ungaria, numai atât. Cu Italia a știut dar să se pue bine, iar Ungaria are și ea amenințarea cehoslovacă în spate. Cehoslovacia ar avea de lucru cu Germania și cu Ungaria, însă situația defensivă a țarei acesteia este incomparabil mai bună decât a noastră. Singura România rămâne amenințată de la trei granițe, întemeiată pe alianța foarte reală a Poloniei și a Cehoslovaciei și pe alianța mai puțin sigură a Serbiei. Această situație nu poate fi atenuată prin nimic, din potrivă, primejdia va crește zilnic. Pe când forțele militare ale Poloniei, Cehoslovaciei și României nu vor putea crește decât în proporția mărginită a resurselor, întrucât aceste trei țări nu au avut limite impuse pentru întreținerea unor armate oricât de numeroase, în schimb armata Rusiei se reorganizează și sporește treptat fără ca să se poată prevede unde se va opri. Această situație peste măsură de grea impune României, spre a putea trăi, ca să nu se lase amăgită de eficacitatea suverană a Micei înțelegeri, dar să caute sprijinul și mai departe. Dacă Rusia sovietică ar fi renunțat la tendința de expansiune țaristă, firește că România n’ar mai fi fost chemată să aibă un rol european de întâia mână, însă politica Sovietelor, care reclamă cu atâta putere Basarabia, redă României sarcina unui rol foarte tragic. Acesta este și norocul României.Căci dacă chestiunea Basarabiei s-ar fi mărginit a fi numai în litigiu teritorial între două țări, firește că Puterile europene nu ar fi pregetat ca să asigure lumei o pace durabilă chiar cu prețul unei nedreptăți făcute unei târî mici. Dar chestiunea Basarabiei este de mare interes european. vu Atât timp cât Europa întreagă avea teamă de expansiunea Marii Rusii și atât timp cât această expansiune va putea fi împiedicată numai cu condiția ca Basarabia să nu fie rusească ci în mâna unui popor care barează drumul înainte al Rusiei, orice alianță europeană a României va fi bine primită de către toate statele europene fără osebire. Din acest punct de vedere greșesc ziarele italiene care văd în apropierea franco-română sau chiar într-un viitor tratat defensiv franco-român, o realizare destinată a servi numai politica Franței în Orient. După cum politica lui Napoleon al III-lea, ostilă Rusiei nu era făcută numai în interesul Franței, ci în interesul întregului continent, tot la fel, politica Franței actuale este destinată ca să oprească expansiunea Moscovei către Constantinopol. Această politică convine, deopotrivă Angliei chiar Germanitei, ca și Frânte, și poate privi cu ochi Nici Italia nu răi , bararea înaintărei rusești asupra Europei. Politica europeană are o axiomă pe care e bine să o ținem minte ori de câte ori discutăm acest subiect: de la începutul secolului al 19-lea acea putere europeană care este predominătoare pe continente datoare să facă oficiul de jandarm european înpotriva Rusiei. Aceasta a fost politica lui Napoleon al III-lea, când Franța dicta în Europa, aceasta a fost politica Germaniei, după ce sceptrul acestei dictaturi a trecut la Berlin, aceasta e datoria Franței acum. Aceste motive vor contribui ca un tratat franco-român cu caracter pur defensiv să nu provoace protestările pe care le-a stârnit tratatul franco-cehoslovac. De data asta Franța va servi interesele Angliei tot atât de bine cât și interesele sale, ceva mai mult va servi interesele Europei întregi. Guvernul român are de data aceasta numai vița de a fi întârziat a ceea ce trebuia făcut mai de mult. CONSTANTIN BACALBAȘA lm nnuHia U Ilin is o aprilie ARAD. 14. — O constatare care a produs panică în rândurile populației țărănești din împrejurimile comunelor Donceni și Selejeni, a fost făcută de curând. Sătenii plângându-se că vitele lor suferă iarăș din cauza muștei columbace d. Iosif Schitz, medicul veterinar din plasa Sebeș și d. Eugen Soos, prim medic veterinar județian au început imediat cercetările. Medicii au descoperit mai multe cuiburi cu muște columbace în apele mlăștinoase ale pâraielor din împrejurimile acestor comune. Până acum, această periculoasă insectă, care anul trecut a pricinuit atâtea pagube, nu a făcut nici o victimă. S’au luat imediate măsuri pentru izolarea comunelor amenințăte. iniversul tratativelor româno austriace stranii in rransa Declarațiile d- lui ministru Nistor pentru .Dimineata’ Dela «sspsratat si nostru special Viena, 13 Aprilie 1924 Tratativele delegației economice române cu guvernul austriac sub conducerea d-lui ministru I. Nistor decurg în mod normal, liniștit, netulburate de nici un incident.. Opinia publică austriacă urmărește aceste tratative cu mare atențiune, fiindcă declarațiile guvernanților români n’au lăsat nici o îndoială asupra faptului, că de rezultatul satisfăcător al acestor tratative depinde încheiarea tratatului comercial între România și Austria. Și pe un astfel de tratat, economia austriacă, flămândă de posibilități de export, pune foarte mare preț. De altă parte, însărcinarea unui ministru activ cu șefia române, pune în evidență, delegației că și guvernul român dă acestor chestiuni o importanță deosebită. Membrii delegației române se arată foarte curtenitori față de reprezentanții presei și le stau în orice chestiune bucuros"" la dispozițiune. Mai multe ziare au publicat în repetite rânduri declarații importante ale ' d-lui ministru Nistor, care și reprezentantului „Dimineței" și „Adevărului“ i-a stat cu mare amabilitate la dispoziție, pentru informa publicul românesc despre a rezultatul obținut până acum la tratativele din Viena. Când am vizitat pe d. Nistor în somptuosul său apartament la hotelul Meissl & Schacin, era tocmai acolo un redactor al ziarului, guvernamental „Reichspost“. Iată ce ne-a declarat d. ministru Nistor asura tratativelor conduse de el: DECLARAȚIILE D-LUI NISTOR Tratativele economice cu Austria, ce rezultă din dispozițiunile tratatului de la Saint-Germain, au început la 27 Martie și continuă de trei săptămâni. Delegațiunea română a luat imediat contact cu cea austriacă, formând mai multe subcomisiuni și anume una financiară, una juridică și una tehnică: . Subcomisiunile , lucrează zilinic de la 10 până la 1, iar, după prânz se dresează cuvenitele procese verbale și se pregătește materialul de discuție pentru ședința viitoare. CHESTIUNI FINANCIARE .Până acum aproape toate chestiunile din program au fost discutate în subcomisiuni. Așa de pildă, subcomisiunea financiară a discutat chestia eliberării depozitelor publice și private, regularea datoriilor și creditelor reciproce, relativ la cari trebue să se facă o deosebire între datoriile și creditele foștilor cetățeni austriaci cari au devenit cetățeni români și între datoriile și creditele dintre vechii cetățeni români și cetățenii austriaci, asupra cărora trebuesc încheiate convenții separate, și în sfârșit, datoriile ipotecare Afară de aceasta, au mai fost discutate și chestia societăților de asigurare particulare și a asigurărilor sociale, apoi chestia ștamPENSIILE ABSENTEIȘTILOR „A mai fost discutată cu deamănuntul și chestia pensiilor foștilor cetățeni austriaci cari au devenit acum cetățeni români, și anume foștii funcționari publici civili și ofițerii. Trebue să subliniez ca pensionarii cari trăesc în România primesc in mod regulat pensiile ce li se cuvin. Nu rămâne decât de a găsi un mijloc prin care să se poată transmite și pensionarilor cari trăiesc in străinătate pensiile lor. „Chestia Cassei de economii a Poștei și a rechizițiilor făcute în Bucovina în cursul războiului, au fost și ele abordate. „La un rezultat definitiv am ajuns în chestia depozitelor și a datoriilor și creditelor reciproce. Sâmbătă, 12 Aprilie avea să aibă loc o ședință plenară a celor două ciclediverse pilărei titlurilor emise de societăți. „Comisiunea tehnică a discutat chestia căilor ferate locale din Bucovina și a trimis rezoluțiile ei comisiunii juridice spre examinare și formularea unor propuneri. Sunt speranțe bune ca această chestiune dificilă va găsi o soluție favorabilă care va satisface ambele părți, chestiuni. Din cauza boalei d-lui Schneller, șeful delegației austriace, ședința a trebuit să fie amânată pe Marți, 15 Aprilie. FONDUL RELIGIONAR DIN BUCOVINA „De un interes deosebit pentru delegația română este chestia fondului religionar greco-oriental din Bucovina care a suferit in cursul războiului pagube enorme și a fost silit, afară de aceasta, să subscrie sume mari pentru împrumutul de război. Cum acest fond e destinat scopurilor religioase, culturale și de binefacere, delegația română ține foarte mult ca această chestiune să găsească o soluție favorabilă. Chestiunea va fi regulată printr-o convenție specială și e probabil că ea a fi definitiv tranșată Marți. „Cu o deosebită satisfacție, trebue să constatăm, a încheiat d. Nistor, că negocierile sunt conduse într'un spirit amical reciproc și că membrii ambelor delegațiuni dau dovadă de multă pricepere și bunăvoință. Diversitatea chestiunilor discutate și necesitatea de a consulta experți tehnici asupra unora din ele, fac ca mersul negocierilor să cam tărăgăneze, așa că vor trebui continuate, cu o scurtă întrerupere, în rațiuni, când trebuia să se semneze timpul sărbătorilor de Paști, până convențiile referitoare la aceste la sfârșitul lunei Aprilie D. I. NISTOR Cornl institutorilor cehi Membră corului institutorilor echo- slovaci cari, dau un concert sub auspiei!* ,;Fi: • mis’cei“, depanând o coroană", pe mormântul Eroului .ne Cunoscut .......... ■ i Modalității ® I ® rezor ® Acestea sunt declarațiile d-lui ministru Nistor. Ele dau o ideie clară despre chestiunile discutate, dar trec sub tăcere modalitățile de soluție găsite pentru unele din ele în tratativele de până acum. Discreția observată de d. Nistor asupra acestui punct trebue atribuită la două cauze : mai întâi, convențiile respective nu au fost încă semnate și delegația română nu vrea să publice nimic despre rezultatele pozitive fără consimțimântul prealabil al guvernului austriac, și apoi, delegația remânâ^de seama de situația Austriei care va trebui să negocieze și cu alte state succesoare asupra celor mai multe din chestiunile discute cu România. O publicare a concesiunilor făcute României ar putea deci îngreuia situația austriacilor la negocierile cu alte state. CHESTIA PENSIONARILOR DIN STRĂINĂTATE . Interesul cel mai mare îl arată opinia publică austriacă pentru chestia așa zișilor „pensionari din străinătate“, adică cetățenii foști austriaci și actualmente români cari au drept, la pensii, dar cari au domiciliul în afară de România Mare și în cea mai mare parte, la Viena. Ei sunt în număr de vreo 200, printre care numeroși comandanți importanți ai fostei armate austro-ungare, ca fostul șef de stat major Arz, generalul Auffenberg, fost ministru de războiu, etc. Ei trăiesc în mare parte în Austria și pretind că nu pot locui în România fiindcă nu găsesc locuințe. Legea pensiilor română stipulează însă că pensiile nu pot fi plătite decât pensionarilor care locuiesc înlăuntrul României. De aceia, plata pensiilor către acești pensionari din străinătate a fost suspendată acum câteva vreme, ceea ce a avut ca urmare ca mulți din ei să cadă in mare mizerie. Presa austriacă și guvernul austriac le-au susținut cauza și cel din urmă a apelat la România ca să nu sustragă pensiile acestor oameni. România consideră această chestiune ca o chestie pur umanitară și nu s’a decis încă pentru nici o soluție, deoarece prin continuarea plăților către pensionarii cari trăiesc în Viena, s’ar crea un precedent de care s’ar putea folosi numeroși pensioniști foști ungari și actualmente români, pentru a se muta la Budapesta și a cheltui in Ungaria pensiunile plătite de statul român. Pe de altă parte, plata pensiilor către cetățenii români cari trăiesc la Viena ar face o impresie excelentă în Austria și ar contribui să mărească în mod extraordinar prestigiul României în acest centru de informațiuni al Europei centrale. _ _ 1 D. ministru Nistor va pleca de altfel Miercuri, 16 Aprilie, pentru câteva zile la București spre a informa guvernul demersul tratativelor și spre a lua instrucțiuni asupra unora din chestiuni, printre care și chestia pensionarilor din străinătate. Se așteaptă pentru azi sosirea d-lui Tzigara-Samurcaș care va negocia cu guvernul austriac asupra schimbului de obiecte arheologice și artistice, împărțirea arhivelor este de pe acum rezolvată în principiu. Coresp. Ce se petrece in Greci Instituirea stărei de asediu Un apel al guvernului ATENA 16 (Rador). Președintele consiliului de miniștri d. Papanastasiu a declarat ziariștilor că întrevederile sale cu șefii opoziției și articolele presei regaliste îi inspiră convingerea că votul poporului va fi respectat de toți. Lupta pe chestia regimului va înceta și țara va intra pe calea vieței normale politice. D-l Papanastasiu a adăugat că va pe șefii opoziției pentru a invita trata cu ei colaborarea lor pentru stabilirea unei constituțiuni democratice. Această colaborare va face să dispară neîncrederea și va ușura realizarea programului se reconciliere. Presa opoziționistă continuă să sfătuiască pe regaliști ca să accepte verdictul mărci majorității poporului. Ziarul ..Scrip“ scrie că republici trebuie să fie consolidată și in consecință trebuie să înceteze orice discuție relativă , la chestiunea regimului. Ziarul .iPolitica“ serie: Suntem [UNK] bătuți.' și .trebuie să recunoaștem că noua ,stare. de. lucruri nu mai poate fi schimbată. Trebuie să ne mulțumim să revendicăm în cadrul regimului republican victoria noastră la viitoarele alegeri. State de asediu ATENA. 16. — In urma proclamării republicei, legea marțială a fost pusă în vigoare aproape în toată țara. Papanastasiu a convocat pe directorii de ziare, sfătuindu-i să fie moderați, și a cerut concursul lor pentru îndeplinirea operei de liniștire. In scop de a restabili concordia națională și a pacifica «piritele, guvernul a promulgat un decret, în care interzice presei—timp de 5 ani — orice atac împotriva republicei și orice discuție asupra regimului. Condurotîs a fost numit președinte provizoriu al republicei \ ANUL XXI - NO. 626« Vineri 18 Aprilie 1924 2 Lei exemplarul 4 Lei fn străinătate Regele la Strassbourg trecând trupele în revistă lilii fiinat întrunirea comisiunei superioare rasiale ~ Protecția industriei textile ~ Eri la orele 5 d. a. a avut loc la ministerul de finanțe ședința comisiunei superioare vamale convocată spre a lua în discuție modificarea unor articole din tariful vamal, căror situație necesită o mai graba nică protecție. ■ Au luat parte la ședință d-nii : Dem. Gheorghiu, secretarul general al ministerului de finanțe, dr. Costinescu, primarul Capitalei, ing. Cezar Popescu, directorul general al industriei, I. Gr. Dimitrescu, directorul general al comerțului, St. Chicoș, directorul general al stridiilor din ministerul de industrie, și comerț și Buescu, directorul vămilor. Industriașii au fost reprezentați prin d-nii : ing. C. R. Mircea, vicepreședintele Uniunei industriașilor, Butculescu, M. Manoilescu, Gh. Popescu, îng. Tib. Eremia, dr. Mare«, Margulies, reprezentantul fabricilor de postav din vechiul regat și doi reprezentanți ai fabricilor de textile din Ardeal. După cum s’a hotărît dinainte, articolele ce necesită o mai grabnică protecție și ale căror taxe de import urmează să fie modificate prin majorare sunt : textilele, articolele metalurgice și — în cele din urmă — pielăria. CERERILE INDUSTRIEI TEXTILE In ședința de eri s’a pus în discuție chestiunea textilelor. Reprezentanții fabricilor de postav și torturi de lână au expus situația primejduită în care se găsește industria textilă, din cauza concurenței străine, au arătat cum, actualmente, din cauza schimbărilor valutare această industrie nu numai că nu se bucură de nici o protecție, dar că se găsește chiar sub cota de protecție cu un procent de 7—8 la sută și în consecință au cerut majorarea imperioasă a taxelor de import la textile cu un procent care să meargă la unele articole de acest gen până la 5 ori actualele taxe. In vederea aceasta, reprezentanții industriei Textile au prezentat comisiunei : un tablou în care se indicau pentru fiecare articol în parte, cotele de „sub-protecție“ actuală : și, cotele de protecție pe cari ei le preconizează. CE A HOTARIT COMISIUNEA Comisiunea, în urma expunerilor ce i s’a făcut, a admis — în principiu+ necesitatea majorării taxelor de import la textile, și deci modificarea articolelor 88 -128 din tariful vamal. In același timp , ca metodă de lucru comisiunea a fost de părere ca înainte de a proceda la fixarea taxelor să fixeze cotele de protecție, pe cari le socotește necesare și pe baza acestor cote, aprobate ulterior de factorii în drept, să purceadă la fixarea taxelor. Procedând în consecință, comisiunea a fixat la toate articolele în discuție , cotele de protecție, luânduse de bază costul de producție. Cotele, așa cum s’au fixat de comisiune, reprezintă o protecție de 2Q—30 la sută și echivalează cu de 3 ori actualele taxe. Ele vor fi supuse discuțiunei consiliului economic al guvernului, ce vă avea loc azi și dacă vor fi aprobate,,, vor fi transformate apoi în taxe fixe. NOUĂ TAXE DE EXPORT Tot pentru ședința de, ozi, comisiunea mai avea la ordinea zilei, stabilirea de nouă taxe de export la: 1) mineralul de zinc; 2) confecțiuni de stofă; 3) parfumuri; 41 decimale, cântare, bascule, poduri bascule; 5) aparate electrice ; 6) borhotul de sfeclă; 7) firele de mătase (borangic); 8) cuțitele de bucătărie; 9) sdrențele de lână; 10) filmele de cinematograf; 11) insectele medicinale; 12) sdvențele de bumbac, in, cânepă, , etc. ; 13). covoarele lucrate în țară. Din cauza timpului ocupat in întregime cu discuțiile asupra modificării tarifului vamal, chestiunea fixării de taxe de export la aceste articole, a fost amânată. Ședințele comisiunei vor continua în fiecare zi până când se vor termina lucrările de modificare propuse. Ia In ședința de mâine se vor discutesăturile de bumbac și e»ventual — sticlăria. bh. v. ZIARUL „DIMENT CUPON DE PREMII SERIA Ve Ho. 6 Strângeți aceste cupoane! Adunând 90 de cupoane consecutive primiți cinci honuri de participare la tragerea marilor premii oferite gratuit de ziarul „DIMIMNEAfa". ts «Si