Dimineaţa, ianuarie 1925 (Anul 21, nr. 6514-6540)
1925-01-15 / nr. 6526
BUCUREŞTI, Sărindar 9 1! II pagini Mosdat In 2004 de Const.MILLE Scumpete şi gospodărie publică „Suntem singura ţară care plâ- 4m 15 lei chilogramul de carne în provincie şi 30 de lei la Bucureşti“. Fraza aceasta care anunţă un adevăr aşa de lesne de verificat, este extrasă din rezumatul conferinţei ţinută Duminică de către d. lonescu-Brăila, care a vorbit despre „problemele zootehnice ale producţiei". De ce această deosebire aşa de isbicoare de preţuri asupra unui şi acelaş articol? Transportul, cun Jjr urcările continue ale tarifului pe căile ferate, nu a atins, totuşi, astfel de proporţii încât să justifice o deosebire aşa de enormă de preţuri. Cheltuelile de transport al cărnii, chiar când carnea e adusă din cele mai îndepărtate regiuni ale ţării, sunt departe de a se urca până la suma de 15 lei la chilogram. Nu se justifică de asemenea deosebirea aceasta între preţurile din provincie şi cele din Capitală nici prin faptul că chiriile la Bucureşti ar fi mai scumpe sau că măcelarii Capitalei ar fi mai puţin modeşti, în ce priveşte dorinţa de câştig, decât confraţii lor din provincie. Motivul, marele motiv pentru care noi cei din Bucureşti plătim de două ori mai scump un articol de prima necesitate, cum este carnea, este cel arătat de d. O. Ionescu - Brăila în interesanta d-sale conferinţă: lipsa unui serviciu organizat de aprovizionarea Capitalei cu carne tăiată în centrele producătoare din provincii. Comunei incumbă datoria de a organiza serviciul acesta, transpor- tând şi antrepozitând carnea în cele mai bune condiţiuni tehnice. Comuna n’a făcut nimicim materia aceasta, iar rezultatul îl vedem: plătim cu 30 de lei ceeaceam fi putut avea şi noi cu 15 sau ce! mult cu 20 de lei. Iată un exemplu dintr’o mie cum lipsa unui simţ practic de adevărată gospodărie scumpeşte viaţa şi o scumpeşte în proporţii cari o fac cu adevărat foarte greu de suportat Aci autoritatea publică — în speţă comuna — dă dovadă de lipsă de pricepere gospodărească, fără alte circumstanţe agravante pentru dânsa. Cu alte cuvinte părinţii Capitalei— nişte părinţi vitregi, ci fiindune, impuşi de alţi, — neluând masuri în genul celor arătate mai sus, nu au urmărit şi satisfacerea a ceva Interese personale. Şi mai lămurit, nu e la mijloc o afacere necurată, ci o nepricepere curată. Ce se întâmplă însă atunci când pe lipsa de pricepere se grefează și lipsa de cinste ? De pildă, unui negustor de lemne i se fură în drum o parte din lemne. Rezultatul? Scumpirea și mai mare a lemnelor, căci paguba nu va fi suportată de negustor, ci tot consumatorul, săracul, e cel ce plăteşte oalele sparte. Şi iată cum se face încă odată dovada că traiul se scumpeşte şi din cauza că nu avem o gospodărie pu- blică pricepută. A cita mereu exem- A. plul altor state, a invoca argumentul ca preturile cutărui sau cutărui articol sunt mai urcate în alte tari, înseamnă, în majoritatea cazurilor, a căuta să-ţi acoperi nepriceperea. De altfel, în exemplul cu preţul cărnii, argumentarea cu preţurile mondiale sau nu mai ştim ce, nu poate sta în picioare. E vorba de deosebirea enorma de preturi chiar în interiorul ţării. E vorba de a se lua măsuri pentru ca să înceteze anomalia ca să plătim la Bucureşti 30 de lei un kilogram de carne pe care la Braşov îl cumpărăm cu 15 lei. Şi mai e vorba de o gospodărie publică şi bună şi pricepută, dar totdeodată şi doritoare de a servi interesele populaţiei. N. RATZ ARI A Gânduri simple Oameni... Viaţa e aşa cum o iei !.. Legat pe sub bărbie, cu tichia cam pe ceafă, un papuci şi cu ţigara in dinţi „maistrul“ operator de bătături salută zâmbind pe toți clinţii. E foarte bine dispus, dar are o straşnică durere de măsele, nu ne■cralgion cum îi zice el, şi din când, in când se strâmbă foarte caraghios, răspunzând junghiului care ii fulgeră prin ureche. — Și de ce nu stai acasă, d-le Jean? Ai putea prea bine lăsa clienţii in seama ajutorului şi să te cauţi de durerea ce ai. — Domnule, durerile sunt ca şi copiii; cu cât te cauţi, cu atât mai mult te înteţesc, răspunse el sentenţios cu o strâmbătură, a gurii foarte semnificativă. Hei, hei, când aşi sta ca să iau în seamă câte dureri am, avut in viată. — Dar un desinfectant, o intervenţie... — Asta se face negreşit, dar chit ca să mă plâng, ferit-a D-zeu... Maistrul se răsuceşte intr'un călcdiu şi cu micul lui bisturiu in mână pleacă să opereze la picior pe marele angrosist Berheciu. — Ce-i asta dom'le? Firc-ar al nalbei de noroc! Picior e ăsta? Şi să nu.a■ zică omul că trăeşte, cu bătături, pliu! Bietul dom. Jean, aşteaptă potolirea potopului şi zâmbește. El strâmbă din când in când din gură; nevralgionul I doare cumplit, dar s'a deprins de mult să fie vesel -yi amabil ca să poată asculta in liniște doleanțele celorlalți. Astăzi l'am întâlnit pe stradă’vesel și graţios. — Ce-ți mai face nevralgia, musiu Jean ? — Aia? S'a dus, dar acum, trebue să alerg la percepție, m'au încărcat ca orbii, păcatele lor. Și musiu Jean pleacă râzând de parcă alerga, să încaseze un premiu. La un colt de stradă, hop și d. Berheciu posomorât și galben. — Nu mai e de trăit dom'le. Hoții de la fisc mă jefue. Alerg la apel, firc-ar a nalbei de lard!.. M'am uitat lung după el și un vajnic sentiment de invidie m'a prins contra lui musiu Jean. Aproape să-ti blestemi viata in fata unui specimen atât de fericit!... ^STAII^ BOLOVAN România la Liga Naţiunilor D. N. CIOTTORI Delegat al României la Liga Naţiunilor Afacerea paşapoartelor NEA CHITA : Spunem, d-le, că ai o afacere mare a naşapoartelor . JUDECĂTORUL DE INStRUCȚIE: Mare a fost, dar aci trebue să te uiţi la ea cu microscopu... Interview eu Const. Diamandi Situaţia României la conferinţa interaliată Avem perspective de succes.-Acceptarea procentului dela Spa.-Relaţiile cu Rusia Dela corespondentul nostru din Paris PARIS. Ianuarie. — Conferinţa financiară interaliată fiind la ordinea zilei — ea s’a deschis ori — prima chestiune ce am pus noului ministru al României la Paris n’a putut, în mod firesc, să se refere decât la acest eveniment. L’am întrebat : — Credeţi că din conferinţa aceasta o să iasă ceva bun pentru ţară ? Nu se poate ştie încă nimic, răspunse K. Diamandi. Conferinţa tibia începe. Dar a fost necesar ca d. Vintili Brătianu să vie. Conferinţa va ura în orice caz decizii importante şi e bine ca guvernul nostru să fie reprezentat direct acolo. PROTOCOLLUL DE LA INSBRUCH — Dar ce o să ne facem cu datoriile din tratatele de pace ? am întrebat mai departe. Faptul că Cehoslovacia şiIugoslavia admit să plătească datoriile sau unele din datoriile prescrise în tratatele de pace, iarRomânia nu admite, nu ne va pune într’o situaţie grea ? — Este exact că guvernul român n’a iscălit protocolul dela Iusbrick, zise d. Diamandi, pe când celelalte ţări succesoare l’au iscălit. Dar nu recunosc că aceasta ne pune intr’o situaţie grea. Faptul că suntem singuri în chestia aceasta n’o să ne impedice să ne tiparăm interesele cum înţelegem că va fi mai bine. Noi nu putem admite să fim împovăraţi de datorii cari reprezintă un pasiv enorm, iar la activ, — la activul la care avem dreptul tot prin tratate, — să nu ştim ce o să fie. Dacă sau acordat păsuiri, reduceri de datorii foştilor duşmani, se cuvine să se acorde ai atât mai mult amicilor şi aliaţilor. Trebui să ştim în mod precis pe ce vom putea conta ca încasări din reparaţii şi ce vom avea de plătit, pentru ca să nu mergem orbeşte şi să nu ne trezim mâine cu cine ştie ce datorii pe care budgetul ţării nu le-ar putea satisface. Nu ne putem expune unor astfel de primejdii. PERSPECTIVE DE SUCCES — Dar sunt perspective de reuşită în această direcţie ? — Se înţelege, răspunse d. Diamandi, că nu pot să afirm nimic în direcţia aceasta. Dar ştiu un lucru : că atmosfera ne este favorabilă. Cred că o să se ajungă la o înţelegere. N'o să se obţie poate solufii pentru toate chestiile, dar o să se obţie pentru unele lente. Intre Franţa si România gâturile sunt mai strânse, mai intime si mai cordiale ca oricând. Quai d’Orsay (Ministerul de externe) ne este foarte binevoitor. Abia de când sânt la Paris văd cât de sincere si de amicale sunt relaţiile noastre cu Franţa. PROCENTELE DE LA SPA — încă o întrebare, die ministru. D. Vintilă Brătianu a declarat aseară ziariştilor francez cari au fost la dânsul, — am citi aceasta în ziarele de azi dimineaţă — că e «hotărât să renunţe a nai cere dela conferinţă mărirea procentului de l la sută acord .României la Spa. Declaraţia adastă»iţi’a mirat. S’a scris atâta iritară în « — Cari sunt relaţiile noastre cu contra nedreptăţii ce ni s’a făcut Franţa ! Jprin fixarea unui procent aşa de ~ Din cele mai bune, răspunsei mic încât n’am putut fi decât surrt. Diamandi. Din cele mai exceprins la aflarea veştii că, lăsăm să cadă protestul în contra injustiţiei de la Spa. — Nu ştim ce declaraţie a făcut d. Brătianu ziariştilor francezi, obiectă d. Diamandi. Nu ştiu dacă cele ce au spus ziarele corespund exact acestor declaraţii. Dar daca e adevărat că d. Brătianu a vorbit în sensul acesta, conchid că, după toate probabilităţile, o să ni se acorde şi schimbul renunţării, compensaţii. Chestiunea fiind delicată, deoarece era vorba de o acţiune a ministrului de finanţe, n’am mai insistat .Dar acum rămâne de văzut daca în caz că se adevereşte cei au arătat ziarele franceze în privinţa intenţiei României de a nu mai reclama, urcarea proiectului de ‘ la :’Spa,cercohipensatino să ni se acorde şi, deş ce natură vor fi de. In ce priveşte precedentele, putem adăuga, în legătură cu cele de sus, că, după cât se ştie azi, înţelegerea de la Spa, o să fie modificată. Partea Belgiei care a fost de 8 la sută va fi scăzută, după cum se crede, la 5 sau la 6 la sută. Vor rămâne deci 2 sau 3 procente libere. Se spune că acestea vor fi atribuite Americei. Dar din moment ce o să se schimbe procentele de la Spa, America ar fi putut să lupte, dacă nu cu sorţi de izbândă, dar cel puţin pentru principiu, ca să’i se mărească partea. Deci dacă, după cum pare, renunţă, este desigur, cum a lăsat a înţelege d. Diamandi, fiindcă aliaţii o să’i acorde concesii în alte direcţii. ls ■KIÉiB Relaţiie cu Rusia — O ultimă chestie.*Cum, * aţi fost ministru la Petrograf şi cunoaşteţi Rusia, aş dori si spuneţi ceva despre relaţiile cu ţaţa Sovietelor. — Cred că e mai line să fiu cât mai rezervat asupra acestui punct, ne spune d. Diamandi. Interesul nostru este să căutem să ajungem la o ințeegere cu Rusia și să nu facem nimic care ar înăsprească noastre de vecin dânsa. ]•' Noi mie provocăn și nul putea ! legături mătite « o vom provoca. Dorim pacea. Când am vorbit acum doi ani cu d. Cicerin, dânsul dorea să discutăm cât mai repede asupra situației pentru a ajunge la un acord. Apoi a lăsat să treacă un an, până a trimis delegaţi la Viena şi, aci, s’a văzut ce atitudine a avut. Astfel, noi dorim pacea să şi suntem gata oricând să unule , cădem la învoială cu Rueu ,sia, dacă recunoaşte drepturile noastre. ANUL XXI Nr. 6520 Joi IS Ianuare 1920 Trei lei exemplarul 6 Lei ia străinătate ■j Membrii guvernului s'au întrunit eri la orele 5 d. a. într’un consiliu de miniştri sub preşedinţia d-lui I. Brătianu. Consiliul s’a ţinut la locuinţa d lui Al. Constantinscu care nefiind încă complect restabilit nu poate părăsi locuinţa. COMUNICĂRI DELA PARIS D. I. G. Duca ministru de externe a cetit consiliului telegrama primită dela d. Vintilă Brătianu, o telegramă prin care guvernul este pus în cunoştinţă cu cursul lucrărilor dela conferinţa miniştrilor de finanţe din Paris. D. Vintilă Brătianu arată credinţa sa că ieri, Marţi, 13 cor lucrările oficiale ale conferinţei urmau să ia sfârşit. După aceea tiscuţinni mai urmează să aibă loc între reprezentanţii statelor cari au de rezolvat chestiuni speciale. SĂTENII IŞI VÂND PĂMÂNTURILE Consiliul a, luat, apoi, în deliberare rapoartelesosite în ultimul timp de la prefecţii de judeţ din Basarabia, rapoarte prin care se relevă faptul îngrijitor că sătenii au început să-şi vândă pământurile, cu preţuri relativ mici, persoanelor străine de agricultură. Consiliul a hotărât ca, deocamdată să se ia, o serie de măsuri de ordin administrativ, fiscal şi judiciar, menite să impedice ca pământurile cu care sătenii au fost împroprietăriţi, să fie înstrăinate. In cazul insă, când, aceste măsuri nu vor da rezultatul dorit, atunci sa va veni cu un procet de lege prin care se va reglementa vânzarea pământurilor aparţinând sătenilor, reînfiinţarea bacalaurea TULUI D. dr. C. Angelescu ministrul instrucţiunii publice a dat cetire proectul de lege prin care se reînfiinţează bacalaureatul în învăţământul sectundar. Consideration«! ca!« a determinat pe ministrul instrucţiunii publice să ia aceste măsuri este constatarea făcută că în ultimul timp s’au strecurat In universităţi elemente, cu totul nepregătite. Examenul de absolvire a patru clase secundare — adică de trecerea dela cursul inferior la cel superior al liceului — va fi înăsprit. Iar la absolvirea cursului superior se va da examen de bacalaureat. Prin aceasta se urmăreşte ca să se facă o triare cât mai serioasă, ca astfel în învăţământul universitar să nu mai pătrundă, decât elemente pregătite în mod serios. Examenul de bacalaureat se va da şi la şcolile cu drept de publicitate, cun şi la şcolile minoritare. La şcolile minoritare examenul se va da în limba minoritară afară de materiile cari şi în aceste şcoli se predau în 1. română, cum de ex. geografia, istoria şi 1. română Proectul acesta de lege este aparate de proectul pentru reorganizarea învăţământului secundar şi el va fi adus îndată după vacanţă în discuţia Parlamentului spre a fi aplicat chiar anul acesta. MODIFICĂRI IN REFORMA ADMINISTRATIVA C. I. Brătianu, preşedintele consiliului şi ministru de interne a făcut o expunere a modificărilor ce urmează să fie introduse în procesul reformei administrative. D-sa a insistat asupra compunerii şi nomenclaturii comunelor, cari urmează să fie împărţite in trei categorii: municipii regale, comune urbane şi comune ruiale. S’a. Stylit apoi programul proectelor de legi ce urmează aii aduse — după vacanţă — lu discuţia Corpurilor legiuitoare. In timpul ce se va discuta şi vota reforma administrativă la Senat, se va discuta şi vota la Cameră următoarele proecte de legi: si reorganizării bisericii; Consiliului Legislativ, legea impreviziunii; legea piesei;legea de organizare a ministerului de justiţie şi cea de organizare a ministerului sănătăţii publice. Consiliul s’a terminat 1» minimri jum. seara. ALfflM Consiliul de miniştri de pri Sătenii îşi vând pământurile Bacalaureatul se reînfiinţează • /d0f^^’w«KMNi<rş»rc. ’’'«’'ramus« Un mare târg al Uniune! oraşelor Va fi reprezentată întreaga activitate din cuprinsul comunelor urbane Acum câteva zile, membrii, comisiunei interimare. In frunte cu d. dr. I. Costinescu şi Temistocle Alexandrescu, organizatorul expoziţiei comunale alcătuită anul trecut în Târgul Moşilor, s’au întrunit pentru alcătuirea programului general al târgului de mostre ce se va ridica pe acelaş teren, însă sub egida Uniunei oraşelor din România, al cărei congres se va ţine în toamnă în Bucureşti. D. dr. I. Costinescu, care se ocupă de aproape de pregătirea târgului de mostre, şi-a expus punctul de vedere in sensul că trebue să se obţină o sintetizare generală a întregii activităţi desfăşurate în toate domeniile, atât de către industrie, comerţ, stabilimente de cultură etc., particulare, cât şi de către cele de sub directa îngrijire a autorităţilor comunale. CARACTERUL TÂRGULUI DE MOSTRE Dacă anul trecut s’a realizat o încercare meritoasă, anul acesta trebue să se obţină ceva mai demonstrativ cu concursul efectiv al tuturor factorilor de cultură, producţiune, consumaţiune. In ce priveşte partea, financiară, s’a arătat că nu poate fi vorba de o grevare a comunei ci, din potrivă de crearea unei surse importante de venituri — de altfel primăria a avut un venit şi anul trecut din târgul Moşilor. Cum expoziţia şi târgul de mostre va dura cel puţin două luni, în acest timp mişcarea comercială a Capitalei va dobândi un spor apreciabil. PARTEA DISTRACTIVA Pentru partea distractivă, târgul de mostre va avea o secţiune specială, în care păstrându-se şi datinele populare , se vor amenaja şi câteva inovaţiuni pentru Capitală de genul celor din „Luna-Park“, „Tobogane“, o roată gigantică cum e cea din Viena, grote cu fel de fel de mecanice, aşa zişii „Montagnes russes“ etc., vor complecta distracţiile populare cu producţiunile occidentului în materiede distracţie. PROGRAMUL DE ACŢIUNE O comisiune, sub prezidenţia d-lui dr. I. Costinescu şi din care va face parte delegaţii oraşelor pârticipante, va alcătui un program definitiv de acţiune, lucrările urmând să înceapă cât de curând, întrucât unele din pavilioane vor trebui să fie destul de solide pentru a fî întrebuinţabile câţiva ani de-a rândul, aşa cum s-a făcut cu pavilioanele din parcul Carol. Gomistiunea pentru pregătirea târgului de mostre al Uniunei oraşelor din România se va mai întruni zilele acestea pentru elaborarea pnogramului de lucru amănunţit. Incident fote Vatican şi Iugoslavia UN PROTEST AL NUNŢIULUI PAPAL DIN BELGRAD Belgrad, 13. — Ministrul de cultte şi Instrucţie, Svetozar Pribicevici, interzicând elevilor deees de a face parte din congregaţiile mariane, episcopatul catolic din Serbia a protestat contra acestei măsuri. Protestul nefiind luat in seama, nunţiul papal Pelligrinetti a intervenit şi el verbal dar fără nici un folos. De aceea nunţiul papal a trimis d-lui Nuncîci o notă roman de protest şi a comunicat şi barelor faptul că a protestat contra măsurii ministrului de culte. Nota este amicală, dar energică, si exprimă uimirea că o astfel de măsură contra catolicilor a putut fi luată in timpul tratativelor pentru concordat. 1 Starea d-lui Herriot RERUN, 13. — Din Paris se anunță că d. Herriot perfect restabilit, va putea lua parte la ședințele viitoare din Cameră.