Dimineaţa, ianuarie 1925 (Anul 21, nr. 6514-6540)

1925-01-15 / nr. 6526

BUCUREŞTI, Sărindar 9­ 1! II pagini Mosdat In 2­004 de Const.MILLE Scumpete şi gospodărie publică „Suntem singura ţară care plâ- 4m 15 lei chilogramul de carne în provincie şi 30 de lei la Bucu­reşti“. Fraza aceasta care anunţă un adevăr aşa de lesne de verificat, este extrasă din rezumatul confe­rinţei ţinută Duminică de către d. lonescu-Brăila, care a vorbit des­pre „problemele zootehnice ale producţiei". De ce această deosebire aşa de isbicoare de preţuri asupra unui şi acelaş articol? Transportul, cu­n Jjr urcările continue ale tarifului pe căile ferate, nu a atins, totuşi, ast­fel de proporţii încât să justifice o deosebire aşa de enormă de pre­ţuri. Cheltuelile de transport al cărnii, chiar când carnea e adusă din cele mai îndepărtate regiuni ale ţării, sunt departe de a se urca până la suma de 15 lei la chilo­­gram. Nu se justifică de asemenea deo­sebirea aceasta între preţurile din provincie şi cele din Capitală nici prin faptul că chiriile la Bucureşti ar­ fi mai scumpe sau că măcelarii Capitalei ar fi mai puţin modeşti, în ce priveşte dorinţa de câştig, decât confraţii lor din provincie. Motivul, marele motiv pentru care noi cei din Bucureşti plă­tim de două ori mai scump un ar­ticol de prima necesitate, cum este carnea, este cel arătat de d. O. Ionescu - Brăila în interesanta d-sale conferinţă: lipsa unui ser­viciu organizat de aprovizionarea Capitalei cu carne tăiată în centre­le producătoare din provincii. Comunei incumbă datoria de a organiza serviciul acesta, transpor-­­ tând şi antrepozitând carnea în cele mai bune condiţiuni tehnice. Comuna n’a făcut nimicim materia aceasta, iar rezultatul îl vedem: plătim cu 30 de lei ceeace­­am fi putut avea şi noi cu 15 sau ce! mult cu 20 de lei. Iată un exemplu dintr’o mie cum lipsa unui simţ practic de adevă­rată gospodărie scumpeşte viaţa şi o scumpeşte în proporţii cari o fac cu adevărat foarte greu de su­portat Aci autoritatea publică — în spe­ţă comuna — dă dovadă de lipsă de pricepere gospodărească, fără alte circumstanţe agravante pentru dân­sa. Cu alte cuvinte părinţii Capita­lei­­— nişte părinţi vitregi, ci fiindu­­ne, impuşi de alţi, — neluând masuri în genul celor arătate mai sus, nu au urmărit şi satisfacerea a ceva Interese personale. Şi mai lămurit, nu e la mijloc o afacere necurată, ci o nepricepere curată. Ce se întâmplă însă atunci când pe lipsa de pricepere se grefează și lipsa de cinste ? De pildă, unui ne­gustor de lemne i se fură în drum o parte din lemne. Rezultatul? Scum­pirea și mai mare a lemnelor, căci paguba nu va fi suportată de negu­stor, ci tot consumatorul, săracul, e cel ce plăteşte oalele sparte. Şi iată cum se face încă odată do­vada că traiul se scumpeşte şi din cauza că nu avem o gospodărie pu-­­ blică pricepută. A cita mereu exem- A. plul altor state, a invoca argumen­tul ca preturile cutărui sau cutărui articol sunt mai urcate­ în alte tari, înseamnă, în majoritatea cazurilor, a căuta să-ţi acoperi nepriceperea. De altfel, în exemplul cu preţul căr­nii, argumentarea cu preţurile mon­diale sau nu mai ştim ce, nu poate sta în picioare. E vorba de deosebirea enorma de preturi chiar în interiorul ţării. E vorba de a se lua măsuri pentru ca să înceteze anomalia ca să plă­tim la Bucureşti 30 de lei un kilo­gram de carne pe care la Braşov îl cumpărăm cu 15 lei. Şi mai e vorba de o gospodărie publică şi bună şi pricepută, dar totdeodată şi dori­toare de a servi interesele popu­laţiei. N. RATZ ARI A Gânduri simple Oameni... Viaţa e aşa cum o iei !.. Legat pe sub bărbie, cu tichia cam pe ceafă, un papuci şi cu ţigara in dinţi „maistrul“ operator de bă­tături salută zâmbind pe toți cli­­nţii. E foarte bine dispus, dar are o straşnică durere de măsele, nu ne­­■cralgion cum îi zice el, şi din când, in când se strâmbă foarte cara­ghios, răspunzând junghiului care ii fulgeră prin ureche. — Și de ce nu stai acasă, d-le Jean? Ai putea prea bine lăsa cli­enţii in seama ajutorului şi să te cauţi de durerea ce ai. — Domnule, durerile sunt ca şi copiii; cu cât te cauţi, cu atât mai mult te înteţesc, răspunse el sen­tenţios cu o strâmbătură, a gurii foarte semnificativă. Hei, hei, când aşi sta ca să iau în seamă câte dureri am, avut in viată. — Dar un desinfectant, o inter­venţie... — Asta se face negreşit, dar chit ca să mă plâng, ferit-a D-zeu... Maistrul se răsuceşte intr'un căl­­cdiu şi cu micul lui bisturiu in mână pleacă să­ opereze la picior pe marele angrosist Berheciu. — Ce-i asta dom'­le? Firc-ar al nalbei de noroc! Picior e ăsta? Şi să nu.a■ zică omul că trăeşte, cu bătă­turi, pliu! Bietul dom. Jean, aşteap­tă potolirea potopului şi zâmbește. El strâmbă din când in când din gură; nevralgionul I doare cum­plit, dar s'a deprins de mult să fie vesel -yi amabil ca să poată asculta in liniște doleanțele celorlalți. As­­tăzi l'am întâlnit pe stradă’vesel și graţios. — Ce-ți mai face nevralgia, mu­siu Jean ? — Aia? S'a dus, dar acum, tre­­bue să alerg la percepție, m'au în­cărcat ca orbii, păcatele lor. Și musiu Jean pleacă râzând de par­că alerga, să încaseze un premiu. La un colt de stradă, hop și d. Ber­heciu posomorât și galben. — Nu mai e de trăit dom'le. Ho­ții de la fisc mă jefue. Alerg la apel, firc-ar a nalbei de lard!.. M'am uitat lung după el și un vajnic sentiment de invidie m'a prins contra lui musiu Jean. A­­proape să-ti blestemi viata in fata unui specimen atât de fericit!... ^STAII^ BOLOVAN România la Liga Naţiunilor D. N. CIOTTORI Delegat al României la Liga Na­ţiunilor Afacerea paşapoartelor NEA C­HI­TA : Spun­em­, d-le, că ai o afacere m­are a naşapoartelor .­­ JUDECĂTORUL DE INStRUCȚIE: Mare a fost, dar aci trebue să te uiţi la ea cu microscopu... Interview eu­­ Const. Diamandi Situaţia României la conferinţa interaliată Avem perspective de succes.-Acceptarea procen­tului dela Spa.-Relaţiile cu Rusia Dela corespondentul nostru din Paris PARIS. Ianuarie. — Conferinţa financiară interaliată fiind­ la or­dinea zilei — ea s’a deschis ori — prima chestiune ce am pus noului ministru al României la Paris n’a putut, în mod firesc, să se refere decât la acest eveniment. L’am în­trebat : — Credeţi că din conferinţa a­­ceasta o să iasă ceva bun pentru ţară ? Nu se poate ştie încă nimic, răs­punse K. Diamandi. Conferinţa ti­bia începe. Dar a fost necesar ca d. Vintili Brătianu să vie. Confe­rinţa va ura în orice caz decizii importante şi e bine ca guvernul­­ nostru să fie reprezentat direct acolo. PROTOCOLLUL DE LA INSBRUCH — Dar ce o să ne facem cu datoriile din tratatele de pace ? am întrebat mai departe. Faptul că Cehoslovacia şi­­Iugo­slavia admit să plătească datoriile sau unele din datoriile prescrise în tratatele de pace, iar­­România nu admite, nu ne va pune într’o situa­ţie grea ? — Este exact că guvernul ro­mân n’a iscălit protocolul dela Iu­sbrick, zise d. Diamandi, pe când celelalte ţări succesoare l’au iscălit. Dar nu recunosc că aceasta ne pune intr’o situaţie grea. Fap­tul că suntem singuri în chestia a­­ceasta n’o să ne impedice să ne ti­parăm interesele cum înţelegem că va fi mai bine. Noi nu putem admi­te să fim împovăraţi de datorii cari reprezintă un pasiv enorm, iar la activ, — la activul la care avem dreptul tot prin tratate, — să nu ştim ce o să fie. Dacă sau acor­dat păsuiri, reduceri de datorii foş­tilor duşmani, se cuvine să se a­­corde ai atât mai mult amicilor şi aliaţilor. Trebui să ştim în mod precis pe ce vom putea conta ca încasări din reparaţii şi ce vom avea de plătit, pentru ca să nu mergem orbeşte şi să nu ne trezim mâine cu cine ştie ce datorii pe care budgetul ţării nu le-ar putea satisface. Nu ne putem expune unor astfel de primejdii. PERSPECTIVE DE SUCCES — Dar sunt perspective de re­uşită în această direcţie ? — Se înţelege, răspunse d. Dia­mandi, că nu pot să afirm nimic în direcţia aceasta. Dar ştiu un lu­cru : că atmosfera ne este favora­bilă. Cred că o să se ajungă la o înţelegere. N'o să se obţie poate solufii pentru toate chestiile, dar o să se obţie pentru unele­ lente. Intre Franţa­­ si România gâturile sunt mai­ strânse, mai in­time si mai cordiale ca oricând. Quai d’Orsay (Ministerul de ex­terne) ne este foarte binevoitor. Abia de când sânt la Paris văd cât de sincere si de amicale sunt re­laţiile noastre cu Franţa. PROCENTELE DE LA SPA — încă o întrebare, die minis­tru. D. Vintilă Brătianu a declarat aseară ziariştilor francez cari au fost la dânsul, — am citi aceasta în­­ ziarele de azi dimineaţă — că e «hotărât să renunţe a nai cere dela conferinţă mărirea procen­tului de l la sută acord­­ .Româ­niei la Spa. Declaraţia­ adastă»­iţi’a mirat. S’a scris atâta iritară în « — Cari sunt relaţiile noastre cu contra nedreptăţii ce ni s’a făcut Franţa ! Jprin fixarea unui procent aşa de ~ Din cele mai bune, răspunsei mic încât n’am putut fi decât sur­rt. Diamandi. Din cele mai exce­prins la aflarea veştii că, lăsăm să cadă­ protestul în contra injustiţiei de la Spa. — Nu ştim ce declaraţie a fă­cut d. Brătianu ziariştilor francezi, obiectă d. Diamandi. Nu ştiu dacă cele ce au spus ziarele corespund exact acestor declaraţii. Dar daca e adevărat că d. Brătianu a vor­bit în sensul acesta, conchid că, după toate probabilităţile, o să ni se acorde şi schimbul renunţării, compensaţii. Chestiunea fiind delicată, de­oa­rece era vorba de o acţiune a mi­nistrului de finanţe, n’am mai in­sistat .Dar acum rămâne de văzut daca în caz că se adevereşte cei au ară­tat ziarele franceze în privinţa in­tenţiei României de a nu mai­­ re­­­clama, urcarea­ proiectului de ‘ la :’Spa,­cercohipensatin­o să ni se a­­corde şi, deş ce natură vor fi de. In ce priveşte precedentele, pu­tem adăuga, în legătură cu cele de sus, că, după cât se ştie azi, în­ţelegerea de la Spa, o să fie modi­ficată. Partea Belgiei care a fost de 8 la sută va fi scăzută, după cum se crede, la 5 sau la 6 la sută. Vor rămâne deci 2 sau 3 procen­te libere. Se spune că acestea vor fi atribuite Americei. Dar din mo­ment ce o să se schimbe procen­tele de la Spa, America ar fi putut să lupte, dacă nu cu sorţi de izbân­dă, dar cel puţin pentru principiu, ca să’i se mărească partea. Deci dacă, după cum pare, renunţă, este desigur, cum a lăsat a înţelege d. Diamandi, fiindcă aliaţii o să’i a­corde concesii în alte direcţii. ls ■KIÉiB Relaţiie cu Rusia — O ultimă chestie.*Cum, * aţi fost ministru la Petrograf şi cu­noaşteţi Rusia, aş dori si spuneţi ceva despre relaţiile cu ţaţa Sovie­telor. — Cred că e mai line să fiu cât mai rezervat asu­pra acestui punct, ne spu­ne d. Diamandi. Interesul nostru este să căutem să ajungem la o ințeegere cu Rusia și să nu facem nimic care ar înăsprească noastre de vecin dânsa. ]•' Noi mi­e provocăn și nul putea ! legături m­ătite « o vom provoca. Dorim pa­cea. Când am vorbit acum doi ani cu d. Cicerin, dân­sul dorea să discutăm cât mai repede asupra situa­ției pentru a ajunge la un acord. Apoi a lăsat să treacă un an, până a tri­mis delegaţi la Viena şi, aci, s’a văzut ce atitudine a avut. Astfel, noi dorim pacea să şi suntem gata oricând să unule , cădem la învoială cu Ru­eu ,­sia, dacă recunoaşte drep­turile noastre. ANUL XXI­­ Nr. 6520 Joi IS Ianuare 1920 Trei lei exemplarul 6 Lei ia străinătate ■j Membrii guvernului s'au întrunit eri la orele 5 d. a. într’un consiliu de miniştri sub preşedinţia d-lui I. Brătianu. Consiliul s’a ţinut la locuinţa d lui Al. Constantinscu care nefiind încă complect restabilit nu poate părăsi locuinţa. COMUNICĂRI DELA PARIS D. I. G. Duca ministru de externe a cetit consiliului telegrama primită dela d. Vintilă Brătianu, o telegra­mă prin care guvernul este pus în cunoştinţă cu cursul lucrărilor dela conferinţa miniştrilor de finanţe din Paris. D. Vintilă Brătianu arată credinţa sa că i­eri, Marţi, 13 cor­ lucrările oficiale ale conferinţei urmau să ia sfârşit. După aceea tiscuţinni mai ur­mează să aibă loc între reprezen­tanţii statelor cari au de rezolvat chestiuni speciale. SĂTENII IŞI VÂND PĂMÂNTURILE Consiliul a, luat, apoi, în delibera­re rapoartele­­sosite în ultimul timp de la prefecţii de judeţ din Basara­bia, rapoarte prin care se relevă faptul îngrijitor că sătenii au înce­put­ să-şi vândă pământurile, cu preţuri relativ mici, persoanelor străine de agricultură. Consiliul a hotărât ca, deocam­dată să se ia, o serie de măsuri de ordin administrativ, fiscal şi judi­ciar, menite să impedice ca pămân­­turile cu care sătenii au fost îm­proprietăriţi, să fie înstrăinate. In cazul insă, când, aceste măsuri nu vor da rezultatul dorit,­ atunci sa va veni cu un procet de lege prin care se va reglementa vânza­rea­ pământurilor aparţinând săte­nilor, reînfiinţarea bacalaurea­­ TULUI D. dr. C. Angelescu ministrul ins­trucţiunii publice a dat cetire proec­­tul de lege prin care se reînfiinţea­­ză bacalaureatul în învăţământul se­ctundar. Consideration«! ca!« a determinat pe ministrul instrucţiunii publice să ia aceste măsuri este constatarea făcută că în ultimul timp s’au stre­curat In universităţi elemente, cu totul nepregătite. Examenul de absolvire a­ patru clase secundare — adică de trecerea dela cur­sul inferior la cel superior al liceului — va fi înăsprit. Iar la absolvirea cursului supe­rior se va da examen de bacalau­reat. Prin aceasta se urmăreşte ca să se facă o triare cât mai serioasă, ca astfel în învăţământul univer­­sitar să nu mai pătrundă, decât ele­mente pregătite în mod serios. Examenul de bacalaureat se va da şi la şcolile cu drept de publici­tate, cun­ şi la şcolile minoritare. La şcolile minoritare examenul se va da în limba minoritară afară de materiile cari şi în aceste şcoli se predau în 1. română, cum de ex.­ geografia, istoria şi 1. română Proectul acesta de lege este apara­te de proectul pentru reorganizarea învăţământului secundar şi el va fi adus îndată după vacanţă în dis­cuţia Parlamentului spre a fi apli­­cat chiar anul acesta. MODIFICĂRI IN REFORMA AD­­MINISTRATIVA C. I. Brătianu, preşedintele con­siliului şi ministru de interne a făcut o expunere a modificărilor ce urmează să fie introduse în proce­­sul reformei administrative. D-sa a insistat asupra compune­rii şi nomenclaturii comunelor, cari urmează să fie împărţite in trei categorii: municipii regale, comu­ne urbane şi comune ruiale. S’a. Stylit apoi programul pro­­ectelor de legi ce urmează a­­ii adu­se — după vacanţă — lu­ discuţia Corpurilor legiuitoare. In timpul ce se va discuta şi vo­ta reforma administrativă la Se­nat, se va discuta şi vota la Came­ră următoarele proecte de legi: si reorganizării bisericii; Consiliului Legislativ­, legea impreviziunii; le­gea piesei;­­legea de organizare a ministerului de justiţie şi cea de organizare­ a ministerului sănătă­ţii publice. Consiliul s’a terminat 1» minim­ri jum. seara. ALfflM­ Consiliul de miniştri de pri Sătenii îşi vând pământurile Bacalaureatul se reînfiinţează • /d0f^^’w«KMNi<rş»rc. ’’'«’'ramus« Un mare târg al Uniune! oraşelor Va fi reprezentată întreaga activitate din cuprinsul comunelor urbane Acum câteva zile, membrii, com­i­siunei interimare. In frunte cu d. dr. I. Costinescu şi Temistocle Ale­­xandrescu, organizatorul expoziţiei comunale alcătuită anul trecut în Târgul Moşilor, s’au întrunit pen­tru alcătuirea programului general al târgului de mostre ce se va ri­­dica pe acelaş teren, însă sub egida Uniunei oraşelor din România, al cărei congres se va ţine în toamnă în Bucureşti. D. dr. I. Costinescu, care se ocupă de aproape­ de pregătirea târgului de mostre, şi-a expus punctul de vedere in sensul că trebue să se ob­ţină o sintetizare generală a între­gii activităţi desfăşurate în toate domeniile, atât de către industrie, comerţ, stabilimente de cultură etc., particulare, cât şi de către cele de sub directa îngrijire a autorităţilor comunale. CARACTERUL TÂRGULUI DE MOSTRE Dacă anul trecut s’a realizat o în­cercare meritoasă, anul acesta tre­bue să se obţină ceva mai demon­strativ cu concursul efectiv al tu­turor factorilor de cultură, produc­­ţiune, consumaţiune. In ce priveşte partea, financiară, s’a arătat că nu poate fi vorba de o grevare a comunei ci, din potrivă de crearea unei surse importante de venituri — de altfel primăria a avut un venit şi anul trecut din târgul Moşilor. Cum expoziţia şi târgul de mostre va dura cel puţin două luni, în acest timp mişcarea comercială a Capitalei va dobândi un spor apreciabil. PARTEA DISTRACTIVA Pentru partea distractivă, târgul de mostre va avea o secţiune spe­cială, în care păstrându-se şi dati­­nele populare , se vor amenaja şi câteva inovaţiuni pentru Capitală de genul celor din „Luna-Park“, „Tobogane“, o roată gigantică cum e cea din Viena, grote cu fel de fel de mecanice, aşa zişii „Montagnes russes“ etc., vor complecta distrac­ţiile populare cu producţiunile oc­cidentului în materie­­de distracţie. PROGRAMUL DE ACŢIUNE O comisiune, sub prezidenţia d-lui­­ dr. I. Costinescu şi din care va fa­ce parte delegaţii oraşelor pârtici­pante, va alcătui un program defi­nitiv de acţiune, lucrările urmând să înceapă cât de curând, întrucât unele din pavilioane vor trebui să fie destul de solide pentru a fî în­­trebuinţabile câţiva ani de-a rândul, aşa cum s-a făcut cu pavilioanele din parcul Carol. Gomistiunea pentru pregătirea târ­gului de mostre al Uniunei oraşelor din România se va mai întruni zi­­lele acestea pentru elaborarea pno­­gramului de lucru amănunţit. Incident fote Vati­can şi Iugoslavia UN PROTEST AL NUNŢIULUI PAPAL DIN BELGRAD Belgrad, 13. — Ministrul de cult­te şi Instrucţie, Svetozar Pribice­­vici, interzicând elevilor de­­ees de a face parte din congregaţiile mariane, episcopatul catolic din Serbia a protestat contra acestei măsuri. Protestul ne­fiind luat in seama, nunţiul papal Pelligrinetti a inter­venit şi el verbal dar fără nici un folos. De aceea nunţiul papal a trimis d-lui Nuncîci o notă rom­a­n­­ de protest şi a comunicat şi ba­relor faptul că a protestat contra măsurii ministrului de culte. Nota este amicală, dar energică, si ex­primă uimirea că o astfel de mă­sură contra catolicilor a putut fi luată in timpul tratativelor pentru concordat. 1 Starea d-lui Herriot RERUN, 13. — Din Paris se a­­nunță că d. Herriot perfect resta­bilit, va putea lua parte la ședințele viitoare din Cameră.

Next