Dimineaţa, iunie 1925 (Anul 21, nr. 6655-6684)

1925-06-11 / nr. 6665

MOI XXI. — Ho. 6665 M ill Trei Sei exemplarul /.ifosa ieîesrslică „DIMINEAŢA“, București TELEFOANELE NOASTRE 1 Centrala 8/67 24/73 48/7# T ii.W.rUAWt.î.B NOASTRE! Direcţia Ad.jla 7­ 69 ProvIncia î0/l „ I BIROURILE: bucurești, Str. Sărindar No. 9 — li [ T - rr~i iii rr iitmIi r r-- r r~r ~ ~ Joi 11 liunie 1925 Prutul Abonamentelor, tel 880, pe an ani 450, pe O luai n 250 pe trei Ioni PENTRU SALARIAȚI I M 000, — pe Ump de an an ■ — ■ * » ® *nai » *5®» “ « n n 8 „ Fondat In­ 1904 de Const. MILLE Epidemia duelului Suntem în epoca duelului. Zilnic apar temperamentele combative, cari se relevează prin provocări. Un cuvânt mai aspru, un gest mai nervos dă ocazia unui cartel şi a­­desea a unei ieşiri pe teren. Faptul se petrece în ştiinţa tutu­ror­­ autorităţi şi particulari Ni­meni nu se mişcă însă, nimeni nu protestează în contra acestei apu­cături şi ilegale şi ridicole şi barba­re. Ilegală — pentru că în codul pe­nal există un text, care califică du­elul ca delict şi-l pedepseşte ca a­­tare. Provocările se adresează­ în m­od public, se înregistrează în zia­re, se comentează în tot felul şi totuş, cu asentimentul tacit al tu­turor, se calcă legea. Ridicolă — pentru că e lipsită de orice sens. Onoarea nu se re­pară cu un glonţ de revolver sau cu o împunsătură de floretă. In ce fel e reparată onoarea celui ofen­sat, dacă ofensatorul cunoaşte meşteşugul măr­uirii armei şi iese, de pe teren, învingător? Nu este o simplă prejudecată şi o maimu­­ţărie ridicolă? Barbară — pentru că duce sau tinde la suprimarea unui om, indi­ferent că-i ofensatul sau ofensato­rul, şi consfinţeşte dreptul de-a ucide pe semenul tău. E un asasi­nat pregătit şi săvârşit într’o formă protocolară, dar e totuş un asasi­nat. Trăim încă sub ascendentul mo­ral al „cavalerismului“ medieval, care-şi avea, atunci, o tristă justi­ficare, dar care nu mai are astăzi nici măcar posibilitatea unei scuze. Numai mintea, învăluită în obro­cul prejudecăţilor, mai poate găsi, în, morala evului­ mediu, raţiunea duelului scandalos. , Şi este curios, că oameni de-o înaltă situaţie socială, cu o deose­bită cultură, nu pot să se ridice de­asupra unei ordinare prejude­căţi şi acceptă să înfrângă Şi mora­la şi legea şi omenia, dedându-se unei exibiţii cu atât mai ridicolă, cu cât, în țara noastră, ea n’are nici măcar scuza unui vestigiu al tre­cutului. M. IEȘ­ANII Gânturi somnie Filantropie grosolană La o stafie de tramvai, pasage­rele nerăbdătoare se plimbă privin­du-se reciproc cu ochi experţi. Dintr- un grup se desprinde una ii zâmbind se apr­opie. — Nu vă supăraţi madam, nu vă supăraţi — Vi se vede juponu­l de o pal­mă şi am crezut... — Mersi. — Nu vă supăraţi dar e oribil! — Mersi... — Ar fi bine să-l trageţi la u­­meri in spate. — Mersi madam! Si victima galbenă-verde se depărtează privi­tă de toţi. — I-am făcut un bine şi se su­­pără, şopteşte filantroapa cu ochii strălucind de o nobilă satisfacţie. Adeseori am asistat la atari sce­ne picante şi penibile, dar nici azi nu le pot descifra misterul. Care e interesul, sentimentul, do­rinţa acestui act de bunătate in­discretă ! Poate cineva să-şi repare in stradă lipsurile unei haine ! Şi să nu credeţi că nu sunt şi i­­nimi generoase de femeie cari se grăbesc să murmure destul de ta­re. — Vai, dar ce pantofi urâţi are şi ce pălărie! Priviri semnificative, zâmbete­­le­ronice lovesc în tot ce nu­ e mo­dern, ca şi când ar exista un bata­lion special al sfintei Mode pentru apărarea ei şi pedepsirea necredin­cioselor. —Până când­­ ar putea să între­be un nepriceput în ale lumei moţ­turi. Dar noi înregistrăm şi trecem înainte fiindcă aşa e bine şi aşa ar trebui să­ facă el inimile gene­roase faţă de tot ce este omenesc şi teribil L. STAN BOLOVAN Camera va vota azi legea învăţământului particular Noi şi important, modificări acceptate de prem­. — Cât va dura discuţia Spre surprinderea generală, le­gea învăţământului particular va trece prin Cameră în actuala sesi­une. Am spus, spre surprinderea ge­nerală, deoarece rămăsese aranjat ca discuţiunea acestui proect să în­ceapă abia la toamnă. Guvernul s’a şi angajat formal, în această direcţie faţă de repre­zentanţii minorităţilor. Totuşi punctul de vedere al mi­nistrului justiţiei a triumfat, iar azi după amiază va începe la Ca­meră discuţiunea generală a nou­lui proiect. Raportorul proectului d. Petre Gârboviceanu, vicepreşedintele Ca­raerei va rosti cu acest prilej un discurs în care va anunţa în mod transparent modificările mai im­portante, pe care guvernul şi mi­­nistrul de resort, au acceptat să le primească. MODIFICĂRILE INTRODUSE Aceste modificări au o importan­ţă deosebită de­oarece ele rezolvă, cel puţin in parte, chestiunile cari au făcut obiectul discuţiunilor a-Qu­ata din Senat. In primul rând e vorba de şcolile confesionale. In proectul actual se prevedea că limba de predare In a­­rer­te şcoli va fi cea românească, şi mai mult se preciza că numai ere­zii aparţinând confesiune! şcoalei vor putea urma cursurile. Or, d. dr. Angelescu a acceptat ca să abroge articolele respective, lă­sând şcolilor confesionale dreptul de a preda cursurile în limba lor şi fie a primi elevi de orice confesi­une. Deosebit de interesant mai este făptui că guvernul a revenit asu­pra punctelor privitoare la şcoalele Mâinilor religioase.. Proectul cuprindea dispoziţiuni cari tindeau aproape la desfiinţa­rea acestor şcoli. De­oarece, aceste dispoziţiuni au provocat vii agitaţiuni, a rămas ho­tărât ca această chestiune să nu fie elucidată acum, ci să fie rezol­vită cu prilejul încheerei concordatului cu Vaticanul. In acest sens a fost Introdus un nou articol la lege. Mai rămânea chestiunea şcoli­lor particulare evreeşti. In special guvernul a fost sesi­zat în această chestie de protestele organizaţiilor din Basarabia. S-a introdus un articol în noua lege prin care se vor scoate de sub prevederile nouei legi, şcolile laice evreeşti. Deasemenea şcolile religioase vor rămâne în fiinţă, iar limba de predare va fi cea evreiască. OPOZIŢIA SI LEGEA IN­VÅTA­­MĂNTULUI La discuţia acestei legi, opoziţia unită va lua o parte activă. In special partidul naţional por­neşte o luptă crâncenă contra le­gei învăiţământului, deoarece prin ea sunt puse în joc Interesele şco­lilor din Ardeal După cum ne-au afirmat condu­cătorii partidului naţional se va cere ca guvernul să respecte hotă­rârile adunărei dela Alba Iulia. 1) Se va cere ca fiecare să se poa­tă instrui In limba sa maternă, aşa cum s'a trecut In actul unirei; 2) Libertatea confesională şi ch­iar autonomie. Din partea partidului naţional vor lua cuvântul d-nui N. Iarga, lu­­liu Mania, Al. Vaida-Voevod. De asemenea va lua cuvântul un ora­tor al partidului ţărănesc care se va asocia declaraţiilor partidului naţional. Partea cea mai interesantă este că de astădată alături de opoziţia coalizată şi partidul poporului va combate noua lege. D. general Averescu a declarat pe culoarele Camerei că In această chestiune partidul poporului va a­dopta punctul de vedere expus la Senat, de părintele Elie Dăianu ca­­re a combătut această lege. Discuţia va fi foarte aprinsă şi noui scandaluri se vor produce. Guvernul pare insă dispus să pri­mească orice amendament numai să poată trece legea in cele câteva zile câte au mai rămas până la in­chiderea sesiunei. . - ■ - ■. I. NEDELEA Noua aliniere Prin noua aliniere o sumă de case se dărâmă. Ziarele — Nu tipa ma, că te mut in cafea Victoriei­, aliniere... face Automobilul venea cu viteză, not maid si trecuse de o altă cotitură fără n f .n tfe tntfiminla nimica. In a-D-NA DR. MARIA F. IONESCU cea regiune terenul f­iind­ umed şi mai ales cotiturile fiind foarte a-1 proptele, ocolul, adost făcut brusc şi maşina a derogat. Conducătorul moşind a încercat tot zadar să frâneze pentru a evita nenorocirea căci, într’un moment ne-am trezit aruncaţi într'un­ şanţ adânc de cât­ţină metri. Automobilul se afla­­peste noi. Am trecut prin câteva momente de groază. Dar reculegându-mă, am­ observat că sunt salvată de oarece căzusem într’o groapă, a şanţului nefiind astfel atinsă de sfărâmăturile maşinei. Filip Ionecu care a condus au­tomobilul şi se afla la volan, era o­­masă de carne. Capul îi era zdro­bit iar pieptul străpuns de volan. D-na dr. F. Ionescu care se afla cu mâinile sub maşină avea bra­ţele rupte dela cot, iar d. lacot. IonescU avea■ mâna şi piciorul stâng fracturate. D. Rusu s’a ales cu uşoare le­ziuni la cap. Văzându-mă singură între atâ­tea răniţi am început să strig du­pă­ ajutor. Câteva minute după această ne­norocită întâmplare, s’a ondi­t Un biciclist re­întâmplmlr, trecea pe Thrhuraryejlin China SHANGHAI, 9. (Rador). — Știri venite din Cinklang arată că, in­­tr-o revoltă recentă, rebelii ar fî distrus 3 case ale concesiunilor In­ternationale, dându-se la excese. Trupele chineze au putut restabili ordinea, iar femeile și copiii, cari se refugiaseră pe bordul vapoare­lor străine, au putut debarca e­ste CHINA, 9. (Rador). — La San­­ghai domnește linişte. La Canton urmează luptele. O NOUĂ NOTĂ A CORPULUI DIPLOMATIC LONDRA, 9. (Rador). — Aflăm din Peking că ministrul Italiei ar fi predat ministrului afacerilor străi­ne o a doua notă in numele cor­pului diplomatic. Nota anunţă că puterile interesate vor trimite luni o delegaţiune de cercetare la Salin­­ghal, compusă din reprezentanţii iPiPaud­iilinSiii PARTS, 9. (Rador). — Aflăm din Berlin că sovietele ar îi creiat în­­ acest oraş o organizaţie comunistă din flota aeriană a voluntarilor. Noul amănunte asupra nenorocire! de pe şoseaua Făgăraş 8. Cum s-a prăbugiit automobilul Ce spune una dintre victime la numărul de ori al ziarului Dimineaţa am dat unele amănunte asupra groaznicului accident de automobil întâmplat pe şoseaua Frigaraş-Sibiu După cum se ştie în acest acci­dent a fost omorât Filip E. Iones­­cu casierul curţii regale şi casier general al Jokey-Clujnului. Au fost grav răniţi soţia defunctului, d-na dr. Maria Filip Ionescu, d-na Ful­via Rădulescu soţia contabilului palatului regal şi Octavian Rusu funcţionar la palatul regal. Vestea acestui accident a pro­dus o adâncă impresie în toate cer­curile bucureştene unde defunctul Filip K. Ionescu era bine cunos­cut. Dri dimineaţă au sosit două din victimele acestui accident care au leziuni mai uşoare: d-na Fuli­a Rădulescu şi d. Octavian Rusu. CONVORBIRE CU UNA DIN VICTIME Am putut avea ori o convorbire cu­ d-na Rădulescu care locuește în Unul din apartamentele palatu­lui regal. Insa mai era încă sub impresia spectacolul groaznicei nenorociri Cu multă greutate d-na Rădulescu a putut să reconstitue faptele așa cum s’au petrecut. Iată ce ne de­clară d-sa. Duminică 7 Iunie la orele 5 di­mineaţa am plecat pentru a face o excursiune în Ardeal cu o ma­şină Okland proprietatea d-lui Fi­lip K. Ionecu. Raidul era fixat dinainte. Am luat direcţiunea Piteşti, Si­biu, Făgăraş, Braşov, Predeal, A­­zuga,­­Bucureşti In maşină am­ luat loc: d. Filip Ionecu ca soţia sa, d-na dr. Maria Ionescu, fratele sâni It. dr. Gh. Ionescu, CU şi Octavian Rusu funcţionar la palatul regal. Drumul până le Sibiu lam fă­cut admirabil­ pe o vreme frumoa­să. Nie­ni nu ar fi bănuit că a do­ua zi dimineaţa ni se va întâmpla acestă groznică nenorocire. Ajunşi la Sibiu, am rămas noap­tea acolo până a doua zi diminea­­ţa la­ orele 7 când am luat drumul spre Făgăraş. Toţi am fost bine dispuşi timpul fiind foare frumos, mai ales pen­tru o excursie cu maşina. Automobilul făcuse vre­o 29 de kilometri. Până am ajuns la kilo­metrul 163 la cotitura zisă Ula lângă pădurea Bradului. Aci da in­tâmplat accidentul, acolo și un automobil foi care se a­­fla d. Jenică Văcărescu proprieta­rul tipogafiei Jockey-Club, cu care noi plecasem în excursiune. EXPLOZIA Imediat am început a scoate victimele de sul, sfărâmăturile maşinei. Când răniţii se aflau pe marginea şoselei la un moment dat s’a produs o puternică detunătură , motorul a exploadat şi automobilul a luat foc. Vă închipuiţi proporţiile ce ar fi luat această nenorocire dacă noi toţi ne mai aflam acolo! Mai târziu a sosit şi o ambulanţă a Salvării care a transportat pe ră­niţi la spitalul din Sibiu. Aci povestirea d-nei Rădulescu, a luat sfârşit de­oarece victima fiind apucată de febră n’a mai putut continua. Fostul director al contabilităţii şi casieriei curţii regale, moare In vârstă de 36 ani. El a fost In serviciul palatului re­gal timp de 16 ani in care timp şi-a Îndeplinit serviciul cu multă conş­­tinciozitate fiind iubit de superiorii săi şi respectat de subalterni.. . Interesându-ne in cursul nopţii la spitalul public din Sibiu ni s’a comunicat că starea victimelor este destul de gravă. B. RAF. *­­I #■ FILIP K. IONESCU fost director al contabilității pala­tului regal [fam­­ade PARIS, 9. (Rador). — Caillaux expune azi de dimineaţă la consi­­liul de miniştri, proiectele pentru a­­sanarea financiară şi măsurile îm­potriva speculei privitoare la scă­derea francului şi declară că este dispus să o înăbuşe prin toate mij­loacele. Destinderea sensibilă a schimburilor de la sfârşitul şedinţei de eri, s-a accentuat şi azi de di­mineaţă. Sentinţa in primnsul comuniştilor înainte un incident al apărării procesului Eri a fost ultima zi a comuniştilor. In şedinţa de dimineaţă şi-au spus ultimul cuvânt tare, cerând achitarea. ŞEDINŢA DE DUPĂ AMIAZĂ Desbaterile au fost redeschise la orele 2 d. a. D. colonel Iordăchescu, preşedin­tele consiliului, dă citire următoa­relor întrebări: , 1) Dacă acuzatul.... este pasibil de art. 67, 69 şi 181 c. p .şi 2) Dacă acuzatul merită circum­stanţe atenuante­­ UN INCIDENT D. avocat C. PARASCHIVESCU. BALACEANU face următoarea ob­servaţie asupra întrebărilor de mai sus, pe cale de incident: 1) Acuzaţilor de origină transilvă­neană şi care au fost trimişi în an pentru fapte comise s­i vania trebuesc puse întrebări, conform codului penal în vigoare în Transilvania; 2) Baza procesului rezidând şi in art. 3 din legea stării de asediu, să se adauge o întrebare asupra a­­cestui articol. D. comisar regal combate amân­două puncte, iar consiliul intrând în deliberare asupra acestui inci­­dent, îl respinge. După acestea, consiliul intră în deliberare asupra verdictului şi ordonă evacuarea, sălii de şedinţe. Acuzaţii sunt transportaţi în came­ra desemnată ca închisoare: Iacob Jashek, Vasuta Béla, Ion E­­ghel şi Klein Sándor; la câte 6 luni închisoare: Vogel Paal, Szabó Ladislau; la câte trei luni: Nagy Ianos, Ferencz Domokos, Gheorghe Sándor şi Zilberhornu­m. Acuzaţii: Iosef Buia, Boris Ştefa­­nof şi Koebles Elek au fost condam­naţi, în contumancie, la câte 10 ani recluziune. * Acuzaţii dispăruţi, cum s’a anun­ţat la vreme, au fost disjunşi şi ur­mează a fi judecaţi separat, proba­bil în contumancie. Toţi condamnaţii au declarat re­­curs la consiliul de revizie, inde­pendent de recursul înaintat casa­ţiei civile. Sentinţa consiliului de război *a surprins foarte multă lume, care se Întreabă: dacă acuzaţilor ca to­tal secundari, cari au fost judecaţi, li s’au aplicat asemenea pedepse; atunci, ce pedepse s*ar fi aplicat a­­cuzaţilor principali, dispăruţi a­cum câteva zile? In adevăr, sentinţa — care a ve­nit după atâta vreme de suferinţă pentru acuzaţi, dintre cari unii_ nu erau învinovăţiţi decât de lipirea unor manifeste — este de o severi­tate excepţională.___ acuzaţii In apă­u­­d­ată pentru fapte coroiae în Tran­gliei, Italiei, Statelor­ Unite și Jad J.Jivmnin trehnesc unse întrebări.­poniei. SENTINŢA Reintrând în şedinţă, d. col. Ior­dăchescu citeşte sentinţa prin care consiliul: ACHITA pe acuzaţii: Gh. Cristes­­cu, M. Cruceanu avocat, Lipsitz I., Fekete BL, Socacz Iosif, Csobay An­drás, Goldberger BL, Andrei Vihn, Nemeş Ludovici, Farcaş Ion, Klein Ludovic, Gambay Mihail. CONDAMNA pe acuzaţii: B. Kahane 5 ani recluziune; V. Do­­dan şi J. Eckerman, câte 3 ani; M. Ivanuş 2 ani, N Marian 1 an, la câte 1 an închisoare şi câte 10000 lei amendă; Lazăr O­don, Kaczo Ferencz, Hirsch Marton, Grün De­jo, Vajna Lagos, Stuber Ion. Datoriile de război ale României Intr’um din ultimele şedinţe ale Camerei Comunelor, d. Walter Guiness, răspunzând — in numele guvernului — chestiunii deputatului Sir F. Wise care întrebase dacă România are de gând sa plătească Angliei datoria de război, a decla­rat următoarele: „Până acum nu s’a primit nici o­ propunere din partea guvernului român In ce priveşte plata sau consolidarea datoriei de război a României faţă de Anglia“. ----—"""" ..... Ultima expropriere din Rusia Evacuarea ultimilor proprietari rurali de origină nobilă VARŞOVIA, 8. — Coresponden-­ tul din Moscova al ziarului „Rzecz­­pospolita" anunţă, că guvernul So­vietic a publicat decretul, care a fost de mult anunţat, privitor la exproprierea şi evacuarea vechilor proprietari de origină nobilă de pe resturile de moşii ce le-au mai ră­mas după marea expropriere a pă­mânturilor. Acest decret va fi aplicat înainte de 1 ianuarie 1926. După datele statistice oficiale vor fi expropria­te 10.000 de familii. Aceste familii au reuşit să-şi conserve o parte din proprietăţile lor, pe cari le-au cultivat cu învoirea tacită a ţărani­lor vecini. Această situaţie nu putea să fie pe placul autorităţilor sovietice, cari nu vor de loc să doarmă în de energia vitală ,a acestor morţi cari nu vor de loc să doarmă în mormintele lor" şi, cam­ după cum afirmă ziarul Izvestia“, „sunt cei mai indicaţi a sprijin orice mişcare reacţionară a forţelor duşmane clasei muncitoreşti''. Pentru a împedica pentru totdea­una o întoarcere a vechiului regim, guvernul sovietic s’a hotărât să li­chideze aceste resturi de veche proprietate. Decretul a provocat, fireşte, in­dignarea şi disperarea proprietari­lor. Ziarele sovietice comentând a­­ceastă chestiune, arată că, deşi a­­cest decret nu este un act de răz­bunare şi nici n’a fost dictat de­ o intervenţie a ţăranilor, totuşi el este ultimul citru în sicriul unde se odihnește vechea proprietate fon­ciara. Măsura guvernului sovietic se explică prin faptul că pământul ru­sesc trebuie să fie plivit de rădă­cinile vechiului regim. Nu încape nici o îndoială că a­­plicarea acestui decret va avea­ mari consecințe practice. Peste cătiva ani, după ce proprietăţile vor fi complect fără mitite, vechii propretari, lipsiţi de orice mijloace de subsistentâ şi pierzând orice legătură cu cultura pământului, nu vor mei putea reconstrui proprie­tăţile lor, chiar dacă bolşevismul ar dispărea cu totul din Rusiei". ­­EMIILE ZIARULUI D­­MÎNEKTR­I- BAN­I ii#SiW418 CA S­Ă.ssr-Mb Ofensiva riffanilor In Maroc PARIS 9 (Rador). ^— Din Maroc aflăm că postul Bibane a fost sin­­gur atacat. Vineri, Insă fără succes. La centru grupul Freydenberg a Împrăştiat inamici care blocau po­­stul Sker. La ultima oră se anunţă, că importante grupuri inamice se reunesc la nordul Iul Benl Derkoub și masivului muntos Mezziat. Pre­siunea riffană se accentuează în di­­ferite puncte ale frontului colonelului Arici Sterea d-l­d colonel N. Arion, minis­trul plenipotenţiar, care a avut de sufe­rit în urma accidentului de automobil de la Reşiţa, este mai bună. D-sa are două coaste rupte şi osul braţului drept crăpat lângă umăr. Azi a fost pansat de d. dr. Leonte, punându-i-se în gips părţile fracturate, şi este în a­­fară de orce pericol. După ştirile venite In urmă, acci­dentul s’a petrecut la esirea din Reşiţa, in momentul când automobilul „Ci­­trSen“, condus de d-l Delcour, mer­gând cu mare iuţeală, a făcut un viraj brusc. Maşina s'a răsturnat si din cele 4 persoane cari se găseau Intrârnsa nu­mai d-l Arlon a fost mai serios atins, fiind nevoit a H adus cu trenul, cele­lalte 3 persoane au putut să continue drumul cu automobilul.

Next