Dimineaţa, iunie 1925 (Anul 21, nr. 6655-6684)
1925-06-11 / nr. 6665
MOI XXI. — Ho. 6665 M ill Trei Sei exemplarul /.ifosa ieîesrslică „DIMINEAŢA“, București TELEFOANELE NOASTRE 1 Centrala 8/67 24/73 48/7# T ii.W.rUAWt.î.B NOASTRE! Direcţia Ad.jla 7 69 ProvIncia î0/l „ I BIROURILE: bucurești, Str. Sărindar No. 9 — li [ T - rr~i iii rr iitmIi r r-- r r~r ~ ~ Joi 11 liunie 1925 Prutul Abonamentelor, tel 880, pe an ani 450, pe O luai n 250 pe trei Ioni PENTRU SALARIAȚI I M 000, — pe Ump de an an ■ — ■ * » ® *nai » *5®» “ « n n 8 „ Fondat In 1904 de Const. MILLE Epidemia duelului Suntem în epoca duelului. Zilnic apar temperamentele combative, cari se relevează prin provocări. Un cuvânt mai aspru, un gest mai nervos dă ocazia unui cartel şi adesea a unei ieşiri pe teren. Faptul se petrece în ştiinţa tuturor autorităţi şi particulari Nimeni nu se mişcă însă, nimeni nu protestează în contra acestei apucături şi ilegale şi ridicole şi barbare. Ilegală — pentru că în codul penal există un text, care califică duelul ca delict şi-l pedepseşte ca atare. Provocările se adresează în mod public, se înregistrează în ziare, se comentează în tot felul şi totuş, cu asentimentul tacit al tuturor, se calcă legea. Ridicolă — pentru că e lipsită de orice sens. Onoarea nu se repară cu un glonţ de revolver sau cu o împunsătură de floretă. In ce fel e reparată onoarea celui ofensat, dacă ofensatorul cunoaşte meşteşugul măruirii armei şi iese, de pe teren, învingător? Nu este o simplă prejudecată şi o maimuţărie ridicolă? Barbară — pentru că duce sau tinde la suprimarea unui om, indiferent că-i ofensatul sau ofensatorul, şi consfinţeşte dreptul de-a ucide pe semenul tău. E un asasinat pregătit şi săvârşit într’o formă protocolară, dar e totuş un asasinat. Trăim încă sub ascendentul moral al „cavalerismului“ medieval, care-şi avea, atunci, o tristă justificare, dar care nu mai are astăzi nici măcar posibilitatea unei scuze. Numai mintea, învăluită în obrocul prejudecăţilor, mai poate găsi, în, morala evului mediu, raţiunea duelului scandalos. , Şi este curios, că oameni de-o înaltă situaţie socială, cu o deosebită cultură, nu pot să se ridice deasupra unei ordinare prejudecăţi şi acceptă să înfrângă Şi morala şi legea şi omenia, dedându-se unei exibiţii cu atât mai ridicolă, cu cât, în țara noastră, ea n’are nici măcar scuza unui vestigiu al trecutului. M. IEȘANII Gânturi somnie Filantropie grosolană La o stafie de tramvai, pasagerele nerăbdătoare se plimbă privindu-se reciproc cu ochi experţi. Dintr- un grup se desprinde una ii zâmbind se apropie. — Nu vă supăraţi madam, nu vă supăraţi — Vi se vede juponul de o palmă şi am crezut... — Mersi. — Nu vă supăraţi dar e oribil! — Mersi... — Ar fi bine să-l trageţi la umeri in spate. — Mersi madam! Si victima galbenă-verde se depărtează privită de toţi. — I-am făcut un bine şi se supără, şopteşte filantroapa cu ochii strălucind de o nobilă satisfacţie. Adeseori am asistat la atari scene picante şi penibile, dar nici azi nu le pot descifra misterul. Care e interesul, sentimentul, dorinţa acestui act de bunătate indiscretă ! Poate cineva să-şi repare in stradă lipsurile unei haine ! Şi să nu credeţi că nu sunt şi inimi generoase de femeie cari se grăbesc să murmure destul de tare. — Vai, dar ce pantofi urâţi are şi ce pălărie! Priviri semnificative, zâmbeteleronice lovesc în tot ce nu e modern, ca şi când ar exista un batalion special al sfintei Mode pentru apărarea ei şi pedepsirea necredincioselor. —Până când ar putea să întrebe un nepriceput în ale lumei moţturi. Dar noi înregistrăm şi trecem înainte fiindcă aşa e bine şi aşa ar trebui să facă el inimile generoase faţă de tot ce este omenesc şi teribil L. STAN BOLOVAN Camera va vota azi legea învăţământului particular Noi şi important, modificări acceptate de prem. — Cât va dura discuţia Spre surprinderea generală, legea învăţământului particular va trece prin Cameră în actuala sesiune. Am spus, spre surprinderea generală, deoarece rămăsese aranjat ca discuţiunea acestui proect să înceapă abia la toamnă. Guvernul s’a şi angajat formal, în această direcţie faţă de reprezentanţii minorităţilor. Totuşi punctul de vedere al ministrului justiţiei a triumfat, iar azi după amiază va începe la Cameră discuţiunea generală a noului proiect. Raportorul proectului d. Petre Gârboviceanu, vicepreşedintele Caraerei va rosti cu acest prilej un discurs în care va anunţa în mod transparent modificările mai importante, pe care guvernul şi ministrul de resort, au acceptat să le primească. MODIFICĂRILE INTRODUSE Aceste modificări au o importanţă deosebită deoarece ele rezolvă, cel puţin in parte, chestiunile cari au făcut obiectul discuţiunilor a-Quata din Senat. In primul rând e vorba de şcolile confesionale. In proectul actual se prevedea că limba de predare In arerte şcoli va fi cea românească, şi mai mult se preciza că numai erezii aparţinând confesiune! şcoalei vor putea urma cursurile. Or, d. dr. Angelescu a acceptat ca să abroge articolele respective, lăsând şcolilor confesionale dreptul de a preda cursurile în limba lor şi fie a primi elevi de orice confesiune. Deosebit de interesant mai este făptui că guvernul a revenit asupra punctelor privitoare la şcoalele Mâinilor religioase.. Proectul cuprindea dispoziţiuni cari tindeau aproape la desfiinţarea acestor şcoli. Deoarece, aceste dispoziţiuni au provocat vii agitaţiuni, a rămas hotărât ca această chestiune să nu fie elucidată acum, ci să fie rezolvită cu prilejul încheerei concordatului cu Vaticanul. In acest sens a fost Introdus un nou articol la lege. Mai rămânea chestiunea şcolilor particulare evreeşti. In special guvernul a fost sesizat în această chestie de protestele organizaţiilor din Basarabia. S-a introdus un articol în noua lege prin care se vor scoate de sub prevederile nouei legi, şcolile laice evreeşti. Deasemenea şcolile religioase vor rămâne în fiinţă, iar limba de predare va fi cea evreiască. OPOZIŢIA SI LEGEA INVÅTAMĂNTULUI La discuţia acestei legi, opoziţia unită va lua o parte activă. In special partidul naţional porneşte o luptă crâncenă contra legei învăiţământului, deoarece prin ea sunt puse în joc Interesele şcolilor din Ardeal După cum ne-au afirmat conducătorii partidului naţional se va cere ca guvernul să respecte hotărârile adunărei dela Alba Iulia. 1) Se va cere ca fiecare să se poată instrui In limba sa maternă, aşa cum s'a trecut In actul unirei; 2) Libertatea confesională şi chiar autonomie. Din partea partidului naţional vor lua cuvântul d-nui N. Iarga, luliu Mania, Al. Vaida-Voevod. De asemenea va lua cuvântul un orator al partidului ţărănesc care se va asocia declaraţiilor partidului naţional. Partea cea mai interesantă este că de astădată alături de opoziţia coalizată şi partidul poporului va combate noua lege. D. general Averescu a declarat pe culoarele Camerei că In această chestiune partidul poporului va adopta punctul de vedere expus la Senat, de părintele Elie Dăianu care a combătut această lege. Discuţia va fi foarte aprinsă şi noui scandaluri se vor produce. Guvernul pare insă dispus să primească orice amendament numai să poată trece legea in cele câteva zile câte au mai rămas până la inchiderea sesiunei. . - ■ - ■. I. NEDELEA Noua aliniere Prin noua aliniere o sumă de case se dărâmă. Ziarele — Nu tipa ma, că te mut in cafea Victoriei, aliniere... face Automobilul venea cu viteză, not maid si trecuse de o altă cotitură fără n f .n tfe tntfiminla nimica. In a-D-NA DR. MARIA F. IONESCU cea regiune terenul fiind umed şi mai ales cotiturile fiind foarte a-1 proptele, ocolul, adost făcut brusc şi maşina a derogat. Conducătorul moşind a încercat tot zadar să frâneze pentru a evita nenorocirea căci, într’un moment ne-am trezit aruncaţi într'un şanţ adânc de câtţină metri. Automobilul se aflapeste noi. Am trecut prin câteva momente de groază. Dar reculegându-mă, am observat că sunt salvată de oarece căzusem într’o groapă, a şanţului nefiind astfel atinsă de sfărâmăturile maşinei. Filip Ionecu care a condus automobilul şi se afla la volan, era omasă de carne. Capul îi era zdrobit iar pieptul străpuns de volan. D-na dr. F. Ionescu care se afla cu mâinile sub maşină avea braţele rupte dela cot, iar d. lacot. IonescU avea■ mâna şi piciorul stâng fracturate. D. Rusu s’a ales cu uşoare leziuni la cap. Văzându-mă singură între atâtea răniţi am început să strig după ajutor. Câteva minute după această nenorocită întâmplare, s’a ondit Un biciclist reîntâmplmlr, trecea pe Thrhuraryejlin China SHANGHAI, 9. (Rador). — Știri venite din Cinklang arată că, intr-o revoltă recentă, rebelii ar fî distrus 3 case ale concesiunilor Internationale, dându-se la excese. Trupele chineze au putut restabili ordinea, iar femeile și copiii, cari se refugiaseră pe bordul vapoarelor străine, au putut debarca este CHINA, 9. (Rador). — La Sanghai domnește linişte. La Canton urmează luptele. O NOUĂ NOTĂ A CORPULUI DIPLOMATIC LONDRA, 9. (Rador). — Aflăm din Peking că ministrul Italiei ar fi predat ministrului afacerilor străine o a doua notă in numele corpului diplomatic. Nota anunţă că puterile interesate vor trimite luni o delegaţiune de cercetare la Salinghal, compusă din reprezentanţii iPiPaudiilinSiii PARTS, 9. (Rador). — Aflăm din Berlin că sovietele ar îi creiat în acest oraş o organizaţie comunistă din flota aeriană a voluntarilor. Noul amănunte asupra nenorocire! de pe şoseaua Făgăraş 8. Cum s-a prăbugiit automobilul Ce spune una dintre victime la numărul de ori al ziarului Dimineaţa am dat unele amănunte asupra groaznicului accident de automobil întâmplat pe şoseaua Frigaraş-Sibiu După cum se ştie în acest accident a fost omorât Filip E. Ionescu casierul curţii regale şi casier general al Jokey-Clujnului. Au fost grav răniţi soţia defunctului, d-na dr. Maria Filip Ionescu, d-na Fulvia Rădulescu soţia contabilului palatului regal şi Octavian Rusu funcţionar la palatul regal. Vestea acestui accident a produs o adâncă impresie în toate cercurile bucureştene unde defunctul Filip K. Ionescu era bine cunoscut. Dri dimineaţă au sosit două din victimele acestui accident care au leziuni mai uşoare: d-na Fulia Rădulescu şi d. Octavian Rusu. CONVORBIRE CU UNA DIN VICTIME Am putut avea ori o convorbire cu d-na Rădulescu care locuește în Unul din apartamentele palatului regal. Insa mai era încă sub impresia spectacolul groaznicei nenorociri Cu multă greutate d-na Rădulescu a putut să reconstitue faptele așa cum s’au petrecut. Iată ce ne declară d-sa. Duminică 7 Iunie la orele 5 dimineaţa am plecat pentru a face o excursiune în Ardeal cu o maşină Okland proprietatea d-lui Filip K. Ionecu. Raidul era fixat dinainte. Am luat direcţiunea Piteşti, Sibiu, Făgăraş, Braşov, Predeal, Azuga,Bucureşti In maşină am luat loc: d. Filip Ionecu ca soţia sa, d-na dr. Maria Ionescu, fratele sâni It. dr. Gh. Ionescu, CU şi Octavian Rusu funcţionar la palatul regal. Drumul până le Sibiu lam făcut admirabil pe o vreme frumoasă. Nieni nu ar fi bănuit că a doua zi dimineaţa ni se va întâmpla acestă groznică nenorocire. Ajunşi la Sibiu, am rămas noaptea acolo până a doua zi dimineaţa la orele 7 când am luat drumul spre Făgăraş. Toţi am fost bine dispuşi timpul fiind foare frumos, mai ales pentru o excursie cu maşina. Automobilul făcuse vreo 29 de kilometri. Până am ajuns la kilometrul 163 la cotitura zisă Ula lângă pădurea Bradului. Aci da intâmplat accidentul, acolo și un automobil foi care se afla d. Jenică Văcărescu proprietarul tipogafiei Jockey-Club, cu care noi plecasem în excursiune. EXPLOZIA Imediat am început a scoate victimele de sul, sfărâmăturile maşinei. Când răniţii se aflau pe marginea şoselei la un moment dat s’a produs o puternică detunătură , motorul a exploadat şi automobilul a luat foc. Vă închipuiţi proporţiile ce ar fi luat această nenorocire dacă noi toţi ne mai aflam acolo! Mai târziu a sosit şi o ambulanţă a Salvării care a transportat pe răniţi la spitalul din Sibiu. Aci povestirea d-nei Rădulescu, a luat sfârşit deoarece victima fiind apucată de febră n’a mai putut continua. Fostul director al contabilităţii şi casieriei curţii regale, moare In vârstă de 36 ani. El a fost In serviciul palatului regal timp de 16 ani in care timp şi-a Îndeplinit serviciul cu multă conştinciozitate fiind iubit de superiorii săi şi respectat de subalterni.. . Interesându-ne in cursul nopţii la spitalul public din Sibiu ni s’a comunicat că starea victimelor este destul de gravă. B. RAF. *I #■ FILIP K. IONESCU fost director al contabilității palatului regal [famade PARIS, 9. (Rador). — Caillaux expune azi de dimineaţă la consiliul de miniştri, proiectele pentru asanarea financiară şi măsurile împotriva speculei privitoare la scăderea francului şi declară că este dispus să o înăbuşe prin toate mijloacele. Destinderea sensibilă a schimburilor de la sfârşitul şedinţei de eri, s-a accentuat şi azi de dimineaţă. Sentinţa in primnsul comuniştilor înainte un incident al apărării procesului Eri a fost ultima zi a comuniştilor. In şedinţa de dimineaţă şi-au spus ultimul cuvânt tare, cerând achitarea. ŞEDINŢA DE DUPĂ AMIAZĂ Desbaterile au fost redeschise la orele 2 d. a. D. colonel Iordăchescu, preşedintele consiliului, dă citire următoarelor întrebări: , 1) Dacă acuzatul.... este pasibil de art. 67, 69 şi 181 c. p .şi 2) Dacă acuzatul merită circumstanţe atenuante UN INCIDENT D. avocat C. PARASCHIVESCU. BALACEANU face următoarea observaţie asupra întrebărilor de mai sus, pe cale de incident: 1) Acuzaţilor de origină transilvăneană şi care au fost trimişi în an pentru fapte comise si vania trebuesc puse întrebări, conform codului penal în vigoare în Transilvania; 2) Baza procesului rezidând şi in art. 3 din legea stării de asediu, să se adauge o întrebare asupra acestui articol. D. comisar regal combate amândouă puncte, iar consiliul intrând în deliberare asupra acestui incident, îl respinge. După acestea, consiliul intră în deliberare asupra verdictului şi ordonă evacuarea, sălii de şedinţe. Acuzaţii sunt transportaţi în camera desemnată ca închisoare: Iacob Jashek, Vasuta Béla, Ion Eghel şi Klein Sándor; la câte 6 luni închisoare: Vogel Paal, Szabó Ladislau; la câte trei luni: Nagy Ianos, Ferencz Domokos, Gheorghe Sándor şi Zilberhornum. Acuzaţii: Iosef Buia, Boris Ştefanof şi Koebles Elek au fost condamnaţi, în contumancie, la câte 10 ani recluziune. * Acuzaţii dispăruţi, cum s’a anunţat la vreme, au fost disjunşi şi urmează a fi judecaţi separat, probabil în contumancie. Toţi condamnaţii au declarat recurs la consiliul de revizie, independent de recursul înaintat casaţiei civile. Sentinţa consiliului de război *a surprins foarte multă lume, care se Întreabă: dacă acuzaţilor ca total secundari, cari au fost judecaţi, li s’au aplicat asemenea pedepse; atunci, ce pedepse s*ar fi aplicat acuzaţilor principali, dispăruţi acum câteva zile? In adevăr, sentinţa — care a venit după atâta vreme de suferinţă pentru acuzaţi, dintre cari unii_ nu erau învinovăţiţi decât de lipirea unor manifeste — este de o severitate excepţională.___ acuzaţii In apăudată pentru fapte coroiae în Trangliei, Italiei, Statelor Unite și Jad J.Jivmnin trehnesc unse întrebări.poniei. SENTINŢA Reintrând în şedinţă, d. col. Iordăchescu citeşte sentinţa prin care consiliul: ACHITA pe acuzaţii: Gh. Cristescu, M. Cruceanu avocat, Lipsitz I., Fekete BL, Socacz Iosif, Csobay András, Goldberger BL, Andrei Vihn, Nemeş Ludovici, Farcaş Ion, Klein Ludovic, Gambay Mihail. CONDAMNA pe acuzaţii: B. Kahane 5 ani recluziune; V. Dodan şi J. Eckerman, câte 3 ani; M. Ivanuş 2 ani, N Marian 1 an, la câte 1 an închisoare şi câte 10000 lei amendă; Lazăr Odon, Kaczo Ferencz, Hirsch Marton, Grün Dejo, Vajna Lagos, Stuber Ion. Datoriile de război ale României Intr’um din ultimele şedinţe ale Camerei Comunelor, d. Walter Guiness, răspunzând — in numele guvernului — chestiunii deputatului Sir F. Wise care întrebase dacă România are de gând sa plătească Angliei datoria de război, a declarat următoarele: „Până acum nu s’a primit nici o propunere din partea guvernului român In ce priveşte plata sau consolidarea datoriei de război a României faţă de Anglia“. ----—"""" ..... Ultima expropriere din Rusia Evacuarea ultimilor proprietari rurali de origină nobilă VARŞOVIA, 8. — Coresponden- tul din Moscova al ziarului „Rzeczpospolita" anunţă, că guvernul Sovietic a publicat decretul, care a fost de mult anunţat, privitor la exproprierea şi evacuarea vechilor proprietari de origină nobilă de pe resturile de moşii ce le-au mai rămas după marea expropriere a pământurilor. Acest decret va fi aplicat înainte de 1 ianuarie 1926. După datele statistice oficiale vor fi expropriate 10.000 de familii. Aceste familii au reuşit să-şi conserve o parte din proprietăţile lor, pe cari le-au cultivat cu învoirea tacită a ţăranilor vecini. Această situaţie nu putea să fie pe placul autorităţilor sovietice, cari nu vor de loc să doarmă în de energia vitală ,a acestor morţi cari nu vor de loc să doarmă în mormintele lor" şi, cam după cum afirmă ziarul Izvestia“, „sunt cei mai indicaţi a sprijin orice mişcare reacţionară a forţelor duşmane clasei muncitoreşti''. Pentru a împedica pentru totdeauna o întoarcere a vechiului regim, guvernul sovietic s’a hotărât să lichideze aceste resturi de veche proprietate. Decretul a provocat, fireşte, indignarea şi disperarea proprietarilor. Ziarele sovietice comentând această chestiune, arată că, deşi acest decret nu este un act de răzbunare şi nici n’a fost dictat de o intervenţie a ţăranilor, totuşi el este ultimul citru în sicriul unde se odihnește vechea proprietate fonciara. Măsura guvernului sovietic se explică prin faptul că pământul rusesc trebuie să fie plivit de rădăcinile vechiului regim. Nu încape nici o îndoială că aplicarea acestui decret va avea mari consecințe practice. Peste cătiva ani, după ce proprietăţile vor fi complect fără mitite, vechii propretari, lipsiţi de orice mijloace de subsistentâ şi pierzând orice legătură cu cultura pământului, nu vor mei putea reconstrui proprietăţile lor, chiar dacă bolşevismul ar dispărea cu totul din Rusiei". EMIILE ZIARULUI DMÎNEKTRI- BANI ii#SiW418 CA SĂ.ssr-Mb Ofensiva riffanilor In Maroc PARIS 9 (Rador). ^— Din Maroc aflăm că postul Bibane a fost singur atacat. Vineri, Insă fără succes. La centru grupul Freydenberg a Împrăştiat inamici care blocau postul Sker. La ultima oră se anunţă, că importante grupuri inamice se reunesc la nordul Iul Benl Derkoub și masivului muntos Mezziat. Presiunea riffană se accentuează în diferite puncte ale frontului colonelului Arici Sterea d-ld colonel N. Arion, ministrul plenipotenţiar, care a avut de suferit în urma accidentului de automobil de la Reşiţa, este mai bună. D-sa are două coaste rupte şi osul braţului drept crăpat lângă umăr. Azi a fost pansat de d. dr. Leonte, punându-i-se în gips părţile fracturate, şi este în afară de orce pericol. După ştirile venite In urmă, accidentul s’a petrecut la esirea din Reşiţa, in momentul când automobilul „CitrSen“, condus de d-l Delcour, mergând cu mare iuţeală, a făcut un viraj brusc. Maşina s'a răsturnat si din cele 4 persoane cari se găseau Intrârnsa numai d-l Arlon a fost mai serios atins, fiind nevoit a H adus cu trenul, celelalte 3 persoane au putut să continue drumul cu automobilul.