Dimineaţa, octombrie 1925 (Anul 21, nr. 6776-6805)
1925-10-14 / nr. 6789
■ 1 Ort. S Muc. Carpaf. î Eduard Protestant: Vojen Eftr., 2a Tisri Ras. soar. 6,26 Ap. soar. 5,37 Cum a fost timpul ori Situaţiunea atmosferică tu Eurora, orele 8 dim. — Situaţiunea atmosferei se menţine ca şi în ajun, prezentând un maximum barometric ■ii vestul continentului şi o depre- 5iune în nordul Rusiei. Temperature au crescut în vestul şi centrul cmtinentului pe când în rest au scăzut şi sut cuprinse azi între 27 gr. în insula Malta şi minus 4 gr. in centrul Scandinaviei. Precipitaţiuni au căzut în nord-vest şi puţine în Rusia şi Italia, în România, orele 8 dim. — Ultimile 24 ore s’au caracterizat în general printr'un timp rece, cu cerul mai mult senin, vânturi uşoare dintre nord-vest şi nord-est şi cu presiunea cu mult în scădere faţă de ultimile două zile. Presiunea atmosferei variază între 757 mm. pe litoralul Mării şi 763 mm. la Roman, iar temperaturile între 10 gr. la Constanţa şi minus 2 gr. la Gheorghieni, maximile de eri au atins valori între 19 gr. la Arad şi 10 gr. la Gheorghieni iar noaptea Cele minime scoborându-se 0 şi minus 4 gr. în regiunea muntoasă şi nordul Moldovei. La Bucureşti-Flaret, orele 8 dim. — Presiunea atmosferei 760 mm., temperatura 8 gr., umiditatea 76 la sută. Cerul senin şi vântul bate de la S. E cu 2 mps. Temp. maxime de ori în apărător 17 gr., la soare pe sol 28 gr. Minima de azi noapte 2 gr. Timpul probabil dela 12-13, orele 13. — Cerul va fi variabil, iar precipitaţiuni cu caracter local vor cade pe alocuri. Temperaturile puţin variabile. Vânturile vor fi slabe şi I din direcţiuni nehotărâte. Noaptea * îngheţ slab în regiunea muntoasă. Suferiţi de boi de piele? Suferiţi de exemă? Suferiţi de brâncărimi rte piele î de blândfi, psolagisse, bube, cU IcTI|£ mnpuell, răni etc. ? Pesten a vă fisaeea complest cereţi la toate farMCila si rteannsrfie Pomada Cadol C alla SL.eS 28 DfHAfllUl ffjnei este un preparat românesc cam de ani de zile, rwnrSUH 5» ui fJUL a vindecat mii de oameni de suferinţele, arătat» mai sus. In cas dacă aveţi greutăţi la găsit, comandaţi direct la Farmacia Porti triiţându-i un mandat poştal de Lei 40 (28 cadol plus Lei 42 transport) şi veţi primi fără alte cheltueli ! cutie Tornada CADOL. Ferifi-va de contrafaceri, observaţi numele 70351 S? Faraieia VOREL Piatra N. Gulere - Cordoane ş, orios garnituri de PIELE IN &OC?, Jirgint, ttankamosi ‘napa şi motive japoneze, cumpăraţi la: Pîeîara „BOI COCOJ!4* Caisa R’oC”iarURo 34 raporta fani direct din străinătate. Se Vinde ca preţ de angros Se expediază provincie prin colet poştal contra rambers. Lucrători specialişti în branşa MAROCH*NERiEl piere si mătase Coadltinul eseeieito. Evoaîraa! !©cislsstl. si alte avaata^.---------— Adresați: S€tJ BUCU3ES77. — Strada CMOS. DAVILA 80. CJfcKfcTâ UM A1 Sardelele „ROBERT** preparate cu untdelemn curat de măsline delicioase la gust, mercată odată şi vă veţi convinge î CĂRBUNI de prima calitate pentru CALORIFEREşi CUPTOARE se vănd cu preţuri avantajoase A se adresa pentru comenzi la t $, MU SER Ostea Nistoriel 17 şi Bmm SHSOOTUHn Str. Paris 3 mmine aja FIICĂ PINITILSI Roman de XAVIER de HONTEP8H (30) O nouă pauză urmă acestor cuvinte. Contesa slăbia văzând cu ochii. Diana plângeaîn tăcere. Muribunda reluă : — In fine, dacă totul te trădează dacă unele împrejurări funeste, pe cari nu ie pot prevedea, te aduc la disperare... In ziua când ai să fii fără adăpost, în ziua când n'ai să ai nici pâine — dar numai în ziua aceea —să iei drumul spre Paris, pe jos dacă n'ai să poţi face altfel, cerşind, dacă va trebui, dealungul drumului, şi să te prezinţi la Palais- Royal şi, dacă n'or să te lase să ajungi până la Regent, să întrebi de marchizul de Thianges, prietenul lui Filip de Orléans şi căpitan în garda lui. Să-i spui că vii trimeasă de contesa de Saint-Gildas, mama ta. Să-i dai această scrisoare ca s’o dea el însuşi stăpânului său şi vei fi salvată. Până în ziua aceea, şi până la ora aceea, să nu te desparţi de această scrisoare... este unica ta avere, unica ta moştenire ! Ai auzit ! Ai înţeles ? — Da, mamă, bolborosi Diana înăbuşită de lacrimi. — Şi ai să faci ce ţi-am spus 7 — O să fac, mamă. — îmi făgădueşti 7 — Iţi jur. — Iţi mulţumesc, copilă, pentru această făgăduială. Ea mă linişteşte cum n’am mai fost de multă, multă vreme. Sărută-mă, dragă Diana. Fata se aruncă în brațele mamei sale și rămase mult timp ghemuită la pieptul ei. Nu vorbia, dar tot trupul îi era zguduit de suspine. — Copilă, reluă contesa, multe nopți le-am petrecut fără somn Iată acum că vina somnul. Șezi lângă mine și dă-mi mâna. Vreau s-o simt în mâna mea, când o să adorm. Diana se supuse. Trecu o oră. După acest timp, fata se ridică deodată, cuprinsă de un tremur, și cu ochii măriţi de groază. Mâna care o strângea pe a sa, căpătase rigiditatea marmorei. Contactul cu această carne o îngheța. — Mamă, mamă, strigă ea, trezește-te ! Mi-e frică. Doamna de Saint-Gildas nu răspunse. Era moartă. - -Sunt dureri care nu se pot analiza și nu se pot descrie. Durerea Dianei fu din acelea. Bătrânul preot, chemat in grabă, n’o putu hotărî să Se depărteze, fie, și numai un minut, de corpul mamei sale. Voi să vegheze o noapte întreagă lângă moarta mult iubită. Văzu cum o puneau în coșciug, auzi bătând în cuc scândurile capacului, îngenunche în biserică, în timp ce preotul murmura rugăciunile funebre, și apoi, când pământul proaspăt umplu, groapa, rămase mult timp prosternată, aproape în nesimţire, perfor mântui unde dormea pentru totdeauna femee. Cu nume mare şi dilchimă noare care se numise contesa Hermina de Saint-Gildas. Intorcându-se singură în modesta locuinţă, unde trăise atâta timp liniştită, fără griji, aproape fericită, Diana nu avu măcar mângâerea să poată plânge în pace. Doi oameni cu înfățişare neplăcută, puseră stăpânire pe casă, sub ordinele unui al treilea personaj, îmbrăcat în negru, dar foarte jerpelit. Acest personagiu era un portărel. Lucrând în virtutea unor acte în regulă, el arătă fetei că, doamna de Saint-Gildas fiind moartă, ea trebuia să părăsească fără întârziere căsuța în care mamă-sa avusese dreptul să trăiască până la moarte. Mai adăugă că nu se opunea ca Diana să-și ia lucrurile care-i aparțineau personal. Prevenită de mamă-sa, Diana se aștepta la această expulzare, dar nu crezuse că va veni atât de curând și într-un ceas atât de dureros. — Pot să mai petrec aici cel puțin noaptea asta ? întrebă ea. Portărelul răspunse cu politețe că drepturile sale nu mergeau până acolo ca să-i poată acorda această permisiune. El trebuia, retrăgânduse, să închidă toate ușile, ca să predea cheile noului proprietar. De aici nevoia ca domnișoara de Saint-Gildas să plece cea dintâi. Nu-i rămânea Dianei decât să se supue, și se supuse Făcu un mic nachet cu două-trei rochii foarte simple și cu puțina rufărie pe care o poseda, luă cele câteva monede de aur şi scrisoarea adresată Regentului ; îngenunche încă odată lângă patul unde murise maică-sa, şi eşi din casă, ca să nu se mai întoarcă niciodată. Fata era adorată de ţăranii din Varenne. Toţi ţinuseră să asiste la înmormântarea contesei şi mai mulţi dintre ei oferiră din toată inima fetei o locuinţă pentru câteva zile. Diana refuză. Voia să execute fără întârziere ultimele dorinţe ale mamei sale. Ea rugă pe un ţăran s-o ducă la Paris cu căruţa, ceea ce acela făcu bucuros. Cum sosi, se informă de mijloacele de comunicaţie care existau între Paris şi Blois şi atât de mare îi era graba, încât nu petrecunici o noapte în capitală. Căruţa poştei care pleca din Platd'Etain, o duse până la Etampes. Cu o diligentă locală străbătu distanţa, care separă Etampes de Orleans şi în fine un vehicul fără nume, de o construcție ciudată, vechi de când potopul, o depuse, a treia zi, pe străzile Blois-ului. Cătunul Bornières unde se ducea fata, nu era decât la vreo trei sferturi de leghe de acest oraș. Diana mntrebă de drum și, cu micul ei pachet în mână, porni cu hotărâre, pe jos. Locuința lui Jan-de-Visé, aşezată in vârful unei coline înverzite, în cel mai drăgălaş ţinut din lume, era o casă veche, jumătate fermă, jumătate castel; de departe avea o infăţişare foarte plăcută înconjurată cum era de verdeaţă, cu porumbăria ei cu turnuleţe, din care se ridicau în zbor cârduri nebunatece de porumbei. — Aici este Berniéres ? întrebă Diana pe un ciobănaș, când ajunse la vreo sută de pași de cătun. — Da, domnișoară, răspunse copilul. La cine te duci ? — La domnul Jan de Visé. Ciobănașul Întinse mâna spre casa cu porumbar, și zise, fără cea mai mică nuanţă de respect: — Asta-i castelul moşului. Domnişoara de Saint-Gildas îşi urmă drumul, nu fără să se mire de extrema familiaritate cu care vorbia ţăranul de un gentilom care, oricât ar fi fost de sărac, era totuşi seniorul ţinutului. Castelul pierdea mult văzut de aproape, mai ales din cauză că era într’o stare de dărăpănare nespusă. O poartă mare, dar foarte stricată boltită ca grajdurile ţărăneşti, cu un blazon sculptat grosolan în vârf ducea într’o curte mare, neîngrijită. In fund se ridica locuinţa, la dreapta, ferma, la stânga alte construcţii, care fuseseră odinioară grajduri şi coteţe, dar în care astăzi nu mai erau nici cai, nici câini de vânătoare. Curtea aceasta, mai ales înspre grajduri, era plină de unelte de plugărie şi de grămezi de gunoae. Nişte raţe se bălăciau într’o baltă infectă. Găini şi pui ciuguliau ici şi colo. Un porc frumos se prăjia la soare. Se auziau vacile mugind, căci desigur îşi aşteptau cam de mult nutreţul. Trecând pragul curţii, Diana se opri câteva clipe ca să privească tabloul. Nu-şi dădu seama de detalii, iar în total luat, i se păru vesel, scăldat cum era în soare. O femee eşi din coteţul găinilor cu un coş plin de ouă în mână şi străbătu curtea, îndreptându-se spre locuinţă. Văzând pe Diana îşi schimbă imediat direcţia şi veni drept spre ea. Femea aceasta, de vreo treizeci şi opt—patruzeci de ani, era înaltă, bine făcută şi frumoasă, dar de o frumuseţe vulgară, îmbrăcămintea ei, de o cochetărie ţărănească, îi punea în relief bogăţia exuberantă a formelor. Avea părul negru şi bogat, tenul foarte îmbujorat, gura senzuală, dinţii splendizi şi ochii răutăcioşi. Văzând-o, îţi puteai zice: Frumoasă, femeie ! Dar era greu să nu adaugi. Da, dar rea fiinţă ! 1 Diana se simţi intimidată, aproape speriată de înfăţişarea a- Icestei fiinţe voinice, cu farmece grosolane, care se opri drept în faţa ei şi o întrebă cu o voce ascuţită : 1— He eine cauți la noi ! ■*— Doresc să vorbesc cu domnul Jan de Visé, murmură fata. — A ! a! vrei să vorbești eu domnul Jan? Așa! Și ce vrei cu domnul Jan 7 ! — O să-i spun Ini, răspunse Diana cu tărie, uitânidu-și timiditatea, până într’atâta obrăznicia bătăioasă a acestei ființe îi răscolise sângele aristocratic. Serios ! rânji femeia. Nu-i decât o mică greutate — anume că n’ai să vorbești cu domnul Jan. — Iartă-mă, doamnă, am să-i vorbesc. — Crezi ? — Sunt sigură. — Dar cine ești, rog ui te, de vorbești cu tonul ăsta ! — Sunt domnișoara Diana de Saint-Gildas, nepoata domnului de Visé. (Va urma) Ziua de Duminică a însemnat un nou mare succes pentru Jockey- Club. Vremea agreabilă, programul foarte bogat al zilei, şi mai ales disputarea importantului Premiu al Arcului de Triumf, a cărui alocaţie pentru câştigător era de 300.000 lei, au atras pe hipodrom un public cât se poate de numeros. Marea probă a fost câştigată, potrivit proviziilor generale, de Prince d’Orange I. Dar dacă armăsarul d-lui Filipescu a câştigat uşor, deşi în condiţii grele, marea probă, publicul n’a câştigat insă fără emoţii modesta cotă a mutualului. Startul a fost cu totul nefericit, fiul lui Jus d’Orange nu a putut pleca decât la foarte multe lungimi de cei din fruntea lotului, între cari performeri de mare valoare. Călăreţul, jocheul Milton Henry, nepierzându-şi însă întru nimic sângele rece, a impus celui mai bun performer pe care l-a posedat vreodată târnul nostru, cea mai prudenţii cursă, neepuizând nimic din mijloacele lui Prince d’Orange. Astfel în clipa când, in turnant, armăsarul d-lui Filipescu a fost solicitat, a avut rezerve destule pentru a trece uşor prin lot şi pentru a câştiga de multe lungimi asupra lui Tailun pe care Gabens ni l-a prezentat într-o condiţie strălucită şi a lui Ghiţă a cărui bună valoare se dovedeşte din ce in ce mai mult. In asemenea conditiuni, victoria pensionarului lui Romanes a fost strălucită şi i-a asigurat plecarea la Budapesta pentru a disputa cu bune şanse Premiul Jockey Clubului ungar (1 milion 200 mii lei) care se dispută Duminica aceasta. Milton Henry a făcut desigur o cursă măreaţă, cum a mai făcut, de altfel, 3 Duminecă, — Romanes, antrenorul, însă nu e mai puţin lipsit de merit. „ Rezultatul alergărilor a fost, în rezumat, următorul: PR. FLOREASCA (800 m., 25.000 lei): Pilgrim's March (Geley), Chibit, Aramă, Sans Souci. Nepl.: Leila Rooth, Cocheta, Baron, Noapte bună. — 23; 12; 17; 13. PR. PIPERA (1500 m., 25.000 lei), Bel Ami (R. Cristea), Kinomădel, Dumnealui, Nathas. Nepl. Nevăzut, Omsc. Muczuska. — 535; 128; 18. PR. EDWIN (b.c., 2200 m., 30.000 lei), Nonime Tangere (Stecker), Lele Dragă, Milton, Fetica. Nepl.: Kodak, Cocor, Scurteica, Tribun, Vornic, Sirocco, Vladimir. — 39; 23; 25; 18. PR. BUCUREȘTI (1400 m., 50.000 lei): Sirena (M. Henry), Duduia, Ofii, Banu Mărăcine. Nepl.: Fără Sfanț, Facer, Signor, Crai de Ghindă, Cowboy. — 17; 12 50; 30; 20. PR. ARCULUI DE TRIUMF (2100 m. 300 000 lei): Prince d'Orange II (M. Henry), Taifun, Ghiţă, Lenuța. Nepl.: Brumar, John Bull, Violeta, Lugos, Ostgold. — 13; 12; 16; 25. PR. DEALUL SPIREI (2200 m.. 25.000 lei): Bekes (Dragomir), Lefter, Grai. Trotzky. Nepl.: Far. — 49; 17; 14. FR CAI MATEI (h'c., 1800 metri. 30.000 lei): Bertheld (M. Henry). Mönchsberg. Dobriţa, TembeL Nepl.: Scharfeneck, Aurora, Sprinten Konak, — 112; 27; 23; 33. D. Gh. Tătărăscu subsecretarul de stat dela interne, care-şi face convalescenţa la viaţa din Poiana- Vâlcea, se va înapoia în Capitală la 25 cor. când îşi va relua activitatea sa politică. Giurgiu CONFERINŢA In ziua de Duminică 25 Oct. ora 4 p. m. Doctor Gh. Scripcă va ţine în sala Ateneului local o conferinţă vorbind „Despre Diabet“. Azi Mărfi, 13 col. la orele 4 d. a. va avea loc un consiliu de miniştri la preşidenţia consiliului. Direcţiunea restaurantului Athlanée Palace pentru a satisface distinsa sa clientelă are onoarea a face cunoscut că, cu începere de la 15 oct. cr. va servi excelente dejunuri cu 90 lei. • 1 . Comitetul executiv al partidului ţărănesc se va întruni azi Marţi şi mâine Miercuri la orele 5 d. a., spre a lua hotărâri în vederea deschiderii parlamentului. ŞCOALA DE DANS A PROF. WILLY & SIMION Cursuri selecţionate ziua şi seara. Lecţiuni particulare. Se predă şi la domiciliu. Pentru d-nii studenţi şi ofiţeri reduceri. Informaţini zilnic: Sala Palatului Sindicatului Ziariştilor, B-dul Carol 7, Telet. 59/98. Match-ul de foot-ball asociaţiune între echipele reprezentative ale Belgradului şi Bucureştilor care a avut loc Duminică 11 Octombrie la Belgrad s’a terminat în favoarea vecinilor noştri cu 8—0. Palatul Sindicatului Ziariştilor Bud. Carol 7, numai pentru societate aleasă, în fiecare Sâmbătă şi Duminică 4—8 post. mer. Matineu dansant şi în fiecare Joi şi Duminică 9—1 noaptea serată dansantă cu celebrul Jazz Band Hodeige. Direcţiunea prof. Willy & Simion. S’a sancţionat prin decret regal noul regulament al consiliilor de onoare militară. Se înfiinţează consilii de onoare, pentru ofiţerii inferiori pe divizii, pentru cei superiori pe corpuri de armată şi pentru ofiţerii generali pe întreaga armată. Consiliile de onoare se vor compune din 5 membri cari se vor lua în ordine de pe tablou ce se va întocmi, de către comandamentul respectiv în luna Mai. La judecarea ofiţerilor de marină şi aeronautică consiliul se va complecta cu doi ofiţeri din arma respectivă. Prin noul regulament s’a suprimat adunarea ofiţerilor găsindu-se greoaie din punct de vedere al procedurei. Vechile consilii de onoare trebuie să-şi închee complect toate lucrările până la 1 Decembrie când intră în vigoare noul regulament. PLOEŞTI Reîntors din Paris, d. doctor H. CONIVER, din str. Cuza No. 8, specialist din Viena şi Berlin pentru boli de copii şi sugaci, şi-a reluat consultaţiile. _____ Regele şi familia regală au sosit ori de dimineaţă in Capitală venind de la Iaşi. Regele şi regina vor rămâne în Capitală până joi, spre a deschide parlamentul. Regulamentul legii generale de pensiuni, despre care anunțasem că va apărea în „Monitorul Oficial“ din 11 octombrie a. c., într’adevăr a fost publicat în acel oficios. Cuprinde 185 articole, dezvoltătoare ale legii. Ministerul de război a dispus ca toate comandamentele să ia măsuri ca toate cererile de înlocuiri de armament, piese, accesorii, muniţiuni şi trăsuri, etc. ale corpurilor şi serviciilor de subordine, să fie mai întâi constatate de serviciul de armament şi muniţiuni. In ..Monitorul Oficial®* de Duminică a anărit decretul unm cere mlm-retorii din Ardeal, administratorii de plasă din regat şi subprefecţi din Basarabia sunt confirmaţi ca preţuri. Confirmarea s’a făcut numai pentru cei cari îndeplinesc comisiunile prevăzute de noua lege administrativă. Adică pentru cei ceri au titlul de licenţiat în drept şi au trecut examenul ceruL Cu începere de la 15 Octombrie a. c. se va ţine la Prefectura Ilfov examen pentru ocuparea primului grad al funcţiunilor administrative. Cererile însoţite de acte se depun prefecturii, până în ziua de 13 Octombrie a. c. EiMea Seţja! Maritas Ü. Şapsa Cooproprietarul firmei Fraţii M. & S. H. Sapsa LOGODIŢI Roman In locul oricărei alte înştiinţări. Eri de dimineaţă cu un team special au sosit in Capitală miniştrii cari au luat parte la inaugurarea palatului administrativ din Iaşi. A rămas la Iaşi numai d AL Lapedatu, care asistă la lucrările Sf, Sinod. OPERA ROMANA Marti 13 Octombrie 1925 lesis cu d. George Nicul.scu-Basu Prețuri obişnuite^ Joi 15 Octombrie 1925 Prima reprezentație extraordinară, cu celebra primadonă am Ifiis UpfmshaS cu opera '*1 1 Traviata Vineri 16 Octombrie 1925 "din Cavaleria Rusticani S 1’- 1 SpestBBoi de Balet Partidul Naţional, organizaţiei sectorului Polizu Elefterescu a ţinut Duminică, 11 Octombrie 1925 ora 10 dim, o mare întrunire publică în sala Parcul Trandafirilor din b-dul Basarab, B9, organizată ce d-nii dr. I. Mărgescu şi avocait Mitică Rădulescu. întrunirea a fost prezidată de d. dr. I. Mărgescu care arată că scopul acestei întruniri este începutul luptei ce se va da în Capitală pentru răsturnarea guvernului Au mai vorbit d-tuii: Gr. Filipescu, şeful organizaţiei Capitalei, St. Meitani, deputat D. R. loaniţescu, avocat Mitică Rădulescu, general Anastasiu, inginer Maior şi alţii cari au înfierat actele guvernului şi cer izgonirea lui. Chestiunea scrisorii d-lui general Averescu, publicată de ziarul „Cuvântul“, formează obiectul unei cercetări la direcţiunea poştelor. Ancheta este condusă personal de către d. subdirector general D. Matinescu, care ori la amiază a ascultat lămuririle d-lui Papacostea, secretarul particular al d-lui general A. vtrescu. De altfel, d. I. Petrovich destina- '. tarul, a şi pornit acţiune în daune contra administraţiei poştelor. Asociaţia pentru emanciparea civilă şi politică a femeei române, având deschiderea anului 1925-26 de activitate, în ziua de 14 Octombrie. Miercuri ora 4 luni, roagă atât membrele, d-nele profesoare, asemeni ori cliţe ar dori să ia parte, la ceaiul muzical ce va avea loc la sediul asociaţiei în str. Brezoianu 34 bis, cu gentilul concurs al d-nelor C. Dobrescu voce; d-na Pessoni harfă; d-na M. Botez (Jean Bart) pian; d. col. Pancu flaut. Primim următoarele: Adtor locat. de rezerv. Protopopescu Ioan este rugat să comunice adresa comandamentului diviziei 8-a, Serviciul intendenţei urmând a primi ordin de serviciu. Cercul cultural „Cântarea Carpaţilor” aduce la cunoştinţa d-relor şi d-lor membrii că repetiţiile în vederea reînceperii activităţii s’au fixat în fiecare Joi şi Sâmbătă dela ora 6 p. m., la sediul cercului Ateneul popular Enăchiţa Văcărescu, calea Şerban Vodă sala de muzică. Cercul central de studii al partidului naţional Îşi reîncepe activitatea Joi 15 octombrie a. c., ora 6 p. m., când va avea loc în saloanele clubului partidului naţional din calea Victoriei No. 78, obicinuita şedinţă săptămânală, cu care ocaziune d. George Taşcă profesor la Universitatea din Bucureşti, va ţine conferinţa sa: „Politica economică a guvernului”. La gimnaziul „B Ştirbey” din Buftea se mai primesc elevi în clasa a III-a înfiinţată odată cu începerea acestui an şcolar. Locuinţa directorului este transformată în internat pentru eleve şi altă casă este special amenajată pentru internatul elevilor. Principele Carol şi principesa Elena, moştenitorii tronului, au sosit în Capitală, aseară la orele 9, venind dela Iaşi. Principii moştenitori vor rămâne aci până după deschiderea parlamentului, solemnitate după care vor pleca din nou la Sinaia. D. general Nicoleanu, prefectul poliţiei Capitalei, — care a fost plecat în străinătate, având concediu de o lună de zile — s’a înapoiat la Bucureşti aseară la orele 9.55 , pe peronul gării de Nord find întâlrminat de toţi funcţionarii superiori din prefectura poliţiei, în frunte cu d. Mihail Buzescu, directorul prefectură. D-sa îşi va relua astăzi postul la primire. Regulamentul de organizare şi funcţionare al şcolii de agenţi hidraulici din ministerul lucrărilor publice a fost redactat, aprobat de suveran prin decret regal şi publicat în „Monitorul Oficial“ din 11 Octombrie 1935. INFOEM&Tim Judecarea escrocilor greci cari se refugiaseră la Constanta a **»5, jJ h»tărîtă pentru ziua de 15 Octotrrie la tribunalul din Atena, „La Papagal" Matestin deci Strada Lipscani 80 orşiund© Duminică la orele 11 dimineaţa a avut loc la biserica Bărbătescu-Vechi din Calea Rahovei, depunerea jurământului d-lor: D Anastasescu, Vasile C. Dumitrescu, Mihail M. Pârlea, Nicolae Muscă şi Sterie Ghiuzeli, epitropii acestei biserici. După aceasta s-au ales d-nii Ion I. C. Brătianu, primul-ministru şi Mihail Oromoiu, guvernator al Bănciii Naţionale, ca membrii ai eparhiei. Sodor I.ISSTOIHIC — specializat la Berlin — SIFILIS. GENITO URINARE şi de piele Tratamentul BLENORAGIEI acute cronica şi complicaţiilor Diagnoza SIFILISULUI precoce Microscopie. Uretroscopie, Analize 12—3 şi 53. Calea Moşilor 110 (Bolev. Domniţei) La parochia bisericei Sfântul Ştefan (pe de jos Bucureşti), au fost aleşi următorii consilieri parohiali şi epitropi: Consilieri, d-nii: Nicolae Stanovici, Vintilă Ardeleanu, Cristian Clinceanu, Gh. Berevoianu, Ştefan Constantinescu, C. Toişianu, Nicolae G. Ionescu, Mihail Mihăilescu, Niţă Ionescu şi Vasile Stamatescu. Epitropi d-nii: A. Gh. Donescu, Virgil Iliescu şi Ioan Niculescu. Nouii consilieri parohiali şi epitropi, ai sus zisei parohii, au depus jurământul Duminică 11 Octombrie a. c. NUMAI LA , „ C\\U 0,1 S7 Q\J ^ D,N I BS ELISABETAN9-U. glfBB»ÄER.K AU INT A ETATE i&FOTOGD AFIAT.J VSSpHmB» Ministerul de domenii a dat o decizie prin care se repartizează agronomilor o nouă serie de loturi demonstrative pe timp de 25 ani. Solicitatorii urmează a se prezenta la direcţia îndrumărilor agricole din ministerul de domenii pentru a da cuvenitele declaraţii. afteriuîul pielei Durerile provenind din bie pielei pt. vitale întrebuinţând la time Poraida Cadum Ea opreşte îndatâ mâncări raca, potoleşte şi vindecă orice I. itati sau umflătura aspidei. Mute suferinţe sunt ivitate folosindu-se la vreme Tornada Cadum contra eczemei buboaelor, pecinginei, vâiei, erupţiilor, sgârcetirilor, trânjilor. blâniic,!*. «mn.x iiQ$a puboae, cheliei Lu rai luau. și DrogiiBMi Lngio.la Drogueria Standard, București In cărând se va supune regelui spre aprobare un nou tablou de reduceri și comutări de pedepse. „♦*0«*4*7t****»***»l,»'fî *—IONBQANE ASORTATE , ISOLDS!?.! lONBOANE CIOCOLATA « ţŞQLEIKŞB te*«# B * 78.Calea Victoriei .78 Hippism Rezultatul alergărilor de Duminică avu- Mercur 14 Oct. 1925