Dimineaţa, octombrie 1925 (Anul 21, nr. 6776-6805)

1925-10-14 / nr. 6789

■ 1 Ort. S Muc. Carp­­af. î Eduard Protestant: Vojen Eftr., 2a Tisri Ras. soar. 6,26 Ap. soar. 5,37 Cum a fost timpul ori Situaţiunea atmosferică tu Euro­ra, orele 8 dim. — Situaţiunea at­mosferei se menţine ca şi în ajun, prezentând un maximum barometric ■ii vestul continentului şi o depre- 5iune în nordul Rusiei. Temperatu­re au crescut în vestul şi centrul cmtinentului pe când în rest au scăzut şi sut cuprinse azi între 27 gr. în insula Malta şi minus 4 gr. in centrul Scandinaviei. Precipita­ţi­uni au căzut în nord-vest şi puţi­ne în Rusia şi Italia, în România, orele 8 dim. — Ulti­­mile 24 ore s’au caracterizat în ge­neral printr'un timp rece, cu cerul mai mult senin, vânturi uşoare din­tre nord-vest şi nord-est şi cu pre­siunea cu mult în scădere faţă de ultimile două zile. Presiunea atmosferei variază în­tre 757 mm. pe litoralul Mării şi 763 mm. la Roman, iar temperaturi­le între 10 gr. la Constanţa şi minus 2 gr. la Gheorghieni, maximile de eri au atins valori între 19 gr. la A­­rad şi 10 gr. la Gheorghieni iar noap­tea Cele minime scoborându-se 0 şi minus 4 gr. în regiunea muntoasă şi nordul Moldovei. La Bucureşti-Flaret, orele 8 dim. — Presiunea atmosferei 760 mm., temperatura 8 gr., umiditatea 76 la sută. Cerul senin şi vântul bate de la S. E cu 2 mps. Temp. maxime de ori în apărător 17 gr., la soare pe sol 28 gr. Minima de azi noapte 2 gr. Timpul probabil dela 12-13, orele 13. — Cerul va fi variabil, iar pr­e­­cipitaţiuni cu caracter local vor ca­de pe alocuri. Temperaturile puţin variabile. Vânturile vor fi slabe şi I din direcţiuni nehotărâte. Noaptea * îngheţ slab în regiunea muntoasă. Suferiţi de boi­ de piele? Suferiţi de exemă? Suferiţi de brâncărimi rte piele î de blândfi, psolagisse, bube, cU IcTI|£ mnpuell, răni etc. ? Pesten a vă fisaeea complest cereţi la toate farMCila si rteannsr­fie P­omada Cadol C alla SL.eS 28 DfHAfllUl ffjnei este un preparat românesc cam­ de ani de zile, rwnrSUH 5» ui fJUL a vindecat mii de oa­meni de suferinţele, arătat» mai sus. In cas dacă aveţi greutăţi la găsit, comand­aţi direct la Farmacia Porti tri­iţându-i un mandat poştal de Lei 40 (28 cadol plus Lei 42 trans­port) şi veţi primi fără alte cheltueli ! cutie Tornada CADOL. Ferifi-va de contrafaceri, observaţi numele 70351 S? Farai­­eia VOREL Piatra N. G­ulere - Cordoane ş, orios garnituri de PIELE IN &OC?, Jir­gint, t­tankamosi ‘napa şi motive japoneze, cumpăraţi la: Pîeîar­a „BOI COCOJ!4* Caisa R’oC”iarURo 34 raporta fani direct din străinătate.­­ Se Vinde ca preţ de angros Se expediază provincie prin colet poştal contra rambers. Lucrători specialişti în branşa MAROCH*NERiEl piere si mătase Coadltinul eseeieito. Evoaîraa! !©cislsstl. si alte avaata^.---------— Adresați: S€tJ BUCU3ES77. — Strada CMOS. DAVILA 80. CJfcKfcTâ UM A1 Sardelele „ROBERT** preparate cu untdelemn curat de măsline delicioase la gust, m­ercată odată şi vă veţi convinge î CĂRBUNI de prima calitate pentru CALORIFEREşi CUPTOARE se vănd cu preţuri avantajoase A se adresa pentru comenzi la t $, MU SER Ostea Nistoriel 17 şi Bmm SHSOOTUHn Str. Paris 3 mm­ine aja FIICĂ PINITILSI Roman de XAVIER de HONTEP8H (30) O nouă pauză urmă acestor cuvin­te. Contesa slăbia văzând cu ochii. Diana plângea­­în tăcere. Muribunda reluă : — In fine, dacă totul te trădează dacă unele împrejurări funeste, pe cari nu ie pot prevedea, te aduc la disperare... In ziua când ai să fii fă­ră adăpost, în ziua când n'ai să ai nici pâine — dar numai în ziua a­­ceea —să iei drumul spre Paris, pe jos dacă n'ai să poţi face altfel, cer­şind, dacă va trebui, dealungul dru­mului, şi să te prezinţi la Palais- Royal şi, dacă n'or să te lase să a­­jungi până la Regent, să întrebi de marchizul de Thianges, prietenul lui Filip de Orléans şi căpitan în garda lui. Să-i spui că vii trimeasă de contesa de Saint-Gildas, mama ta. Să-i dai această scrisoare ca s’o dea el însuşi stăpânului său şi vei fi salvată. Până în ziua aceea, şi până la ora aceea, să nu te desparţi de această scrisoare... este unica ta avere, unica ta moştenire ! Ai auzit ! Ai înţeles ? — Da, mamă, bolborosi Diana înă­buşită de lacrimi. — Şi ai să faci ce ţi-am spus 7 — O să fac, mamă. — îmi făgădueşti 7 — Iţi jur. — Iţi mulţumesc, copilă, pentru această făgăduială. Ea mă linişteşte cum n’a­m mai fost de multă, multă vreme. Sărută-mă, dragă Diana. Fata se aruncă în brațele mamei sale și rămase mult timp ghemuită la pieptul ei. Nu vorbia, dar tot tru­pul îi era zguduit de suspine. — Copilă, reluă contesa, multe nopți le-am petrecut fără somn Iată acum că vina somnul. Șezi lângă mine și dă-mi mâna. Vreau s-o simt în mâna mea, când o să adorm. Diana se supuse. Trecu o oră. După acest timp, fata se ridică deodată, cuprinsă de un tremur, și cu ochii măriţi de groază. Mâna care o strân­gea pe a sa, căpătase rigiditatea mar­morei. Contactul cu această carne o îngheța. — Mamă, mamă, strigă ea, treze­ște-te ! Mi-e frică. Doamna de Saint-Gildas nu răs­punse. Era moartă. - -Sunt dureri care nu se pot analiza și nu se pot descrie. Durerea Dianei fu din acelea. Bă­­trânul preot, chemat in grabă, n’o putu hotărî să Se depărteze, fie, și numai un minut, de corpul mamei sale. Voi să vegheze o noapte întrea­gă lângă moarta mult iubită. Văzu cum o puneau în coșciug, auzi bă­tând în cuc scândurile capacului, îngenunche în biserică, în timp ce preotul murmura rugăciunile fune­bre, și apoi, când pământul proas­păt umplu, groapa, rămase mult timp prosternată, aproape în nesim­ţire, perfor mântui unde dorm­ea pen­tru totdeauna femee. Cu nume ma­re şi dil­chimă noare­ care se numise contesa Hermina de Saint-Gildas. Intorcându-se singură în modesta locuinţă, unde trăise atâta timp li­niştită, fără griji, aproape fericită, Diana nu avu măcar mângâerea să poată plânge în pace. Doi oameni cu înfățişare neplăcu­tă, puseră stăpânire pe casă, sub ordinele unui al treilea personaj, îm­brăcat în negru, dar foarte jerpelit. Acest personagiu era un portărel. Lucrând în virtutea unor acte în regulă, el arătă fetei că, doamna de Saint-Gildas fiind moartă, ea tre­buia să părăsească fără întârziere căsuța în care mamă-sa avusese dreptul să trăiască până la moarte. Mai adăugă că nu se opunea ca Diana să-și ia lucrurile care-i aparți­neau personal. Prevenită de ma­mă-sa, Diana se aștepta la această expulzare, dar nu crezuse că va veni atât de curând și într-un ceas atât de dureros. — Pot să mai petrec aici cel pu­țin noaptea asta ? întrebă ea. Portărelul răspunse cu politețe că drepturile sale nu mergeau până a­­colo ca să-i poată acorda această permisiune. El trebuia, retrăgându­­se, să închidă toate ușile, ca să pre­dea cheile noului proprietar. De aici nevoia ca domnișoara de Saint-Gil­das să plece cea dintâi. Nu-i rămânea Dianei de­cât să se supue, și se supuse Făcu un mic nachet cu două-trei rochii foarte simple și cu puțina rufărie pe care o poseda, luă cele câteva monede de aur şi scrisoarea adresată Regentu­­lui ; îngenunche încă odată lângă pa­tul unde murise maică-sa, şi eşi din casă, ca să nu se mai întoarcă nici­odată. Fata era adorată de ţăranii din Varenne. Toţi ţinuseră să asiste la în­­mor­mân­tarea contesei şi mai mul­ţi dintre ei oferiră din toată inima fetei o locuinţă pentru câteva zile. Diana refuză. Voia să execute fără întârziere ultimele dorinţe ale ma­mei sale. Ea rugă pe­ un ţăran s-o ducă la Paris cu căruţa, ceea ce a­­cela făcu bucuros. Cum sosi, se in­formă de mijloacele de comunicaţie care existau între Paris şi Blois şi atât de mare îi era graba, încât nu petrecu­­nici o noapte în capitală. Căruţa poştei care pleca din Plat­­d'Etain, o duse până la Etampes. Cu o diligentă locală străbătu dis­tanţa, care separă Etampes de Or­leans şi în fine un vehicul fără nu­me, de o construcție ciudată, vechi de când potopul, o depuse, a treia zi, pe străzile Blois-ului. Cătunul Bornières unde se ducea fata, nu era decât la vreo trei sfer­turi de leghe de acest oraș. Diana mntrebă de drum și, cu micul ei pa­chet în mână, porni cu hotărâre, pe jos. Locuința lui Jan-de-Visé, aşezată in vârful unei coline înverzite, în cel mai drăgălaş ţinut din lume, era o casă veche, jumătate fermă, ju­mătate castel; de departe avea o inf­­ăţişare foarte plăcută înconjurată cum er­a de verdeaţă, cu porumbă­­ria ei cu turnuleţe, din care se ridi­cau în zbor cârduri nebunatece de porumbei. — Aici este Berniéres ? întrebă Diana pe un ciobănaș, când ajunse la vreo sută de pași de cătun. — Da, domnișoară, răspunse copi­lul. La cine te duci ? —­ La domnul Jan de Visé. Ciobănașul Întinse mâna spre casa cu porumbar, și zise, fără cea mai mică nuanţă de respect: — Asta-i castelul moşului. Domnişoara de Saint-Gildas îşi urmă drumul, nu fără să se mire de extrema familiaritate cu care vorbia ţăranul de un gentilom care, oricât ar fi fost de sărac, era totuşi seniorul ţinutului. Castelul pierdea mult văzut de a­­proape, mai ales din cauză că era într’o stare de dărăpănare nespusă. O poartă mare, dar foarte stricată boltită ca grajdurile ţărăneşti, cu un blazon sculptat grosolan în vârf ducea într’o curte mare, neîngrijită. In fund se ridica locuinţa, la dreap­ta, ferma, la stânga alte construcţii, care fuseseră odinioară grajduri şi coteţe, dar în care astăzi nu mai e­­rau nici cai, nici câini de vânătoare. Curtea aceasta, mai ales în­spre grajduri, era plină de unelte de plu­gărie şi de grămezi de gunoae. Nişte raţe se bălăciau într’o baltă infectă. Găini şi pui ciuguliau ici şi colo. Un porc frumos se prăjia la soare. Se auziau vacile mugind, căci desigur îşi aşteptau cam de mult nutreţul. Trecând pragul curţii, Diana se opri câteva clipe ca să privească tab­loul. Nu-şi dădu seama de detalii, iar în total luat, i se păru vesel, scăldat cum era în soare. O femee eşi din coteţul găinilor cu un coş pl­in de ouă în mână şi străbătu curtea, îndreptându-se spre locuinţă. Văzând pe Diana îşi schimbă imediat direcţia şi ve­ni drept spre ea. Femea aceasta, de vreo treizeci şi opt—patruzeci de ani, era înal­tă, bine făcută şi frumoasă, dar de o frumuseţe vulgară, îmbrăcămintea ei, de o coche­tărie ţărănească, îi punea în re­lief bogăţia exuberantă a forme­­lor. Avea părul negru şi bogat, tenul foarte îmbujorat, gura sen­zuală, dinţii splendizi şi ochii rău­tăcioşi. Văzând-o, îţi puteai zice: Fru­moasă, femeie ! Dar era greu să nu­­ adaugi. Da, dar rea fiinţă ! 1 Diana se simţi intimidată, a­­proape speriată de înfăţişarea a- Icestei fiinţe voinice, cu farmece grosolane, care se opri drept în fa­ţa ei şi o întrebă cu o voce ascu­ţită : 1— He eine cauți la noi ! ■*— Doresc să vorbesc cu domnul Jan de Visé, murmură fata. — A ! a! vrei să vorbești eu domnul Jan? Așa! Și ce vrei cu­­ domnul Jan 7 ! — O să-i spun Ini, răspunse Dia­na cu tărie, uitânidu-și timidita­tea, până într’atâta obrăznicia bă­tăioasă a acestei ființe îi răscolise sângele aristocratic. Serios ! rânji femeia. Nu-i decât o mică greutate — anume că n’ai să vorbești cu domnul Jan. — Iartă-mă, doamnă, am să-i vorbesc. — Crezi ? — Sunt sigură. — Dar cine ești, rog ui­ te, de vor­bești cu tonul ăsta ! — Sunt domnișoara Diana de Saint-Gildas, nepoata domnului de Visé. (Va urma) Ziua de Duminică a însemnat un nou mare succes pentru Jockey- Club. Vremea agreabilă, programul foarte bogat al zilei, şi mai ales dis­putarea importantului Premiu al Arcului de Triumf, a cărui alocaţie pentru câştigător era de 300.000 lei, au atras pe hipodrom un public cât se poate de numeros. Marea probă a fost câştigată, po­trivit proviziilor generale, de Prince d’Orange I. Dar dacă armăsarul d-lui Filipescu a câştigat uşor, deşi în condiţii grele, marea probă,­­ publicul n’a câştigat insă fără emo­ţii modesta cotă a mutualului. Star­tul a fost cu totul nefericit, fiul lui Jus d’Orange nu a putut pleca decât la foarte multe lungimi de cei din fruntea lotului, între cari perfor­meri de mare valoare. Călăreţul, jocheul Milton Henry, nepierzân­­du-şi însă întru nimic sângele rece, a impus celui mai bun performer pe care l-a posedat vreodată târnul no­stru, cea mai prudenţii cursă, nee­puizând nimic din mijloacele lui Prince d’Orange. Astfel în clipa când, in turnant, armăsarul d-lui Filipescu a fost solicitat, a avut rezerve destule pentru a trece uşor prin lot şi pentru a câştiga de multe lungimi asupra lui Tailun pe care Gabens ni l-a prezentat într-o con­diţie strălucită şi a lui Ghiţă a că­rui bună valoare se dovedeşte din ce in ce mai mult. In asemenea conditiuni, victoria pensionarului lui Romanes a fost strălucită şi i-a asigurat plecarea la Budapesta pen­tru a disputa cu bune şanse Pre­miul Jockey­ Clubului ungar (1 mi­lion 200 mii lei) care se dispută Du­minica aceasta. Milton Henry a fă­cut de­sigur o cursă măreaţă, cum a mai făcut, de altfel, 3 Duminecă, — Romanes, antrenorul, însă nu e mai puţin lipsit de merit. „ Rezultatul alergărilor a fost, în rezumat, următorul: PR. FLOREASCA (800 m., 25.000 lei): Pilgrim's March (Geley), Chi­bit, Aramă, Sans Souci. Nepl.: Leila Rooth, Cocheta, Baron, Noapte bu­nă. — 23; 12; 17; 13. PR. PIPERA (1500 m., 25.000 lei), Bel Ami (R. Cristea), Kinomădel, Dumnealui, Nathas. Nepl. Nevăzut, Omsc. Muczuska. — 535; 128; 18. PR. EDWIN (b.c., 2200 m., 30.000 lei), Noni­me Tangere (Stecker), Lele Dragă, Milton, Fetica. Nepl.: Ko­dak, Coco­r, Scurteica, Tribun, Vor­nic, Sirocco, Vladimir. — 39; 23; 25; 18.­­ PR. BUCUREȘTI (1400 m., 50.000 lei): Sirena (M. Henry), Duduia, O­fii, Banu Mărăcine. Nepl.: Fă­ră Sfanț, Facer, Signor, Crai de Ghin­dă, Cowboy. — 17; 12 50; 30; 20. PR. ARCULUI DE TRIUMF (2100 m. 300 000 lei): Prince d'Orange II (M. Henry), Taifun, Ghiţă, Lenuța. Nepl.: Brumar, John Bull, Violeta, Lugos, Ostgold. — 13; 12; 16; 25. PR. DEALUL SPIREI (2200 m.. 25.000 lei): Bekes (Dragomir), Lef­ter, Grai. Trotzky. Nepl.: Far. — 49; 17; 14. FR CAI MATEI (h'c., 1800 metri. 30.000 lei): Bertheld (M. Henry). Mönchsberg. Dobriţa, TembeL Nepl.: Scharfeneck, Aurora, Sprinten Ko­nak, — 112; 27; 23; 33. D. Gh. Tătărăscu subsecretarul de stat dela interne, care-şi face convalescenţa la via­ţa din Poiana- Vâlcea, se va înapoia în Capitală la 25 cor. când îşi va relua activitatea sa politică. Giurgiu CON­FERINŢA In ziua de Duminică 25 Oct. ora 4 p. m. Doctor Gh. Scripcă va ţine în sala Ateneului local o conferinţă vorbind „Despre Diabet“. Azi Mărfi, 13 col. la orele 4 d. a. va avea loc un consiliu de miniştri la preşidenţia consiliului. Direcţiunea restaurantului Athla­­née Palace pentru a satisface dis­tinsa sa clientelă are onoarea a face cunoscut că, cu începere de la 15 oct. cr. va servi excelente de­junuri cu 90 lei. • 1 . Comitetul executiv al­ partidului ţărănesc se va întruni azi Marţi şi mâine Miercuri la orele 5 d. a., spre a lua hotărâri în vederea des­chiderii parlamentului. ŞCOALA DE DANS A PROF. WILLY & SIMION Cursuri selecţionate ziua şi seara. Lecţiuni particulare. Se predă şi la domiciliu. Pentru d-nii studenţi şi ofiţeri reduceri. Informaţ­ini zilnic: Sala Palatului Sindicatului Ziarişti­lor, B-dul Carol 7, Telet. 59/98. Match-ul de foot-ball asociaţiune între echipele reprezentative ale Belgradului şi Bucureştilor care a avut loc Duminică 11 Octombrie la­ Belgrad s’a terminat în favoarea vecinilor noştri cu 8—0. Palatul Sindicatului Ziariştilor Bud. Carol 7, numai pentru societa­te aleasă, în fiecare Sâmbătă şi Du­minică 4—8 post. mer. Matineu dansant şi în fiecare Joi şi Dumini­că 9—1 noaptea serată dansantă cu celebrul Jazz Band Hodeige. Direcţiunea prof. Willy & Si­­mion. S’a sancţionat prin decret regal noul regulament al consiliilor de o­­noare militară. Se înfiinţează consilii de onoare, pen­tru ofiţerii inferiori pe divizii, pentru cei superiori pe corpuri de armată şi pentru ofiţerii generali pe întreaga ar­mată. Consiliile de onoare se vo­r compune din 5 membri cari se vor lua în or­dine de pe tablou­ ce se va întocmi, de către comandamentul respectiv în luna Mai. La judecarea ofiţerilor de marină şi aeronautică consiliul se va complecta cu doi ofiţeri din arma res­pectivă. Prin noul regulament s’a suprimat adunarea ofiţerilor găsindu-se greoaie din punct de vedere al procedurei­. Ve­chile consilii de onoare trebuie să-şi închee complect toate lucrările până la 1 Decembrie când intră în vigoare noul regulament. PLOEŞTI Reîntors din Paris, d. doctor H. CONIVER, din str. Cu­za No. 8, spe­cialist din Viena şi Berlin pentru boli de copii şi sugaci, şi-a reluat consultaţiile. _____ Regele şi familia regală au sosit ori de dimineaţă in Capitală venind de la Iaşi. Regele şi regina vor rămâne în Capitală până joi, spre a deschide parlamentul. Regulamentul legii generale de pensiuni, despre care anunțasem că va apărea în „Monitorul Oficial“ din 11 octombrie a. c., într’adevăr a fost publicat în acel oficios. Cuprinde 185 articole, dezvoltă­toare ale legii. Ministerul de război a dispus ca toate comandamentele să ia mă­suri ca toate cererile de înlocuiri de armament, piese, accesorii, mu­­niţiuni şi trăsuri, etc. ale corpuri­lor şi serviciilor de subordine, să fie mai întâi constatate de servi­ciul de armament şi muniţiuni. In ..Monitorul Oficial®* de Duminică a anărit decretul unm­ cere mlm-re­­torii din Ardeal, administratorii de plasă din regat şi subprefecţi din Basarabia sunt confirmaţi ca pre­ţuri. Confirmarea s’a făcut numai pen­tru cei cari îndeplinesc comisiuni­­le prevăzute de noua lege adminis­trativă. Adică pentru cei ceri au ti­tlul de licenţiat în drept şi au tre­cut examenul ceruL Cu începere de la 15 Octombrie a. c. se va­ ţine la Prefectura Ilfov examen pentru ocuparea primului grad al funcţiunilor administrative. Cererile însoţite de acte se de­pun prefecturii, până în ziua de 13 Octombrie a. c. EiMea Seţja! Maritas Ü. Şapsa Cooproprietarul firmei Fr­aţii M. & S. H. Sapsa LOGODIŢI Roman In locul oricărei alte înştiinţări. Eri de dimineaţă cu un team special au sosit in Capitală miniştrii cari au luat parte la inaugurarea palatului administrativ din Iaşi. A rămas la Iaşi numai d AL La­­pedatu, care asistă la lucrările Sf, Sinod. OPERA ROMANA Marti 13 Octombrie 1925 lesis cu d. George Nicul.scu-Basu Prețuri obişnuite^ Joi 15 Octombrie 1925 Prima reprezentație extraordinară, cu celebra primadonă am Ifiis UpfmshaS cu opera '*1 1 Traviata Vineri 16 Octombrie 1925 "din­ Cavaleria Rusticani S 1’- 1 SpestBBoi de Balet Partidul Naţional, organizaţiei­ sectorului Polizu Elefterescu a ţi­nut Duminică, 11 Octombrie 1925 ora 10 dim, o mare întrunire publi­­­că în sala Parcul Trandafirilor din b-dul Basarab, B9, organizată ce d-nii dr. I. Mărgescu şi avocait Mitică Rădulescu. întrunirea a fost prezidată de d. dr. I. Mărgescu care arată că scopul acestei întruniri este înce­putul luptei ce se va da în Capi­tală pentru răsturnarea guvernului Au mai vorbit d-tuii: Gr. Filipe­­scu, şeful organizaţiei Capitalei, St. Meitani, deputat D. R. loaniţe­­scu, avocat Mitică Rădulescu, ge­neral Anastasiu, inginer Maior şi alţii cari au înfierat actele guver­­nului şi cer izgonirea lui. Chestiunea scrisorii d-lui general Averescu, publicată de ziarul „Cu­vântul“, formează obiectul unei cer­cetări la direcţiunea poştelor. An­cheta este condusă personal de că­tre d. subdirector general D. Mati­­nescu, care ori la amiază a ascultat lămuririle d-lui Papacostea, secre­tarul particular al d-lui general A­. vtrescu. De altfel, d. I. Petrovich destina- '. tarul, a şi pornit acţiune în daune contra administraţiei poştelor. Asociaţia pentru emanciparea ci­vilă şi politică a femeei române, a­­vând deschiderea anului 1925-26 de activitate, în ziua de 14 Octombrie. Miercuri ora 4 luni, roagă atât mem­brele, d-nele profesoare, asemeni ori cliţe ar dori să ia parte, la ceaiul muzical ce va avea loc la sediul aso­ciaţiei în str. Brezoianu 34 bis, cu gentilul concurs al d-nelor C. Do­­brescu voce; d-na Pessoni harfă; d-na M. Botez (Jean Bart) pian; d. col. Pancu flaut. Primim următoarele: Ad­tor locat. de rezerv. Protopo­­pescu Ioan este rugat să comunice adresa comandamentului diviziei 8-a, Serviciul intendenţei urmând a primi ordin de serviciu. Cercul cultural „Cântarea Carpa­­ţilor” aduce la cunoştinţa d-relor şi d-lor membrii că repetiţiile în vede­rea reînceperii activităţii s’au fixat în fiecare Joi şi Sâmbătă dela ora 6 p. m., la sediu­l cercului Ateneul popular Enăchiţa Văcărescu, calea Şerban Vodă sala de muzică. Cercul central de studii al parti­dului naţional Îşi reîncepe activita­tea Joi 15 octombrie a. c., ora 6 p. m., când va avea loc în saloanele clubului partidului naţional din ca­lea Victoriei No. 78, obicinuita şe­dinţă săptămânală, cu care ocaziu­­ne d. George Taşcă profesor la U­­niversitatea din Bucureşti, va ţine conferinţa sa: „Politica economică a guvernului”. La gimnaziul „B Ştirbey” din Buf­tea se mai primesc elevi în clasa a III-a înfiinţată odată cu începerea acestui an şcolar. Locuinţa directo­rului este transformată în internat pentru eleve şi altă casă este special amenajată pentru internatul elevi­lor. Principele Carol şi principesa E­­lena, moştenitorii tronului, au sosit în Capitală, aseară la orele 9, ve­nind dela Iaşi. Principii moştenitori vor rămâne aci până după deschiderea parla­mentului, solemnitate după care vor pleca din nou la Sinaia. D. general Nicoleanu, prefectul poliţiei Capitalei, — care a fost ple­cat în străinătate, având concediu de o lună de zile — s’a înapoiat la Bucureşti aseară la orele 9.55 , pe peronul gării de Nord find întâlrmi­­nat de toţi funcţionarii superiori din prefectura poliţiei, în frunte cu d. Mihail Buzescu, directorul prefec­tură. D-sa îşi va relua astăzi postul la primire. Regulamentul de organizare şi funcţionare al şcolii de agenţi hi­draulici din ministerul lucrărilor publice a fost redactat, aprobat de suveran prin decret regal şi publi­cat în „Monitorul Oficial“ din 11 Octombrie 1935. INFOEM&Tim Judecarea escrocilor greci cari se refugiaseră la Constanta a **»5, jJ h»­tărîtă pentru ziua de 15 Octot­rrie la tribunalul din Atena, „La Papagal" Mat­estin dec­i Strada Lipscani 80 orşiund© Duminică la orele 11 dimineaţa a avut loc la biserica Bărbătescu-Vechi din Calea Rahovei, depunerea jură­mântului d-lor: D Anastasescu, Va­sile C. Dumitrescu, Mihail M. Pârlea, Nicolae Muscă şi Sterie Ghiuzeli, e­­pitropii acestei biserici. După acea­sta s-au ales d-nii Ion I. C. Brătianu, primul-ministru şi Mihail Oromoiu, guvernator al Bănciii Naţionale, ca membrii ai eparhiei. Sodor I.ISSTOIHIC — specializat la Berlin — SIFILIS. GENITO URINARE şi de piele Tratamentul BLENORAGIEI acute cronica şi complicaţiilor Diagnoza SIFILISULUI precoce Microscopie. Uretroscopie, Analize 12—3 şi 5­­3. Calea Moşilor 110 (Bolev. Domniţei) La parochia bisericei Sfântul Şte­fan (pe de jos Bucureşti), au fost a­­leşi următorii consilieri parohiali şi epi­tropi: Consilieri, d-nii: Nicolae Stanovici, Vintilă Ardeleanu, Cristian Clincea­­nu, Gh. Berevoianu, Ştefan Constan­­tinescu, C. Toişianu, Nicolae G. Io­­nescu, Mihail Mihăilescu, Niţă Ione­­scu şi Vasile Stamatescu. Epi­tropi d-nii: A. Gh. Donescu, Virgil Iliescu şi Ioan Niculescu. Nouii consilieri parohiali şi epi­­tropi, ai sus zisei parohii, au depus jurământul Duminică 11 Octombrie a. c. NUMAI LA , „ C\\U 0,1 S7 Q\J ^ D,N I BS ELISABETAN9-U. glfBB»ÄER.K AU INT A ETATE i&FOTOGD AFIAT.J VSSpHmB» Ministerul de domenii a dat o decizie prin care se repartizează a­­gronomilor o nouă serie de loturi demonstrative pe timp de 25 ani. Solicitatorii urmează a se prezenta la direcţia îndrumărilor agricole din ministerul de domenii pentru a da cuvenitele declaraţii. afteriuîu­l pielei Durerile provenind din b­­i­e pie­­lei p­t. vitale întrebuinţând la time Pora­ida Cadum Ea opreşte îndatâ mâncări raca, potoleşte şi vindecă ori­­ce I. itati sau umflătura a­spid­ei. Mut­­e suferinţe sunt ivita­te folosindu-se la vreme Tornada Cadum contra ecze­mei buboaelor, pecinginei, vâiei, erupţiilor, sgârcet­irilor, trânjilor. blâniic,!*. «mn.x iiQ$a puboae, cheliei Lu rai luau. și DrogiiBMi Lngio.­­la Drogueria Standard, București In cărând se va supune regelui spre aprobare un nou tablou de re­duceri și comutări de pedepse. „♦*0«*4*7t****»***»l­,»'fî *—IONBQANE ASORTATE­ , ISOLDS!?.! lONBOANE CIOCOLATA « ţŞQLEIKŞB te*«# B * 78.Calea Victoriei .78 Hippism Rezultatul alergărilor de Duminică avu- Mercur­ 14 Oct. 1925

Next