Dimineaţa, decembrie 1925 (Anul 21, nr. 6836-6862)
1925-12-08 / nr. 6843
T D. Vintilă Brătianu proecta de multă vreme reorganizarea serviciilor publice. Sunt aproape doi aii, de când de la ministerul de finanţe s’a anunţat alcătuirea unei comisiuni având însărcinarea să studieze chestiunea şi să pregătească un anteproect. Acum aflăm că acest anteproect este gata. în corpul ziarului, cititorii „Dimineţii“ vor găsi unele amănunte referitoare la reorganizarea ministerului de finanţe. Aci nu putem să ne ocupăm, decât de unul din principiile noui Introduse şi care va forma, desigur, obiectul multor discuţiuni. E vorba de principiul controlului averilor funcţionarilor. La noi s’au văzut — mai alesdupă răsboi — numeroase cazuri de funcţionari îmbogăţiţi, despre cari se vorbesc multe. Cu toată mizeria arhicunoscută a funcţionarilor publici — cari se ştie cum sunt salariaţi — unii din ei au reuşit să aculeze averi fabuloase. Faptele au ajuns in domeniul public. Maieri, d. deputat Madgearu, întreba în plin parlament pe d. Tancred Constantinescu, ministrul îndustriei, asupra mijloacelor cari i-au permis să realizeze una dintre cele mai mari averi din ţară, cu toate că, acum patru ani, felul său de viată n’ar fi putut epata pe un burghez din clasa de mijloc. Dar întrebarea a rămas fără efect si chiar fără cel mai neînsemnat răspuns, cu toată importanţa ei morală si politică. Desigur că d. Vintilă Brătianu, care vrea să legifereze dreptul statului de a controla averile funcţionarilor săi, n’a pornit dela cazurile arhicunoscute a unora dintre prietenii săi politici. Oricum însă, noi nu putem decât să aprobăm intenţiunea ministrului de finanţe, care tar dacă va fi tradusă intr’un text precis de lege ce va fi aplicat conştiincios — va avea darul să stârnească multe abuzuri şi fraude. Totul se reduce însă la formularea textului de lege şi la modul Inde aplicare. în acest text trebue să intre tot ce este funcţionar public — de la gardist până la ministru. Orice excepţie micşorează eficacitatea legii şi face imposibilă atingerea scopului urmărit. Mai ales funcţionarii superiori şi înalţii demnitari ai statului trebuesc prevăzuţi, pentru că el, mai mult decât micii slujbaşi, au posibilitatea comiterii abuzurilor şi fraudelor. Aplicarea acestui text trebue să fie astfel organizată, încât controlul să se poată efectua fără dificultăţi şi după o procedură rapidă. Eficacitatea controlului nu depinde atât de severitatea principiului, cât de aplicarea lui promptă şi serioasă. Oricât s’ar părea că asemenea măsuri pot fi vexatorii, nu trebue să ne conducem totuş de abstracţiuni sentimentale, ci numai de imperativul categoric al necesităţilor reale, de nevoia de a pune ordine în administraţia ţării. Cum înţelege d. Vintilă Brătianu să realizeze în lege principiul acesta ? Nu ştim încă. Aşteptăm să vedem proectul spre a reveni. Chestiunea e prea importantă pentru a nu-i da atenţiunea cuvenită. M. IEŞANU um nt.- U €843 8 Patin!2 lei exemplarul Mnu JMUir,m i TALAFOAînX* NOASTRE, *£££ j*#1}» Prorism. »« BIROURILE: București, Str. Sărindar No. 9 — 11 | Fondat tn 1004 da Conat MlUfi ntftfS Karfi Soecpîflîrte^i fe=S-Ar.V,m,.:,T.M. .frTTT'B l-'Til Prețul A&oaanuMtelori W 60», - S9 May «••»•■ ■ WO. * a • I tauri a **®» '“a a a ® a In străinătate duble Briand mijloceşte pentru reluarea negocierilor anglo-ruse BERLIN, 5. (Rador). — „Vossische Zeitung“ află din Londra că Briand s’ar fi declarat dispus să mijlocească reluarea negocierilor între Anglia şi Rusia. In cazul când aceste negocieri se vor desfăşura favorabil, Chamberlain ar urma să se întâlnească cu Cucerin la Veneția intre Crăciun și Anul Nou. —» — I • —•- - "UT jel j'u.'fc» LAeuL Ziariştii din toate regiunile principiale şi dela toate ziarele, s’au adunat aseară împăcaţi şi... armonizaţi, ca să sărbătorească pe camaradul nostru Nae Missirliu cu prilejul împlinirii a 25 de ani de muncă gazetărească. 25 de ani de slujbă cinstită şi de eroică stăruinţă în modestie, când inteligenţa şi pregătirea lui intelectuală îi îndreptăţeau orice pretenţie, este pentru noi toţi muncitorii scrisului cotidian, un eveniment moral care ne emoţionează şi ne sfieşte de respect. Un muncitor cinstit şi demn la postul lui modest dar greu. — Iată ce-a fost mereu Missirliu în aceşti lungi şi tulburaţi 25 de ani ai carierei sale. Şi, mai presus de toate, un admirabil camarad, însufleţit pentru toate nevoile şi drepturile aproapelui ! Redacţia ziarelor noastre, fericită de a fi avut cea mai mare parte din aceşti 25 de ani ai carierei lui D. N. MISSIRLIU Missirliu, îi urează Încă mulţi şi rodnici. DIM. lEEfim D. dr. Demetrescu Brăila a trimis ziarului „Adevărul” o telegramă în chestia consiliului de minitri din cabinetul Take lonescu, în care s’a vorbit de faptele imputate azi locotenentului Morărescu. In acea telegramă, d. dr. Demetrescu Brăila recunoaște că sub guvernul Take lonescu a avut loc un consiliu de ministri, in care s’a discutat acea chestiune, dar destinate că d-sa ar fi spus acuma ceva despre o încercare a d-lui Stelian Popescu de a cocoloși chestiunea. Cum d. dr. Demetrescu Brăila nu e în Capita'! pentru a i se cere ÎTiformatiuni precise asupra celor ce sa a spus in realitate, ziarul ,,Adevărul“ s’a adresat d-lui Virgil Madgearu, unul dintre aceia cari au asistat la declaraţiile d-lui dr. Demetrescu Brăila.D. Madgearu a răspuns „Adexii VIAŢA PQIalTICa rului“ că întrebând într’un grup de oameni politici, pe d. Demetrescu- Brăila cum îşi explică atitudinea „Universului“ in chestia Morărescu, fostul ministru al artelor i-a răspuns că această atitudine îi este inexplicabilă, deoarece d. Stelian Popescu, ca ministru de justiţie, fusese pus în cunoştinţă de faptele lui Morărescu. Va să zică în această chestiune s’a confirmat aproape tot ce a spu. ..Adevărul“. Rămâne numai de lămurit un lucru : cum a procedat ministrul de justiţie din cabinete Take Ionescu, când a fost pus în cunoştinţă de faptele petrecute mai ales având în vedere amănuntul că alţi miniştri ai acelui cabinet au stăruit pentru a obţine sancţiuni. La această întrebare ar putea răspunde însuşi. Stelian Popescu. Iarna, in Capitală .''■'V..,, v - . ,«•........ - - o: \.. vi t -' . ' ' ! ' ^ -: ' ■ ■ •: \ IlililiililSii illlllii; Ny . -Bi ir■ r Ni * n ^ ~ A «• *» r "'S -H, ■ *' ■ * W a ’■ r* ’ * . Vi r fi ' i, ^ r* sh 'te * * % * ■ * .: Wit im ». • -r - “ -*■ ' ^ -.%• . - * Z* V- - o , - . - » } i . . ^ . *■ ^ ✓ . . - - m + v.. W ^ Cir ♦ i r m *\ V- SN-W mâ WMM$. ' ^ Vt’ • ^ ^ . A ß -V.vv■« ÂrV^ : A • S y. ^ >* ^ *ir- Knsîan'Ensu lua ieri îa „CUnou! Vesel'ei" Rigorile iernii nu te pot constata decât tn cartierele sirmane, efectele ei fatale, la morgii sau la Salvare. Probabil fiindcA termometrul nu s'a coborât incd, cu mult sub 6 grade. Salvarea n'a înregistrat anul acesta nici Un degerat. O vizită făcută nu treaetît la „Azilul de noapte", ne indritueşte la sumbre profetizări, dacă autorităţile nu vor lua imediate măsuri, ca să adăpostească, zecile de nenorociţi, nevoiţi din lipsă de loc, să doarmă in stradă. Căci Azilul, deţi restaurat, trebuie să refuze o groază de solicitutori spaţiul său restrâns, neputând găzdui decât un număr Urui tat. Sunt primiți numai nevoiaşii, destul de bătrâni, ca să nu mai existe îndoială asupra, vrirstei lor, „haimanulelor", — termen care cuprinde pe tofi declasaţii fără beteşuguri vizibile — li se închide uşa, chiar dacă prin găurile nădragilor, se vede pielea vânătă de frig, chiar dacă crivăţul, ca o sirenă de alarmă, imobilizează spontanen întregul aparat al „Salvării". Administraţia Azilului, invoacă imposibilitatea adăpostirii tuturor vagabonzilor. Vina ar avea-o primăria. Azistenţa socială, cărora le incumbă protecţia celor fără dornicii DORMITORUL ştii ce-i dormitorul Azilului de noapte? O sală aproximaţii spafioasă, cu pardoseală de ciment, ţi 14 de paturi nenumerotate. Paturile au cea mai ciudată structură. O tăblie de lemn croită pe măsura unui om de talie mijlocie, sprijinită pe patru bere de fier. Mai multe mese, deşi aspectul lor e de largă. nu există balustrada, nici un fel de îngrădire. Adormitul sucindu-se prin somn — lăţimea mesei nu trece de jumătate de metru — se pomeneşte pt duşumeaua de piatră, numai bine să şi spargă capul. Un om ceva mai lung, ca să poată dormi trebuie să facă adevărate tururi de comprimare. In ultimele zile aglomeraţia a fost utdt de mare. Incât oamenii dormeau pe jos, unul fdingd altul, dae peste grămadă. La S. P. A. câinii din cuşti au un işternut de paie. La Azilul de noape, nenorociţii dorm pe cimentul re■e, fără cuverturi, fără foc sgribu’iti tn propriile lor zdrenţe, I piţi corp la corp, tnviordndu-se cu editura lor animală. — .?i nu vi-e frig dormind descoperiţi? — Ia ne culcăm pe burtă şi ne învelim cu spatele, tmi răspunde un nevoiaş, care are încă dispoziţie de glumă. UN SOMN CHINUIT Noaptea — spectacolul e impresionant. Unul este unul nenorociţii !şi caută locul, ,Cinci lei” pe noapte. Acei cari au ocupat, din vreme paturile dorm Ceilalţi serămână, se ceartă pentru o parcelă care li se pare mai comodă, pipăe înfioraţi piatra glacială ezită, apoi resemnaţi se întind. Odată cu somnul, cel mai infernal concert: tuse răguşite sau spasmodice, gemele şi suspine, svărcoleli şi mâini cari scarpină reflex capul sau spinareaidei vagabonzii cu vermina cultivată o vară întreagă, nu sunt deparazitaţi la intrare. Se aşteaptă întâi contaminarea tuturor ca să fie trimişi după o săptămână ’a nu ştiu care bae populară. La uşe, din când in când izbituri timide sau. !«*»««* • • x — Nu i loel — Dar îngheţăm. Unde să ne culcăm? Intr'adevăr pu i loc. A doua d dacă termometrul a avut sinistra Inspiraţie să se scoboare sub 10 grade, cupeul „Salvarei“ are prilejul să alimenteze amfiteatrele universitare cu cele mai proaspete cadavre _____FOX. Băjenaru din Tunari, a pornit-o la drum spre locuinţa sa din Ciclulaţi, insojit (tind de locuitorul Ghecughe Ion, domiciliat tot In această din urmă comună. In drumul lor spre casă, cei doi tovarăși s’au oprit să se cinstească cu câte un pahar de vin la o cârciumă din satul Cumleni. In trecând Insă măsura, s’a întâmplat că s’au Îmbătat deabinelea, mal cu seamă Dănălache, care era mal pufin rezistent. Plecând dela cârciumă, au mai parcurs ambii împreună o bucată de drum, dopfi care s'au despărţit. Dănălache rămânând singur şi ne mal ţinându picioarele, a căzut jos pe zăpadă unde a adormit somnul de veci, deoarece In cursul nopţii a Inghetat. Din ordinul parchetului, care a fost avizat cadavrul a fost adus în Capitală la Institutul medico-legal. Un prim îngheţat din noapte a fost păşit pe «Sme. Intre comunei» Tunari $1 Căciulaţi (Jud. Ilfov) cadavrul locuitorului Nicolie St. DănAlache, In etate de 40-53 ani, domiciliat In această din urmă comună. Sus xisul locuitor a InMictal In următoarele împrejurări: Plecând din serviciul dini Petre Liniile înzăpezite în cursul zilei de ori cerul s’a înseninat în partea de nord ţi sud vest al tării. Ninsoare a căzut numai tn Basarabia. In Capitală primăria a deschis un c credit special pentru curăţarea zăpezii O ordonanţă specială va obliga populaţia să cureţe zăpada de pe acoperiş şi de pe trotuar, In dreptul raselor. MASURI PENTRU DESZĂPEZIREA LINIILOR Măsuri speciale au fost luate pentru deszăpezirea Hilel Bucureşti— Constanţa »I două locomotive s’au trimis In ajutorul trenurilor de marfă Înzăpezite Intre Feteşti şl Ciulnlja. Din relatările sosite direcţiunei generale până cri după amiază sunt repartizate pentru toate traficurile liniile: Bucureşti—Constanţa, Ciulniţa—Călăreşi, Ciulniţa— Slobozia, Slobozia—Ţăndăral, Făurei—Constanţa. Triajul Chitilă a rămas Înzăpezit. Situaţii linilor telegralice Din cauza viscolului numeroasa linii telegrafice au fost deranjate, unele chiar—Brăila-Galaţi—rupte. După rapoartele sosite la d. Samoil inspector p. T. T., iată situaţia eEsteia pe ziua de erl. Sunt deranjate luni la Ploeşti Periş, Ploeşti-Piteşti, Bucureşti Chitila, Bucureşti-Feteşti, Cămpina-Băicoi, Alexandria-Crăpăneşti, Iaşi Bârlad, Călăraşi Bucureşti Crilniţa. Deasemeni nu se poate comunica cu BraşovuL Liniile rupte sunt: Ploeşti-Crivina, Constanţa Feteşti, Olteniţa unde liniile mpte au căzut peste circuitul București Budaşil, Galnil-Cilibia-Brăila și Braiia-Cilibia. S’au luat măsuri pentru restabilirea liniilor. Mu!îrairiiediviLmu!ii român estre America Guvernul român a transmis guvernului Sîalilor* Unite prin d. Culiserison, ministrul Americei la Bucureşti, mulţumiri pentru spiritul amical în care a tratat reglementarea datoriilor române. M.A Vijelia din Brăila Pagube ele . ristiîoamie BRAILA, 5.—O puternică v!jelie s’a abătut in carsul zilei de eriv asupra orașului nostru. Furtuna a smuls acoperișurile la numeroase case din cartierele mărginașe. Ravagiile făcute de vijelie In port au fost considerabile. Numeroase șlepuri Încărcate cu cereale au fost răsturnate. Mai multe remorchere au suferit stricăciuni. Remorcherul „Proto*1 a societăţii Cheorghiade s’a lunecat. Valurile i-au inundat puntea şi Lau târât in fundul Dunării. De asemenea un ponton al societăţii a fost deteriorat. Şalupa „Venus’” proprietatea d-lui St. Rădulescu, a suferit mari stricăciuni. Dintre elevatoarele legate de mal, trei au fost smulse de furtună, suferind grave avari. Luptele cu tauri tu Spania O vizită la toreadorii din Madrid Luptele cu taurii au fost descrise atât de rea, încât acela care ne face să aruncăm şi o privire Intre culise, este intr'adevăr demn de toată lauda- In cazul de faţă este vorba de un „globetroten“ danez, Henry Hellsen. Iaă ce povesteşte el. Madridul este, cum s’ar spune, Mecca pentru matadori şi cafeneaua Fornos locul lor de adunare. Această cafenea este împărţită de nişte canapele de pluş aşezate în lungul sălii, în „alee“. Aleea doua este rezervată exclusiv matadorilor. Numai aceia care face parte din „breasla“ lor sau acela care este introdus de un matador, are voe să se aşeze aci. Matadorul trebue să trăiască mai cumpătat chiar decât jockeii, deoarece sezonul său durează tot anul. Din aceasă cauză el va consuma la cafenea numai o bere uşoară sau o ceaşcă de ciocolată amară... INTRE CULISE Fiind invitat Intr'o Duminică de prietenii mei, să stau cu ei in „Sala matadorilor“ până la începerea luptei, am avut ocazia să privesc, şi in re culise. Am intrat mândru şi dispreţuitor prin portiţa din dos în arenă, intrare care este închisă pentru simpli muritori, înăuntru, o curte mică şi la pereţi caii, adică gloabele cele mai bâtrâne şi slabe din Madrid. Privind la aceste animale, jertfe sigure ale morţii, fără să vreau mi-a venit în minte un : „Ave Caesar, Muritori te salutant” In partea cealaltă am văzut, sau mai bine zis am simţit, cabina sanitară, care împrăştia un miros îmbătător de carbol. Uşa fiind deschisă, am mai putut vedea şi masa’ de operaţii, acoperită cu fel de fel de instrumente lucitoare, o privelişte rare nici nu mai enervează pe matadori. „Chuli”, adică luptători pedeştri, înfrumuseţau nişte măgăruşi cu steaguri, iar doi „Picadori“ trecură pe nişte cai albi de tot Aceştia din urmă n’au voe să intre în „Sala matadorilor“, deoarece misiunea lor e numai să lase taurul să omoare caii de sub el şi să cadă jos cu „grandezza“. „NATIONAL !“ Mă aflam tocmai în faţa unei uşi pe care scriu : „Sala de toreros”, când deodată un automobil elegant se opri şi prietenul meu National 11 se coborî Cei mai mulţi matadori sunt cunoscuţi sub un pseudonim. National II se numeşte în viaţa de toate zilele Juan Anillo, fratele său Ricardo, fiind Nantional I. Tatăl lor, un fost „banderillero“ apare şi el întotdeauna Împreună cu fiii săi. Acum uşa fu deschisă şi National? N tnUă. Sala e goală, pereţii văi ruiti şi goi, intr’un colţ o masă l» lemn, pe care matadorii leapădă mantilele lor de mătase. In faţa uşei se află o cameră mai mică, strălucitoare de aur.... e o capelă. National II intră In capelă. In faţa tabloului Maicei Domnului ardea o fandelă, pe altar se aflau o mulţime de flori de aur şi de ari gen, iar In jurul lor ardeau lumânări. Matadorul tşi udă degetele cu apă sfântă, tşl făcu cruce şi se rugă. Unul după altul intrară toţi In capela, nici unul nu uită eft ingenuchieze tn faţa Maicei Domnului. TOREADORUL JUAN BELMONTE Sala se umpluse cu matadori Toţii erau Îmbrăcaţi tn culori vii, făcând o Impresie foarte buni. Unii erani puţin fardaţi, toţi parfuma»! şl ma*. nicuraţi „Săbiile" celebre poartau hainele numai o singură dată. După.’ luptă aceste haine se duc la negustorul de vechituri unde se aprovizionează începătorii. Juan Belmonte, cel mai celebru matador de astăzi, purta la primar sa luptă o „traja de lucea" care coafase numai 33 de peseta. Asta era acum câţiva ani; astăzi e milionar. Un matador de clasă ia pentru o singură producţie 7000 de peseta. Anual el se produce cam de o sută de ori. Deci nu e mirare că Juan Belmonte trăeşte într'un lux orbitor Unul din luptătorii cei mai dezgheţaţi tuni fu prezentat: Fausto Barajas. Trebuia să apară atunci pentru prima oară In faţa publicului. Este un vechiu obiceiu, ca un matador bătrân să dea sabia sa începătorului. Luptele Începătorilor sun£ totdeauna cele mai interesante, căci milionarii îşi iubesc mai mult viaţa decât gloria Dar începătorul n’are nimic de pierdut şi totul de câştigat De aceea şi tânărul Barajas cântă la această ocazie: „Esta noche mando go Mananc manda el gtti quiere Hop soy po de los que manăan -i Eu la c.atedral lurena. ." Astăzi eu domnesc. Mâine să dorfanească cine va vrea. Azi eu sunt primul in catedrala matadorilor". Intr'adevăr Barajas învinse $1 că deveni unul din cei „mari Fu du* pe umeri un tiumf și el cântă: „Esta noche mando poi Muncina manda el qui quîenf* Iar caii zăceau morţi pe nisipos din faţa „Săli’ de toreror”. H Vederi din Ardeal . ’ r- : — .vV; ti -t• " . . .............. Sefeisuj-Kai«