Dimineaţa, ianuarie 1926 (Anul 22, nr. 6863-6892)
1926-01-15 / nr. 6877
pwm im—ie. iot 10 pisiül 2 Id exemplarul Aires* telegrafii! JHIfUIT, tsantf TELEFOANELE N0ASTH88 Oca train ItT tin t»n tlgfgrt 15 lamiarte 1921 1*7*182 Abgraaraealolorft M WMe — po ttmp ál u U * „«lonS ■ W*i * n m » ® m In străinătate duble Direcția 57 72 A «ți a 7«# Fiorteeia W* BIROURILE: bucurești. Str. Sărindar No. 9 — 11 Fondat in 1904 da Const MILLE imineaţa“ apare sub cenzura comandamentului militar. Sub cenzură Guvernul a desfiinţat libertatea presei, punând toate ziarele din Capitală sub cenzura militară. Pe toate, dar bine inteles nu pe cele oficioase, cărora cenzura nu le va tăia nici un cuvân. Şi astfel ţara e dată înapoi ca un veac, tocmai când credeam că, după izbândirea idealului național, aveam să ne îndrumăm pe o cale de neînchipuit progres, să stăm măcar în capul Orientului, european, cu mândrie și putere morală. Pretextul ales pentru a ne da înapoi dincolo de 1848 și de a se compromite astfel bunul nostru resume, e indiferent. Dacă nu era acesta, se născocea altul. Faptul real e că stăpânirea se simte jenată de presă, care zilnic ii denunţă fărădelegile, greşelile şi incapacităţile. Nepăsătoare la început, ea crede că libera critică va sfârşi prin a-i dăuna. De aceea a recurs la botniţă. Nu vem mira ca mâine dacă se va vedea că nici aşa nu se va atinge scopul amuţirii ziarelor, să se ajungă şi la totala lor suprimare. Atârnă mult de cum va primi tara in genere şi partidele politice democratice, în special, noul atentat al guvernului la libertăţile publice consacrate de o practică netulburată de 60 de ani Un lucru e sigur insă, şi acesta ne doare mai presus de toate, că ţara va suferi în interesele ei cele mai vitale. Singurii pe lume, astăzi, lu stare de asediu, instituirea cenzurei va face să se creadă că ordinea publică e grav primejduită la noi, că România trece prin cine ştie ce cumpene grele. Evident că Încrederea în noi şi creditul nostru vor scădea. D. Vintilă Brătianu va simţi aceasta la Paris, ne temem foarte. Distrasem astfel atenţia încruntată a Europei de la vecinii noştri unguri, şi o întoarcem, ponosită, asupră-ne. Şi astfel de oameni înîdrăznesc a se numi patrioţi cu dor de ţară ! Nu ştim cum s’ar comporta altfel, dacă ar fi duşmanii eî neîmpăcaţi. 1. TEODORESCU Criza potolite pru mîmâ propimersa primăriei Eri dimineaţă, comitetul Sindicatului marilor morari s’a întrunit la sediu pentru a lua o hotărâre în legătură cu propunerile primăriei Capitalei asupra sporirei cu un leu a preţului de făină de călit. 11-a şi TJI-a cu condiţiuţiea semnării unui angajament precum că această sporire trebue să nu fie întrecută cel puţin trei luni de la semnare. Această sporire se va face asupra preţurilor stabilite prin jurnalul consiliului de miniştri.Consfătuirea morarilor a avut un caracter intim. UN MEMORIU în urma discuţiunilor s‘a hotărât alcătuirea unui memoriu, care va fi prezentat azi din tir. L Costines- CJ. In memoriu se arată că, preconizarea rechiziţonării grâului şi făinei la mori, dăunează transacţiunilor in curs lovind deopotrivă producţiunea ca şi industria morăritului. Asupra angajamentului propus de d. dr. I. Costinescu, memoriul va arăta că morarii nu-şi pot lua vreun angajament in funcţiune de timp şi deci de fluctuaţiile preţurilor mondiale ale grâului. Credem a şti că, dacă acest measorin va fi prezentat, «L dr. I. CmUdesco va arăta morarilor că el isinguri sunt cei cari au beneficiat de toate fluctuaţiile preţurilor grâului in dauna fabricaţiunii pâinii, supusă unui regim strict. Ca atare, primăria va lua măsuri ca fabricajjiunea pâinii să aibe la dispoziţie trăima după preţurile normale mergând până la rechiziţionarea stocaţi®* de grâu şi făină aflătoare In mori rămânând ca, după epuizarea lor, să se aplice regimul dictat de împrejurări. De altfel, primăria are la dispoziţie şi alte mijloace ca fabricaţiunea pâinii să nu sufere. CONSFĂTUIREA BRUTARILOR Brutarii din Capitală, grupaţi in jurul sindicala,’ui Io» s‘au întrunit aseară. Ei au hotărât să reducă fabricaţiunea pâinii după posibilităţile de aprovizionar«, cu Mini întrucât in 'cate oraşele principale ale ţării preţurile pâinii s’au sporit proporţional cu preţul făinii. Fabricaţiunea pâinii nu va suferi decât consecinţele impuse de industria morăritului care are directa legătură cu producţiunea. HOTARAREA PRIMARIES în urma acestor două consfătu- iri, azi la orile li delegaţii unilei j brutarilor şi morarilor se vor prezenta din nou a lui dr. I. Costinescu, preşedintele comisianei interimare, pentru o soluţionare definitiva a problemeii. — Rep. — t principele mmm Ouiu o recenta mitosrie aiului* :n z areie enaieze Mussolini grav bolnav LONDRA. 13. (Rador). — „Daily Express“ află că Mussolini a decis să se supună unei grave intervenţii chirurgicale la sfârşitul acestei luni. Problema pâinii Românii din America au inceput subscriptiile E3 vw să plătească datoria României Primele subscripţii Am var&ft impun număr trecut despre propunerea ziarului „Românul81 din Youngstown, ca românii din America să plătească datoria statului român, pe baza aranjamentului semnat de d. Titulescu, Ziarul „Românul“ nu s’a mulţumit insă cu o simplă propunere, ci a început o campanie susţinută in această direcţie. In numărul de la 27 Decembrie, acest ziar scrie: MAI SUNT ROMANI» „Din prilejul aranjamentului datoriilor ce le are România faţă de Statele Unite. — Îndemnat de marea însufleţire a italienilor din America, cari şi-au luat asupră-se marea îndatorire de a plăti ei datoriile Italiei de un miliard şi jumătate dolari, sau măcar o bună parte din ea — am safevat ideea că noi românii din „America” ne-am achita numai de o datorie, luând pildă de la italieni şi plătind şi noi datoriile României cari sunt o nimica pe lângă datoriile Italiei. „Pentru a nu băga groaza în cei ce se închină banului şi fac numai patriotism de circ, am zis că dacă suma întreagă mi se pare prea mare, să achităm măcar ratele de câte 200 de mii dolari anual pe primii cinci ani, ceea ce ar însemna cam 2 dolari de om dacă suntem 100 de mii , cum zic unii, sau 4 dolari de om, dacă suntem 50 de mii cum ştim că este de fapt, şi dacă o parte din noi nu voeşte să contribue cu nimic, se află alţii cari contribuesc de 2 ori, de 5 ori, de 10 ori şi 20 de ori mai mult decât le-ar fi partea aşa că cei buni vor acoperi golul lăsat de cei răi şi vom putea spune şi noi că am făcut ceva pentru neam şi ţară. „Noi cei de la „Românul“ de când vorbim deschis de relele caii bântue ţara şi de partidul liberal care e o clică de jefuitori şi apăsători ascunşi sub steag „liberal”“ şi „naţional” am fost şi suntem consideraţi de slabi patrioţi de confraţii de la ziarul „America“ din Cleveland, cari au pus monopol pe patriotismul şi naţionalismul românesc. , „Ziarul „America” a făcut totdeauna prea mult sgomot în jurul patriotismului românesc din America şi de aceea românii noştri se cred mari patrioţi şi când patriotismul lor e sub zero. „Patriotismul nostru e un patriotism fals. El e numai la vedere frumos, dar când vrei să-l pipăi dispare ca şi băşica de săpun suflată de copii din trecere de vreme şi distracţie. „Trebue să punem capăt odată acestui patriotism de tarabă domnilor de la „America“.shington la aranjarea datoriilor ce ţara le are faţă de Statele Unite, nu putem decât să fim mândri că ţara noastră are bărbaţi vrednici şi pricepuţi de-a netezi dărâmăturile cauzate de războiul mondial. Citind şi propunerea darului dumneavoastră care o faceţi adevăraţilor patrioţi, spre a contribui fiecare român ca o anumită sumă pe an pentru acoperirea celor 700 de mii dolari, rata anuală pe care România s-a obligat să o plătească în cei cinci ani viitori, vă rog ca să mă socotiţi şi pe mine în rândul patrioţilor iubitori de ţară cu suma de una sută dolari in fiecare an, pe timp de cinci an. Iar peste cinci ani când rata de plată a României va fi de un milion dolari anual, să fiu înscris cu 200 dolari (două sute) to tot timpul cât voi fi în viaţă. Banii mă oblig a-i trimite cu o lună înainte de data fixată pentru plătirea datoriei la locul unde se vor vărsa celelalte contribute, sau dacă se poate, direct la tezaurul Statele Unite. Având toată încrederea că se vor mai păşi români şi mai buni şi mai darnici decât mine, şi că unii flecarele îşi va plăti cel puţin partea ce i se cuvine, ca să putem dovedi prin fapte nu prin vorbe că ne iubim tara şi neamul, vă salut. Cu deosebită stimă, N. SURD1A P. O. Assimibia, Sasfc. Canada — Ti ai comparat tonal u sfert tie pâine? — Da, dar când o la tata sperii de leafa, compara o plina întreaga,. Pentru tari nu pentru oligarhie După ce face o vehementă critică felului cum «*a manifestat până acuma patriotismul românii®, din America, „Românul“ continuă: „Nu-i nici un merit domnilor redactori că am safevat noi ideia. Am spus şi o spunem: nu considerăm de merite nişte articole de gazete. Meritau numai cei ce îşi fac datoria. Scrisul nostru e numai împlinirea unei datorii mici gazetăreşti. Datoria deplină ne-o facem numai când alături de toţi cei buni vom număra bani,căci datoriile României nu se plătesc cu articole de gazetă ci cu bani. „Şi noi cei de aici, oricât ne-am crede de necăjiţi şi săraci şi munciţi, totuşi nu suntem. „Necăjiţi şi săraci sunt ţăranii de acasă, nu noi. Şi acei ţărani plătesc datoria ţării, dacă nu o plătim noi. Din vitele lor şi din grâul lor se rup părţi mari şi mici sub diferite dări şi taxe de export ca să se acopere datoriile ţării. „Guvernele cad şi vin altele, partidele politice se dezorganizează şi dispar, capiului crede mereu, bancherii şi speculanţii se înmulţesc şi trăiesc ca în raiu, numai pământul nu creşte şi ţărănimea rămâne acolo unde este. „De dragul acestei ţărănimi trebue să ne însufleţim noi şi pe ea o ajutăm când ajutăm la plătirea datoriilor ţării. „Noi singuri nu ne putem angaja la o campanie în această direcţiune, dar stăm alături de ziarul „America” şi dacă e vorba de merite, ale ei să fie şi să rămâie. „Şi suntem siguri că rezultatele vor fi mai mult decât splendide. „Nouă ne-au scris până acum aproape o sută de români cari şi iau obligământul să plătească câte 25 50 şi 100 dolari anual. „Dintre toate publicăm însă numai una, cea mai frumoasă, care dovedeşte că mai sunt români şi-o să mai fie88. O SCRISOARE EMOŢIONANTA Iată şi textul acestei scrisori: Onorată Redacţie, Văzând rezultatul pe care l-a obrinut ministrul ţării mustit Li Wa Cenzura la poşta La poşta centrală s'au luat o serie de măsuri nouă în legătură cu evenimentele din ultimul timp. Astfel, s'a hotărât să fie supuse unui control sever toate ziarele străine, cari vin la poşta din Bucureşti pentru diferiţi abonaţi particulari. Cenzurarea acestor ziare se face cu foarte multă anevoință din care cauză există teancuri întregi de ziare nepredate încă destinatarilor pentru că chiar dacă nu conțin nimic „subversiv“, n'au putut fi citite încă. In special s-au luat măsuri ca azi să nu poată fi pus în vânzare ziarul „Le Matin“ din 11 Ianuarie, care conține declaraţiile dlui prof. N. Iorga. Ziarul francez va fi confiscat imediat ce va sosi înCapitală Mar©!® incendia din Gâmpina Arie sonda Ko. 209 Sonda Mo. 2 complect distrasă CÂMPINA, 13. — Alaltăerî seară la orele 6 şi jumătate a izbucnit un puternic Incendiu la sonda No. 200, a societăţii „Româno-Americana“ schela Runcu-Buştenar. Focul a luat imediat proporţii uriaşe, deoarece sonda era in erupţie şi dădea câte zece vagoane pe oră, ceea ce face 240 de vagoane în 24 de ore. După primele cercetări s’a constatat că locul s’a produs din cauză că sonda erupea cu bolovani, cari au izbit piesele de fier ale construcţiei, dând astfel naştere la scântei. In urmă s’a aprins ţiţeiul. # S’a telefonat imediat la Ploeşti, de unde a sosit directorul societăţii împreună cu un întreg personal de specialişti cari au lucrat în vara trecută la stingerea sondei dela Pleaşa (Moreni). * In timpul acesta a luat loc şi sonda no. 2 a societăţii „Unirea“, situată la o depărtare de 150 metri. Sonda aceasta a ars Iji întregime, orice măsuri fiind zadarnice. Din cauza enormei cantităţi de ţiţei focul continuă cu furie. Specialiştii au făcut planul să sape un tunel, după cum s’a procedat şi la Pleaşa. In tunel se vor instala conducte cu aburi pentru a se facilita apropierea lucrătorilor de local dezastrului. Până acum au fost săpați doi metri de tunel. Se lucrează zi și noapte. Victime nu s’au semnalat. Pagubele insă sunt colosale. * Epilogul und drame conjugale in lumea miliardarilor american! — Sinuciderea artistei Evelyn Mit, solia lui Harry Tiu* — NEW-YORK. — Ziarele anunţă din Chicago că artista dramatică Evelyn Nesbit, soţia divorţată a multimilionarului Harry Thaw, s-a sinucis prin otrăvire. Prin sinuciderea artistei Evelyne Nesbit îşi găseşte o tristă încheere senzaţionala dramă conjugală a Prin sinuciderea artistei Evelyn Thaw." CRIMA LUI HARRY THAW Ilarry Thaw, care pe atunci era un tânăr de 18 ani, fiul răsfâlat al unor multimilionari, a împuşcat în 1905, in mijlocul spectacolului unui teatru de varietăţi situat într’o grădină de vară de pe acoperişul unui sgârie nor, pe fostul amant al soţiei sale, arhitectul Stanford White din New York. După un proces, care a durat aproape doi ani şi care a fost plin de momente senzationale şi psichologiceşte interesante. Thaw fu declarat nebun prin verdictul juraţilor- El fu internat in sanatoriul de alienaţi neutru deţinuţii criminali, de la Makteawan. Toate demersurile pentru liberarea lui rămaseră zadarnice. Sora lui, divorţata soţie a ducelui de Yarmouth, a oferit sume enorme spre a obţine evadarea fratelui ei cu ajutorul unor gardieni cumpăraţi. I în anul 1913 o asemenea încercare de evadare, pusă la cale cu mari mijloace, reuşi într’adevăr. Thaw fu însă din nou prins şi readus la casa de nebuni El fu liberat de acolo abia in anul 1924, după 18 ani de internare, în urma unui examen al medicilor cari îi declarară de astă dată vindecat. DIVORŢUL EVELYNEI Harry Thaws divorţă de soţia sa, care in timpul internării sale dăduse naştere unui băeţaş, deoarece nu recunoştea copilul ca pe al său. Evelyn Nesbit, care în tinereţea ei îşi câştigase existenţa servind de model pictorilor, şi fu introdusă apoi pe iubitul ei, Stanford White in lumea elegantă, unde făcuse cunoştinţa lui Harry Thaw, care o acoperi de bogăţii, se văzu nevoită, după divorţ să, apară iar in micile cabareturi ale New-Yorkului, spre a'şi putea câştiga existenţa. O EXISTENTA FURTUNOASA , Evelyne Nesbit a avut o existenţa foarte furtunoasă. Era în vârstă de 16 ani când făcu cunoştinţa lui Stanford White. Harry Thaw o târî apoi în vârtejul unei vieţi nebuneşti de desfrâu. Ea reproşă chiar mai târziu, ca soţie a lui Thaw, acestuia din urmă, că o dusese prin toate speluncile desfrâului și o silise la cele mai josnice excese. Tore ea protestă pe vremuri contra liberării din casa de nebuni a lui Harry Thaw, cu motivarea că soțul ei nu e capabil să-și administreze singur averea. Ea avea dorința să pue pe fiul său, care acum e în vârstă de 16 ani, în deplina posesiune a averei de milioane, ceea ce insă nu-i reuşi. Harry Thaw părăsi pe soţia sa definitiv după divorţ, lăsând-o în voia soartei sale. Acum nefericita artistă şi-a pus capăt furtunoasei sale existenţe, sinucigându-se. iTOltllMffitBl® din Halfutria ATHANASSE BOUROFF Noul ministru de externe al Bulgariei, care pentru prima dată ia conducerea acestui departament. tm ASr iillf y.s|''v!vXy‘.‘t\'Îiy .* % Rassiştii unguri au falsficat şi bancnota pompeze PEAGA, 13. — Din Paris se_ anunţă că au fost falsificate transfer dela un popor la altul, nu şi bancnote portugheze care in ultimul timp s'au ivit în mare număr se poate vorbi de o stabilizare &«conomică a lumeL / tontele din Washington energic combătute CONVENŢIA CU ITALIA INDEESEBI CRITICATĂ LONDRA, 13. (Rador). — „Rea*ter“ anunţă din Washington: Acordurile pentru consolidarea datoriilor europene si in special acordul relativ la datoria italiană, au fost obiectul unei vii desbateri în Camera reprezentanţilor Mai mulţi democraţi au declarat că felul cum a fost reglementat datoria Italiei, înseamnă o anulare virtuală. Crisp, membru in comtermes pentru consolidarea datoriilor, aparat acordurile încheiate şi a declarat că situaţia specilă acordaţi Italiei se explică prin faptul că și capacitatea de plată a acestei țări este aproape nulă. VII 9. Caillaux despre problema datoriilor interaliate BERLIN, 13. (Rador). — Caillaux publică în „Berliner Tageblatt“ un articol arătând că, atâta I timp cât va dăinui problema datoriilor interaliate în forma actuală, J necesitând mari operațiuni de ——- —mitchi ~ m