Dimineaţa, ianuarie 1926 (Anul 22, nr. 6863-6892)

1926-01-15 / nr. 6877

pwm im—ie. iot 10 pisiül 2 Id exemplarul Aires* telegrafii! JHIfUIT, tsantf TELEFOANELE N0ASTH88 Oca train ItT tin t»n tlgfgrt 15 lamiarte 1921 1*7*182 Abgraaraealolorft M WMe — po ttmp ál u U * „«lonS ■ W*i * n m » ® m In străinătate duble Direcția 57 72 A «­ți a 7«# Fiorteeia W* BIROURILE: bucurești. Str. Sărindar No. 9 — 11­­ Fondat in 1904 da Const MILLE im­ineaţa“ apare sub cenzura comandamentului militar. Sub cenzură Guvernul a desfiinţat libertatea presei, punând toate ziarele din Ca­pitală sub cenzura militară. Pe toa­te, dar bine inteles nu pe cele ofi­cioase, cărora cenzura nu le va tăia nici un cuvân. Şi astfel ţara e dată înapoi ca un veac, tocmai când credeam că, după izbândirea idealului național, aveam să ne îndrumăm pe o cale de neînchipuit progres, să stăm mă­car în capul Orientului, european, cu mândrie și putere morală.­­ Pretextul ales pentru a ne da înapoi dincolo de 1848 și de a se compromite astfel bunul nostru re­sume, e indiferent. Dacă nu era a­­cesta, se născocea altul. Faptul real e că stăpânirea se simte jenată de presă, care zilnic ii denunţă fărădelegile, greşelile şi incapacită­­ţile. Nepăsătoare la început, ea crede că libera critică va sfârşi prin a-i dăuna. De aceea a recurs la botniţă. Nu v­e­m mira ca mâine dacă se va vedea că nici aşa nu se va atinge scopul amuţirii ziarelor, să se ajungă şi la totala lor supri­mare.­­ Atârnă mult de cum va primi tara in genere şi partidele politice democratice, în special, noul aten­tat al guvernului la libertăţile pu­blice consacrate de o practică ne­tulburată de 60 de ani Un lucru e sigur insă, şi acesta ne doare mai presus de toate, că ţara va suferi în interesele ei cele mai vitale. Singurii pe lume, astăzi, lu stare de asediu, instituirea cen­­zurei va face să se creadă că ordi­nea publică e grav primejduită la noi, că România trece prin cine ştie ce cumpene grele. Evident că În­crederea în noi şi creditul nostru vor scădea. D. Vintilă Brătianu va simţi aceasta la Paris, ne temem foarte. Distrasem astfel atenţia încrun­tată a Europei de la vecinii noştri unguri, şi o întoarcem, ponosită, a­­supră-ne. Şi astfel de oameni în­­î­drăznesc a se numi patrioţi cu dor de ţară ! Nu ştim cum­ s’ar com­porta altfel, dacă ar fi duşmanii eî neîmpăcaţi. 1. TEODORESCU C­­riza potoli­­te pru­ mîmâ propimersa primăriei Eri dimineaţă, comitetul Sindica­tului marilor morari s’a întrunit la sediu pentru a lua o hotărâre în le­­gătură cu propunerile primăriei Capitalei asupra sporirei cu un leu a preţului de făină de călit. 11-a şi TJI-a cu condiţiuţiea semnării unui angajament precum că această spo­rire trebue să nu fie întrecută cel puţin trei luni de la semnare. A­­ceastă sporire se va face asupra preţurilor stabilite prin jurnalul consiliului de miniştri.Consfătuirea morarilor a avut un caracter intim. UN MEMORIU în urma discuţiunilor s‘a hotărât alcătuirea unui memoriu, care va fi prezentat azi d­­in tir. L Costines- CJ. In memoriu se arată că, preco­nizarea rechiziţ­onării grâului şi făinei la mori, dăunează transacţi­­unilor in curs lovind deopotrivă producţiunea ca şi industria moră­­ritului. Asupra angajamentului propus de d. dr. I. Costinescu, memoriul va arăta că morarii nu-şi pot lua vre­­un angajament in funcţiune de timp şi deci de fluctuaţiile preţuri­lor mondiale ale grâului. Credem a şti că, dacă acest me­­asorin va fi prezentat, «L dr. I. CmUdesco va arăta morarilor că el isinguri sunt cei cari au beneficiat de toate fluctuaţiile preţurilor grâu­lui in dauna fabricaţiunii pâinii, supusă unui regim strict. Ca atare, primăria va lua măsuri ca fabrica­­jjiunea pâinii să aibe la dispoziţie trăima după preţurile normale mer­gând până la rechiziţionarea stoca­ţi®* de grâu şi făină aflătoare In mori rămânând ca, după epuizarea lor, să se aplice regimul dictat de împrejurări. De altfel, primăria are la dispozi­ţie şi alte mijloace ca fabricaţiunea pâinii să nu sufere. CONSFĂTUIREA BRUTARILOR Brutarii din Capitală, grupaţi in jurul sindicala,’ui Io» s‘au întrunit aseară. Ei au hotărât să reducă fabrica­­ţiunea pâinii după posibilităţile de aprovizionar«, cu Mini întrucât in 'cate oraşele principale ale ţării pre­ţurile pâinii s’au sporit proporţio­nal cu preţul făinii. Fabricaţiunea pâinii nu va suferi decât consecinţele impuse de in­dustria morăritului care are directa legătură cu producţiunea. HOT­ARAREA PRIMARIES în urma acestor două consfătu-­ iri, azi la orile li delegaţii unile­i j brutarilor şi morarilor se vor pre­­­­zenta din nou a­ lui dr. I. Costines­­cu, preşedintele comisianei interi­mare, pentru o soluţionare definiti­va a problemeii. — Rep. — t principele mmm Ouiu o recenta mitosrie aiului* :n z areie enaieze Mussolini grav bolnav LONDRA. 13. (Rador). — „Daily Express“ află că Mussolini a decis să se supună unei grave intervenţii chirurgicale la sfârşitul acestei luni. Problema pâinii Românii din America au inceput subscriptiile E3 vw să plătească datoria României Primele subscripţii Am var&ft impun număr trecut despre propunerea ziarului „Româ­nul81 din Youngstown, ca românii din America să plătească datoria statului român, pe baza aranjamen­tului semnat de d. Titulescu, Ziarul „Românul“ nu s’a mulţu­mit insă cu o simplă propunere, ci a început o campanie susţinută in această direcţie. In numărul de la 27 Decembrie, acest ziar scrie: MAI SUNT ROMANI» „Din prilejul aranjamentului da­toriilor ce le are România faţă de Statele Unite. — Îndemnat de ma­­rea însufleţire a italienilor din A­­merica, cari şi-au luat asupră-se marea îndatorire de a plăti ei da­toriile Italiei de un miliard şi ju­mătate dolari, sau măcar o bună parte din ea — am safevat ideea că noi românii din „America” ne-am achita numai de o­ datorie, luând pildă de la italieni şi plătind şi noi datoriile României cari sunt o ni­mica pe lângă datoriile Italiei. „Pentru a nu băga groaza în cei ce se închină banului şi fac numai patriotism de circ, am zis că dacă suma întreagă mi se pare prea­ ma­re, să achităm măcar ratele de câte 200 de mii dolari anual pe primii cinci ani, ceea ce ar însemna cam 2 dolari de om dacă suntem 100 de mii , cum zic unii, sau 4 dolari de om, dacă suntem 50 de mii cum ştim că este de fapt, şi dacă o parte din noi nu voeşte să contribue cu nimic, se află alţii cari contribuesc de 2 ori, de 5 ori, de 10 ori şi 20 de ori mai mult de­cât le-ar fi partea aşa că cei buni vor acoperi golul lăsat de cei răi şi vom putea spune şi noi că am făcut ceva pentru neam şi ţară. „Noi cei de la „Românul“ de când vorbim deschis de relele caii bântue ţara şi de partidul liberal care e o clică de jefuitori şi apăsă­tori ascunşi sub steag „liberal”“ şi „naţional” am fost şi suntem consi­deraţi de slabi patrioţi de­ confraţii de la ziarul „America“ din Cleve­land, cari au pus monopol pe pa­triotismul şi naţionalismul româ­nesc. , „Ziarul „America” a făcut totdea­una prea mult sgomot în jurul pa­triotismului românesc din America şi de aceea românii noştri se cred mari­ patrioţi şi când patriotismul lor e sub zero. „Patriotismul nostru e un patrio­tism fals. El e numai la vedere fru­mos, dar când vrei să-l pipăi dispa­re ca şi băşica de săpun suflată de copii din trecere de vreme şi dis­tracţie. „Trebue să punem capăt odată a­­cestui patriotism de tarabă domni­lor de la „America“.­shington la aranjarea datoriilor ce ţara le are faţă de Statele Unite, nu putem decât să fim mândri că ţara noastră are bărbaţi vrednici şi pri­cepuţi de-a netezi dărâmăturile ca­uzate de războiul mondial. Citind şi propunerea darului dumneavoastră care o faceţi adevă­raţilor patrioţi, spre a contribui fie­care român ca o anumită sumă pe an pentru acoperirea celor 700 de mii dolari, rata anuală pe care România s-a obligat să o plă­tească în cei cinci ani viitori, vă rog ca să mă socotiţi şi pe mine în rândul patrioţilor iubitori de ţară cu suma de una sută dolari in fie­care an, pe timp de cinci an. Iar peste cinci ani când rata de plată a României va fi de un milion dolari anual, să fiu înscris cu 200 dolari (două sute) to tot timpul cât voi fi în viaţă. Banii mă oblig a-i trimite cu o lună înainte de data fixată pentru plătirea datoriei la locul unde se vor vărsa celelalte contribute, sau dacă se poate, direct la tezaurul Statele Unite. Având toată încrederea că se vor mai păşi români şi mai buni şi mai darnici de­cât mine, şi că unii fle­carele îşi va plăti cel puţin partea ce i se cuvine, ca să putem dovedi prin fapte nu prin vorbe că ne iu­bim tara şi neamul, vă salut. Cu deosebită stimă, N. SURD1A P. O. Assimibia, Sasfc. Canada — Ti ai comparat tonal u sfert tie pâine? — Da, dar când o l­a tata sperii de leafa, compara o plina întreaga,. Pentru tari nu pentru oligarhie După ce face o vehementă critică felului cum «*a manifestat până a­­cuma patriotismul românii®, din America, „Românul“ continuă: „Nu-i nici un merit domnilor re­dactori că am safevat noi ideia. Am spus şi o spunem: nu conside­răm de merite nişte articole de ga­zete. Merit­au numai cei ce îşi fac datoria. Scrisul nostru e numai îm­plinirea unei datorii mici gazetă­reşti. Datoria deplină ne-o facem numai când alături de toţi cei buni vom număra bani,­­căci datoriile României nu se plătesc cu articole de gazetă ci cu bani. „Şi noi cei de aici, oricât ne-am crede de necăjiţi şi săraci şi mun­ciţi, totuşi nu suntem. „Necăjiţi şi săraci sunt ţăranii de acasă, nu noi. Şi acei ţărani plătesc datoria ţării, dacă nu o plătim noi. Din vitele lor şi din grâul lor se rup părţi mari şi mici sub diferite dări şi taxe de export ca să se aco­pere datoriile ţării. „Guvernele cad şi vin altele, par­tidele politice se dezorganizează şi dispar, capiului cred­e mereu, ban­cherii şi speculanţii se înmulţesc şi trăiesc ca în raiu, numai pământul nu creşte şi ţărănimea rămâne aco­lo unde este. „De dragul acestei ţărănimi tre­bue să ne însufleţim noi şi pe ea o ajutăm când ajutăm la plătirea da­toriilor ţării. „Noi singuri nu ne putem angaja la o campanie în această direcţiu­ne, dar stăm alături de ziarul „A­­merica” şi dacă e vorba de merite, ale ei să fie şi să rămâie. „Şi suntem siguri că rezultatele vor fi mai mult decât splendide. „Nouă ne-au scris până acum a­proape o sută de români cari şi iau obligământul să plătească câte 25 50 şi 100 dolari anual. „Dintre toate publicăm însă nu­mai una, cea mai frumoasă, care dovedeşte că mai sunt români şi-o să mai fie88. O SCRISOARE EMOŢIONANTA Iată şi textul acestei scrisori: Onorată Redacţie, Văzând rezultatul pe care l-a ob­­rinut ministrul ţării mustit Li Wa­ Cenzura la poşta La poşta centrală s'au luat o se­rie de măsuri nouă în legătură cu evenimentele din ultimul timp. Astfel, s'a hotărât să fie supuse unui control sever toate ziarele străine, cari vin la poşta din Bucu­reşti pentru diferiţi abonaţi parti­culari. Cenzurarea acestor ziare se face cu f­oar­te multă anevoință din care cauză există teancuri întregi de ziare nepredate încă destinatarilor pentru că chiar dacă nu conțin ni­mic „subversiv“, n'au putut fi citite încă. In special s-au luat măsuri ca azi să nu poată fi pu­s în vânzare ziarul „Le Matin“ din 11 Ianuarie, care conține declaraţiile d­lui prof. N. Iorga. Ziarul francez va fi con­fiscat imediat ce va sosi în­­Capitală Mar©!® incendia din Gâmpina Arie sonda Ko. 209 Sonda Mo. 2 complect distrasă CÂMPINA, 13. — Alaltăerî seară la orele 6 şi jumătate a izbucnit un puternic Incendiu la sonda No. 200, a societăţii „Româno-Americana“ schela Runcu-Buştenar. Focul a luat imediat proporţii u­­riaşe, deoarece sonda era in erup­ţie şi dădea câte zece vagoane pe oră, ceea ce face 240 de vagoane în 24 de ore. După primele cercetări s’a con­statat că locul s’a produs din cauză că sonda erupea cu bolovani, cari au izbit piesele de fier ale construc­ţiei, dând astfel naştere la scântei. In urmă s’a aprins ţiţeiul. # S’a telefonat imediat la Ploeşti, de unde a sosit directorul societă­­ţii împreună cu un întreg personal de specialişti cari au lucrat în vara trecută la stingerea sondei dela Pleaşa (Moreni). * In timpul acesta a luat loc şi son­­da no. 2 a societăţii „Unirea“, si­tuată la o depărtare de 150 metri. Sonda aceasta a ars Iji întregime, orice măsuri fiind zadarnice. Din cauza enormei cantităţi de ţiţei focul continuă cu furie. Speci­aliştii au făcut planul să sape un tunel, după cum s’a procedat şi la Pleaşa. In tunel se vor instala con­ducte cu aburi pentru a se facilita apropierea lucrătorilor de local de­zastrului. Până acum au fost săpați doi metri de tunel. Se lucrează zi și noapte. Victime nu s’au semnalat. Pagubele insă sunt colosale. * Epilogul und drame conjugale in lumea miliardarilor american! — Sinuciderea artistei Evelyn Mit, solia lui Harry Tiu* — NEW-YORK. — Ziarele anunţă din Chicago că artista dramatică Evelyn Nesbit, soţia divorţată a multimilionarului Harry Thaw, s-a sinucis prin otrăvire. Prin sinuciderea artistei Evelyne Nesbit îşi găseşte o tristă încheere senzaţionala dramă conjugală a Prin sinuciderea artistei Evelyn Thaw." CRIMA LUI HARRY THAW Ilarry Thaw, care pe atunci era un tânăr de 18 ani, fiul răsfâlat al u­­nor multimilionari, a împuşcat în 1905, in mijlocul spectacolului unui teatru de varietăţi situat într’o gră­dină de vară de pe acoperişul unui sgârie nor, pe fostul amant al so­ţiei sale, arhitectul Stanford Whi­te din New­ York. După un proces, care a durat aproape doi ani şi care a fost plin de momente senza­­tionale şi p­sichologiceşte intere­sante. Thaw fu declarat nebun prin verdictul juraţilor- El fu internat in sanatoriul de alienaţi neutru de­ţinuţii criminali, de la Makteawan. Toate demersurile pentru liberarea lui rămaseră zadarnice. Sora lui, divorţata soţie a ducelui de Yar­mouth, a oferit sume enorme spre a obţine evadarea fratelui ei cu a­­jutorul unor gardieni cumpăraţi. I în anul 1913 o asemenea încercare­­ de evadare, pusă la cale cu mari mijloace, reuşi într’adevăr. Thaw fu însă din nou prins şi readus la casa de nebuni El fu liberat de a­­colo abia in anul 1924, după 18 ani de internare, în urma unui examen al medicilor cari îi declarară de astă dată vindecat. DIVORŢUL EVELYNEI Harry Thaws divorţă de soţia sa, care in timpul internării sale dă­duse naştere unui băeţaş, deoarece nu recunoştea copilul ca pe al său. Evelyn Nesbit, care în tinereţea ei îşi câştigase existenţa servind de model pictorilor, şi fu introdusă a­­poi pe iubitul ei, Stanford White in lumea elegantă, unde făcuse cunoş­tinţa lui Harry Thaw, care o aco­peri de bogăţii, se văzu nevoită, du­pă divorţ să, apară iar in micile cabareturi ale New-Yorkului, spre a'şi putea câştiga existenţa. O EXISTENTA FURTUNOASA , Evelyne Nesbit a avut o ex­isten­­ţa foarte furtunoasă. Era în vârstă de 16 ani când făcu cunoştinţa lui Stanford White. Harry Thaw o tâ­rî apoi în vârtejul unei vieţi nebu­neşti de desfrâu. Ea reproşă chiar mai târziu, ca soţie a lui Thaw, a­­cestuia­ din urmă, că o dusese prin toate speluncile desfrâului și o si­lise la cele mai josnice excese. Tore ea protestă pe vremuri contra libe­­rării din casa de nebuni a lui Harry Thaw, cu motivarea că so­­­­țul ei nu e capabil să-și adminis­­­­treze singur averea. Ea avea dorin­ța să pue pe fiul său, care acum e în vârstă de 16 ani, în deplina po­sesiune a averei de milioane, ceea ce insă nu-i reuşi. Harry Thaw pă­răsi pe soţia sa definitiv după di­vorţ, lăsând-o în voia soartei sale. Acum nefericita artistă şi-a pus capăt furtunoasei sale existenţe, sinucigându-se. iTOltllMffitBl® din Halfutria ATHANASSE BOUROFF Noul ministru de externe al Bulga­riei, care pentru prima dată ia con­ducerea acestui departament. tm ASr iillf y.s|''v!vXy‘.‘t\'Îiy .* % Rassiştii unguri au fals­ficat şi bancnota pompeze PEAGA, 13. — Din Paris se_ anunţă că au fost falsificate­­ transfer dela un popor la altul, nu şi bancnote portugheze care in ultimul timp s'au ivit în mare număr se poate vorbi de o stabilizare &«­­conomică a lumeL / tontele din Washington energic combătute CONVENŢIA CU ITALIA INDE­E­SEBI CRITICATĂ LONDRA, 13. (Rador). — „Rea*­ter“ anunţă din Washington: Acordurile pentru consolidarea datoriilor europene si in special a­­cordul relativ la datoria italiană, au fost obiectul unei vii desbateri în Camera reprezentanţilor Mai mulţi democraţi au declarat că felul cum a fost reglementat­ datoria Italiei, înseamnă o anulare virtuală.­­ Crisp, membru in comterm­es pentru consolidarea datoriilor, a­­parat acordurile încheiate şi a de­clarat că situaţia spec­il­ă acordaţi Italiei se explică prin faptul că și capacitatea de plată a acestei țări este aproape nulă. V­II 9. Caillaux despre problema datoriilor interaliate BERLIN, 13. (Rador). — Caill­­aux publică în „Berliner Tage­­blatt“ un articol arătând că, atâta I timp cât va dăinui problema dato­riilor interaliate în forma actuală, J necesitând mari operațiuni de ——- —mitchi ~ m

Next