Dimineaţa, ianuarie 1926 (Anul 22, nr. 6863-6892)

1926-01-28 / nr. 6889

SM XX!!. Ko. 6389 io paliul ^ lei exemplarul tarasa topici! JNIiAU“, Bocrafi TELEFOANELE NOASTRE . J­Jf J» ?r?vIlIcla 10M mOm Joî 28 Ianuarie 1926 Prețul Aboaamostelort lei 600, — p« ttmp­­« w u „ 300, - , . , 3 luai ■ “ • ■ ■ * * (n străinătate duble Fondat în 1904 de Const MILLE Unirea cea mult dorită Marea zi de 24 Ianuarie a fost pentru toată ţara prilej de serbări impunătoare şi de cuvântări stră­bătute de un fior patriotic. S’a scos în evidenţă — şi cu drept cu­vânt — covârşitoarea importanţă naţională şi istorică a actului care a strâns la­o­laltă mădularele îm­prăştiate ale trupului ţărei şi ale neamului. Dar acum, trecând în revistă ser­bările impunătoare din toată ţara, ni se impune o reflecţie : dacă vi­tejia fără seamăn a soldatului ro­mân şi jertfele imense consimţite, au avut drept rezultat fericit în­jghebarea României în hotarele ce de drept îi aparţineau din totdeau­na, — cealaltă unire întârzie să se producă. E vorba de unirea minţilor şi su­fletelor în jurul unor mari princi­pii, sau mai bine zis în jurul unor nestrămutate adevăruri prin a că­ror înfăptuire se va cimenta şi de­săvârşi unirea politică şi geografi­că a tărei Primul punct care trebue să pă­trundă in toate minţile şi să cuce­rească în special convingerile celor cari conduc destinele tării este că legile sunt făcute ca să fie cinstit aplicate şi ca prin trânsele să fie ocrotite drepturile celor mulţi, iar nu ca să fie ocolite, ba chiar brutal şi făţiş violate ori de câte ori sunt în joc interesele celor puţini. Al doilea mare adevăr ce nu tre­bue pierdut un moment din vedere este că unirea şi liberarea provin­ciilor alipite s’a făcut şi pentrucă aşa cerea dreptatea ce nu poate fi prescrisă, dar şi pentru ca locuito­rii acelor ţinuturi să aibă parte de un traiu mai bun, adică de o admi­nistraţie mai dreaptă, mai cinstită şi de o respectare mai strictă drepturilor şi libertăţilor de cari în bună parte erau lipsiţi sub fostele stăpâniri străine. In mod cu totul deosebit, fruntaşii vieţii politice din vechiul regat sunt ţinuţi să asigure locuitorilor din provincia, dezro­bite o viaţă mai liberă decât aceea pe care o duceau mai înainte. In acest punct trebue evidenţiată mai ales deosebirea între trecutul apus pentru totdeauna şi situaţia din prezent. Să nu se uite că dezd­robirea Ardealului, Basarabiei şi a celorlalte ţinuturi româneşti s’a fă­cut în numele a două mari şi eter­ne principii: în numele dreptăţii şi al libertăţii. Al treilea mare adevăr care nu mai este îngăduit să rămână în starea de deziderat este că dacă democraţia nu poate fi prilej de demagogie deşănţată şi de specula­re de sentimente sau de interese, ea poate fi însă şi mai puţin obiect de ironizări, de spirite cu cât mai eftine, cu atât mai puţin reuşite din punctul de vedere calificativ. Democraţia, drept şi cinstit con­cepută, trebue să fie la baza între­­gei vieţi politice şi spiritul care să insufle toată activitatea publică. Partidele şi guvernele să nu fie de­mocrate numai din buze, fie la în­trunirile publice când e nevoe de creiarea unei atmosfere de entu­­siazm trecător, fie atunci când re­prezentanţi de ai acestor partide sau guverne trec graniţa ţărei şi pentru un interes al momentului se găsesc în necesitatea de a-şi asig­u­­ra sprijinul străinătăţii. Adevărul că ţara aceasta — ca şi de altfel toate ţările — nu poa­te propăşi şi nu se poate consolida decât prin aplicarea onestă a unui regim de o largă şi sinceră demo­craţie, bazată —­fireşte — pe ordi­ne şi pe respectarea intereselor superioare ale ţării, trebue să devie unul din cele mai importante puncte din crezul tuturor acelora cari iau, într’un fel sau altul, parte la viata publică. Să­ se asculte glasul celor multi si să se ţie seamă de nevoile, ca şi de voinţa lor, iar nu să se proce­deze după cum dictează interesele celor puţini cari îşi arogă drepturi şi formulează pretenţii pe cât de exagerate, pe atât de neînteme­iate. Iar ,,puterea" să nu fie prilej de îmbogăţiri scandaloase, de comer­cializări şi cointeresări, de tot felul de afaceri şi învârteli, ci ocaziunea de a pune cu adevărat şi în mod cinstit în slujba ţării toată munca, experienţa şi priceperea de care e cineva capabil. Şi să mai pătrundă în convinge­rile tuturor că ilegalitatea, sub ori­ce formă s’ar manifesta ea, nu re­­citeşte nici un rău şi nu repară nici o nedreptate, ci rezultatele ei sunt cu totul opuse celor aşteptate. Propăşirea ţării şi, deci, desăvâr­şirea Unirei nu pot fi realizate de­cât mergând pe căile legale, apli­când un regim de democraţie sin­ceră, lucrând cinstit şi muncind din răsputeri o muncă de construcţie. In jurul acestor adevăruri unirea tuturor e mai dorită decât oricând. _________ R BATZAR1A -----— ——j—i—riii­Tirr—rnrTîr'rr~~nrîri n ■-■■•== Mussolini pentru un bloc franco-italian ROMA. 26. Rador). — Într-un in­terview acordat ziarului „Eclair", d. Mussolini a declarat, că Franţa şi Italia trebue să fie unite şi să formeze un bloc solid, contra celui­lalt bloc pe care ar dori să-l reali­zeze mai curând sau mai târziu a­­numite popoare europene. D. Mussolini a afirmat că nimeni, şi mai ales nici un francez, nu tre­bue să fie neliniştit de chestiunea imperiului italian, şi a adăugat că nimic nu trebue să despartă Franţa de Italia. Am arătat în câteva rânduri noul sistem adoptat de studenţii cuzişti pentru a împiedica pe studenţii e­­vrei de a participa la cursuri, tero­­rizăndu-l Cum s’a constatat că unii dintre profesori din cursuri în aceste con­­diţiuni, şi chiar la ore neanunţate, fără participarea tuturor studenţi­lor, Senatul Universitar a fost sesi­zat pentru a aviza la măsurile ce sunt de luat pentru a se pune capăt acestor stări de lucruri. Pentru eri la ora 6 seara fusese convocat în acest scop Senatul U­­niversitar. Cum însă nu s’a întrunit numă­rul legal de membri şedinţa nu s’a putut ţine şi Senatul a fost convo­cat din nou pentru ziua de 4 Fe­bruarie. In acest timp studenti­ cuzişti vor putea continua să împiedice prin teroare participarea studenţi­lor evrei la cursuri. Naufragiul unu vapor la Calacra CONSTANȚA. — Vaporul de sal­vare „King Lear", sub pavilion en­glez sosit în port, venind dela Ca­­llacra cu 30 de pasageri, cari se a­­flau pe bordul vasului „Principesa Iolanda" naufragiat In acel port. Cu toate ajutoarele date de va­porul „King Lear" vasul Principe­sa Iolanda n’a putut fi salvat fiind cuprins între stânci Pe bordul acestui vas se afla mărfuri în cantitate de 800 tone dintre cari 220 tone cu destinaţia Constanţa şi 580 tone pentru Ode­­sa. Din cauză cantităţii de apă care a pătruns în magaziile vasului Prin­cipesa Iolanda se scufunda încetul cu încetul Echipajul a părăsit pun­tea. Falsurile din Budapesta ARCHIDUCELE ALBERT Pretendent la tronul Ungariei, a­­mestecat în afacerea bancnotelor false. „ - v Iar alegeri Nu i-ați făcut portiță la grilaj.N O să trebuiască să se ducă la vot, pe unde vrei să iasă ?. In vederea succesiunii — care, ori ce-ar spune liberalii, este virtu­­almente deschisă — conducătorii partidului liberal se agită şi ei, din motive lesne de înţeles. Din cele ce se petrec însă, şi din cele ce se simte în lagărul opozi­ţiei, rezultă că d. Al. Constanti­nescu nu are numai un mod de a vedea diferit de al d-lui Ionel Bră­tianu, dar că înţelege să se dedea la o acţiune politică personală, fără­­ a se sinchisi de ceea ce crede şi face şeful. Cercurile politice, deprinse , cu Pentru lămurirea acestei intere­sante probleme politice, credem util a reproduce următoarele cu­vinte, pe care d. Al. Constantinescu ni le-a spus de curând, In cursul unei­ conversaţiuni avute In culoa­rele Camerei: — „Problema retrageri! noastre dela guvern, a spus atunci d. Ale-X­xandru Constantinescu, nu s’a pus încă. N’am fost întrebaţi de şeful nostru şi deci n’am avut Încă prile­jul să ne spunem cuvântul, daci trebue să ne retragem, și în caz a­­firmativ. la ce dată ne vom re­trage. Plecarea dela guvern fiind o ches­tiune de ordin intern de partid, este evident că membrii guvernului vor avea dreptul să-şi spună părerea, dar şeful are a decide şi noi trebue să ascultăm. ALTĂ PĂRERE Când este vorba însă de sprijinit o formaţiune po­litică in vederea succesi­unii—aceasta nu mai este, o chestie de ordin interni de partid. Şeful, întrebat de rege,­ îşi spune părerea, care insă nu-l obligă întru ni­mic pe capul statului. Dar şi eu sunt în drept, dacă sunt întrebat de su­veran, să-mi dau părerea, fără să mă sinchisesc de ce crede șeful. Succesiunea nefiind o chestie de ordin intern de partid, nimeni n’are drep­tul să-mi vorbească în nu­mele disciplinei. Atari probleme nu sunt cuprin­se în cadrul ierarhiei de partid. —I. ■ .ii 11 ————■ tradiţionala disciplină liberală, se a­­rată surprinse $i sunt dispuse a ve­dea aci un nou act de duplicitate, caracteristică mai tuturor acţiuni­lor liberale. Sunt însă unii, care văd în ati­tudinea ministrului domeniilor nu numai o acţiune politică, făcută pe cont propriu, ci şi o lucrătură, fără preocupare dacă prin aceasta d. Alexandru Constantinescu in dispune pe d. Ionel Brătianu şi provoacă, prin atitudinea d-sale, începutul de dezagregare fatală, or cărui regim menit a dispare . Sunt un drept să lucrez cum îmi dictează conşti­inţa, şi să-mi­­ spun păre­rea, dacă mi-a fost ce­rută”. Şi cum la ultimele cuvinte s’a a­­propiat de grup d. Pleşoianu, şeful de cabinet al d-lui Io Mel Brătianu, ministrul domeniilor’ i-a spus : — JWă.„ (aci a urmat un termen de intimitate, care nu poate fi re­produs),­ să redai exact cuvintele mele stăpânului tău". De se va mira cumva conu Ale­­cu de exacta reproducere a cuvin­telor d-sale, e bine să afle că nu m’am bizuit numai pe memorie, ci le-am găsit notate într’un carnet al meu, întrucât din primul moment mi-am dat seama că în foarte scurtă vreme cuvintele d-sale vor avea o mare actualitate. Şi aşa s’a întâmplat să fie. LA NAŢIONALI ŞI ŢĂRĂNIŞTI Atitudinea opoziţiei faţă de ale­gerile comunale n’a fost precizată încă. Propunerea de a se încheia un bloc electoral al întregei opo­ziţii va putea fi luată în discuţie a­­bea după ce se va lămuri vechea chestie a înţelegerii naţional-ţără­niste..... ..... .. ......... La clubul partidului naţional a a­­vut loc ori şedinţa comitetului exe­cutiv a parlamentarilor acestui par­tid. Dimineaţa, d. Iuliu Maniu a fă­cut un expozeu asupra situaţiei şi celor întâmplate de la ultima şe­dinţă, care a avut loc înainte de vacanţa Crăciunului. După amiază au luat cuvântul mai mulţi oratori, între alţii d-nii D. R. Ioaniţescu, Gh.­Po­pp, Sever Dan, care şi-au expus punctul lor de vedere. După câte au transpirat, în public, unii s-au­ pronunţat pen­tru soluţia radicală, fuziunea; alţii au fost de părere să se admită în principiu colaborarea de guvern cu ţărăniştii, rămânând ca ulterior comitetul executiv să obţie de la ţă­rănişti o modificare a condiţiilor. Discuţia nu s-a terminat. Astăzi ea va continua pentru ca să-şi poa­tă spune cuvântul câţi mai mulţi membri şi să se ia o hotărire nu­mai după o matură chibzuinţă. Viat«» volid­.cu Problema succesiunii la guvern Divergenţă iis partidul liberal Cum işi justifică d. Al. Constantinescu acţiunea sa O declaraţie a d-lui Al. Constantinescu Atitudinea averescanilor Asupra atitudinii averescanilor în chestia alegerilor comunale, se ştie până acum că d. general Averescu s’a pronunţat în­­public , numai în sensul că „ele nu trebuesc făcute acuma". D. Goga, în declaraţia pu­blicată în „Dimineaţa“ de eri,­ a spus că partidul poporului aderă la frontul unic al opoziţiei. „îndreptarea“ de aseară reprodu­ce declaraţia d-lui general Averes­cu, fără a reproduce însă şi pe a­­ceea a d-lui Goga. Astăzi va avea loc şedinţa comi­tetului executiv al partidului popo­rului. Cu această ocazie d. general Averescu îşi va expune intenţiile. UN FRONT UNIC ? După câte se spun în cercurile aver­esc­ane, părerea d-lui general A­ver­escu ar fi să se­ înfiinţeze un front unic al opoziţiei, dar nu pen­tru a lupta în alegerile­ comunale contra liberalilor, ci pentru a se­­­ţine de la alegeri, făcând o decla­raţie comună către ţară prin care anunţă că oricine ar veni la pute­re, se obligă să dizolve consiliile comunale alese prin aceste mij­loace. Aceste declaraţii ar urma să fie aduse şi la cunoştinţa regelui, prin audienţe ale şefilor de partide. Este probabil că în adevăr aceasta ar fi părerea d-lui general Averescu, întrucât ar corespunde şi atitudinii d-sale de la alegerile generale din 1919. O AUDIENTĂ D. dr. N. Lupu, fruntaş al parti­dului ţărănist, va fi primit în au­dienţă de rege, astăzi la orele 4 jum. ■ . . . . . R. O. * — ------—------------— Scăderea leului Greşelile nenumărate comise faţă de clasele producătoare se răzbu­nă neîndurător. Deşi sunt opt luni de când con­venţia dintre stat şi Banca Naţio­nală pentru revalorizarea leului a intrat in vigoare, iar in acest timp tezaurul public a vărsat la fon­dul pentru stingerea datoriei sta­tului către Banca Naţională peste 250 milioane, reul scade neconte­nit de luni de zie. Ultimul curs primit dela Zuerich este de 2,23 franci elveţieni pentru 100 lei — curs care n’a fost atins decât in momentele de supremă neîncredere in destinele României, care s’a răs­pândit In străinătate, acum câţiva anL Zadarnic se va căuta să se ex­plice această scădere prin mane­vrele oculte a cutare organizaţie financiară străină sac tn eveni­mentele politice externe; leul scade pentru că avem de plătit tn străi­nătate mai mult decât încasăm din exportul nostru. Şi această tristă situaţie va dăinui atâta vreme cât vor fi menţinute măsurile potriv­nice exportului şi producţiuni. In anul trecut, principala bogăţie a României care este producţiu­­nea agricolă, nu numai că a fost cu mult mai mică decât in anii când nu i se puneau oprelişti ne­săbuite, dar şi cantitatea de pro­duse agricole care prisosea peste nevoile interne şi putea fi expor­tată, a rămas în ţară din cauza taxelor de export. A deajuns să reamintim că statisticele oficiale au arătat că în primele nouă luni din anul trecut s-au exportat pen­tru cinci miliarde lei cereale, pe câtă vreme, cu un an In urmă s’au exportat, tot în aceleaşi nouă luni pentru aproape 10 miliarde cereale. Din această cauză balanţa comer­cială s’a soldat cu un deficit de peste două miliarde de lei împrejurarea este agravată prin faptul că statul român s’a obligat să plătească mare parte din dato­riile sale externe, astfel că defici­tul rezultat din balanţa comercială este sporit de plaţile statului Convenţia monetară şi toate mă­surile artificiale luate de guvern pentru a stabiliza, necum pentru a revaloriza moneta, sunt dăună­toare ţării şi scopului urmărit, căci îngrădind producţiunea, se surpă bazele refacerii economice şi a con­solidării monetare. Scăderea de azi a leului este un serios preaviz pentru cei in mâna cărora stă Îndreptarea stuaţiei că a sosit momentul să se renunţe la o politică care s’a dovedit prin pa­tru ani de experimentare, ca o primejdie pentru desfăşurarea nor­mală a vieţii economice.­­­­. B. I. Jugoslavia denunţă tratatul comercial cu Belgia BELGRAD, 26. (Rador). _ Guver­nul a decis să denunţe tratatul co­­mercial dintre Jugoslavia şi Belgia semnat înainte de război ca ne mai fiind potrivit cu situaţia ac­­­ tuală. _________ Mizeria din Petrograd PRAGA, 26 (Ceps). — Ziarul so­vietic „Krasnaia Gazeta“ scrie că pe timpul când gerul era mai mare s’au înregistrat 106 incendii in trei zile. Serviciul comunal al pompieri­lor a constatat după datele statis­tice că dela Întemeierea orașului n’au avut loc atâtea incendii ca în prezent. Acest fapt se explică că pretutindeni au fost înlocuite calo­riferele cu sobe mici al căror co­şuri ies pe fereastră in stradă. S’au luat măsuri ca­ tn casele cu mai multe etaje să nu se mai în­trebuinţeze ast­fel de sobe. Vânzarea flotei Stinnes BERLIN, 26. (Rador). — „Berli­ner Tagblatt" anunţă, că actual­mente se urmează negocieri pen­tru vânzarea flotei Stinnes la dife­rite firme de navigaţie. Negocierile au multe şanse de reuşită. Monopoluri noul in Turcia ANGORA* 26. (Rador). Parla­* mentul a votat legea prin care se acordă statului monopolul impor­­tului de zahăr, petrol și benzină. In barouri e nelinişte Interview eu d. Dem, Doferssca întâlnind­eri, la palatul justiţiei pe d. Dem. Dobrescu, preşedintele „Uniunii avocaţilor“, care a avut o întrevedere cu d. Vintilă Brătianu spre a discuta situaţiunea creiată de proectul de lege al taxelor de D. DEM. DOBRESCU timbru, i-am pus întrebările şi am primit răspunsurile următoare: Ca ce impresiona aţi plecat dela Întrevederea ca de ministru de fi­nanţe, In chestiunea grevei avoca­ţilor? Gravă. După mai mult de o oră şi jumătate de discuţie cu d. Bră­­tianu, m’am convins că d-sa poate forţa corpul nostru la executarea grevei şi voi anunţa de această ne­norocire. Prin urmare aţi pierdut optimis­mul din celelalte declaraţiuni pe care le-aţi făcut? Da. Dar totuş nu regret că am o­­prit declararea grevei efective, încă de la început. Este bine ca opinia publică să vadă cuminţenia noas­tră şi să stabilească răspunderile. In această ţară, în­ care se încura­jează până, şi producţia roşului de buze, se sabotează sistematic pro­ducţia justiţiei, deşi viaţa societă­ţii noastre violente, mai atârnă de armată şi de justiţie. Von desvălui cu curaj, cum această justiţie MM redusă la chiţibuşul „legii accele­­rării şi fiscalitatea prohibitivă a legii timbrului şi la persecutarea fiscalistă a proectul­ui de legea tim­brului depus în parlament. Am cerut să nu se facă modela de diferite procese: la judecătoria de pace, la tribunal, apel casaţie şi pentru executare, şi am calculat costul total al unui proces, după legea timbrului în vigoare, după „le­gea accelerării’, care a pus taxe prohibitive, după proeetul de legea timbrului şi impozitelor pe justiţie, care vrea să pună taxe persecutorii şi iată ce am obţinut. Rog să sa ţină cont, că sumele ob­ţinute In total sunt In afară de o» notarial de «vocal In afară de tran­sportul intreţinerea şl timpul pier­dut de Împricinat io afară de scris, de procurarea actelor necesa­re şl taxele lor şi de cele cel puţin 20 la sutâ taxele ilegale şi delictuoase necesare, pentru că nu taxele le­gale ei cele ilegale, fac să meargă un proces. Deci, numai taxe şi im­pozite legale, în procese extrem de simplificate şi cu nişte împricinaţi ideali, cari nu-ţi fac şicane. Un muncitor, care reclamă la ju­decătoria de ocol, suma de lei 1000 şi ajunge până la executarea su­mei obţinute, care poate fi mai mi­că decât cheltuelile, după opoziţie şi un recurs la tribunal, cheltueşte­ 456 lei după legea timbrului; 175 lei după legea accelerării şi 931 lei după proectul depus în parlament. O femee din Olteniţa care cere­a tribunal o pensie alimentară de 1500 lei lunar şi merge până la a­­pel, fără şicane, trebue să plăteas­că după legea timbrului în vigoare 1394 lei, după legea accelerării 4498 lei şi după proect 4823 de lei. Un proces de 120.000 lei, cu trei pârâţi, un intervenient şi un che­mat în garanţie, toţi locuind în Bu­cureşti şi ducând procesul până la Casaţie şi la executare, costă: 8218 lei după legea timbrului în vigoa­re şi 22.472 lei după proectul depus, etc., etc. Atunci, ce aveţi de gând? — Veţi auzi în curând. Cu aceste cuvinte, preşedintele Uniunii se despare de mine, che­mat fiind de secretarul său, care-l anunță că i-a venit rândul la un proces.

Next