Dimineaţa, ianuarie 1926 (Anul 22, nr. 6863-6892)
1926-01-28 / nr. 6889
SM XX!!. Ko. 6389 io paliul ^ lei exemplarul tarasa topici! JNIiAU“, Bocrafi TELEFOANELE NOASTRE . JJf J» ?r?vIlIcla 10M mOm Joî 28 Ianuarie 1926 Prețul Aboaamostelort lei 600, — p« ttmp« w u „ 300, - , . , 3 luai ■ “ • ■ ■ * * (n străinătate duble Fondat în 1904 de Const MILLE Unirea cea mult dorită Marea zi de 24 Ianuarie a fost pentru toată ţara prilej de serbări impunătoare şi de cuvântări străbătute de un fior patriotic. S’a scos în evidenţă — şi cu drept cuvânt — covârşitoarea importanţă naţională şi istorică a actului care a strâns laolaltă mădularele împrăştiate ale trupului ţărei şi ale neamului. Dar acum, trecând în revistă serbările impunătoare din toată ţara, ni se impune o reflecţie : dacă vitejia fără seamăn a soldatului român şi jertfele imense consimţite, au avut drept rezultat fericit înjghebarea României în hotarele ce de drept îi aparţineau din totdeauna, — cealaltă unire întârzie să se producă. E vorba de unirea minţilor şi sufletelor în jurul unor mari principii, sau mai bine zis în jurul unor nestrămutate adevăruri prin a căror înfăptuire se va cimenta şi desăvârşi unirea politică şi geografică a tărei Primul punct care trebue să pătrundă in toate minţile şi să cucerească în special convingerile celor cari conduc destinele tării este că legile sunt făcute ca să fie cinstit aplicate şi ca prin trânsele să fie ocrotite drepturile celor mulţi, iar nu ca să fie ocolite, ba chiar brutal şi făţiş violate ori de câte ori sunt în joc interesele celor puţini. Al doilea mare adevăr ce nu trebue pierdut un moment din vedere este că unirea şi liberarea provinciilor alipite s’a făcut şi pentrucă aşa cerea dreptatea ce nu poate fi prescrisă, dar şi pentru ca locuitorii acelor ţinuturi să aibă parte de un traiu mai bun, adică de o administraţie mai dreaptă, mai cinstită şi de o respectare mai strictă drepturilor şi libertăţilor de cari în bună parte erau lipsiţi sub fostele stăpâniri străine. In mod cu totul deosebit, fruntaşii vieţii politice din vechiul regat sunt ţinuţi să asigure locuitorilor din provincia, dezrobite o viaţă mai liberă decât aceea pe care o duceau mai înainte. In acest punct trebue evidenţiată mai ales deosebirea între trecutul apus pentru totdeauna şi situaţia din prezent. Să nu se uite că dezdrobirea Ardealului, Basarabiei şi a celorlalte ţinuturi româneşti s’a făcut în numele a două mari şi eterne principii: în numele dreptăţii şi al libertăţii. Al treilea mare adevăr care nu mai este îngăduit să rămână în starea de deziderat este că dacă democraţia nu poate fi prilej de demagogie deşănţată şi de speculare de sentimente sau de interese, ea poate fi însă şi mai puţin obiect de ironizări, de spirite cu cât mai eftine, cu atât mai puţin reuşite din punctul de vedere calificativ. Democraţia, drept şi cinstit concepută, trebue să fie la baza întregei vieţi politice şi spiritul care să insufle toată activitatea publică. Partidele şi guvernele să nu fie democrate numai din buze, fie la întrunirile publice când e nevoe de creiarea unei atmosfere de entusiazm trecător, fie atunci când reprezentanţi de ai acestor partide sau guverne trec graniţa ţărei şi pentru un interes al momentului se găsesc în necesitatea de a-şi asigura sprijinul străinătăţii. Adevărul că ţara aceasta — ca şi de altfel toate ţările — nu poate propăşi şi nu se poate consolida decât prin aplicarea onestă a unui regim de o largă şi sinceră democraţie, bazată —fireşte — pe ordine şi pe respectarea intereselor superioare ale ţării, trebue să devie unul din cele mai importante puncte din crezul tuturor acelora cari iau, într’un fel sau altul, parte la viata publică. Să se asculte glasul celor multi si să se ţie seamă de nevoile, ca şi de voinţa lor, iar nu să se procedeze după cum dictează interesele celor puţini cari îşi arogă drepturi şi formulează pretenţii pe cât de exagerate, pe atât de neîntemeiate. Iar ,,puterea" să nu fie prilej de îmbogăţiri scandaloase, de comercializări şi cointeresări, de tot felul de afaceri şi învârteli, ci ocaziunea de a pune cu adevărat şi în mod cinstit în slujba ţării toată munca, experienţa şi priceperea de care e cineva capabil. Şi să mai pătrundă în convingerile tuturor că ilegalitatea, sub orice formă s’ar manifesta ea, nu reciteşte nici un rău şi nu repară nici o nedreptate, ci rezultatele ei sunt cu totul opuse celor aşteptate. Propăşirea ţării şi, deci, desăvârşirea Unirei nu pot fi realizate decât mergând pe căile legale, aplicând un regim de democraţie sinceră, lucrând cinstit şi muncind din răsputeri o muncă de construcţie. In jurul acestor adevăruri unirea tuturor e mai dorită decât oricând. _________ R BATZAR1A -----— ——j—i—riiiTirr—rnrTîr'rr~~nrîri n ■-■■•== Mussolini pentru un bloc franco-italian ROMA. 26. Rador). — Într-un interview acordat ziarului „Eclair", d. Mussolini a declarat, că Franţa şi Italia trebue să fie unite şi să formeze un bloc solid, contra celuilalt bloc pe care ar dori să-l realizeze mai curând sau mai târziu anumite popoare europene. D. Mussolini a afirmat că nimeni, şi mai ales nici un francez, nu trebue să fie neliniştit de chestiunea imperiului italian, şi a adăugat că nimic nu trebue să despartă Franţa de Italia. Am arătat în câteva rânduri noul sistem adoptat de studenţii cuzişti pentru a împiedica pe studenţii evrei de a participa la cursuri, terorizăndu-l Cum s’a constatat că unii dintre profesori din cursuri în aceste condiţiuni, şi chiar la ore neanunţate, fără participarea tuturor studenţilor, Senatul Universitar a fost sesizat pentru a aviza la măsurile ce sunt de luat pentru a se pune capăt acestor stări de lucruri. Pentru eri la ora 6 seara fusese convocat în acest scop Senatul Universitar. Cum însă nu s’a întrunit numărul legal de membri şedinţa nu s’a putut ţine şi Senatul a fost convocat din nou pentru ziua de 4 Februarie. In acest timp studenti cuzişti vor putea continua să împiedice prin teroare participarea studenţilor evrei la cursuri. Naufragiul unu vapor la Calacra CONSTANȚA. — Vaporul de salvare „King Lear", sub pavilion englez sosit în port, venind dela Callacra cu 30 de pasageri, cari se aflau pe bordul vasului „Principesa Iolanda" naufragiat In acel port. Cu toate ajutoarele date de vaporul „King Lear" vasul Principesa Iolanda n’a putut fi salvat fiind cuprins între stânci Pe bordul acestui vas se afla mărfuri în cantitate de 800 tone dintre cari 220 tone cu destinaţia Constanţa şi 580 tone pentru Odesa. Din cauză cantităţii de apă care a pătruns în magaziile vasului Principesa Iolanda se scufunda încetul cu încetul Echipajul a părăsit puntea. Falsurile din Budapesta ARCHIDUCELE ALBERT Pretendent la tronul Ungariei, amestecat în afacerea bancnotelor false. „ - v Iar alegeri Nu i-ați făcut portiță la grilaj.N O să trebuiască să se ducă la vot, pe unde vrei să iasă ?. In vederea succesiunii — care, ori ce-ar spune liberalii, este virtualmente deschisă — conducătorii partidului liberal se agită şi ei, din motive lesne de înţeles. Din cele ce se petrec însă, şi din cele ce se simte în lagărul opoziţiei, rezultă că d. Al. Constantinescu nu are numai un mod de a vedea diferit de al d-lui Ionel Brătianu, dar că înţelege să se dedea la o acţiune politică personală, fără a se sinchisi de ceea ce crede şi face şeful. Cercurile politice, deprinse , cu Pentru lămurirea acestei interesante probleme politice, credem util a reproduce următoarele cuvinte, pe care d. Al. Constantinescu ni le-a spus de curând, In cursul unei conversaţiuni avute In culoarele Camerei: — „Problema retrageri! noastre dela guvern, a spus atunci d. Ale-Xxandru Constantinescu, nu s’a pus încă. N’am fost întrebaţi de şeful nostru şi deci n’am avut Încă prilejul să ne spunem cuvântul, daci trebue să ne retragem, și în caz afirmativ. la ce dată ne vom retrage. Plecarea dela guvern fiind o chestiune de ordin intern de partid, este evident că membrii guvernului vor avea dreptul să-şi spună părerea, dar şeful are a decide şi noi trebue să ascultăm. ALTĂ PĂRERE Când este vorba însă de sprijinit o formaţiune politică in vederea succesiunii—aceasta nu mai este, o chestie de ordin interni de partid. Şeful, întrebat de rege, îşi spune părerea, care insă nu-l obligă întru nimic pe capul statului. Dar şi eu sunt în drept, dacă sunt întrebat de suveran, să-mi dau părerea, fără să mă sinchisesc de ce crede șeful. Succesiunea nefiind o chestie de ordin intern de partid, nimeni n’are dreptul să-mi vorbească în numele disciplinei. Atari probleme nu sunt cuprinse în cadrul ierarhiei de partid. —I. ■ .ii 11 ————■ tradiţionala disciplină liberală, se arată surprinse $i sunt dispuse a vedea aci un nou act de duplicitate, caracteristică mai tuturor acţiunilor liberale. Sunt însă unii, care văd în atitudinea ministrului domeniilor nu numai o acţiune politică, făcută pe cont propriu, ci şi o lucrătură, fără preocupare dacă prin aceasta d. Alexandru Constantinescu in dispune pe d. Ionel Brătianu şi provoacă, prin atitudinea d-sale, începutul de dezagregare fatală, or cărui regim menit a dispare . Sunt un drept să lucrez cum îmi dictează conştiinţa, şi să-mi spun părerea, dacă mi-a fost cerută”. Şi cum la ultimele cuvinte s’a apropiat de grup d. Pleşoianu, şeful de cabinet al d-lui Io Mel Brătianu, ministrul domeniilor’ i-a spus : — JWă.„ (aci a urmat un termen de intimitate, care nu poate fi reprodus), să redai exact cuvintele mele stăpânului tău". De se va mira cumva conu Alecu de exacta reproducere a cuvintelor d-sale, e bine să afle că nu m’am bizuit numai pe memorie, ci le-am găsit notate într’un carnet al meu, întrucât din primul moment mi-am dat seama că în foarte scurtă vreme cuvintele d-sale vor avea o mare actualitate. Şi aşa s’a întâmplat să fie. LA NAŢIONALI ŞI ŢĂRĂNIŞTI Atitudinea opoziţiei faţă de alegerile comunale n’a fost precizată încă. Propunerea de a se încheia un bloc electoral al întregei opoziţii va putea fi luată în discuţie abea după ce se va lămuri vechea chestie a înţelegerii naţional-ţărăniste..... ..... .. ......... La clubul partidului naţional a avut loc ori şedinţa comitetului executiv a parlamentarilor acestui partid. Dimineaţa, d. Iuliu Maniu a făcut un expozeu asupra situaţiei şi celor întâmplate de la ultima şedinţă, care a avut loc înainte de vacanţa Crăciunului. După amiază au luat cuvântul mai mulţi oratori, între alţii d-nii D. R. Ioaniţescu, Gh.Popp, Sever Dan, care şi-au expus punctul lor de vedere. După câte au transpirat, în public, unii s-au pronunţat pentru soluţia radicală, fuziunea; alţii au fost de părere să se admită în principiu colaborarea de guvern cu ţărăniştii, rămânând ca ulterior comitetul executiv să obţie de la ţărănişti o modificare a condiţiilor. Discuţia nu s-a terminat. Astăzi ea va continua pentru ca să-şi poată spune cuvântul câţi mai mulţi membri şi să se ia o hotărire numai după o matură chibzuinţă. Viat«» volid.cu Problema succesiunii la guvern Divergenţă iis partidul liberal Cum işi justifică d. Al. Constantinescu acţiunea sa O declaraţie a d-lui Al. Constantinescu Atitudinea averescanilor Asupra atitudinii averescanilor în chestia alegerilor comunale, se ştie până acum că d. general Averescu s’a pronunţat înpublic , numai în sensul că „ele nu trebuesc făcute acuma". D. Goga, în declaraţia publicată în „Dimineaţa“ de eri, a spus că partidul poporului aderă la frontul unic al opoziţiei. „îndreptarea“ de aseară reproduce declaraţia d-lui general Averescu, fără a reproduce însă şi pe aceea a d-lui Goga. Astăzi va avea loc şedinţa comitetului executiv al partidului poporului. Cu această ocazie d. general Averescu îşi va expune intenţiile. UN FRONT UNIC ? După câte se spun în cercurile averescane, părerea d-lui general Averescu ar fi să se înfiinţeze un front unic al opoziţiei, dar nu pentru a lupta în alegerile comunale contra liberalilor, ci pentru a seţine de la alegeri, făcând o declaraţie comună către ţară prin care anunţă că oricine ar veni la putere, se obligă să dizolve consiliile comunale alese prin aceste mijloace. Aceste declaraţii ar urma să fie aduse şi la cunoştinţa regelui, prin audienţe ale şefilor de partide. Este probabil că în adevăr aceasta ar fi părerea d-lui general Averescu, întrucât ar corespunde şi atitudinii d-sale de la alegerile generale din 1919. O AUDIENTĂ D. dr. N. Lupu, fruntaş al partidului ţărănist, va fi primit în audienţă de rege, astăzi la orele 4 jum. ■ . . . . . R. O. * — ------—------------— Scăderea leului Greşelile nenumărate comise faţă de clasele producătoare se răzbună neîndurător. Deşi sunt opt luni de când convenţia dintre stat şi Banca Naţională pentru revalorizarea leului a intrat in vigoare, iar in acest timp tezaurul public a vărsat la fondul pentru stingerea datoriei statului către Banca Naţională peste 250 milioane, reul scade necontenit de luni de zie. Ultimul curs primit dela Zuerich este de 2,23 franci elveţieni pentru 100 lei — curs care n’a fost atins decât in momentele de supremă neîncredere in destinele României, care s’a răspândit In străinătate, acum câţiva anL Zadarnic se va căuta să se explice această scădere prin manevrele oculte a cutare organizaţie financiară străină sac tn evenimentele politice externe; leul scade pentru că avem de plătit tn străinătate mai mult decât încasăm din exportul nostru. Şi această tristă situaţie va dăinui atâta vreme cât vor fi menţinute măsurile potrivnice exportului şi producţiuni. In anul trecut, principala bogăţie a României care este producţiunea agricolă, nu numai că a fost cu mult mai mică decât in anii când nu i se puneau oprelişti nesăbuite, dar şi cantitatea de produse agricole care prisosea peste nevoile interne şi putea fi exportată, a rămas în ţară din cauza taxelor de export. A deajuns să reamintim că statisticele oficiale au arătat că în primele nouă luni din anul trecut s-au exportat pentru cinci miliarde lei cereale, pe câtă vreme, cu un an In urmă s’au exportat, tot în aceleaşi nouă luni pentru aproape 10 miliarde cereale. Din această cauză balanţa comercială s’a soldat cu un deficit de peste două miliarde de lei împrejurarea este agravată prin faptul că statul român s’a obligat să plătească mare parte din datoriile sale externe, astfel că deficitul rezultat din balanţa comercială este sporit de plaţile statului Convenţia monetară şi toate măsurile artificiale luate de guvern pentru a stabiliza, necum pentru a revaloriza moneta, sunt dăunătoare ţării şi scopului urmărit, căci îngrădind producţiunea, se surpă bazele refacerii economice şi a consolidării monetare. Scăderea de azi a leului este un serios preaviz pentru cei in mâna cărora stă Îndreptarea stuaţiei că a sosit momentul să se renunţe la o politică care s’a dovedit prin patru ani de experimentare, ca o primejdie pentru desfăşurarea normală a vieţii economice.. B. I. Jugoslavia denunţă tratatul comercial cu Belgia BELGRAD, 26. (Rador). _ Guvernul a decis să denunţe tratatul comercial dintre Jugoslavia şi Belgia semnat înainte de război ca ne mai fiind potrivit cu situaţia ac tuală. _________ Mizeria din Petrograd PRAGA, 26 (Ceps). — Ziarul sovietic „Krasnaia Gazeta“ scrie că pe timpul când gerul era mai mare s’au înregistrat 106 incendii in trei zile. Serviciul comunal al pompierilor a constatat după datele statistice că dela Întemeierea orașului n’au avut loc atâtea incendii ca în prezent. Acest fapt se explică că pretutindeni au fost înlocuite caloriferele cu sobe mici al căror coşuri ies pe fereastră in stradă. S’au luat măsuri ca tn casele cu mai multe etaje să nu se mai întrebuinţeze astfel de sobe. Vânzarea flotei Stinnes BERLIN, 26. (Rador). — „Berliner Tagblatt" anunţă, că actualmente se urmează negocieri pentru vânzarea flotei Stinnes la diferite firme de navigaţie. Negocierile au multe şanse de reuşită. Monopoluri noul in Turcia ANGORA* 26. (Rador). Parla* mentul a votat legea prin care se acordă statului monopolul importului de zahăr, petrol și benzină. In barouri e nelinişte Interview eu d. Dem, Doferssca întâlninderi, la palatul justiţiei pe d. Dem. Dobrescu, preşedintele „Uniunii avocaţilor“, care a avut o întrevedere cu d. Vintilă Brătianu spre a discuta situaţiunea creiată de proectul de lege al taxelor de D. DEM. DOBRESCU timbru, i-am pus întrebările şi am primit răspunsurile următoare: Ca ce impresiona aţi plecat dela Întrevederea ca de ministru de finanţe, In chestiunea grevei avocaţilor? Gravă. După mai mult de o oră şi jumătate de discuţie cu d. Brătianu, m’am convins că d-sa poate forţa corpul nostru la executarea grevei şi voi anunţa de această nenorocire. Prin urmare aţi pierdut optimismul din celelalte declaraţiuni pe care le-aţi făcut? Da. Dar totuş nu regret că am oprit declararea grevei efective, încă de la început. Este bine ca opinia publică să vadă cuminţenia noastră şi să stabilească răspunderile. In această ţară, în care se încurajează până, şi producţia roşului de buze, se sabotează sistematic producţia justiţiei, deşi viaţa societăţii noastre violente, mai atârnă de armată şi de justiţie. Von desvălui cu curaj, cum această justiţie MM redusă la chiţibuşul „legii accelerării şi fiscalitatea prohibitivă a legii timbrului şi la persecutarea fiscalistă a proectului de legea timbrului depus în parlament. Am cerut să nu se facă modela de diferite procese: la judecătoria de pace, la tribunal, apel casaţie şi pentru executare, şi am calculat costul total al unui proces, după legea timbrului în vigoare, după „legea accelerării’, care a pus taxe prohibitive, după proeetul de legea timbrului şi impozitelor pe justiţie, care vrea să pună taxe persecutorii şi iată ce am obţinut. Rog să sa ţină cont, că sumele obţinute In total sunt In afară de o» notarial de «vocal In afară de transportul intreţinerea şl timpul pierdut de Împricinat io afară de scris, de procurarea actelor necesare şl taxele lor şi de cele cel puţin 20 la sutâ taxele ilegale şi delictuoase necesare, pentru că nu taxele legale ei cele ilegale, fac să meargă un proces. Deci, numai taxe şi impozite legale, în procese extrem de simplificate şi cu nişte împricinaţi ideali, cari nu-ţi fac şicane. Un muncitor, care reclamă la judecătoria de ocol, suma de lei 1000 şi ajunge până la executarea sumei obţinute, care poate fi mai mică decât cheltuelile, după opoziţie şi un recurs la tribunal, cheltueşte 456 lei după legea timbrului; 175 lei după legea accelerării şi 931 lei după proectul depus în parlament. O femee din Olteniţa care cerea tribunal o pensie alimentară de 1500 lei lunar şi merge până la apel, fără şicane, trebue să plătească după legea timbrului în vigoare 1394 lei, după legea accelerării 4498 lei şi după proect 4823 de lei. Un proces de 120.000 lei, cu trei pârâţi, un intervenient şi un chemat în garanţie, toţi locuind în Bucureşti şi ducând procesul până la Casaţie şi la executare, costă: 8218 lei după legea timbrului în vigoare şi 22.472 lei după proectul depus, etc., etc. Atunci, ce aveţi de gând? — Veţi auzi în curând. Cu aceste cuvinte, preşedintele Uniunii se despare de mine, chemat fiind de secretarul său, care-l anunță că i-a venit rândul la un proces.