Dimineaţa, iunie 1926 (Anul 22, nr. 7006-7035)
1926-06-11 / nr. 7016
! Dela 15 lume, greutatea pâinii va fi sporita cu ireturile actuale Am arătat ori că, comisîunea delegată din sânul consiliului general comunal cu examinarea mijioacelor de eftenire a traiului în Capitală, — a avizat la eftenirea păinii — sau mai bine zis pentru revenirea la cantitatea de 950 gr. pâinea de cal. II-a şi a IlI-a după prevederile vechii ordonanţe. Ordonanţa în vigoare azi — care a sporit toleranţa făcând pâinea de 85g grame, — a fost dată in urma constatării urcării preţului grâului ceia ce determinase pe morari să sporească simţitor preţurile faunei. In ultima lună frâul eftenindu-se cu tendinţă de scădere continuă a preţurilor, menţinerea toleranţei la greutate a pâinei nu mai avea sens. D. Anifea Teodorescu, primarul municipiului, a aprobat concluzia, nile comisiunei şi azi sau mâine va apare noua ordonanţă prin care pâinea revine la Greutatea de 959 ar, cu preţurile azi In vigoare. E vorba, ca de obiosiv, fie pâinea de calitatea I şi fie pâinea de calitatea a II-a, cea de calitatea I, franzela, chiflele, cornurile, etc., rămânând în comerţul liber. Noua ordonanţă va intra In vigoare pe ziua de 15 iunie, până atunci menţinându-se toleranţa actuală. Cum noua ordonanţă priveşte numai fabricaţiunea pâinei şi cum această fabricaţiune e în funcţiune de preţurile făinei, pentru ca revenirea la vechea greutate a pâinei să mi fie iluzorie, — primăria va trebui să avizeze la mijloacele necesare pentru a aduce pe morari la realitate, adică la stabilirea preţurilor făinei după acela de cumpărare. # În legătură cu hotărârea primăriei brutarii din Capitală s'au întrunit, la sediul sindicatului lor, hotărând redactarea unui memoriu, protest, împotriva luării unui astfel de dispozitiuni fără consultarea, lar Brutarii vor cere In memoriul lor, revenirea la greutate numai cu 50 de grame. Memoriul brutarilor va fi înaintat d-lui primar Vineri la orele 11 dim D. DUR. 10 PAGINI Prețul Abonamentelor: Le 1 850 - pe timp de un an * 440 - „ „ „ 6 luni „ 230 - n n 11 3 H In străinătate dublu Foiltat m 1904 de CONST NSILLE3 LE! BIROURILE: București Str. Sărindar No. 7-9 n N 3 LEI TELEFOANELe ---------n— NQASTR SUI - fle. 7018 ....' VINERI ti IUNIE 1926 I Centrala 6/67 . 24 73. 46/79. t/lDirecția 5772 Ad-tta 7'69. Provincia 10'66. Confscarea idevenului" Eri a fost confiscat „Adevărul“ pentru că publicase un interview cu d. lulîu Maniu, preşedinte al partidului naţional. Recunoaştem că guvernul ar fi vrut să evite această măsură, dar punea o condiţie inacceptabilă. S’a cerut confratelui nostru să renunţe la publicarea înterviewului, în care caz ,,Adevărul" ar fi apărut fără nici un obstacol. Tranzacţia nu s’a făcut pentru că samavolnicia guvernuli e preferabilă unei asemenea cedări. Protestăm contra actului abuziv, deşi ne-am obişnuit cu asemenea procedări cari fac, din libertatea presei, un ideal al viitorului. Și întrebăm: ce scop practic a urmărit guvernul cu această măsură brutală? Dacă el a vrut să împiedice țara românească de a afla ce crede d. Iuiu Maniu despre cele petrecute la Ruși, în Hunedoara, scopul lui n’a fost atins. ..Incidentul“ regretabil nu este închis. El va provoca o discuţie vie si amplă, când se va întruni Parlamentul si când d. luiiu Manîu nu va putea fi împiedecat să-si spună gândul si nici tara să-l afle. Mai mult, chiar .Monitorul O încar‘ va trebui să înregistreze, ceia ce astăzi guvernul nu permite ziarelor. Atunci, la ce bun confiscarea, această măsură iritantă, nedreaptă, abuzivă? E o simplă naivitate, pe care numai un guvern ce-şiierde cumpătul o poate comite. Nu ne mulțumim numai să protestăm, ci ne vom apăra cu toate mijloacele ce ni se pun la dispoziţie legea și propriile noastre puteri ca presă. DIMINEAȚA Cateta grof. Thome Ionesco Senatul universitar n'a luat încă o deciziune Eri, la orele 6 p. m, s’a întrunit Senatul universitar împreună cu consiliul Facultăţii de medicină spre a se pronunţa asupra situaţiei legale ce urmează a se da catedrei de clinică chirurgicală şi anatomie topografică, ocupată altă dată de def. profesor Thoma Ionescu. Se ştie că ministerul instrucţiei publicase concurs pentru această catedră, rămasă vacantă, iar mai apoi a revenit. In urma discuţiunilor ce au avut loc şi la cari au participat d-nii E. Pangratti, rectorul, Muzicescu. Proca, Daniel, Rădulescu Motru, etc., etc. s-a constatat că majoritatea a fost pentru procedarea ministerului. Cu toate acestea nu s a luat nici o hotărâre, rămânând ca chestiunea să fie rezolvată în ședința de Sâmbătă a Senatului. Se crede că, în cele din urmă, catedra profesorului Thoma Ionescu va fi scindată în: catedra de anatomie topografică care se va contopi cu cea similară a d-lui profesor Gerota și catedra de clinică chirurgială, care va rămâne independentă. Poincaiffeal judecății de Județ PARIS. — Ernest Judet, fostul director al ziarului „Eclair", a adresat Justiției o reclamație pentru calomnie, împotriva lui Poincaré, cerând acestuia daune în sumă de 100.000 franci. Plângerea a fost motivată de un articol publicat de Poincaré în ziarul „La Marseillaise“ şi în care atitudinea lui Județ în timpul războiului e aspru criticată UN FAPT ÎNDRĂZNEȚ : FOTOGRAHAREA EXPLOZIEI UNEI GRANAT? Noile fabricate — Femeii tipăritUn alea apal, Bucureşti 7 — Dupa ce cunoşti 7 — Miroase a Bucureşti... Împrumutul din Italia a fost realizat Ce e cu noua emisiune a Băncii naţionale ! Cercurile noastre financiare urmăresc cu o atenţie deosebită, evoluţia tratativelor angajate în Italia de d. Manolescu, subsecretarul de stat al tezaurului. Abia în ultimite zile ministerul de externe a primit un lung raport din partea d-nuî Lahovari, ministrul nostru în Italia, raport care cuprinde o expunere clară nu numai a rezultatelor obţinute până acum, dar si a perspectivelor ce s’au deschis pentru viitor în urma tratativelor angajate. In afară de acest raport d. I. La Tedatu, ministrul nostru de finanţe a mai primit o serie de telegrame din partea d-lui Manoliescu, în care se arătau răspunsurile guvernului tafian la propunerile României. Nu se ascunde, în cercurile noastre diplomatice că în conversațiunile angajate pentru realzmarea împrumutului, în special când s’a discutat chestiunea garanţiilor, s’a a- 4uns indirect problema Basarabiei. Impresia cercurilor conducătoare taliene este că în situaţia de azi, problema nu poate căpăta o soluţiune directă, ci numai una indirectă, prin încheerea unui tratat cu caracterul de alianţă, între noi şi Italia. ÎMPRUMUTUL realizat In ce priveşte împrumutul cercurile guvernamentale afirmă că el pate fi considerat ca realizat. Guvernul italian ar fi admis chiar modalităţile după care urmează să se facă lansarea împrumutului. Cinci din cele mai importante leul obligaţiunilor emise de guverbănci din Italia vor căpăta în schimbul român, un credit de 200 milioane lire italiene, la Banca Italiei. Garanţii efective nu se vor da. Tot cu prilejul discuţiunilor privitoare la împrumut, s’a ajuns la un acord în ce priveşte bonurile de tezaur cari n’au fost consolidate până acum in Italia. Guvernul român a mai soluţionat favorabil chestiunea despăgubirii suspuşiior italieni din Basarabia, cari au suferit de pe urma exproprierii. Această chestiune era gata să fie rezolvată sub guvernul liberal, însă din cauza incidentelor ivite, nu s’a mai ocupat nimeni de ea. DATORIILE DE RĂZBOI CĂTRE ITALIA La ministerul de finanţe italian, d. Manoliescu a lucrat cu membrii delegaţiei italiene cari s’au ocupat de chestiunea datoriilor de război ale României. Tratativele d-lui Oscar Kiriacescu, cari au fost aproape terminate, vor fi reluate, de acolo de unde au fost lăsate, fără a li se ■aduce vre-o modificare. Imediat după înapoierea în țară, a d-lui Manolescu, guvernul român, va trimite un delegat cu depline puteri să semneze acordul prin care se aranjează plata datoriilor noastre de război în Italia. E probabil că tot d. Kiriacescu, va fi însărcinat cu această misiune. SE FACE O NOUA EMISIUNE? In legătură cu recenta «lela delega» consfătuire fia economică, in care problema stabilizărei Seu.assi a fost examinată, s’a răspândit știrea că Banca Naţională ar fi luat decisiunea, de pe acum, să sporească circulaţia fiduciară, spre a finanţa exportul agriculturei. In cercurile diriguitoare ale Băncei Naţionale ştirea e desminţită categoric. I. NEDELEA Sinucidere cu dinamită Un act disperat al unui inginer fără de lucru In noaptea de 4 Iunie, pe la orele 12 şi jumătate, locuitorii din Gharlotenburg şi Spadau au fost treziţi din somn de o detunătură puternică. La început s’a crezut că s’a întâmplat o catastrofă într’o uzină, unde a avut loc o explozie, căci detunătura a fost zguduitoare şi s’a auzit ,la depărtare de kilometri. S’a dat alarma, au fost anunţaţi pompierii şi poliţia, cari au trebuit să caute pricina, exploziei. Abia dimineaţă impiegaţii de cale ferată au anunţat, că în apropierea gării , Ilerstrasse, au ■ găsit lângă calea ferată cadavrul oribil mutilat al unui bărbat. .. , , Abia după, ce s’a primit, această ştire, poliţia acăpătat primele, indicii despre locul unde s’a întâmplat explozia. In apropiere de linia ferată s’a găsit o mică valiză de care era legat un fitil în parte ars, precum şi o bucată de proectil, care s’a înfipt în pământ producând o gaură adâncă de un metru şi cu un diametru de doi metri. Intr’o circomferentă de aproape 15 metri erau împărţite părţi rupte din cadavrul găsit. Deoarece s’a presupus că e vorbă de un atentat în contra trenurilor ce circulă pe această linie în direcţia apuseană, a fost înştiinţată poliţia politică, care a sosit la faţa locului însoţită de experţi. In valiză, care s’a găsit, în apropierea locului exploziei, au fost descoperite actele de indentitate ale victimei. Din aceste acte reese, că mortul nu este altul decât inginerul Hermann Bagheer, din Hanovra, în vârstă de 55 ani, care a lucrat mai mult timp într’o fabrică de etajlezibile şi care se afla de câtva timp la Berlin în căutarea unei ocupaţii. Intr’un carnet s’au găsit câteva notiţe scrise de Bagheer, între altele și următoarea frază: „Astăzi mă voiu sinucide”. In baza acestor documente a fost ușor săse stabilească cauza exploziei. Presupunerea, că a avut loc un atentat, a fost cu totul înlăturata. Cauzele sinuciderei nu pot fi altele decât desperarea inginerului, că n’a găsit de lucru. Probabil că Bagheer, avea dinamită luată din fabrica unde lucrase înainte, și cu acest explosibil s’a sinucis într’un chip atât de mic. 0 violentă rupere de nori la Praga PRAGA. — In urma ’violentelor ploi' din 'ultimele zile râurile au crescut enorm. In Praga, unde a plouat neîntrerupt timp de 19 ore începând de Sâmbătă la orele 4 dimineața, • a căzut o cantitate de ploaie de 79 milimetri, cea mai mare cantitate , de ploaie înregistrată în Praga de 120 de ani încoace. începe să însereze. înălţimile muntoase pe cari le-am ajuns — poate sunt 50 de kilometri de la Buda-Pesta până la Visegrad — se învestmântă în straiul auriu şi sur al vecerniei... Călătoria noastră în susul Dunării se isprăveşte. Fiindcă ţărmii sunt înalţi şi pieptoşi, satele de pe mal ne strâng de aproape, Dunărea intră ca într’un tunel... Şi iată că după o ultimă cotitură, ni se arată pe stânga — nouă celor ce ne mişcăm în susul Dunării — o largă zidărie sură, în văzduhul limpezit al serii şi pe creştetul păduros al muntelui. Suntem la Visegrad. Ştiam din spusele câtorva prieteni cunoscători, că locul congresului nostru, pe ţărmul Dunării, stă sub o veche cetate a regilor maghiari. Dar deabia am prins de veste cetăţii lui Matiaş Corvinul şi vaporul intră cu noi sub mal şi se lipeşte lin de debarcaderul din Visegrad... Câteva doamne, pe cari eu unul nu le-am văzut niciodată, dar pe cari le cunosc din nume, sunt la debarcader şi ne primesc cu francă prietenie. In fruntea lor este prezidenta Asociaţiei creştine a femeilor maghiare, principesa Sulkovski, care ne urează bun sosit în ţara ei. Lângă ea sunt trei doamne angloamericane cari ne scutură mâna cu energie. Ca naştere numai una este americană, ca luptă organizatoare şi ca serviciu în sânul Asociaţiei sunt câte trele şi din Anglia şi din Statele Unite, ba chiar şi din India. Miss Charlotte T. Niven este secretara generală a statului major universal. D-na L. Ethel Luxmoore este membră în comitetul executiv şi soţia unui colonel englez, din armata Mesopotamie. Miss Evelyn W. Moore este secretara financiară şi secretara Comitetelor pregătitoare sau de perfecţionare (training commitees). Miss Moore este aceea cu care am tratat participarea mea la întâlnirea dela Visegrad. Fără pierdere de vreme poraii către locuinţele ce ne-au fost destinate. Eu rămân aci pe ţărmul Dunării, într’o vilă cu etaj, îmbrăţişată pe dinafară de curpeni de glycină, în primul lor ceas de reînviere. Cele patru tovarăşe de călătorie se duc mai sus, într’altă vilă, lângă celelalte congresiste. Cât pot judeca, sub seara care începe să îngroape lumea în taină şi în flori de liliac, suntem într’un sat de vile, între dealul abrupt şi negru şi Dunărea fosforescentă. Avem un ceas de respirat. Peste un ceas vom fi chemaţi la masă. Examinez camera mea şi o găsesc confortabilă. Deocamdată e prea rece şi ca temperatură şi ca înfăţişare. Se vede bine că este o încăpere mercenară. Nimeni nu locueşte în ea în chuip statornic. Nici un suflet n’a luminat-o cu gândurile lui. Nici o inimă n’a desmorţit-o cu vibraţiile şi cu tainele ei. Probabil că vila aceasta e prea mare pentru proprietari (dacă cumva mai stau în ea) şi că menirea ei, dela un timp încoace, este să adăpostească pasările călătoare. Aflu mai târziu că Visegradul are tradiţia congreselor şi că este staţiune climaterică. Privesc cadrele din pereţi şi caut să decid spre care mă voi îndrepta, mai des, cu ochii şi cu paşii gândului... Intr’un colt, disting o imagina mică — reproducerea unei Madone cunoscute — suspendată de o fundă spălăcită... E un punct cardinal sufletesc, bine stabilit. Deschid larg ferestrele. Un castan bătrân umple toată curtea cu făptura lui întunecată şi foşnitoare. Printre frunzele negre răzbate, până în tavanul meu, zbuciumul roşu al apelor înserate. Dunărea este la douăzeci de paşi de căpătâiul meu. Printre ea şi vilă trece şoseaua mnică a Visegradului. Pe deal, în dosul vilei, se aude chemarea clopotului de cină. De aci înainte intrăm într’un program şi într’o viaţă de internat. Am mai luat parte la câteva congrese ale A30- ciaţiunilor creştine şi cunosc disciplina lor... Cineva vine să mă ia şi să mă conducă. Dealul din spatele vilei, e atât de drept, încât vila, pare îngropată, ori mai exact între deal şi calul ei de jos se strecoară un coridor consolidat şi peste acest coridor, ieşi în grădina din spate, pe o punte arhaică. La lumina unei lanterne, trecem această punte nesigură şi intrăm în grădină, urcând din treaptă în treaptă, nişte trepte tăiate în pământ. După ce ieşim din grădină —o toată plină de copaci — dăm într’o ulicioară, urcăm şi ulicioara şi iatăne la poarta vilei de concentrare« vila „Cottage“... Aici e cartierul general, sala de mâncare şi, în acela® timp, grădina lui Academus... In sala de mâncare —pe care, de câteva ori, în ceasurile ploioase, din zilele următoare, am făcut-o sală de cursuri şi capelă de rugăciune. — ne întâlnim, întâia oară, toată suflarea congresistă... Nu suntem prea mulţi, dar reprezintăm vreo opt popoare şi trei continente ! Sunt singura faţă bisericească din tot congresul. In privinţa aceasta, aşteptările mele erau cu totul altele. Ştiam prea bine că la acest congres al secretarelor vor veni secretare din Grecia, din Serbia, din Bulgaria, pe lângă cele din ţările germane... Dar socoteam că congresistele noastre ortodoxe vor veni — aşa ca soaţele lor românce — ca câte un duhovnic din ţările lor... Deziluzie! Din Grecia venise numai o doamnă, din Bulgaria câteva fete şi din Iugoslavia era vorba să vie luna singură. Aşadar, fraţii în Christos, pe cari îi aşteptam, erau inexistenţi! Agapele Asociaţiunilor creştine încep deapururi cu o rugăciune, cu atât mai vârtos cu cât, iată în această sală şi la acest congres, un autentic preot bizantin... întind mâinile deasupra acestor oameni, cari au amuţit deodată, şi le împart î binecuvântările Mântuitorului. GALA GALACTION Note şi Etape Prin ţară şi mai departe B9B de GALA GALACTIOM Sub cetatea lui Matias Corvinul Noul orariu al magazinelor In timpul verii magazinele vor fi deschise între „Monitorul Oficial” de ori, publică decizia ministerială, prin care orariuli.de închidere al magazinelor de manifactură şi galanterie secării, pielării, curelărie, ţesături, covoare, articole de voiaj, perii, coșuri, Ungerii, mode, toalete, încălțăminte, vestminte (hăinării), bijutefixează, cu începere dela 4 Iunie*unt, ciasornicării, fierărie, geamuri, 1926, până la 1 Octombrie 1926, după, articole de menaj, porcelanuri, sitcum urmeaza : 1. închiderea la amiază dela 13 —16. 2. închiderea seara la ora 20. După această oră nici un salariat nu va putea fi reţinut sub nici un motiv în magazin. DECLARAŢIILE D-LUI TRANCUIAŞI D. Trancu-Iaşi, ministrul muncii, care a primit ori o delegaţiune a funcţionarilor comerciali, în frunte cu d. Grigore Anton, preşedintele Uniunii, a declarat că următoarele categorii vor fi supuse noului orariu, adică 4—8. Magazinele de manufactură, galanterie, mărunţişuri, pălării, tesAcest orariu este valabil până la 30 Septembrie, când urmează să se reia vechiul regim, adică 3—7. In cazul când negustorii nu vor respecta noua decizie ministerială, 4. va reveni la vechiul orariu 3—7. 4-8 d. a. olărie, sobe, lemnărie, de sport şi automobilism, var, ciment, drogherie, parfumerie, arme, biciclete, maşini industriale, corsete, cherestea, cărbuni, lemne de foc, cereale, articole technice, vopselării în genere, lănărie, bumbăcărie, librărie, instrumente muzicale, fotografii, birourile stabilimentelor comerciale și industriale, de comision, băncile. Băcăniile vor avea același regim. Evenimentele din Portugalia BERNARDINO MACHADO Fostul preşedinte al Portugaliei, silit să-şi dea demisia, în urma mişcării revoluţionare din ultimele zü£*