Dimineaţa, august 1926 (Anul 22, nr. 7067-7097)
1926-08-01 / nr. 7067
Pag * ORT.: Sf, Evdochim (I. S. Sf. M.) CAT.; Sf, Ign. de Loyola isa.: 19 Áv b6Ö6 Păs. soar. 4.46____Ap. soar. 19.56 Roman din viaţa Capitalei Cum a fost timpul ori Situaţiunea atmosferică in Europa, orele 9 a. m. Situaţiunea atmosferică se caracterizează printr’un maxim barometric înestul continentului şi două depresiuni, una în Islanda şi alta în Estul României. Temperaturile au scăzut în Sud- Estul continentului şi au crescut în Vest azi la 8 fiind cuprinse între 4 gr. Nord-Estul al continentului şi 24 gr. în Sudul Italiei. Precipitaţiuni au căzut în centrul continentului şi Angliei. In România, orele 8 a. m. In ultimile 24 ore precipitaţiuni abundente au căzut în toată ■ ţara şi mai ales în partea de Est unde s-au înregistrat până la 45 mm. la Iaşi. Vânturi puternice au bătut mai mult din sectorul Vest cerul în Nord au fost acoperit. Presiunea a scăzut în Est şi a crescut puţin în Vest apoi la orele 8 variind între 757 la Timişoara şi 750 la Chişinău, iar temperaturile în scădere accentuată au oscilat al orele 8 între 17 gr. la Bucureşti, Sulina şi Călăraşi şi 11 gr. la C tristiana lângă Braşov. Cele maxime de ori au fost cuprinse în 34 gr. la Bolgrad şi 15 gr. la Botoşani, iar cele minime de azi noapte între 16 gr. la Orşova şi 8 gr. la Sinaia. Bucureşti-Filaret, orele 8 a. m. Presiunea atmosferică 54,6 mm, temperatura 17 gr. umiditatea 60 la ■ sută cerul noros şi vântul de la Vest cu 3 m.p.s. Temp. maximă de ori 28 gr. Minima de azi noapte 11 gr. Precipitaţiuni 15 mm. Timpul probabil dela 30—31 Iulie, orele 13. In Nord Estul ţării cerului va menţine acoperit şi va ploa pe când în rest mai mult variabil. Vânturi potrivite vor bate din sectorul Vest, iar temperaturile în uşoară creştere. TEATRELE Spectacolele zilei PARCUL OTETELEŞANU : Nu ci zic dar spun. TEATRUL CĂRĂBUŞ : Est» , dar s'» Isi râvtt TEATRUL NOU:' Treanca Fleanca Mere Acre, pentru a 55 oar& de Ion Pribeanu. GRADINA SI SALA CAPITOL: Frica de căsătorie cu Collen Moor» și Milton Sills. .CINEMA LIPSCANI: Căsătorie cu contract, dramă în 8 acte. Stăpâna Lumei, cu Mia May. Seria II-a. CINEMA MARIOARA VOJULESCU Stăpâna Lumei cu Mia May. Seria I CINEMA LUX : Premiera ..Secretul Castelanei“, dramă în 7 acte şi o comedie In 2 acte. GRADINA VICTORIA (fost Corostam):Fraţii Schellenberg, dramă la 7 acte. CINEMA FRASCATI : Jean D’Agrăvel cu Leon Mathot şi Kovanko. CINEMA VLAICU : Le Prince charmant (Făt Frumos). CINEMA EFORIA: La Revoltă şi două , comedii premiere cu Malec. Gheorghe Negoiţă cu Maria Cerlinca, GRADINA şi SALA CINEMA GLORIA Cărări Încrucişate, dramă ln 8 acte, cu Lee Parry şi Angelo Ferrari. CINEMA MARCONI : Şase focuri de revolver In miezul nopţii şl transformistul Lampo cu dansatoarea Ermosilla. »URSnt a CINEMA MODEL : Harry Piei în Omul cu nervii de oţel 8 acte şl o comedie cu Max IJnder.'l 1 O Su CINEMA VOLTA BUZEŞTI i Cavale■ rul Rozelor, 8 acte şi Malec potcovar 2 acte. CINEMA ROMA : Azi 14 acte. Maciste împărat, 8 acte şi Malec face Dragoste, 6 acte. CINEMA POTERAŞ : Gaeta Berlin*, cu Selma Algeriai, operă complectă. CINEMA ŞERBAN-VODA: Coenigsmark, tragedie în 12 acte. GRADINA CINEMA JUPITER, Calea Moşilor : „Bărbatul care se vinde“, opera complectă, şi o „Comedie" Sala Cinema Jupiter: Omul fără Nune, dramă după romanul lui Richard Woss. CINEMA EDISON: „Soţii neglijate”. O comedie şi trupa Bâcleşeanu- CINEMA RAHOVA şi GRADINA LUCEAFARUL : Manon Lescaut cu Lya de Puttl şi Vladimir Gaidarow. CINEMA FACLA . Un hoţ In Paradis cu Ronald Colman şi Chaplin chelner comedie. Stăpâna Lumei cu Mya May. Seria II CINEMA PARIS : „Stăpâna Lumei“, seria I cu Mya May. CINEMA GRIVIŢA (La Tiu): Copii părăsiţi. Starea civilă NAŞTERI: 84. MORŢI: Gheorghe, Buzescu 47 ani Alexandru, Leana Ion 4 luni, Stela Georgescu 5 ani şi 6 luni, Iuliana Holoscek 20 ani, Marla Elena Naghy 1 an Mihai Tănase 10 luni, Victor Georgescu 1 an 4 luni, Marla Georgescu 9 luni, Strub Mayer 15 zile, Tase Gh. Zaharia 18 ani, Gheorghe Jungher 52 ani, Ştefan Turle 48ani, Constantin Iulian 76 ani, Ştefan Trandafirescu 6 ani, Ion Gomolea 4 luni 15 zile, Eliza Buholtzer 75 ani, Estera Falbis 82 ani, Constanţa Vellesiu 8 luni, Tamara Comluski 6 luni, ZElena Defleuri 43 ani, Ana Grozea 10 ani, Anica Ionescu 66 ani, Marin Rădulescu 74 ani, Elena Frătescu 60 ani, Simion Traian 80 ani. V "p^OP.DSPATer CAlMANT Ceaiul calmant al Profesorala! Dr. PATEU întrece ca efect toate celelate calmante necunoscute. Produce somn sănătos şi asigură funcţiunea liniştită a nervitor. E cel mai bun remediu contra insomniei şi un admirabil mijloc pentru întărirea nervilor epuizaţi şi surescitaţi ABSOLUT INOFENSIV Ceaiurile Prof. Dr. Pater sunt puse în vânzare în rulouri şi orloane. Cumpăraţi numai pentru întrebuinţare de scurtă durată ceaiul în ambalajul mic, pentru folosire mai îndelungată, ambalajul de carton este mai avantajos, având un conţinut de 32 ori mai mare, economisiţi 20 % la preţ. Ceaiurile Prof. Dr. Pater se găsesc la toate farmaciile şi drogheriile din ţară. Dacă procurarea lor ar întâmpina greutăţi, adresaţi-vă la Farmacia „STEAUA“ Braşov. Str. Lungă 14 Cereţi broşura gratuită, Depozitul General „AUPHORA“ S. A. Braşov. OTil Rg«T «■■■BUM Seilst fänlin 17 Prelucrare de NARCAS — Nu, nu muri! Nu vreau! Crită-mă de această remușcare! Hotărîrea lui însă era neclintită; el urmă cu o voce și mai fermă, desfășurând planu-i de răzbunare așa cum îl concepuse pe când sta încă jos cu Ioniță. — Voiu muri, dar voiu trăi. Voiu lângă d-ta, în preajma d-tale, urmărindu-te pas cu pas și savurând răzbunarea. D-ta m’ai omorît dintr’o lovitură; eu te voiu vedea murind încetul cu încetul... Și, cu o exaltare sălbatică: — Adio, doamnă! Asta-i tot ce aveam să-ți spun. Nu mă vei mai vedea decât mort... De prisos să cerci să mă împiedici dela executarea proiectului meu. Un ultim cuvânt totuşi lumea nu trebuie să ştie de ce am murit. Cred că vei avea pudoarea de a păstra secretul trădării d-tale. Adio! Ea mai încercă să întindă mâinile; lacrimi de ruşine o podidiseră, remuşcarea îşi şi arăta rânjetul, sfâşiindu-i inima. El nu văzu mâinile ce m i se întindeau, el nu văzu lacrimile ei; ieși fără să se mai uite la dânsa și fără să ’ntoarcă măcar odată capul. Jos, în laborator, esclamă: — S’a făcut, dragă Ioniță; totul s’a isprăvit între mine și eaj nu mai rămâne decât să-mi fiu cuvântul. — Și ce i-ai promis? — întrebă credincioasa slugă, îngrijată. — S’o fac văduvă. Ioniţă voi să protesteze, dar Cosaşu îl opri: — Ssst! Să nu ma! discutăm. Sentinţa s’a pronunţat şi va fi executată. Trebuie ca mişeii să fie pedepsiţi precum o merită, şi vor fi! — Dar vorbeşti de moarte! — Voiu fi mort şi, totuș, voiu trăi. Am găsit ce-mi trebuia. Niciun cuvânt mai mult! Să lucrăm! Și, cu ait glas, aproape liniştit: — Unde suntem cu descoperirea noastră? Ai mai făcut experiențe cu Dick? — Una singură și a reușit, și de astădată, perfect... Atât de perfect că m’am hotărît să încerc una asupra mea însumi. — A, da? Vrei? — Pardon, s’a şi făcut — Şi rezultatul?. — zori Cosaşu, cu ochii scânteietori. — II vezi. Sunt teafăr şî nevătămat. Lucrul s’a întâmplat săptămâna trecută.. S’a terminat fără cea mai mică indispoziţie şi pot să-ţi înşir acum si efectele. — Vorbeste! , — In primul moment e o suferinţă... dar nu una fizică, nu ţi-e rău într’un loc anumit... suferi numai că te simţi dus spre ceva despre care habar n’ai. — E un sbucium... — Da, maistre, un sbucium teribil. — Şi după aia? — După aia nu mai simţi nimic. N’ai niciun fel de vis. — Şi deşteptarea? — Nimic deosebit. Ți-e nițel capul îngreunat, ca și cum n’ai fi dormit de mult, dar trece repede. — Și cât ai dormit? —■ Cincisprezece ceasuri, de la nouă seara până a doua zi la prânz, dealtminteri, exact timpul ce mi-l fixasem. — Ai calculat doza? — După experiențele făcute asupra lui Dick. Am notat tot; uite ici însemnările mele, pe cari vreau să le trimit doctorului Dibuleanu. — Iti mulțumesc, dragul meu. Cosașu păru să studieze cu mare atenție însemnările acestea. De fapt, nu le examina decât din ochi, mintea fiindu-i aiurea. — Perfect. — murmură el. — perfect. Eşti o adevărată comoară, dragă Ioniţă, cea mai preţioasă din toate bunurile câte mi-a lăsat tata. Şi îmbrăţişă pe bătrânul colaborator.. Apoi, cu un tremur uşor în voce: — Ai adresa lui Petre Lăzărescu? — Da, maistre. — Să te duci astă seară la dânsul. Trebuia să vie poimâine, li vei spune să vie mâine. M’am interesat de slujba ce i-am făgăduit-o. Vocea lui Cosașu se alteră deodată: — Și cred că i-am găsit-o. — A! Cu atât mai bine, cu atât, mai bine! I-ai făcut rost la altă bancă? — Nu. II Iau chiar la noi în slujbă. Și cu vioiciune, ca și cum ar fi simțit nevoia să-și motiveze hotărîrea: — Iti va fi de mare folos. I-am comunicat aceleia care mi-a fos nevastă că n’o să mai îmi calce picioarele în casă. De azi înainte, stau Cu tine. Lăzărescu va fi intendentul nostru și sunt sigur că va ști să ne apere liniștea. Ioniță aprobă. Fata i se luminase, la această deducție ce se impunea: — Nu-i dar adevărat că vrea să moară: altfel, nu s’ar preocupa atâta de liniștea noastră. cap, a Providenţa la casa săracului Lăzărescu se reîntorsese acasă cu trăsura. O, cele două mii de lei dela Cosaşu niu-l zăpăciseră până într’atâta ca să se azvârle în cheltueli nebune! Dar, dacă luase o trăsură, o făcuse ca să ajungă mai repede la al lul, unde-1 aşteptau cu îngrijorare, şi fiindcă-și da seamă de urgenta secretului ce aducea. Starea nevestei sale se agravase, si asta fuse In mare parte cauza ce-1 determinase să apeleze la Cosașu, unde nu mai îndrăznise să se arate, dela ultimu-i demers rămas fără rezultat. Ii trebuiau bani pentru boala nevestei, îi trebuiau imediat, şi punga-i era de tot sleită. Acum, avea parale, şi Cosaşu îi promisese şi o slujbă. Se mai uşurase de griji, nemairămânându-i decât una. N’o fi prea târziu pentru vindecarea mamei micuţei sale Steluţa? O vecină îl întâmpină în curte: — Ştii, domnule Lăzărescu? — Ce? — Tocmai fuse doctorul la d-v. — Da? Ei şi! Vorbit-ai cu el? L-ai întrebat ce-i cu nevastă-mea? — Nu e, deocamdată, niciun pericol. Poţi fi liniştit Lăzărescu împreună mâinile. — O, mulţumescu-ţi, Doamne! — Nu mai fii aşa de necăjit. Nu e o boală care să te răpuie aşa cu una cu două. „Neapărat însă, trebuie îngrijire, multă îngrijire... şi un regim care să-i împrospăteze forţele, şi aer mai ales, şi soare. „Ciudaţi oameni şi doctorii ăştia! Ei nu se gândesc decât la medicina lor, nu vor să ştie de ai sau n’ai... Fă cutare, fă cutare!... Mănâncă muşchiu la grătar, şuncă, bea vin negru, du-te iarna la soare, vara la aer, la munte ! Şi nu te întreabă dacă ai măcar cu ce să bei un pahar de vin obişnuit şi să mănânci un rasolaş! Petre opri acest șuvoiu de cuvinte: —Principalul e că-ţi spun exact ce trebuie să faci ca să vindeci pe Ibono*v~, și te căzneşti să execuţi* prescripțiile... Și o să mă căznesc şi eu. — Sunt sigură de d-ta, sunt sigură. — Iţi mulțumesc. Bună ziua! Mă grăbesc. Şi Petre o şi șterse, zorind spre unul din micile apartamente ce se înşirau pe toate laturile curţii. La uşă, se opri o clipă ca să respire. Din năuntru se auzea un glas dulce și voios, ciripind ca o păsărică. — Steluța mea... — murmură el. Mititica! E veșnic veselă. Ea nu știe!... Intră. — Tăticu’ ! Uite tăticu’! Steluța îi se încolăci de picioare. El o ridică în brațe, o sărută de trei-patru ori, apoi se îndreptă spre patul unde zăcea mama: — Am reuşit. Un suspin de uşurare săltă pieptul bolnavei şi un zâmbet îi lumină faţa. — Ce bine, dragă Petrică! Da, da, am reuşit... Domnul Cosașu s’a înapoiat şi m’a primit imediat şi... Ce inimă bună! Uite, priveşte, pipăie! , Şi-i întinse cele două hârtii. — In sfârşit, Eugenio, te voiu putea căuta şi-ţi voiu procura tot ce-ţi trebuie. Dar nu numai atât! Voiu avea şi o slujbă, mi-a promis domnul Cosaşu. O, ce om bun! Nici n’o pot repeta îndeajuns. O adevărată providenţă! Vederea bancnotelor şi, mai ales, mulţumirea bărbatului ei readuseseră bujori pe obrazul bolnavei: — Ce bine ! Ce bine ! Tot există pe lume şi inimi bune şi tu meriţi ca să ţi se vie într’ajutor. Ea nu se mira: ea care cunoştea pe Petre al ei. — Vezi tu, Alexe, — adaogă dânsa, adresându-se unui tânăr care sta în colţ şi a cărui prezenţă Lăzărescu n’o observase încă, — nu trebuie să-ţi pierzi niciodată curajul. Ai să găseşti şi tu pe cineva -aşs să te salveze^ . v „ Reducerea de 5000 lei pe vagon la taxa de export pentru grâu, hotărită de consiliul de miniştri, va intra in vigoare pe ziua de 1 August a. c. Jurnalul consiliului pentru această reducere, a fost alcătui de ministerul de finanţe, şi va apare zilele acestea în „Monitorul Oficial“. Teatrul Girăbaş In fiecare seară, formidabilul succes Este... dar s’a isprăvit! Agronomul D. Curpen, şef al regiunii Bârlad, a fost suspendat din funcţiune până la pronunţarea justiţiei asupra cazului său. La şcoala normală de fete din Craiova sunt vacante în clasa I-a 60 de locuri (40 burse şi 20 salve), înscrierile vor începe în ziua de 20 August şi vor ţine până în seara zilei de 5 Septembrie. Examenul de admitere va începe în ziua de 10 Septembrie. W- Magazinul — Roger C-ie — Lipscani 49 — Telef.71/47 Anunţă onorata sa Clientelă că la 2 August se va muta alături la 3«“ No. 49. "». In ziua deschidere! adică 2 August se vor vinde toate mărfurile la preţul costului. La 15 Octombrie c. se va ţine un concurs pentru ocuparea a trei locuri vacante de preoţi asimilaţi căpitani. Cererile cu actele se vor Înainta inspectoratului clerului militar (Alba-Iulia) până la 1 Octombrie. In urma contractului încheiat între direcţia S. M. R. şi compania de asigurări europeană, călătorii işi vor putea asigura bagajele cu începere de la 1 August şi prin agenţiile S. M. R. din porturile deservite. A JEANNE d’ARC 33 Calea Victoriei SOLDEAZĂ Modela de Rochii TAILLEUR MANTOURI Preţuri foarte eftine Creditul judeţean şi comunal, comunică celor interesaţi că, noile foi de cupoane pentru obligaţiunile seria 4 jum. la sută fiind imprimate, se eliberează la schimbul taloanelor respective. La azilul „Elena Doamna“ sunt vacante 10 burse la clasa I-a primară şi 6 burse pentru clasa VI-a profesională gradul al II-lea. La celelalte clase nu e nici un loc vacant Se primesc numai copilele orfana Petiţiile vor fi însoţite de următoarele acte: Actele de moarte ale părinţilor; Actul de paupertate vizat de percepţie şi primărie; Certificat de sănătate al copilului; Actul de numărul copiilor cu vrâstele şi ocupaţiilor lor; Actul de naştere şi de vaccină; Diploma de absolvire a şcoalei profesionale gr. I Examenul nu se ţine, dar vor fi alese elevele cu mediile mari la studiu, lucru şi conduită. Actele vor fi înaintate Direcţiunii şcoalei până la 8 Septembrie 1926, începând dela 1 August. Intră In vigoare reducerile şi scutirile de taxa de export la următoarele articole : Piei de epuri lei 40 m kgr. Făină de secară taxa dela făina de grâu, adică 10 lire engleze de vagon. Pieile de şoareci de câmp, mereu, rol, siropul de fructe, acumulatorii electrici, argintar nitric, lămpile electrice din aliaj de plumb, zinc şi aramă — scutite. Societatea Naţională Crucea Roşie anunţă elevele care urmează a pleca în colonia de la Tekirghiol în luna August a. c. că plecarea din Bucureşti, va fi în ziua de Joi 5 August, orele 7 dimineaţa. Elevele vor fi la orele 6 juni. In Gara de Nord. Elevele din provincie vor executa întocmai itinerariul fixat prin corespondenţă. Se prepară solid examene bacalaureat, corigente, admitere cl. I şi V în condiţiuni avantajioase cu profesori dela liceele din Capitală. A se adresa la şcoala Comercială, str. Carol 96 fost 110. Un grup de prieteni şi iubitori de neam, au hotărît să serbeze printr’un banchet şapte ani dela ocuparea Budapestei de către Brigada IV-a Roşiori. Generalul Rusescu, comandantul de atunci al acestei unităţi a fost invitat şi va lua parte. Masa va avea loc în sala mare de sus a restaurantului hotelului Grand la 3 August, orele 9 seara. Camarazii, prietenii şi toţi bunii români ce vor să participe la această frumoasă sărbătoare, se pot înscrie, până în seara de Luni 2 August, la casa restaurantului Vârful cu Dor din Grand Hotel (fost Hotel de France). Eforia şcolară „Ştirbey-Doamna” din strada Justiţiei No. 55 convoacă pe toţi părinţii, precum şi pe toţi cetăţenii care iubesc şi sprijinesc şcolile şi cultura poporului, la o consfătuire care va avea loc Duminică 1 August orele 10 dimineaţa. Scopul acestei consfătuiri, este înfiinţarea unui gimnaziu de fete în cartierul Rahova“, care va funcţiona anul acesta cu clasa I-a şi treptat în fiecare an cu clasele următoare.’ „PICA“ Fabrica Franco-Română de Pălării de Dame şi Fetiţe, Strada Carol 70, aduce la cunoştinţa onor. clientelei că, păşind pe al V-lea an de existenţă, va distribui surprize plăcute, sub formă de cadou, la cel care clientă care va cumpăra o pălărie în prima săptămână a lunei August. Începând de Luni 3 crt. Elevii Şcoalei Politechnice anul I, secţia E., vor face lucrările practice de Topografie la Giurgiu (Reghinul săsesc). Ei sunt obligaţi a se prezenta în acea localitate în ziua de 3 August a. c. Membrii Secţiei Ilfov a Uniunei Ofiţerilor de rezervă cari doresc să participe la 6 August la serbările de la Mărăşeşti sunt invitaţi a trece la sediul din strada Cobălcescu 25, între orele 15 şi 16, spre a primi certificate de călătorie gratuită în calitate de delegaţi ai U. O. R. Membrii societăţii culturale „Radu D. Rosetti“ sunt rugaţi să se prezinte în orice Duminică între orele 9 şi 12 a. m. la d. Paul Ionescu, vicepreşedintele societăţii pentru a le da importante relaţiuni. Primăria Capitalei ne roagă să desminţim ştirea apărută într'un ziar de seară, cum că s’a intervenit la direcţiunea C. F. R., să interzică transportarea zarzavaturilor la staţiunile balneare şi climaterice din ţară. Elevii şi elevele Înscrişi să meargă la Techirghiol-Mare In colonia şcolară a sectorului IV Verde a d-lui dr. N. Lupu seria II-a, vor pleca din Bucureşti la ziua de Joi 5 August orele 6.30 dimineaţa. Locul de întâlnire pe Gara de Nord va fi pe terasa de sub ceasornicul din faţa gării. D. general Mircescu jr.în jirul de răsboi, a primit ori în audienţă pe d. ministru al Olandei la Bucureşti. Duminică 1 August ora 9 luni* dimineaţa Liga Chiriaşilor va ţine în sala Spirea Alexandrescu din str. Uranus No. 132, o întrunire publică spre a cere prelungirea contractelor. D-l Petru A. Ghia acuim- Dăia, un automobil FIAT Model 583 berlina. D. ministru de finanţe I. Lapedatu, pleacă azi în inspectarea unora dintre administraţiile financiare din Ardeal. • D. dr. Lesne Friedmann consultă pentru boli de piele, sifilis şi venerice, în timpul vacanţei numai dela 8—10 şi 5—8 str. Câmpineanu 21 (Intrare prin V. Mărăcineanu No. 2). Miisterul de finanţe a numit o comisiune care să stabilească preţul de cumpărare al spirtului de monopol de la fabricile din Basarabia, pa anul 1925—1926. Comisiunea se compune din d-mis prof. Zaharia, ing. Penescu-Kertsch, Mueller, fabricant de spirt, Militeanu, inspector financiar şi Ionescu* Roman, subdirectorul spirtoaselor. Comisia lucrează sub preşedinţia d d-lui Hristu Simionescu, secretarul general al ministerului de finanţe. ■ COMEMORAREA LUI JAURES Astăzi Sâmbătă, orele 8 jum. seara, are loc la sediul partidului socialist din Capitală, o şedinţă publică în care se va comemora anversarea a doisprezece ani de la asasinarea lui Jean .Jaurès. Va conferenţia d. dr. Ghelerter. Cu ocazia acestei comemorări „So cialismul’*, oficiosul partidului so* cialist, a apărut, astăzi un număr fes-tiv, în patru pagini, încheiat memoriei lui Jauras. MIŞCAREA CHELNERILOR DIN ’ CAPITALA Vineri 30 Iulie, o numeroasă dele* gație de lucrători(chelneri) în frunte cu delegaţii sindicatului d-nii M. Nicolaescu şi Ilie Predaru.S-au prezentat la Ministerul Muncii pentru a cere un control riguros al cărţilor de capacitate în localurile Picadillo, Monte Carlo, Gib şi Bufet (Şosea), precum şi aplicarea de sancţiuni contravenienţilor. •* CONTROL DE BREASLA Sâmbătă 31 Iulie, orele 3 p. m. are loc în sala sindicatelor socialiste din str. Brezoianu 37, şedinţa comitetului sindicatului alimentaţie, cu care ocazie se va alege delegatul care săi asiste la controlul în breaslă. UN NOU SINDICAT LA IAŞI La Iaşi s’a construit zilele acestea un sindicat al lucrătorilor covrigari. Sindicatul s’a afiliat Uniunei socialiste a lucrătorilor la alimentaţie. PELERINAGIU Implinindu-se 10 an de la moartea lui Paul Frimu, un grup de muncitori a luat iniţiativa unei pioase manifestări. Duminică 4 August, orele 4 p. m. la cimitirul Sf. Vineri va fi un pelerinaj muncitoresc. ASIGURAŢI-VA LA „AGRONOMUL“ BRAŞOV, 30. -31La Oradea a murit doctorul Popovici, primul prefect român al judeţului Bihor şi profesor de drept la Academie. BUŞTENI Dr. CORNEL IANCU SPECIALIST BOU de GU Pf Bui. Carol 145. Toate elevele şi elevii din colonia şcolară a sectorului IV de Verde din Bucureşti aflaţi la Techirghiol sub conducerea d-lui director I. Buzincu în seria I-a se reîntorc în Bucureşti în ziua de 4 August a. c. la orele 9 seara. Părinții copiilor sunt rugați să-i aştepte în Gara de Nord. Doamna şi D-l DORELLY PENCOVIC iau plăcerea a anunţa rudelor şi cunoscuţilor naşterea fiicei lor FELICIA Felicitările se primesc Sâmbătă şi Duminică la orele 6 p. m. în str. Câmpineanu No. 9. In locul oricărei alte Înştiinţări RiimfnícS I A't^usl 1928 n VFOXKKATinjRn 5SKSSBS Farmaeiilede senricio IN NOAPTEA DE 31 A. Alifand, calea Griviţei 217: I. Lozinca, calea Grivitei 104; V. Thüringer & O Lascar (La Cerbii calea Victoriei 78: C. Roşu calea Moşilor 51; G Berbier, B-dul Carol 45; C. Miharineanu str Academiei 2; I. Valeria strada 11 Iunie 65; M. Vartolomeu, calea Dudeşti 93; AL B. Nicolescu, calea Serban Vodă 157; I. Alexi,sos Ştefan cel Mare 24; V. Gheorghiu, str Cazărmei 95; St Panea calea Văcărești ^23. , Un fort de bijuterii O servitoara fară bijuterii in valoare de 800.ooo lei de la stăpâna ei ORADEA. Fata Ana Dambă, fiind în restaurantul „Trei trandafiri“ şi făcând cheltueli exagerate a atras atenţia agentului de siguranţă Al. Schot, care a invitat-o să vie la poliţie spre a da explicaţiuni. Aci s’au găsit într'o geantă bijuterii în valoare de peste 800.000 lei- Ana Dambă a mărturisit că a furat aceste bijuterii dela comerciantul Braunstein din Bucureşti. Şi a făcut aceasta, a spus dânsa, nu pentru a se procopsi de pe urma furturilor, ci numai fiindcă dorea să se poată împodobi şi ea cu juvaeruri, cari îi plăceau mult. D. Braunstein avizat, a sosit din Bucureşti, recunoscând bijuteriile ce îi fuseseră furate. Intre timp Ana Dombi a reuşit să dispară din arestul poliţiei, dar ^ îm» •«mărită de ghinion, căci a fost prinsă pe când voia să treacă graniţa in spre Ungaria-Siguranţa continuă cercetările căci au găsit în geanta fetei şi unele bijuterii cari n’au fost furate dela d. Braunstein, şi se caută a se afla de unde provin acestea. L Da val De documente In Rusia PETROGRAD, (Ceps).— Organele competente ale statului, au invitat toate autoritățile din Rusia ca să înainteze documentele oficiale din anii 1907—1921 arhivei centrale din Moscova. Comisariatele poporului au predat arhivei centrale peste un milion de documenta