Dimineaţa, octombrie 1926 (Anul 22, nr. 7128-7158)

1926-10-14 / nr. 7141

10 PAGINI Preţul Abonamentelor: Lei 850—pe timp de un an ii 440— ,, » n _ lun* » 230 - n n n 3 1j In străinătate dublu Fondată in 1904 de CONST. MILLE 3 LEI II BIROURILE: Bucureşti, Str. Sărindar No. 7­ 9-11 || 3 LEI TELEFOANELE NOASTRE Ana! XSE­ No.7114 Centrala 6/67, 24/73, 46/79, Direcţia 57/72, Ad­tia 7/69, Provinci'1 H­'66. Intre elevi şi profesori . Reflecţiile de faţă sunt provo­cate de incidentul, adânc regreta­bil din mai multe puncte de vede­re, ce a avut loc zilele acestea în capitala Bucovinei. Elevi nemulţumiţi de profesorii lor, e un ce curent, ceva ce se­­vede în toate zilele. De asemenea s-au văzut cazuri, deşi destul de rare, când nemulţumirea elevilor, socotiţi ca nedreptăţiţi sau prigo­niţi, a îmbrăcat forme de manifes­tări violente. Oricât de regretabile­­şi de reprobabile ar fi izbucnirile de natura aceasta, ele — judecând ■şi cu indulgenţa la care ne îndeam­nă vârsta tânără a elevilor . Sunt, până la oarecare punct, ex­plicabile. Se explică prin avântul unei vârste la care sentimentul predomină judecata rece şi se mai explică şi prin faptul că elevii, im­provizaţi în judecători, sunt în a­­celaşi timp şi parte — şi încă par­tea cea mai interesată şi, deci, în m­od fatal cea mai puţin nepărtini­toare. Privite prin prizma aceasta, vio­lentelor manifestaţii şcolăreşti de la Cernăuţi n’ar trebui să li­ se atri­­bue o importanţă mare, urmând să fie considerate ca un incident, de­sigur, condamnabil, dar în tot ca­zul spontan şi trecător. Începute, însă, în curtea unui li­­­ceu, manifestaţiile dela Cernăuţi nu s’au oprit aci şi nu s’au mărginit în lumea şcolărească, aşa cum s’a petrecut în cazuri analoage. „ Elevii altor şcoli au venit să fa­­’că cor şi să dea concursul lor ele­ilor căzuţi la examenul de baca­­aureat. Nici această participare a unor elemente şcolăreşti, cari nu­­erau interesate în cauză, n’ar fi aşa de alarmantă. Am putea-o a­­­tribui unui spirit de solidaritate co­legială.­­ Gravitatea cazului stă, însă, în participarea, laolaltă cu elevii re­coltaţi a elementelor din populaţia oraşului, precum şi în forma care r. a îmbrăcat’ această manifestaţie, născută dintr’un incident în care, în afară de cei direct şi personal interesaţi, restul lum­ei n’avea ce căuta. I­­Manifestaţia, pornită din curtea liceului „Aron Pumnul“, a degene­rat în încăerări pe stradă, în cioc­niri cu poliţia şi cu jandarmeria­­!Au fost răniţi şi s’au operat ares­tări. Printre persoanele arestate ca [manifestând violent, vedem cu un [sentiment de mirare şi chiar de [mâhnire, oameni cu bune şi înalte [situaţii sociale. | Ce căutau aceştia într’un dife­rend dintre elevi şi profesori? Răspunsul la întrebarea noastră ju­-l dă strigătul: „Jos cu regăţe­nii“, care devenise lozinca mani­festanţilor. I Iată partea cea mai tristă şi mai­­dureroasă a chestiunii. O nemulţu­­­mire, care n’avea dece să treacă Ide zidurile unei şcoli a fost prilej ’de manifestare a unor sentimente,­­cari trebue să ne dea de gândit din gravitatea lor. Faptul că pro­fesorii cari au trântit pe candidaţii la bacalaureat, erau întâmplător­i din vechiul regat nu constitue o explicaţie suficientă pentru a jus­tifica supărarea populaţiei din Cer­năuţi. , Incidentul dela liceu nu poate fi, precum am spus, decât un prilej, care a fost utilizat pentru expri­marea într’o formă, care ne îngri­jorează, a unor sentimente ce n’aş­­teptau, pentru a izbucni, decât un­­moment prielnic. Ar fi o greşala de neiertat şi o mare uşurinţă să nu dăm unor ase­menea incidente şi manifestaţiuni însemnătatea ce li­ se cuvine şi să zicem, de o pildă, că strigătul de „jos regăţenii“ n’a eşit decât din gura unor derbedei sau a câtorva paraponisiţi. Adevărul stă, din nenorocire, cam într’altfel. Dacă e drept şi a­­devărat că în nici unul din terito­riile unite nu există vreun curent de separatism, de despărţire de vechiul regat, nu e mai puţin a­­devărat că atitudinea şi purtarea unor anumiţi slujbaşi, trimişi din vechiul regat şi recrutaţi deseori printre agenţii cluburilor de parti­de, au creeat în provinciile liberate o atmosferă de ostilitate şi de ne­încredere împotriva oamenilor şi instituţiunilor din vechiul regat. In deosebi răul cel mare l-a făcut ad­ministraţia şi metodele ei. De aceea, ar fi un mare câştig, dacă cele petrecute­­ la Cernăuţi vor servi să deschidă ochii guver­nanţilor şi să-i cheme la simţul adevăratei datorii. N BATZARIA ­ UN CĂLĂTOR CARE SE URCĂ IN MERS, IAR DACA II ALUNECĂ PICIORUL SI CADE, ESTE PRINS IMEDIAT DE REMORCA VAGO­­NUI­* CARE-L ARUNCĂ INTRE SINE. DECI, FIȚI ATENȚI CÂND* VĂ URCAU. Gânduri Single Interview particoler! Intr'un interview acordat recent unui mic personaj din cartierul nostru, am binevoit să facem urmă-­­ toarele declarativul importante: — Suntem foarte optimişti asupra intenţiilor comisiunei speciale pen­tru aranjarea diferendului dintre proprietari şi chiriaşi, dar... (aci fu­ curăm o pauză diplomatică...) vedem rezultate prin nişte ochelari sparţi! A nu se presupune că acei ochelari au suferit accidentul la vr'o întru­nire pro sau contra. Nu! Reflecţia noastră simplă ne spune că de unde nu-i, nici fiscul ihi. ia. — Sa­­voneste de proectul unei cumpănii de construcţii municipale, a răspuntimitul personaj c­are repre­zenta însă societatea secretă arhi­cunoscută sub numele de­ Urechea Mahalalei. — Paşte murgule! am declarat noi sentenţios. Înţelegând că trebue să treacă re­pede la altă­ chestiune, dumnealui a zâmbit ,şi a adus vorba de fabrica de mezelicuri din carne de animale de­cedate de moarte naturală, descope­rire făcută în Cetatea­ Albă. — Suntem contra otrăvirei câini­lor şi deci adversari ai unei industrii clandestine. — Nu vi se pare ciudat că timp de doi ani, comerţul a săltat şi higiena oraşului... — Vrei să zici că n’a murit nimeni intoxicat in aceşti doi ani? — Cam aşa... îngână personajul făcându-se şi mai mititel. — Explicaţiunea este foarte uşoară. Dat fiind că in acea regiune se n­a filtrează toxinele ideilor de peste Nis­tru, populaţia a devenit imună. — Care va să zică?... — Va să zică asta: după ce te în­­dopi cu diverse şi multiple toxine politice poţi digera şi o litră de salam de chine alb! STAN BOLOVAN Panică într’un cinematograf BERLIN, 12. (Rador). — Din cau­za panicei care s’a produs într’un cinematograf din Eilenburg în Sa­xonia, în urma unui incendiu care izbucnise într’o casă învecinată, 30 copii au fost greu răniţi în îmbul­zeală. Convenţia economică cu Italia Piaţa românească, un debuşeu impor­tant pentru mărfurile italiene Când va începe elaborarea convenţiei Cu toată discreţiunea ce se fa­­ce şi în special pentru motoare strează asupra condiţiunilor de a­­mănunt, în care ar urma să se în­cheie convenţia economică proec­­tată între d-nii general Averescu şi Mussolini, totuşi, de câtva timp, începe să se deseneze din preocu­parea anumitor sfere oficiale, li­niile generale care vor forma o­­biectul acestei convenţii mici de maşini şi automobile, în care, în adevăr, Italia poate rivali­za, dacă nu chiar întrece industrii­le Angliei şi Franţei. In fine se cere crearea unui de­buşeu însemnat pentru importul fructelor sale meridionale şi al flo­rilor, cari odinioară se exportau în România în mari cantităţi, dar al căror import astăzi este complect prohibit. CONCESII PETROLIFERE In ce privește avanta­jele pe care Italia Ie pre­tinde în domeniul petro­lifer­ele se limitează la a­­provizionarea sa cu pro­duse petrolifere româ­nești, astfel ca să scape de tutela Americii. In acest scop ar dori să creeze în România câte­va fabrici pentru rafina­rea produselor petrolife­re şi, eventual, să obţină dreptul de a explora şi exploata terenuri petro­lifere, în condiţiunile prevăzute de legea ac­tuală a minelor. „DA-MI SĂ-ŢI DAU" înainte de a da câteva lămuriri in această chestiune trebue reţinut faptul că, în tot timpul tratativelor, d. Mussolini a căutat să fie con­secvent cu declaraţiile sale publi­ce, făcute anterior, prin care a spus categoric că Italia, de acum în­colo, va face o politică pozitivă şi nu va acorda prietenia şi con­cursul ei decât acelor state cari vor acorda, la rându-le, Italiei, a­­vantaje materiale palpabile. Nu e de mirare deci că şi in tra­tativele cu d. Averescu, caracterul mercantil al atestora a fost evi­denţiat şi la temelia lor s’a pus încheierea unei convenţii comer­ciale pe baza căreia România să devină unul din cele mai impor­tante debuşeuri al mărimilor ita­liene. CE MĂRFURI SE VOR TRIMITE IN ROMÂNIA Urmărind desvoltarea industriei sale pentru a putea să angajeze lupta cu alte industrii similare mai vechi şi mai puternice, Italia cere în primul rând un plasament uşor pe piaţa românească a bumbacului italian, a mătăsurilor sale, a câne­pei şi în general a tuturor ţesături­lor pe care industria textilă a Ita­liei Ie produce. In al doilea rând se cere un tra­tament excepţional pentru importul produselor industriei­ automobilisti­ DEPENDENŢA CONVENŢIEI DE VIITORUL TARIF VAMAL După cât se pare, greutatea sa­tisfacerii cererilor Italiei nu constă atât în condiţiunile privitoare la petrol cât în cele cari sunt în legă­tură cu tariful vamal şi cu princi­piul „clauzei naţiunii celei mai fa­vorizate“. Dacă înainte de război România a putut sau a fost silită să acorde, pe timp de decenii, unei singure ţări, tarife de protecţie excepţiona­lă, se pune întrebarea, dacă astăzi — date fiind legăturile sale cu dife­ritele state — va putea să facă ace­la? lucru. Guvernul, după cât ni se afirmă, a prăsit moda­litatea unei întâie peri­­i crede că felul cum va fi alcătuit tariful vamal, la care actualmente se lu­crează, îi va îngrădui în­cheierea convenţiei ceru­te de Italia. Lucrările pentru elabo­rarea acestei convenţii nu vor putea începe de­cât în cursul lunei ianua­rie când tariful vamal va putea fi supus aprobării parlamentului. D. TH. VALAHU *­i ­ America și ajutorarea financiară a Europei PARIS, 12. (Rador). — In dis­cursul rostit la club bancherilor din Kansascity, subsecretarul­­de stat al tezaurului american, d. Winston, a repetat că se va acorda Europei credite americane deabia după ce vechiul continent va fi realizat asa­narea financiară. D. Winston pre­vede apropiată această asanare. D-sa a mai arătat că sarcina im­­­pozitelor­ în Fivţa, Belgia şi Italia este proporţional mai apăsătoare decât în Statele­ Unite. A constatat apoi că în Franţa s-a realizat poli­tica de stabilizare monetară graţie constituirii unui guvern care re­prezintă de fapt toate partidele. D. Winston a încheiat amintind, că balanţa economică a Franţei fiind favorabilă, stabilizarea este fără îndoială cu putinţă. lemnelor — Iarna asta cred c’o să stau și eu bine... — De ce ? — Apoi cum s’au scumpit lemnele, cred că nici chiriașu ăsta n’o să mai foca­ foc la iarnă. americana şi călătoria reginei O biografie a suveranei făcută de o prietenă ziarista Zoe Beckley De, câteva săptămâni, presa ame­ricană are ca subiect principal vi­zita­ reginei Maria. F, o întrecere de neînchipuit, fiecare ziar ţinând să dea cât mai multe detalii asupra personalităţii ilustrei vizitatoare. Dar se pare că nu se găsesc des­tui ''gazetari cari să cunoască mai deaproape pe suverana noastră. Sin­gurul cotidian românesc din Statele Unite, „America", nu p­oate, desigur, servi în ateste împrejurări, fără să mai vorbim de faptul că presa a­­mericană poate nici nu ştie de exi­stenţa acestei gazete. Dar curiozitatea americană, — în speţă e vorba şi de curiozitatea fe­meilor americane, — nu cunoaşte margini. „Cine e Regina Maria?. Unde dom­neşte? Cum se face că domneşte în­­tr'o ţară aşa de depărtată? Cât­ timp e de când s’a urcat­­pe tron? E ea frumoasă? Vorbeşte regina engle­zeşte? „Aceste sunt cele mai des repetate întrebări pe­ cari le pun femeile din America, acum când regina Maria a României se pregăteşte pentru o călătorie de trei luni in Statele­ Uni­­te, — scrie confratele noastru „Ame­rica”. Zoe Deckley, cunoscuta scri­itoare americană, corespondentă a mai multor ziare mari din U. S. şi o prietenă a reginei, răspunde la a­­ceste întrebări, printr’un articol a­­părut în mai multe ziare din Ame­rica. Redăm articolul în traducerea pe care o găsim în „America”: „Regina Maria s’a născut prințesă regală engleză. Mama sa a fost Ma­rea Ducesă Marie, singura fiică a împăratului Alexandru al XI-lea al Rusiei, socotit ca un stăpânitor li­beral şi care a fost omorât de bom­ba unui nihilist, cu 40 de anii în ur­mă, în ajunul plunerii în aplicare a unor reforme în trebile de stat. Tatăl prinţesei Maria a fost duce­le de Edinburgh, al doilea fiu al Reginei Victoria. Aşa d­ar regina Ma­ria e jumătate rusă, jumătate en­­gleză-germană. J­ocul de naştere al Reginei e I­­ast­­well Park, în Anglia. Cea mai bătrână dintre fete e Victoria Melita, căreia i se zicea Ducky“, şi care e acum soţia duce­lui Kiril al Rusiei. Ducele de Edimburgh devenise a­­miral al flotei engleze de pe Medi­te­rană şi familia sa a locuit câţiva ani în Malta, despre care Regina Maria spune că e cea mai frumoa­să amintire din anii săi de copilă­rie.Prinţesa Maria şi sora sa, prin­ţesa Victoria, au fost inspirabile companioane şi ţineau una la cea­laltă cu pasiune. Şi azi ele sunt foarte apropiate. In 1893, la etatea de 17 ani, prin­ţesa Maria lua în căsătorie pe prin­cipele Ferdinand din familia Ho­­henzollern-Sigmaringen, pe atunci de 27 ani. Mulţi se întreabă dacă a­ceasta a fost într’adevăr o căsătorit din dragoste. Regina însăș­­i-a răspuns astfel: „Ce știe o fată de 16 ani — etatea mea atunci când m'am logodit cu Ferdinand — despre dragoste ? Vo­iam să iubesc și să fiu­ iubită. Eu am fost sentimentală, inocentă, un copil ignorant, care voia să fie fe­ricit Ţara aceia era atât de departe, că îi aurea toate închipuirile ro­mantice. Simţea acea dragoste de aventură şi bucuriile cari o aştep­tau acolo. România era stăpânită de pri­mul ei rege, Carol, al Germaniei, care a fost chemat să domnească. Regele Carol muri în 1914 şi Ferdi­nand deveni rege. Până atunci regina Maria locuise în România 33 de ani. La­ început nu vorbea româneşte, iar limba franceză nu cu mult mai bine. Ca şi în Rusia aşa şi în ţările din Balcani, limba franceză era limba care se vorbea la curte şi în viaţa socială. Tânăra prinţesă engleză învăţă franţuzeşte. Azi regina vorbeşte româneşte, dar nu perfect. Regina va sosi în Statele­ Unite prin Octombrie, luna sa de naştere. In Octombrie 29, regina va împlini 51 ani. In aparenţă regina Maria e „every inch a Queen“, înaltă şi im­punătoare, cu o ţinută regală, cu maniere încântătoare. Părul îi e auriu, şi­ cade în valuri, pieptănat spre ceafă. Se reportează că de cu­rând şi-ar fi tuns cosiţele, pentru a nu fi socotită afară din modă, a­­tunci când ajunge în America.­­ Ochii îi sunt albaştri, curaţi, pie­liţa fină, trăsăturile perfecte şi zâmbetul cuceritor. In­totdeauna a fost privită ca cea mai frumoasă regină a Europei. Se îmbracă bine, dar nu e sclavă a modei, deşi ţine seamă de schimbările ei. Această călătorie va fi prima peste Atlantic, deşi a călătorit foar­te mult în Europa. In timpul răz­boiului şi imediat după război, re­gina Maria a călătorit în întreaga Europă în automobilul său privat. A luat parte la conferinţa de pace de la Versailles, pentru că, după cum spunea, trebuia „să facă faţă României“. Regina Maria a preferat să călă­rească mai mult decât orice ant sport. Regina a scris până acum 12 cărţi. E perfect sănătoasă şi foarte activă“. Şi acum, după ce-am redat aceas­tă biografie care poate satisface pe. deplin curiozitatea oricui, e necesar să arătăm şi cât de utilă era aceas­tă descriere a personalităţii suvera­nei noastre. Presa de tiraj, — „gălăgioasă", cum i se mai zice, — o luase razna,­ în dorința de-a da amănunte cel mai multe asupra reginei Maria, s'au consacrat editoriale, reportagli etc. Călătoria suveranei noastre constitue acum cel m­ai de seamă eveniment în America. Și atunci ziarele americana au început să scrie despre îmbrăcă­mintea reginei, despre pudra pe ca­re o foloseşte, cum adaptează toale­tei o panglică, o floare, etc., etc. Mai mult încă, portretul reginei a apărut şi în reclame de toalete femenine! Dar, adaogă ziarul „America“, pt românii din Statele­ Unite îi intere­sează doar faptul că: „Oriunde va merge regina, va fi primită ca regina „României“. Toate drăgălăşeniile, toate miciie nimicuri, cari apar în presa de senzaţii, nu ajută, pentru a face ţa­ra românească cunoscută aici. Dacă, prin această călătorie câş­tigăm „atâta”, cu atât mai bine! Acela care doreşte să citească lu­cruri mai „serioase“, se va putea dispensa de serviciile presei de senzaţie“. D. Octavian Goga şi presa Cu prilejul unei agape dată la Chişinău CHIŞINĂU.­­ Profitând de pre­zenţa d.lui Octavian Goga în loca­litate, Asociaţia presei române din Basarabia, a dat în cinstea sa o a­­gapă­ Cu acest prilej ministrul de in­terne a ascultat doleanţele ziarişti­lor basarbeni. „Nu sunt străin de nevoile voas­tre, întrucât am fost gazetar şi voiu fi în­totdeauna gazetar. Noi arde­lenii am luptat în toate timpurile, cu condeiul. Am făcut parte din nenumărate redacţiuni, pentru că împrejurările în Ardeal erau de aşa natură, că trebuiam să luptăm pen­­tru ridicarea neamului nostru şi pentru înfăptuirea idealului naţio­nal. Deşi puteam să luăm alte profe­siuni care ne-ar fi dus la longevi­tate cât şi la foloase mult mai a­­preciabile, am intrat însă în presă ca să muncim în această meserie, destul de spinoasă, unde de cele mai multe ori te alegi cu neplăceri, decât cu bucurii. Mă închin înaintea presei şi în­­naintea gazetarului anonim, care de dimineaţă şi până în seara, neobo­sit munceşte ca să dea ştirile cele mai noui im­tancte, munceşte ca să informeze publicul despre toate e­­venimentele, aleargă pentru înde­­plinirea unei înalte misiuni“. PERMISELE ZIARIŞTILOR In ceia ce priveşte, permisele zia­riştilor, ministrul de interne a de­clarat că guvernul, considerând că s’au făcut abuzuri cu eliberarea permiselor, a hotărt ca această chestiune să fie soluţionată de o comisiune, alcătuită, din delegaţii asociaţiunilor gazetăreşti din Capi­tală şi reprezentanţii ministerelor şi de interne şi comunicaţii. Această co­misiune va întocmi un tablou de gazetarii cari au drept la această favoare „Personal sunt animat de cea mai mare solicitudine pentru presă şi pentr­u gazetari şi de aceea am să urm­­ăresc în­deaproape cum s’au e­­liberat permisele. Şi deoarece do­resc să se facă dreptate tuturor, rog pe această cale Asociaţiunile de presă din provinciile alipite, să-şi trimeată câte un delegat la mine, ca astfel şi aceşti gazetari să ca­pete drepturile ce li se cuvin. Evi­dent că această problemă va fi în curând soluţionată, făcându-se cum v-am spus dreptate tuturor profe­sioniştilor condeiului din care mă gândesc că fac şi eu parte“. CENZURA IN BASARABIA In altă ordine d. Octavian Goga a declarat că din constatările fă­cute cu prilejul vizitei sale în Ba­sarabia, s’a convins că regimul ac­tual al cenzurii trebue modificat. „Am toată stima pentru militari — caii desigur mânuesc mai bine spada decât, condeiul și nu fac nici o personalitate și nici o aluzie — insă desigur ca­ altfel vede militarul însărcinat cu cenzura diferitele pro­bleme ale zilei , şi altfel vede ci­vilul sau profesionistul gazetar, toate aceste probleme, întrucât mi s’au adus la cuonştinţă doleanţele directorilor de ziare ruseşti din Chişinău, voiu căuta ca la întoar­cerea mea, la Bucureşti, să soluţio­nez­e această problemă, căutând să îndulcesc regimul ‘existent ele as­tăzi“­ Regina Maria In drum spre New-York PARIS, 12. (Rador). — M. S­­Regina Maria a României a plecat astăzi la orele 11,5 spre New-York, via Cherbourg. *­ Moartea generalu­lui Lecca Eri a încetat din viață in Capi­tală generalul Lecca Aristide — fos­tul comandant al diviziei I de ca­valerie. Defuncta­ a fost decorat cu „Mi­hai Viteazul“. înmormântarea sa va face MiercurL

Next