Dimineaţa, decembrie 1926 (Anul 22, nr. 7189-7215)
1926-12-08 / nr. 7196
r î ‘ISUPAGINI 'Prețul Abonamentelen Lei 850—pe timp de un e*» n — n R R ® n 230 - » » w ® w in străiătate dubla va'.' ’ # *&g.- j ' 5 ia r m âasrTOFlIKTIBS tWllll ......................■"■" NLJW MERCURI 8 EKGEMBRIE 1923 fondată în ISO* COfcST. MILLS 3 LEI 1 BIROURILE: București, Str. Sărindar No. 7 9-113 L 3111 TELEFOANELE NOASTRE 1Centrale 6/67, 24/73, 46/79. cula de la biserica Sf Nicolae Şelari Principele Nicolae a asistateri dimineaţă la slujba religioasă oficiată la biserica Sf. Nicolae Şelari cu ocazia hramului bisericii. La slujbă au mai asistat şi d-nii ministru Gobliş, general Nicoleanu, prefectul poliţiei Capitalei, comandor Dragalba, Anibal Teodorescu, primarul municipiului, etc. Serviciul religios a fost oficiat de arhimandritul Simedrea sisas 1 I Citiţi în pag. 12 începutul senzaţionalului roman I ” Jidovul Rătăcitor” I care va apare în fascicole zilnice, Cereţi mâine ! Miercuri fascicola No. 2 la toate chioşcurile, librăriile şi vânzătorii de ziare lept guvern grecesc Compozîţia noului guvern greşesc e foarte Interesantă. Fac parte din acest guvern miniştri de toata nuanţele, de la extrema i dreaptă, la extrema stângă burgheză. Şi să nu se uite că, în Grecia, diferenţierea între partide se face pe unele chestiuni principiale de Cea mai mare importanţă. Unele partide sunt pentru republică, altele vor reintronarea monarhiei. Sunt deci mari deosebiri de vederi chiar în ce priveşte forma de tgivernământ. Mai mult încă. Se ştie că chestiunile personale sunt acelea cari înveninează mai mult relaţiile între oamenii politici. Or, şi din acest punct de vedere situaţia din Grecia este din cele mai pregnante. „Chestiunile personale“ de acolo au ca bază evenimentele tragice, cum a fost executarea miniştrilor monarhişti. Intre conducătorii politicii greceşti, de azi, sunt unii, cari au ordonat, sau au îngăduit cel puţin, execuţiile amicilor intimi şi şefilor politici ai altor partide. Totuşi, peste aceste prăpăstii, partidele politice şi-au dat mâna şi au format un guvern naţional. De ce ? Sunt oare bărbaţii politici greci supra-oameni ? Evident ca nu. Sunt şi ei oameni politici cu slăbiciunile şi defectele semenilor lor din alte tari, ba, se poate spune, cu slăbiciuni şi defecte mai mari încă decât aiurea. Atunci ? Explicaţia nu-i alta decât că, după excesele luptelor politice din ultimii ani, după nenumăratele schimbări de formă de guvernământ, după atâtea treceri prin monarhie, republică, dictatură, după atâtea revoluţii şi frământări, după amestecul armatei în politică şi a luptelor între diferitele fracţiuni militare, s’a înfipt în sfârşit convingerea că aşa nu mai merge. In momentul când întreaga ţară tr* ’să cadă îh”pripastîe, când toţi, dar absolut toți şi-au dat seama că au partea lor de vină, deoarece se experimentaseră şi monarhia, şi dictatura şi democraţia, când nimeni nu mai putea afirma că sistemul lui va da roade, atunci toţi oamenii politici şi-au dat mâna, ca, de comun acord, să salveze patria. Cele petrecute în Grecia trebue să dea degândit oricui se ocupă de treburile publice. Noi cari privim lucrurile de la distanţă, ne Întrebăm: — Era oare nevoe ca Grecia să treacă prin atâtea greutăţi şi frământări, pentru ca să ajungă la soluţia de azi? Nu se putea merge la un guvern naţional în momentul când aceste mari greutăţi se desemnau abia pe orizont? N’ar fi fost oare Grecia mult mai folosită, dacă aceeaşi oameni politici cari formează guvernul de azi, plus cei câţiva cari au plătit cu viaţa luptele intestine de până acuma, s’ar fi înţeles cu câţiva ani mai înainte, spre a preveni cele ce s’au petrecut ? if' Gama Gânduri simple D. dr. Scripcă din Giurgiu, a finnt o frumoasă fi documentată conferinţă contra alcoolismului în acea urbe. Vorba rămâne intre noi: — Va fi fost vreun alcoolic in numerosul auditor ? Suntem f. 1. sceptici, ba ceva fi mai mult încă, avem neagra bănuială, că mulţi dintre cei cari au asistat, după conferință s'au repezit la berăria cea mai apropiată. Deci iată că muzica e cam zadarnică. Fiecare fi a zis: Cu o halbă nu alunec unde spune doctorul fi consumația n'a scăzut nici cu o sticluţă. Deci ne întoarcem oftând tot spre „cei în drept“ ridicând dintr'o sprinceană : — Ce mână de ajutor daţi d-v în această luptă ? Taxe ? Impozite, biruri ! De neraz, de sărăcie, se bea fi mai fi... Cei în drept închid un ochiu, iar cei interesaţi îi închid pe amândoi fi flagelul se întinde. Avem fi în Capitală din când în când câte o conferinţă antialcoolică, dar pe lângă sutele de debite cu lăntari, cum să audă opinia publi că cuvântul de alarmă ? Şi cum chestiunea e gravă şi urgentă, cum nimeni nu se mişcă (de la berării, bodegi, etc.) dăm aci soluţia radicală: ceaiuri dansante, pe cartiere, la orice oră, din zi fi din noapte! Şi după ceaiu (fără rom) o conferinţă antialcoolită ! E genial! Toate ceaiurile dansante vor dispare ! STAN BOLOVAN REGELE FERDINAND A FOST OPERAT *mmm—————' Starea suveranului este satisfăcătoare Populaţia Capitalei a fost surprinsă ori de ştirea că regele Ferdinand a fost operat. In cercurile informate se vorbea încă din cursul zilei de Duminică despre hotărîrea luată de medici de a supune pe suveran unei operaţii. La penultimul consult, care a auvut loc Sâmbătă, atât medicii străini, d-nii prof. Hartmann şi dr. Regaut cât şi cei doi chirurgi români, profesorii Juvara şi Gerota, şi cei doi medici de casă, doctorii Romalo şi Mamulea, au căzut de acord că o operaţie este necesară. In cursul zilei de Duminică ana din camerele palatului Cotrocenî a fost prefăcută în sală de operaţie. D-nîî prof. Juvara şi asistentul d-sale, d. dr. Christide, au făcut toate pregătirile aducând şi Instrumentele necesare pentru operaţie. Eri, Luni, la orele 10 dimineaţa s’a făcut operaţia de către profesorul Hartmann, asistat de profesorii Juvara şi Gerota, în prezenţa medicilor Palatului. Operaţia s’a făcut extrem de repede. Ea n’a durat decât puţine minute. Perjele a suportat foarte bine intervenţia. Imediat după operaţie s’a dat un buletin medical, provizor, nesemnat de medici, cu următorul conţinut: Din urma unui nou examen, medicii au găsit necesitatea sursei intervention!cfoirwrgisssie care a avut loc astăzi dimineaţă la orele 10 şi a fost făcută în cele mai bune condiţiuni de profesorul Hartmann. „Starea Maiestăţii Sale este satisfăcătoare"*. Peste două ore, medicii întruniţi au dat un nou buletin cu conţinctul următor: LUMEA INTERESÂNDU-SE LA PALAT DE STAREA REGELUI Budapesta, 8. (Rador). — Poliţia a stabilit că recursul în cel Iunie 1920 au sosit la Budapesta, trei agitatori comunişti, având ca scop să prepare terenul pentru restabilirea comunismului. Doi dintre aceştia anume Mauriciu Bosinger şi Margareta Gruea- Irat au părăsit Budapesta după câteva zile. Al treilea, Ştefan Cibor, a fost arestat acum de poliţia ungară. Cibor a mărturisit că după prăbuşirea comunismului în Ungaria s-a refugiat la Viena, unde a luat contact cu emigranţii ungari. De acolo a plecat in 1925 la Nantes, unde întreţinea un contact strâns cu contele Mihail Karolyi şi cu Ivan Kovács Jasth. De aci a plecat in Iugoslavia, unde a avut relaţiuni cu Bella Linden, iar la 15 octombrie 1926 s'a înapoiat în Ungaria. Poliţia a constatat că mai multa mandate de arestare sunt lansate împotriva Ini Tibor, acuzat de diferite delicte pent 'omise în timpul perioadei cor. ..-te. CINE E ARESt'ara CIBOR Budapesta, 6. (Rador). — Ziarele arată că agitatorul comunist Ştefan Cibor, arestat Sâmbătă, aparţine fracţiune! comuniste cu tendinţă anarchista, având sediul la Paris. Fracţiunea aceasta, care e condusă de Arthur Weiler şi Petre Remus, poartă numele de „Grupul de acţiune“ şi se deosebeşte de comunişti prin faptul că întrebuinţează acţiunea directă fără a ţine seama de nimic, pentru îndeplinirea scopurilor. Din acest grup a pornit ideia Insultei, a cărei victimă a fost contele Bethlen în trecuta sesiune a Ligii Naţiunilor. La percheziţia făcută la domiciliul lui Cibor, s-a găsit o scrisoare din partea lui Ivan Justhc,autorul agresiune! de la Liga Naţiunilor, adresată lui Cibor. Poliţia crede că Cibor a fost trimis in Ungaria pentru a comite un atentat împotriva contelui Bethlen și a provoca astfel turburări In timpul campaniei electorale. mna”’. Uneltiri comuniste ln Ungaria câteva arestări la Budapesta BULETIN MEDICAL In urma unui nou exlen, medicii suarescrişi au găsit nevoia unei operaţiuni chirurgicale. Această operaţiune a fost făcută astăzi la orele 10 a. m. de către profesorul Hartmann, în cele mai bune condiţiuni. Bucureşti, 6 Decembrie 1920. Seara la orele 8, medicii s’au întrunit din nou la patul suveranului şi au constatat că Regele a suportat foarte bine intervenţia. Chiar aseară regele a luat un ceaiu şi s’a arătat foarte bine dispus. Profesorul Hartmann va mai rămâne câteva zile in Capitală, pentru a supraveghea mersul procesului de vindecare. Peste 4 zile marele chirurg va avea de complectat intervenţia. Doctorul Regaut, care a însoţit pe profesorul Hartmann, este radiolog. D-sa va mai rămânea câtva timp în Capitală, pentru a continua tratamentul. Sunt toate speranţele ca abea acum, după intervenţia ce s’a făcut, tratamentul doctorului Regaut va de cele mai bune rezultate. Eri dimineaţă, când s’a aflat în oraş că regele se supune operaţiei, numeroşi cetăţeni s’au strâns în Hartmann, C. Regaut, P. Juvara, Gerota, Romalo, Mamulea fata palatului regal pentru a aştepta veşti, dovedind astfel cu câtă dragoste şi îngrijorare populaţia Capitalei înconjoară pe Suveran a cărui grabnică însănătoşire este aşteptată de toată lumea. Violente furtuni in italia ROMA, 6, (Rador). — In regiunea Ancona, o violentă furtună a făcut ravagii pe coastă. Numeroase bărci de pescari s’au scufundat. Calea ferată între Ancona și Falconaro a suferit stricăciuni serioase. Liga Naţiunilor şi pacea Propunerile d-lui Titulescu adoptate de comisiinea specială GENEVA, GBador . *— Comitetul Consiliului Ligiei Naţiunilor însărcinat să studieze unele probleme în legătură cu dezarmarea, a discutat două importante chestiuni: organizarea asistenţei financiar® în favoarea Stamînî victimă a unei agresiuni şî măsuri preventiva care trebuesc luate de Liga Naţiunilor pentru a împiedica războiul. La prima chestiune, Finlanda a făcut o propunere specială, care a fost primită cu simpatie de toţi delegaţii. D-l Titulescu a cerut însă ca această propunere să fie generalizată şi socotită ca unul din elementele planului de asistenţă financiară cu caracter general, în conformitate cu dispoziţiunile pactului. O discuţiune foarte interesantă a avut loc asupra chestiunii de a se şti dacă pactul Linei Naţiunilor permite o asistentă financiară de tema aceleia cerută de d. Titulescu. In cele din urmă, Comitetul Consiliului a admis în unanimitate rezoluţia d-luî Titulscu prin care sa cere Comitetului financiar elaborarea unui plan de asistenţă financiară mutuală, cu caracter general, în virtutea acestui plan, Statul atacat va avea putinţa să plaseze cu uşurinţă împrumutul, în vederea acţiunii sal® de apărare. A doua chestiune discutată te referea la articolul II din Pact. Avându-se în vedere greutăţile pa care Liga Naţiunilor le va întâmpina pentru a restabili pacea după ce un conflict s’a declarat, Comitetul Consiliului a decis că cea mai importantă sarcină a Ligei este acţiunea preventivă. In acest sens, pot fi stabilite pe bazai articolului II, care în redactarea actuală este vag şi laconic, o întreagă serie de măsuri. Pentru elaborarea acestor măsuri, cara au de scop o adevărată mobilizare în interesul păcii s’a numit un comitet restrâns, alcătuit din Lord Cecil, de Brouckere și Titulescu. Isprava unui... alienat El trage mai multe focuri de revolver asupra cumnatului şi vărului său Tibărul Gheorghe Ionescu, un etate de 26 ani, funcţionar la c. f. r. domiciliat în b-dul Dinicu Golescu No. 5, se afla aseară la masă la un cumnat al său anume Nicolae Gănescu, care tocmai Îşi serba onomastica. Tot aci mai venise în vizită şi un văr al lui Ionescu, anume Sandu Hehim, tinichigiu, în vârstă de 27 ani. CUM S'A SĂVÂRŞIT ATENTATUL In timpul mesei Gheorghe Ionescu — care fusese cuprins subitde un acces de alienare mintală — nefiind observat de nimeni, a scos din buzunar un revolver „Browning”, calibrul 6,35 și a tras asupra cumnatului său, două focuri de armă. Primul nu și-a nimerit ținta iar cel de al doilea i-a găurit doar buzunarul hainei. El mai tras apoi un al treilea foc asupra vărului său Sandu Hehim, pe care l-a rănit în partea stângă a gâtului. DEZARMAREA ATENTATORULUI Cu multă greutate, ceilalţi Invitaţi sărind asupra lui Gh. Ionescu —care era extrem de furios, — au reuşit să-l dezarmeze şi să-l scoată afară din casă, fiind apoi condus la circumscripţia VII poliţienească. De acolo a fost înaintat prefecturii poliţiei Capitalei unde — lucru ciudat — şi-a revenit în fire. Anchetat fiind de către comisarul Vasilescu, agresorul a declarat că nu-şi aminteşte nimic despre isprava săvârşită de el cu puţin înainte. Sanda Achim, care după cum am arătat mai sus, a fost rănit la gât, a fost dus şi internat la spitalul Filantropia. CE TREBUE SĂ STABILEASCĂ ancheta Rămâne acum ca ancheta să poată stabili cu preciziune dacă Gh. Ionescu a fost într’adevăr cuprins de un acces de alienare mintală in momentul câne a atentat la viaţa cumnatului său şi vărului său, sau, din cine ştie ce motive, a voit să se răzbune asupra acestora, făcând apoi pe nebunul, crezând că astfel va putea să se sustragă pedepsei ce-l așteaptă. * împrumutul de consolidare italian ItOMA 6 (Rador). — Arhiepiscopia 4 din Udine fi Terni, precum şi alţi prelaţi au adresat mesagii călduroase clerului şi credincioşilor, invitămdu-i să subscrie la împrumutul de consolidare, cunoscut sub numele di „Littorio“. Mesagiile conducătorilor bisericii relevă că succesul împrumutului va spori productivitatea naţională şi va revaloriza lira. Messagiile îndeamnă elenii să susţină acţiunea guvernului, menită să asigure viaţa viguroasă a naţiunii, adaugă că este vorba de o operă solemnă, ca şi datoria sa socială, şi decisivă într'o mare bătălie. Numeroase bănci, cercuri şi asociațiuni catolice au subscris câteva milioare de lire, invitând să subscrie şi pe el derenţii lor. 1 v— Ceri 20.000 de lei chirie pe casă și nu are nici apă.H — Ba are apă, dar numai când plouă...