Dimineaţa, decembrie 1926 (Anul 22, nr. 7189-7215)

1926-12-08 / nr. 7196

r­ î ‘ISUPAGINI 'Prețul Abonamentelen Lei 850—pe timp de un e*» n — n R R ® n 230 - » » w ® w in străi­ătate dubla va'.' ’ # *&g.- j ' 5 ia r m âasrTOFlIKTIBS tWllll ......................■"■" N­LJW MERCURI 8 EKGEMBRIE 1923 fondată în ISO* COfcST. MILLS 3 LEI­ 1 BIROURILE: București, Str. Sărindar No. 7­ 9-11­­­3 L 3111 TELEFOANELE­­ NOASTRE 1Centrale 6/67, 24/73, 46/79. c­ula de la biserica Sf Nicolae Şelari Principele Nicolae a asistat­eri dimineaţă la slujba religioasă ofi­ciată la biserica Sf. Nicolae Şelari cu ocazia hramului bisericii. La slujbă au mai asistat şi d-nii ministru Gobliş, general Nicolea­­­­nu, prefectul poliţiei Capitalei, comandor Dragalba, Anibal Teodo­­rescu, primarul municipiului, etc. Serviciul religios a fost oficiat de arhimandritul Simedrea sisas 1 I Citiţi în pag. 12 începutul senzaţionalului roman I ” Jidovul Rătăcitor” I care va apare în fascicole zilnice, Cereţi mâine ! Miercuri fascicola No. 2­­ la toate chioşcurile, librăriile şi vânzătorii de ziare lept guvern grecesc Compozîţia noului guvern gre­şesc e foarte Interesantă. Fac parte din acest guvern miniştri de toata nuanţele, de la extrema i dreaptă, la extrema stângă bur­gheză. Şi să nu se uite că, în Grecia, diferenţierea între partide se face pe unele chestiuni principiale de Cea mai mare importanţă. Unele partide sunt pentru republică, al­tele vor reintronarea monarhiei. Sunt deci mari deosebiri de ve­deri chiar în ce priveşte forma de tgivernământ. Mai mult încă. Se ştie că che­stiunile personale sunt acelea cari înveninează mai mult relaţiile în­tre oamenii politici. Or, şi din a­­cest punct de vedere situaţia din Grecia este din cele mai pregnan­te. „Chestiunile personale“ de a­­colo au ca bază evenimentele tra­gice, cum a fost executarea mini­ştrilor monarhişti. Intre conducă­torii politicii greceşti, de azi, sunt unii, cari au ordonat, sau au îngă­duit cel puţin, execuţiile amicilor intimi şi şefilor politici ai altor partide. Totuşi, peste aceste prăpăstii, partidele politice şi-au dat mâna şi au format un guvern naţional. De ce ? Sunt oare bărbaţii politici greci supra-oameni ? Evident ca nu. Sunt şi ei oameni politici cu slăbiciunile şi defectele semenilor lor din alte tari, ba, se poate spu­ne, cu slăbiciuni şi defecte mai mari încă decât aiurea. Atunci ? Explicaţia nu-i alta de­cât că, după excesele luptelor po­litice din ultimii ani, după nenumă­ratele schimbări de formă de gu­vernământ, după atâtea treceri prin monarhie, republică, dictatu­ră, după atâtea revoluţii şi frămân­tări, după amestecul armatei în politică şi a luptelor între diferite­le fracţiuni militare, s’a înfipt în sfârşit convingerea că aşa nu mai merge. In momentul când întreaga ţară tr* ’să cadă îh”pripastîe, când toţi, dar absolut toți şi-au dat seama că au partea lor de vină, deoarece se experimentaseră şi monarhia, şi dictatura şi democraţia, când ni­meni nu mai putea afirma că sis­temul lui va da roade, atunci toţi oamenii politici şi-au dat mâna, ca, de comun acord, să salveze patria. Cele petrecute în Grecia trebue să dea de­­gândit oricui se ocupă de treburile publice. Noi cari pri­vim lucrurile de la distanţă, ne În­trebăm: — Era oare nevoe ca Grecia să treacă prin atâtea greutăţi şi fră­mântări, pentru ca să ajungă la so­luţia de azi? Nu se putea merge la un guvern naţional în momentul când aceste mari greutăţi se de­semnau abia pe orizont? N’ar fi fost oare Grecia mult mai folosită, dacă aceeaşi oameni politici cari formează guvernul de azi, plus cei câţiva cari au plătit cu viaţa lup­tele intestine de până acuma, s’ar fi înţeles cu câţiva ani mai înainte, spre a preveni cele ce s’au pe­trecut ? i­­f' Gama Gânduri simple D. dr. Scripcă din Giurgiu, a fi­nnt o frumoasă fi documentată con­ferinţă contra alcoolismului în acea urbe. Vorba rămâne intre noi: — Va fi fost vre­un alcoolic in numerosul auditor ? Suntem f. 1. sceptici, ba ceva fi mai mult încă, avem neagra bă­nuială, că mulţi dintre cei cari au asistat, după conferință s'au repezit la berăria cea mai apropiată. Deci iată că muzica e cam zadarnică. Fiecare fi a zis: Cu o halbă nu alunec unde spune doctorul fi con­sumația n'a scăzut nici cu o sti­cluţă. Deci ne întoarcem oftând tot spre „cei în drept“ ridicând dintr'o sprin­ceană : — Ce mână de ajutor daţi d-v în această luptă ? Taxe ? Impozite, biruri ! De ne­raz, de sărăcie, se bea fi mai fi... Cei în drept închid un ochiu, iar cei interesaţi îi închid pe amândoi fi flagelul se întinde. Avem fi în Capitală din când în când câte o conferinţă antialcoolică, dar pe lângă sutele de­ debite cu l­ăntari, cum să audă opinia publi­­ că cuvântul de alarmă ? Şi cum chestiunea e gravă şi ur­gentă, cum­ nimeni nu se mişcă (de la berării, bodegi, etc.) dăm aci so­luţia radicală: ceaiuri dansante, pe cartiere, la orice oră, din zi fi din noapte! Şi după ceaiu (fără rom) o conferinţă antialcoolită ! E genial! Toate ceaiurile dansan­te vor dispare ! STAN BOLOVAN REGELE FERDINAND A FOST OPERAT *mmm—————' Starea suveranului este satisfăcătoare Populaţia Capitalei a fost sur­prinsă ori de ştirea că regele Fer­dinand a fost operat. In cercurile informate se vorbea încă din cursul zilei de Duminică despre hotărî­­rea luată de medici de a supune pe suveran unei operaţii. La penultimul consult, care a au­vut loc Sâmbătă, atât medicii stră­ini, d-nii prof. Hartmann şi dr. Re­­gaut cât şi cei doi chirurgi ro­mâni, profesorii Juvara şi Gerota, şi cei doi medici de casă, doctorii Romalo şi Mamulea, au căzut de acord că o operaţie este necesară. In cursul zilei de Duminică ana din camerele palatului Cotrocenî a fost prefăcută în sală de operaţie. D-nîî prof. Juvara şi asistentul d-sale, d. dr. Christide, au făcut toate pregătirile aducând şi In­strumentele necesare pentru ope­raţie. Eri, Luni, la orele 10 di­mineaţa s’a făcut opera­ţia de către profesorul Hartmann, asistat de pro­fesorii Juvara şi Gerota, în prezenţa medicilor Pa­latului. Operaţia s’a făcut ex­trem de repede. Ea n’a durat decât puţine minu­te. Perjele a­ suportat foar­te bine intervenţia. Imediat după operaţie s’a dat un buletin medical, provizor, nesem­nat de medici, cu următorul con­ţinut: Din urma unui nou exa­men, medicii au găsit ne­cesitatea sursei interven­tion!­cfoirwrgisssie care a avut loc astăzi dimineaţă la orele 10 şi a fost făcu­tă în cele mai bune con­­diţiuni de profesorul Hart­mann. „Starea Maiestăţii Sale este satisfăcătoare"*. Peste două ore, medicii întruniţi au dat un nou buletin cu con­­ţinctul următor: LUMEA INTERESÂNDU-SE LA PALAT DE STAREA REGELUI Budapesta, 8. (Rador). — Poliţia a stabilit că re­cursul în cel Iunie 1920 au sosit la Budapesta, trei a­­gitatori comunişti, având ca scop să prepare terenul pentru restabili­rea comunismului. Doi dintre aceştia anume Mauri­­ciu Bosinger şi Margareta Gruea- Irat au părăsit Budapesta după câ­teva zile. Al treilea, Ştefan Cibor, a fost arestat acum de poliţia un­gară. Cibor a mărturisit că după prăbuşirea comunismului în Unga­ria s-a refugiat la Viena, unde a luat contact cu emigranţii ungari. De acolo a plecat in 1925 la Nan­tes, unde întreţinea un contact strâns cu contele Mihail Karolyi şi cu Ivan Kovács Jasth. De aci a plecat in Iugoslavia, unde a avut relaţiuni cu Bella Linden, iar la 15 octombrie 1926 s'a înapoiat în Un­garia. Poliţia a constatat că mai multa mandate de arestare sunt lansate împotriva Ini Tibor, acuzat de di­ferite delicte pen­t 'omise în tim­pul perioadei cor. ..-te. CINE E ARESt'ara CIBOR Budapesta, 6. (Rador). — Ziarele arată că agitatorul comunist Şte­fan Cibor, arestat Sâmbătă, apar­ţine fracţiune! comuniste cu ten­dinţă anarchista, având sediul la Paris. Fracţiunea aceasta, care e condusă de Arthur Weiler şi Petre Remus, poartă numele de „Grupul de acţiune“ şi se deosebeşte de co­munişti prin faptul că întrebuin­ţează acţiunea directă fără a ţine seama de nimic, pentru îndeplini­rea scopurilor. Din acest grup a pornit ideia Insultei, a cărei victi­mă a fost contele Bethlen în tre­cuta sesiune a Ligii Naţiunilor. La percheziţia făcută la domiciliul lui Cibor, s-a găsit o scrisoare din par­tea lui Ivan Justhc,autorul agresiu­ne! de la Liga Naţiunilor, adresată lui Cibor. Poliţia crede că Cibor a fost tri­mis in Ungaria pentru a comite un atentat împotriva contelui Bethlen și a provoca astfel turburări In timpul campaniei electorale. mna”’. Uneltiri comuniste ln Ungaria câteva arestări la Budapesta BULETIN MEDICAL In urma unui nou ex­len, medicii suarescrişi au găsit nevoia unei operaţiuni chirurgicale. Această operaţiune a fost făcută astăzi la orele 10 a. m. de către profesorul Hartmann, în cele mai bune condiţiuni. Bucureşti, 6 Decembrie 1920. Seara la orele 8, medicii s’au în­trunit din nou la patul suveranului şi au constatat că Regele a supor­tat foarte bine intervenţia. Chiar aseară regele a luat un ceaiu şi s’a arătat foarte bine dispus. Profesorul Hartmann va mai rămâne câteva zile in Capitală, pentru a supra­veghea mersul procesului de vindecare. Peste 4 zile marele chirurg va avea de complectat intervenţia. Doctorul Regaut, care a însoţit pe profesorul Hartmann, este ra­diolog. D-sa va mai rămânea cât­va timp în Capitală, pentru a con­tinua tratamentul. Sunt toate spe­ranţele ca abea acum, după inter­venţia ce s’a făcut, tratamentul doctorului Regaut va de cele mai bune rezultate. Eri dimineaţă, când s’a aflat în oraş că regele se supune operaţiei, numeroşi cetăţeni s’au strâns în Hartmann, C. Reg­aut­, P. Juvara, Gerota, Ro­malo, Mamulea fata palatului regal pentru a aştep­ta veşti, dovedind astfel cu câtă dragoste şi îngrijorare populaţia Capitalei înconjoară pe Suveran a cărui grabnică însănătoşire este aş­teptată de toată lumea. Violente furtuni in italia ROMA, 6, (Rador). — In regiunea Ancona, o violentă furtună a făcut ravagii pe coastă. Numeroase bărci de pescari s’au scufundat. Calea fe­rată între Ancona și Falconaro a su­ferit stricăciuni serioase. Liga Naţiunilor şi pacea Propunerile d-lui Titulescu adop­tate de comisi­inea specială GENEVA, G­­Bador . *— Comite­­tul Consiliului Ligiei Naţiunilor însărcinat să studieze unele pro­bleme în legătură cu dezarmarea, a discutat două importante ches­tiuni: organizarea asistenţei fi­nanciar® în favoarea Stam­înî vic­timă a unei agresiuni şî măsuri preventiva care trebuesc luate de Liga Naţiunilor pentru a împie­dica războiul. La prima chestiu­ne, Finlanda a făcut o propunere specială, care a fost primită cu simpatie de toţi delegaţii. D-l Titulescu a cerut însă ca a­­ceastă propunere să fie generali­zată şi socotită ca unul din ele­men­tele planului de asistenţă fi­nanciară cu caracter general, în conformitate cu dispoziţiunile pactului. O discuţiune foarte inte­resantă a avut loc asupra ches­tiunii de a se şti dacă pactul Li­nei Naţiunilor permite o asisten­tă financiară de tem­a aceleia ceru­tă de d. Titulescu. In cele din ur­mă, Comitetul Consiliului a ad­mis în unanimitate rezoluţia d-luî Titulscu prin care sa cere Comite­­tului financiar elaborarea unui plan de asistenţă financiară mu­tuală, cu caracter general, în vir­tutea acestui plan, Statul atacat va avea putinţa să plaseze cu uşu­rinţă împrumutul, în vederea ac­­ţiunii sal® de apărare. A doua chestiune discutată te referea la articolul II din Pact. Avându-se în vedere greutăţile pa care Liga Naţiunilor le va întâm­pina pentru a restabili pacea du­­pă ce un conflict s’a declarat, Co­mitetul Consiliului a decis că cea mai importantă sarcină a Ligei este acţiunea preventivă. In a­­cest sens, pot fi stabilite pe bazai articolului II, care în redactarea actuală este vag şi laconic, o în­treagă serie de măsuri. Pentru elaborarea acestor măsuri, cara au de scop o adevărată mobiliza­­re în interesul păcii s’a numit un comitet restrâns, alcătuit din Lord Cecil, de Brouckere și Titu­lescu. Isprava unui... alienat El trage mai multe foc­uri de revolver asupra cumnatului ş­i vărului său Tib­ărul Gheorghe Ionescu, un etate de 26 ani, funcţionar la c. f. r. domi­ciliat în b-dul Dinicu Golescu No. 5, se afla aseară la masă la un cum­nat al său anume Nicolae Gănescu, care tocmai Îşi serba onomastica. Tot aci mai venise în vizită şi un văr al lui Ionescu, anume Sandu Hehim, tinichigiu, în vârstă de 27 ani. CUM S'A SĂVÂRŞIT ATENTA­­TUL In timpul mesei Gheorghe Ionescu — care fusese cuprins subit­­de un ac­ces de alienare mintală — nefiind observat de nimeni, a scos din bu­zunar un revolver „Browning”, cali­brul 6,35 și a tras asupra cumnatului său, două focuri de armă. Primul nu și-a nimerit ținta iar cel de al doilea i-a găurit doar buzunarul hainei. El mai tras apoi un al treilea foc asupra vărului său Sandu Hehim, pe care l-a rănit în partea stângă a gâ­tului. DEZARMAREA ATENTATORU­LUI Cu multă greutate, ceilalţi Invitaţi sărind asupra lui Gh. Ionescu —care era extrem de furios, — au reuşit să-l dezarmeze şi să-l scoată afară din casă, fiind apoi condus la cir­cumscripţia VII poliţienească. De acolo a fost înaintat prefecturii poliţiei Capitalei unde — lucru ciudat — şi-a revenit în fire. Anchetat fiind de către comisarul Vasilescu, agre­sorul a declarat că nu-şi aminteşte nimic despre isprava săvârşită de el cu puţin înainte. Sanda Achim, care după cum am arătat mai sus, a fost rănit la gât, a fost dus şi internat la spitalul Fi­lantropia. CE TREBUE SĂ STABILEASCĂ ancheta Rămâne acum ca ancheta să poată stabili cu preciziune dacă Gh. Ionescu a fost într’adevăr cuprins de un acces de alienare mintală in momentul câne a atentat la viaţa cumnatului său şi vărului său, sau, din cine ştie ce mo­tive, a voit să se răzbune asupra a­­cestora, făcând apoi pe nebunul, cre­zând că astfel va putea să se sus­tragă pedepsei ce-l așteaptă. * împrumutul de consolidare italian ItOMA 6 (Rador). — Arhiepiscopia 4 din Udine fi Terni, precum şi alţi prelaţi au adresat mesagii călduroa­se clerului şi credincioşilor, invităm­­du-i să­ subscrie la împrumutul de consolidare, cunoscut sub numele di „Littorio“. Mesagiile conducătorilor bisericii relevă că succesul îm­pru­­mutului va spori productivitatea naţională şi va revaloriza lira. Mes­sagiile îndeamnă elenii să susţină acţiunea guvernului, menită să a­­sigure viaţa viguroasă a naţiunii,­­ adaugă că este vorba de o operă so­lemnă, ca şi datoria sa socială, şi decisivă într'o mare bătălie. Nu­meroase bănci, cercuri şi asociațiuni catolice au subscris câteva milioare de lire, invitând să subscrie şi pe el derenţii lor. 1 v— Ceri 20.000 de lei chirie pe casă și nu are nici apă.H — Ba are apă, dar numai când plouă...

Next