Dimineaţa, ianuarie 1927 (Anul 23, nr. 7216-7245)
1927-01-15 / nr. 7229
11 CERCETAREA Cum mă, — N’o cunoşti n ci tu, nici tu nimeni te pomeneşti c’o îi legea chiriilor. Nici până azi sau ce era oaşte adevărat, lege a chiriilor. Ziarele apoi aşa cum ne cunoaşte IO FACIN'! Prețui Afesrszmentglgr. La 1750—pe timp de un an n » » 33 n 39 0 6 turn 3 0— 200 în străinătate dub uBtmRMK fondată m 1S04 de CCKS7 NULLE 3 IEI [| BIROURILE: București, Str. Sărindar Mo. 7 9-11 J| 3 li £I|[ Anu'XXBT • No. 7229 ■ ■■■■»n—.ii.——■■in—I I I ii. JiisaBB SAMBATA 15 IANUARIE 1927 ÎfcLtf-JAfktU: i Centrala 6/67, 24 73, 4ft,n NQAVTR& I Direcția 57 72. Ad-tîa 7'69. Provincia 10 Mi LIBERTATEA PRESE! E PAVĂZA OREMEI Froectuie in studiul Consiliului legislativ lipsurile inerente unui anumit stadiu de evolutions a presei, ne este permis să desfiinţăm un drept cetăţenesc, pe care se razimă alcătuirea civilizată a unei societăţi mai mult chiar decât pe forţa baionetelor. Libertatea presei este libertatea de cugetare, este dreptul insus de a gândi, fără care nu poate exista — in conditiunile de viaţă ale secolului nostru — o societate normal organizată, încătuşarea gândului, tăiarea mijloacelor de comunicare a lui în toate păturile unei societăţi, înseamnă deschiderea porţilor revoluţiei. Orice restrângere a dreptului e o provocare în organizarea şi isbucnirea furiei. Libertatea desăvârşită a presei, astfel cum o proclamă Constituţia, e un act de înaltă prevedere socială, de care, mai ales cei ce guvernează în spirit conservator, nu trebue să se atingă. Opinia publică românească s’a arătat, în general, blândă, tolerantă și larg înțelegătoare. Cred, oare, conducătorii de astăzi aî statului, că presa liberă ce-am avut-o, n’a contribuit cu nimic la acest bun Sunt exact zece zile, de când anteproectul legii presei se află, spre studiu, la Consiliul legislativ. D. Cudalbu, care a spus delegatiunii ziariştilor înainte de Crăciun, că opera d-lui V. V. Pella nu este nici măcar un anteproect , că va ţine seamă de toate observaţiile ziariştilor, pe cari ii roagă să-i înmâneze un memoriu şi chiar un anteproect, că aşteaptă până la sfârşitul lunii ianuarie lucrarea critică şi constructivă a organizaţiilor de presă şi că, numai d iupă aceasta, va întocmi proectul de lege,—a trimis, încă de acum zece zile, „anteproectu!“ din Pella la Consiliul legislativ. Va să zică, acest anteproect a devenit peste noapte proect în toată regula, însuşit de către d. ministru a! justiţiei cu toate declarațiunile formale şi solemne făcute dekgafiauil ziariştilor. # Fără a mai insista asupra atitudinii d-lui Cudalbii, care se califică de la sine, privirile presei se îndreaptă acum către Consiliul legislativ. Ştim că, prin chiar raţiunea lui de a fi şi prin legea lui de organizare, Consiliul legislativ nu poate rezultat ? Dreptul şi posibilitatea opune veto. El are a-şi da numai avizul asupra proectului în total sau asupra unora din textele proectului. Totuş acest aviz, de care guvernul și parlamentul nu sunt obligate a ţine seamă, este foarte important pentru noi. Anticonstituționalitatea proectului sau a unora din textele lui — și, slavă Domnului, sunt atâtea 5 — declarată de Consiliul legislativ, I poate pecetlui Şi cum problema libertăţii presei nu este numai de resortul puterii legiuitoare, care, la noi, in ultimă instanţă, se reduce la puterea executivă, legea presei va aea onoarea să fie discutată, în lung şi în lat, în faţa celei mai înalte instanţe judecătoreşti. Tocmai de aceea, avizul Consiliului legislativ capătă o mare importanţă: în compunerea acestui consiliu sunt mulţi foşti magistraţi, unii cari au avut, până ora, înalte situaţiuni în magistratură şi cari au, prin urmare, spiritul degajat de orice oportunism politic în alcătuirea ca şi în apl carea legilor. Noi Tehraramă particulară LEMBERG, 13. — La 26 Ianuarie va aşteptăm cu încredere avizul ce-i începe un proces uriaş, unic inteiul va da acest consiliu, i,ul în «notele Juridice. Au fost daţi diin judecată 21.000 de funcţionari Când se legiferează într’o ma- “iîLw£,î##p8f“î!v?l „*s± .1« _„»„„ix „„ 'acoperi pierderile suferite de această 'er‘ere suportant ca liberia- CCOperskîvă. Numai transmiterea citea presei, chiar dacă n’ara avea o Constituţie atât de categorică, cum e a noastră, încă trebue să ne gândim, dacă nu cumva, pentru interese trecătoare — oricât de îmitaţiile; pentru acest proces a dura 1lani de zile. La răndul lor funcţionarii au dat insudeeată administraţia cooperativei pe care o fac responsabilă de pierderile suferite, de a-şî spune, nestingherit, părerea, l-a făcut pe cetăţeanul român să se mulţumească cu denunţarea abuzului. Dacă el n’ar mai avea acest drept? Este posibil să credem că nemulţumirile pot fi, la infinit, comprimate şi că sufletele nu vor deborda odată ? Istoria ne dă atâtea pilde, de cari unii nu vor să ţină seamă, încătuşarea presei poate să dea rezultate satisfăcătoare unui guvern trecător. Ea este, însă, o primejdie pentru interesele mari şi permanente ale societăţi Em. Sacos. Un proces monstru la Lemberg 21.000 COOPERATIST! DAŢI JUDECĂŢII Naufragiul vaporii „Vasile Lupii MNoui amănunte GALATI, 13. — Naufragiaţii vaporul „Vasile Lupii“ al N. F. R.. portante ar fi eie - sau pentru . Ca[f făcea cursa Ga,a‘J*Is«a»li sta- * * pasagera §î marinar! au fost a-j Nenorocirea s a produs îa ralia duşi la Galaţi cu remorcherul „Cu- ^ 92—93, de lângă îsaccea. ^Dună* relatiumile oficiale nW Administrația navigafliinU fluvîaw virHimidin Ga5aiî- mn#«Intatâ imediat de Corespondenta si scrisorile de ,,enoro?irea, ^mp,fata’ a trîm.is valoare au putut fi salvate, gratie remorcherul „Cuza-Voda , care n a prezentei de spirit a d-luî căpitan, P*1*11* decât 40—50 persoane din cele ce se aflau pe vapor. Cristache Dumitriu. Mărfurile aflate pe vas au fost* Se afirmă că șeful mecanic de avariate. Pagubele se ridică la Pe vaporul „Vasile Lupu“ a făcut câteva zeci de milioane, cunoscut de multă vreme celor in După cât se afirmă nenorocirea drept că mașinile vaporului sunt s'au produs din cauză că maşinile defecte si ca ar trebui să se ia vaporului erau defecte. Şeful de măsuri pentru înlocuirea lor sau canic a vasului ar fi cerut de mult scoaterea din uz a vasului, măsuri pentru înlocuirea mașinilor sau scoaterea din tu a vaporului. Mărfurile aflate pe vas au fost avariate. Corespondenta și scrisorile de valoare au putut îi salvate d-lui * BRĂILA. 13. — Am relatat im- g rafie prezentei de spirit a prejurările în cari a naufragiat va căpitan Cristache Dumitriu. ieşim Zugun la Berlin Uneltirile comuniste in America UN DENUNŢ AL D-LUI KELLOG WASHINGTON, 13. (Rador). — Secretarul de Stat Kellog a denunţat Comisiunii parlamentare a afacerilor străine uneltirile Internationale comuniste, care utilizează ca bază de acţiune Mexicul si America Centrală, te Tulburări studenţeşti la Academia comercială Eri, 13 ianuarie, la cursurile de contabilitate de la Academia comercială, înainte de a intra de profesor Alesianu In sala de curs, un grup de studenţi creştini a tăbărât asupra colegilor lor evrei, lovindu-i cu bâtele până i-au lăsat în nesimţire, apoi tot în pumni şi lovituri de bâtă i-au aruncat jos de pe scări, iar pe studente le-a ameninţat cu moartea, dacă vor mai veni la cursuri. Ele au fost apoi date afară din sala de curs. Adresându-se rectoratului, studenţii bătuţi au dat câte o declaraţie, arătând cele ce au de suferit din cauza agresiunilor unora dintre studenţi Câţiva din studenţi n’au putut da această, declaraţie, fiind transportaţi »casa din cauza leziunilor căpătate. . “ înduri simple Pensionarii statului Statul face uneori nişte păcate pe cari le plătescCine credeţii? Noi, voi, ei şi etc. Staţi şi ascultaţi. După lege, orice salariat al statului după 30 ani trece la odihnă, har cum pensia e trei re lace tomul care la 55 ani « In putere şi are familie grea? — Se roagă sa mai fie lăsat să muncească. — Nix! — Are omul să zicem ajuns la un grad superior,—opt mii lei pe lună. Pensia este 15011 lei! Acelaş om, are o solidă experienţă, e util abiacam. — Nix! Așa scrie in lege. Să treci la odihnă, să suferi de foame, sau să le apuci de gheşeftari după 30 ani de muncă onorabilă la stat E o problemă pe care statul ar trebui s'o aranjeze punând ochelarii dreptăţii. f Trecerea le pensie să se facă dacă omul e suferind, vicios, sau_. — Aci e bubuliţa! Dacă un şef nu te are la inimă te pensionează „la timpI** adică te lasă în mizerie cu legea drept sabie de foc. Ori pe aceste timpuri când e în tot refacerea, energiile şi experienţele sunt pretutindeni atât de necesare încât „şefii“ ar trebui niţehiş supraveghiaţi, oamenii bătrâni ocrotiţi şi ţara .»« merge mai bine. Sunt mii de pensionari ceri nu vor să treacă■ la vatra rece şi pustie, să-l lăsăm la muncă pentru binele lor şi cinstea ţârei, căci a-i lăsa in voia smiier « o faptă f. f hădă!.„ STAN BOLOVAN Uriașul incendiu din Fraga FRAGA. — Supă enni s’a anunțat. In seara de ie Ianuarie a izbucnit an mare incendiu in atelierele de tfimplărie din vechea citadelă, situată pe denial Visehrad. Din cauza violentei furtuni ee Mm Inia, focul a mai In curând mare extensiune. O parte din vechea citadelă, care nu mai serveşte acum scopurilor militare, ei adăposteşte anele din serviciile direcţiei poştelor, a fost distrusă. Douăzeci şi cinci de automobile poştale au ars complect. Pe la orele li noaptea au avut loc numeroase explortari, datorite marilor depozite de benzină destinate automobilelor poștale. Acoperișul citadelei s-a prăbușit ca un zgomot asurzitor. Caracteristica bisericei de pe Visehrad a fost și ea grav avariată. La localizarea incendiului au lucrat 1 trupă. ) Cu ce se hrăneşte populaţia săracă Peştele alterat din baie, adunat de nevoiaşi Nu odată în numeroasele anchete In cartierele nevoiaşe, am avut prilejul să constat că populaţia săracă nu cunoaşte sub raportul alimentaţiei, decât pintenul imperios al stomacului, în faţa foamei, a nopuilinței de a-și asigura o hrană mai sănătoasă nu există alegere. Ceeaca e ieftin, câteodată gratuit, tot ce poate astâmpăra „ghiorăituriîe mațelor;*, dela bojocii cumpărați „cu metrul" la abator, până la găinile pierite de molimă și lepădate in stradă, constitue bufetul nenorocitului de la periferie. Când acum vreo trei ani am dat în gropile Cuţarida, peste o bătrână, care trăia exclusiv din surprizele gunoiului, din binefacerile lăzilor din curtea restaurantelor, am avut o clipă de greaţă şi oroare Cineva, un gurmand, desigur, nu un sociolog a spus că civilizaţia unei colectivităţi se poate măsura şi cu modul de alimentaţie. „Spunându-mi ce mănânci şi-ţi voi spune cine eşti“ 5 în ce categorie trebuia pusă bătrâna, care de 20 ani — mi-a declarat-o —, ducea o viaţă degradantă şi animalică, care n’a ştiut vreodată gustul unui aliment proaspăt, scormonind laolaltă cu câinii și porcii, toate murdăriile locurilor virane, toate putreziciunile canaturilor? Mi s’a părut un caz izolat, un exemplar de mizerie rară. Mi am dat însă seama mai târziu, că bătrâna nu era decât o tristă reprezentantă a unei clase, pentru care nu există higienă, nu există repulsiune, când stomacul îşî reclamă tributul. Am întâlnit la Abator, familii întregi, asociaţii, cari se îndeletniceau cu pescuitul mortăciunilor şi lepădăturilor, din canalul ce leagă Dâmbovîţa cu Abatorul. Am văzut aci oameni cari se certau şi se meserau pentr'o „bucată mai bună“. u un plămân de vită, sau un ghem de maţe dintr’un mediu desgustător, într’o infecţie groaznică.Credeţi că s’a găsit cineva care să oprească această industrie abjectă ? PEŞTELE PUTRED DIN HALE Iată un spectacol văzut ori, nu !n gropile Cuţarida, nu la Abator, ci ta plin centru. Ia hale. In mijlocul pieţii, o grămadă îmensă de peşte. Vreo cinci-şase femei şi doi bărbaţi, scormoneau de zor cu mâinile, sub privirea indulgentă a autorităţii comunale. La început spectacolul m’a nedumerit. Cineva interveni: — E peşte putred. Bine, asta ştiu . Și nu de aci încă din str. Carol.. Dar femeile ce caută acolo? — Păi, iau peşte să gătească. Aleg şi ele care li se pare mai bun... Am rămas încremenit. Am dat să mă apropii. Imposibil. Dincolo de cinci metri, era cu neputință să„ înaintezi, fără mască. O duhoare insuportabilă, pestilenţială, densă „s’o tai cu cuţitul“. De trei ori am luat ofensiva şi tot de-atâtea ori am bătut în retragere. Era o barieră tot atât de dârză ca un gard de sârmă ghimpată şi electrificată. Colegul meu ca să poată prinde scena, cu aparatul fotografic, a fost nevoit să-gi uif&§0£jrd faţa şi fia&Qrt cu fularul. Femeilor — chivuie, care n’ati avut parte erl dimineaţă de muşte-Urii,. — nicî că le păsa. Cu picioare!« înfundate până la glezne, tn mormanul strălucitor (dar putred), cotrobăiau, străine de mediu isau prea deprinse ca să le mai impresioneze) cu dezinvoltura unor culegătoare de surcele Mâinile înfipte până la coate, în materia vâscoasă şi rece, întorceau straturi întregi de peşte presat, desfăceau altele, exemplar cu exemplar, piesă cu piesă, ca şi cum le-ar fi numărat Basmaua şi coşuieţul primeau din când în când câte „un hoit" mai arătos, câte o plătiră mai chipeşă. O femee alunecă şi se întinse cât era de lungă pe mormanul lipicios. S’a râs Femeia a’a ridicat şi-a scos broboada de pe cap, şi-a ştera faţa şi mâinile, apoi şi-a văzut da treabă. Mormanul însă era atât de altarat încât după ce femeia aa ridicat, i-a păstrat tiparul ca un mal de argilă. In jur gură-cască, sergentul un funcţionat din piaţă un soldat rari se amuzai. — Bine dîor de ce lăsaţi să ai la peşte de fista? E curată boală. Numai mirosul şi te asfixiază. — Dar noi ce să îmbucăm azi, face o femee Ne dai d-ta ? — Buna dar vă puteţi îmbolnăvii — Boală, tot ce-o fi, burta să fiu plină . DE CE NU SE IAU MĂSURI? Un funcţionar mă informează că maldărul de mortăciuni din faţa, noasta, reprezintă 16 lăzi sau 2000 kgr. de peşte. S'a alterat din cauza vechimii. Stă în piaţă de aproape două luni. Alunifieri au fost aruncate alte 100 de lăzi. Aruncate e un fel de a vorbi... Marfa suspectă, e pusă de o miarte, fără pază, aşteptând să fie ridicată de căruţele condiale. Până la sosirea acestora, infecţia umple împrejurimile, că aici o răvăşesc, şi o difttmesc, boala a intrat în case şi bu om. Vorba cuiva: .Până să sosească droagele, o cară oamenii. De ce nu se iau măsuri riguroasa ca aceste putreziciuni, să fie imediat ridicate? FOX CHIVUŢELE ADUNĂ ND PESTE ALTERAT a germană in primejdie de a fi vândută ca sclavă Unul interesant petrecut in Afganistan dar promite să-l crească în conul statului. Această afacere a provocat fireşte mare senzaţie la Berlin. Deocamdată berlineza se află sub ocrotirea reprezentantului diplomatic german şi e, găsit ospitalitate la o familie germană, care trăieşte la Kabul ■■ ——— - - Despre soarta plină de aventuri Guvernul din Afganistan nu pena unei berlineze, care urma să fie mnite Insă plecarea copiilor din ţară vândută ca sclavă în Afganistan, pentru că sunt supuşi afgiinistanii. ziarul „Vossiche Zeitung” publicăurmătoarele amănunte: Tânăra berlineză Charlotte C. făcuse cunoştinţă la Berlin în 1920, cu un negustor de tutun din Afganistan , care după multe peripeţii, In timpul, războiului a trecut din Turcia în Germania. In curând negustorul Afganistan a propus tinerei berlineze s’o iia tn căsătorie şi apoi să’l urmeze în patria sa, ceea se declară gata'' s'o facă. în vara anului 1921 soţii, împreună cu1 un copil a lor, şi cu o sumă însemnată de bani eu plecat prin Rusia spre Afganistan. După un dram călare de 21 zile ei au ajuns, dela ultima staţiune de drum de flor rusescă, la Kabul Capitala Afganistanului. Deşi situaţia nu se prezenta aşa ca în filmele orientale, totuşi tânăra germană er® mulţumită cu soarta ei, Abdulah Kan, găsi o ocupaţie ca dragoman • In serviciul de stat Când economiile lordin Germania s’au topit din cau-'a inflaţiunii, negustorul afganistan se faptura să se întoarcă in oraşul tal natal, în regiunea muntoasă şi săracă dela Afridi. In vara anului trecut Abdulah s’a îmbolnăvit şi familia lui se mută din nou la Kabul El muri acolo, lăsând o femee cu doi copiî. Mica moştenire rămasă dela Abdulah n’a putut fi obţinută de văduvă şi copiii ei. După legile a estei ţări, nu numai moştenirea, dar şi văduva şi copiii ei intrauîn legatul rămas dela decedatului Abdulah. Şi fratele decedatului, un negustor din localitate, îşi manifestătunet drepturile sale asupra bunurilor precum şi asupra văduvei. La început a vrut s-o ia în căsătorie, fiind însă refuzat , a declarat că este sclava lui şi a scos-o pe vânzare. Numai mulţumită reprezentantului diplomatic al Germaniei a fost oprită vânzarea ca sclavă a Keminezei. Reprezentantul diplomatic al Germaniei fiind silit să ţină cost de legile ioc-ail®, a propus atunci să răscumpere de la fratele decedatului pe biata femeia Guvernul din Berlin va trimite bani ner.tru a elibera de sclavie pe berlinezau „ '" * ■ —————1 IUI Mil new Acţiunea împotriva fasciştilor in Cehoslovacia GENERALUL GAIDA Fosta idef a marelui stat major cehoslovac, scos din armată din pricina actiunei sale fasciste Victimele conflictelor confesionale din Mexic ROMA, 13. (Rador). — Se anunţă din Mexic că întrevictimele conflictului dintre catolici şi autorităţile municipale din oraşul Cocula, sunt: un sindicalist şi un deputat. Ca urmare a primei telegrame se anunţă că autorităţile municipale au încercat să potolească demonstrația religioasă și au fost atacat mai mulți demonstranți catolici.