Dimineaţa, iulie 1927 (Anul 23, nr. 7390-7420)
1927-07-24 / nr. 7413
Mulţimea spre Palat De ori dimineaţă, de vreme de tot şi până seara, pelerinajul spre Cotroceni n’a mai contenit. O lume imensă inunda bulevardul de la podul Sf. Elefterie şi până la intrarea palatului. A fost zi de lucru totuş. Până la orele 7, tot norodul fabricilor din împrejurimi, s’a sculat cu noaptea în cap ca să poată barem să arunce o privire s-pre poarta îndoliată şi încă închisă. (1 •int iitmiitatf'. sab» dp aur a palatului, unde se află expus în sicriul de lemn şi metal corpul suveranului, a fost deschisă publicului. Până atunci, mulţimea continua să se adune grupuri, grupuri, din împrejurimi şi extremităţile Capitalei. Nici o busculadă. Nici o nervozitate, incidente totuşi, inerente, obişnuite îmbulzelilor. Natura spectacolului, sensul excepţional al evenimentului, a impus tuturora, fără prescripţie, fără sfat, instinctiv, atitudini reţinute, gesturi mute. PELERINAJUL După orele 7 a început pelerinajul întregei Capitale, care a găsit putinţa să treacă peste restricţiile „registrului". E o procesiune densă, un fluviu greoi de oameni, o aglomeraţie a cărui mecanică, printr’un proces altul decât obişnuit, a pierdut zvonul familiar mişcărilor de masse, zvon care transformă cea mai orânduită armată într’un haos de tropăituri şi glasuri. Bătrâni ca şi tineri, femei ca şi copii, au o singură surdină. La ora 8 jumătate, primul Ins, un biet bătrân care reuşise sculându-se cu noaptea în cap, să fie în primul plan, a păşit cel dintâi, pragul sălii mortuare. Pe tăcute, ca pe front în recunoaştere vestea a parcurs din gură în gură, kilometrul uman. Cuvântulimpresie, remarca — emoţie, trec aceleaşi, nealterate de parcurs, neatenuate în vibrare, ca un ceasornic de precizie, transmis din mână în mână. TA+n Hp re Rind In sfârşitul i~ri Ioanei-ştiam si receptam, tot ce se petrecea în fruntea ei, lângă catafalc. Nu există cablu, mai sensibil şi mai rapid decât o trupă de oameni. Şi lumea sosea mereu. La orele 11 palatul se imobiliza ca o insulă, intr’o mare de capete, într’un tangaj de inimi. Prevăd că nimeni nu se va mişca, nu se va desţeleni, nici azi, nici mâine până Duminică, ziua funeraliilor. Şi poate nici atun.cî.... SPRE PALAT Şi cum am spus e totuşi disciplină. La podul Licitel’e, trasurile automobilei şi trauaiele, nu pot înainta, decât cu ne grutate. Aci e staţia unde coboară mereu noui curioşi. Ca să poţi parveni până la intrarea palatului, trebue să te resemnezi la măcar două ore de aşteptare. Nimeni nu protestează. Cu toţii ştiu, că le va veni rândul să defileze şi să contemple o clipă, chipul suveranului. O clipă care pretueşte două ore, o existenţă fiindcă cuprinde într’însa veşnicia unei imagini. La imensa massă care umplea ca apa un corp scobit, şoseaua şi bulevardul devenise atât de compactă încât ameninţa să sparga prin proprie presiune mecanică, digurile jandarmilor. Şi s’a întâmplat fenomenul acesta. Fără intenţie, prin simpla propulsiune a acestei forţe considerabile, prin simpla apăsare Ca să poţi pătrunde în palat, trebue să ocoleşti toată curtea, lăsând în dreapta halta Cotroceni, întunecată de zăbranic. Străbaţi arcada, gangul clopotniţei, până în curtea palatului. Scara monumentală. Intr’o firidă, patru registre ale reginei văduve, reginei Marioara a Iugoslaviei, prinţului Nicolae, şi principesei Ileana, sunt înegrite de miile de semnături. La intrare felinarele, ca nişte planete în eclipsă. De ambele părţi, nemişcaţi, una cu chenarul, înalţi şi prelungiţi de coama albă a coifului, soldaţi din escorta regală. Sala mortuară. Albă, „trasă la faţă“, un cadru care închide perfect, imaginea imobilă de pe catafalc. La mijloc, estrada de purpură şi sicriul. Corpul suveranului a fost îmbrăcat ori dimineaţă cu uniformă de cavalerist. O dorinţă a sa. A fost găsită, aşternută pe o hârtioară, într’un buzunar al celeilalte uniforme de vânător, de un camerier, care cele patru capete ale catafalcului, lui : „Dacă mor, rog să fiu îmbrăcat în uniforma cavaleriei. Ultima dorinţă „şoptită“ după două zile de odihnă în sicriu, a impresionat în gradul cel mai înalt pe regina văduvă. A fost respectată. La picioarele defunctului suveran, pe o măsuţă îmbrăcată în catifea roşie, se află aşezată, coroana regală şi buzduganul de mareşal. In cele patru capete ale catafalcului, în tot atâtea sfeşnice, ard lumânări. O gardă de onoare, alcătuită din patru ofiţeri superiori din garnizoană, cari se schimbă din oră în oră, stă de veghe. La căpătâi un preot. Cu odăjdii de fir, murmură încet, ca pentru alte urechi decât cele vii, rugăciuni. Prin faţa catafalcului se perindă lent, ca un singur om, ca o singură privire, ca o singură durere, mulţimea!.. Defilarea a ţinut până la ora şase, când accesul publicului, a fost oprit. La acea oră, s’a oficiat lângă catafalc, o slujbă religioasă, la care au asistat numai membrii familiei regale. — fx. — NOUI MĂSURI DE ORDINE Primim următoarele: Prefectura poliţiei Capitalei, In vedera menţinerei celei mai perfecte ordine, atăt cu ocazia defilării prin faţa catafalcului ca rămăşiţele pământeşti ale BL S. Regelui, in ziua de 23 crt., cât şi In ziua înmormântării, aduce la cunoştinţa publicului următoarele: 1) Defilarea in jurul catafalcului se va face azi. Sâmbătă de la orele 8 dimineaţa până la 7 seara, cu una acestei coloane uriaşe, cordoanele au fost rupte. O clipă, mulţimea, in virtutea inerţiei, s’a prăvălit înainte. O clipă numai. Supusă, fără să fie nevoie de intervenţii, s’a recules, s’a rânduit. Zecile de mii de oameni, bărbaţi, femei, au aşteptat în soare, cuminţi rândul, trerupere de o oră Intre orele 1 2 după amiază. Dupa orele 7 seara se va oficia an serviciu religios în camera mortuară. Accesul publicului este interzis cu desăvârşire. In cazul când se va mai găsi public care ar dori să defileze prin faţa sicriului, defilarea va reîncepe după orele 8 jumătate seara şi va dura până la orele 10. Accesul publicului în cursul zilei de azi se va face numai pe şoseaua Poporul se interesează cum e firesc, de tot ce ar putea face şi spune regele Mihai, ajuns la o vârstă atât de fragedă, la „onoarea fatală“, cum o numea Racine, de a trebui să urce un tron. Se povestesc în cercurile informate câteva mişcătoare gesturi şi vorbe ale micului rege. întors dela ceremonia de întronare care a avut loc la Cameră, el a spus că i-a plăcut foarte mult ce a văzut, dar n’a înţeles de ce domnii adunaţi acolo, strigau atâta şi aşa de tare. Cotroceni şi pe Jos, începând dela cheiul Dâmboviţei Persoanele cari locuesc In regiunea şoselei Panduri şi a Pirotechniei, vor veni prin str. Carol Davila şi şoseaua Cotroceni, singurul sens admis pentru public. 2) Vehiculele vor fi oprite la cheiul gârlei (podul Malmaison şi Încrucişarea străzii Carol Davila cu şoseaua Cotroceni). 3) Pentru ziua de Duminică 24 Iulie, publicul e rugat a ocupa trotuarele, Începând dela podul Sf. Elefterie şi până In calea Griviţei la Întretăierea cu strada Polizu şi a se repartiza pe Întreaga distanţă, spre a se evita aglomerarea într’un singur punct şl ca să poată vedea In mod cât mai uşor cortegiuL 4) Societăţile şi delegaţiile cari doresc a lua loc pe parcurs cu drapele, vor trimite Sâmbătă Intre orele 4-5 după amiază, delegaţii la poliţie, care după numărul persoanelor, le vor desemna locurile ce urmează să ocupe. Mai târziu, auzind că toţi din jurul său Ii spun un loc de AlteţA, Majestate, a Întrebat: Dar de ce mi s'a schimbat numele? I s’a explicat atunci că bunicul murind, el a devenit rege. Şi s’a adăogat că de acum încolo va trebui să fie şi mai cuminte. Micul rege a rămas la aceste cuvinte îngândurat, apoi, după câteva clipe de încordare, a întrebat: _ Dar de jucat, tot o să am voie să mă joc? Sala mortuară Ce spune micul rege REGINA MARIA Si KEnjNa 'M&jkUI/AXA LA rtnCtteijiA CASTELULUI PE SOSEAUA CARE DUCE SPRE COTROCENI INTRAREA IN PALAT I Regretele presei italiene ROMĂ, 22 (Rador). — Presa italiană, în unanimitate, exprimă regrete pentru moartea Regelui Ferdinand punând în evidenţă înaltele virtuţi ale Suveranului. Ziarele accentuiază, că o puternică prietenie, uneşte Italia de România. Curtea Regală italiană, va lua doliu pentru timp de 15 zile. Registrele celor două legaţiuni, au fost acoperite de semnăturile tuturor personalităţilor Italiei. Pentru odihna sufletului defunctului Suveran, se va oficia Sâmbătă o slujbă religioasă, în biserica Sf. Atanasie, prin îngrijirea Legaţiunei române de pe lângă Quirinal. Duminică va avea loc în aceiaşi Sf. Biserică, încă o slujbă religioasă, organizată de Legaţia Română de pe lângă Vatican. In vederea acestor servicii religioase, au fost rechemaţi la Roma, toţi seminariştii români, aflaţi în vacanţă. Aniversarea cabinetului Poincaré PARIS, 22 (Rador). — Cu prilejul aniversării constituirii cabinetului, membrii guvernului, au dat in onoarea d-lui Poincaré, un mare dejun. La terminarea dejunului, membrei guvernului, au oferit d-lui Poincaré, un splendid volum, exemplar foarte rar, din primul roman al d-lui Robert de Flers, cu următoarea dedicaţie: „Lui Raymond Poincaré, şeful şi amicul nostru, în semn de admiraţie, gratitudine şi devotament“, urmată de semnăturile tuturor miniştrilor PARIS, 22. (Rador). — Ziarele celebrează aniversarea cabinetului de uniune națională, reamintind că ea coincide cu a patruzecea aniversare a intrării d-lui Poincare in viața parlamentară. Grecie şi moartea regalui Ferdinand flTENrt. 22 (Rador). — Preşedintele Republicei a adresat o telegramă de condoleanţe Reginei Jugoslaviei, pentru încetarea din viaţă a Regelui Ferdinand. Ministrul de Externe a însărcinat pe ministrul Greciei la Belgrad să transmită familiei regale a Iugoslaviei condoleanţele guvernului grec. Ministrul Greciei la Bucureşti a fost însărcinat să depună coroane în numele preşedintelui Republicei şi a guvernului grec. Duminică dimineaţa se va oficia la Catedrala din Atena un requiem, organizat de legaţiunea României. Președintele Republicei, guvernul și membrii corpului diplomatic vor asista la serviciul religios. Amil XXIII No. 7413 — msmmmmsmam----n----------w DUMINICA 24 IULIE 1927 IO PAGINI ■■ I -------- 'aggaaBBaaga Prețul abonamentelor Lei 750—pe timp de un an » 380— n si ss 6 luni I 200 ss si si 3 ,s In străinătate dublu Fonată in 1604 de CONST MILLE 1 3 LEI II BIROUR LEI București, Str. Sarndar No. 7-9-11 || 3 IEI TELEFOANELF I Central.: 306 57 324 73 346 79 353/54. NOASTRE I Direcția: 357/72; Aula 307 69 Provincia 310 66. Pelerinajul la palatul Cotroceni Tăgăduirea evidentă Ceeace s’a petrecut în parlament cu validările nouilor aleşi nu este altceva decât tăgăduirea evidentei — a celei mai izbitoare evidente. Iar această sarcină ingrată din cale afară și-au asumat-o cei ce alcătuiesc majoritatea, imensa majoritate a celor două Corpuri legiuitoare. Opoziţia, prin reprezentanţii, atâţia câţi s’au putut strecura în parlament, arată dovezi, produce documente hotărîtoare prin cari se stabileşte că alegerile din cari ameşti depăşesc în abuzuri, teroare şi ilegalităţi chiar alegerile precedente împotriva cărora s’a protestat cu atâta înverşunare. La toate acestea guvernul tace, reprezentanţii majorităţii îşi închid ochii, îşi astupă urechile şi n’au decât un singur răspuns, care sună ca litania cea mai monotonă : nu-i adevărat, nu s'a săvârşit nici un abuz, totul s’a petrecut în cea mai perfectă regidă. Se invoacă fapte concrete şi precise, se citează cazuri de oameni bătuţi până la sânge, schingiuiţi cum nu se poate mai rău, se dau nume de aceşti nenorociţi, cari, de pe urma maltratărilor suferite, n’au părăsit încă patul de suferinţă, se dovedeşte că mii şi zeci de mii de alegători au fost opriţi de la vot prin forţa brutală, se stabileşte în mod ce n’are cum să fie tăgăduit, că în cele mai multe judeţe delegaţii, asistenţii şi chiar candidaţii din partidele de opoziţie au fost în ajunul alegerilor arestaţi, sechestraţi, într’un cuvânt puşi în imposibilitatea de a avea acces la localurile de vot şi de a asista la operaţia votării. Se dau numele candidaţilor opoziţiei — şi aceştia nu sunt puţini la număr — cari au fost bătuţi până la sânge de către bandele de bătăuşi ale guvernului. La toate acestea, guvernul n’are nici un răspuns sau nu se osteneşte să-l dea, pe când aleşii săi au acelaş răspuns, care este cea mai sfidătoare tăgadă a evidenţei: nu este adevărat, nu s’a săvârşit nici un abuz, totul s’a petrecut în cea mai perfectă regulă. Este adânc întristătoare această atitudine a unor oameni, cari în celelalte privințe pot fi perfect de onorabili, întristătoare si totodată făcând imposibilă stabilirea de raporturi normale si civilizate între partide si crearea acelei atmosfere de destindere politică, de a cărei inexorabilă necesitate numai pufiii şi surzii nu pot să-şi dea seama. Ba chiar sună ca o ironie, ca o sfidare îndemnul guvernului la o potolire a patimilor politice, predicile sale despre nevoia de linişte şi de bună înţelegere. Sunt o ironie, o sfidare şi în acelaş timp dovada unei puţin simpatice ipocrizii. Cu totul alta, cu totul diferită ar fi trebuit să fie atitudinea guvernului şi a acelora, pe cari i-a scos din urne prin mijloacele, din nenorocire aşa de bine cunoscute. Ar fi trebuit trebuinţa aceasta izvorînd din interesele adevărate şi bine înţelese ale ţării, să facă dovadă de o mai mare realitate şi să nu închidă complect ochii asupra realităţii, făgăduind evidenţa, susţinând că e soare şi lumină, atunci când e noapte şi întunerec. Sistemul adoptat nu poate avea insă decât urmări triste şi regretabile. Se face imposibil contactul normal şi o eventuală colaborare cu opoziţia, se înăspresc raporturile dintre partide, în loc de destindere, se menţine o stare de nemulţumire profundă, de agitaţii şi de frământări , şi se mai obţine un rezultat, care numai plăcut nu este. Rezultatul că se înrădăcinează în massa cetăţenilor două credinţe — una mai nenorocită decât alta. Credinţa că exerciţiul dreptului de vot este o farsă şi o ficţiune şi, al doilea, că tăgada adevărului este încurajată şi practicată de sus de tot. Inutil să insistăm asupra repercusiunii demoralizatoare a acestor credințe N. BATZARIA Glorificarea regelui Şedinţa de Luni a Camerei îi va fi consacrată Guvernul a luat hotărîrea ca şedinţa de Luni a Camerei să fie o şedinţă de doliu consacrată exclusiv glorificării regelui Ferdinand. Aşa fiind, se vor face demersuri din partea guvernului pentru ca declaraţiunile politice să fie amânate pentru şedinţa de Marţi. In cea de Luni d. IonelBrătianu va lua cuvântul Dontii a face elogiul defunctului rege şi ar dori ca la atâta să se limiteze şi şefii opoziţiei, Iar apoi şedinţa să fie ridicaţi Partidul naţional ţărănesc ar putea ceti apoi declaraţiunea sa în şedinţa de Marţi. Nu se ştie încă dacă partidul naţional ţărănesc va adera la această propunere, dar este probabil că da. Argumentul peremptoriu este că declaraţia partidului national-ţărănesc, conţinând probabil şi critici, ele ar fi rău plasate in cupa comemorării regelui defunct. * Cât despre declarațiunea partidului nationaljărmesc, conducerea partidului nu a spus încă ultimul cu VIAȚA POLITICĂ "'■'"-l"1 ................... -i. ........... .... vânt asupra ei, după cum nici forma definitivă nu i s’a dat. Luni dimineața va avea loc o nouă consfătuire a conducătorilor, când se vor stabili ultimele amănunte. L1 DUPĂ RUPEREA CORDOANELOR