Dimineaţa, iulie 1927 (Anul 23, nr. 7390-7420)

1927-07-24 / nr. 7413

­ Mulţimea spre Palat De ori dimineaţă, de vreme de tot şi până seara, pelerinajul spre Cotroceni n’a mai contenit. O lume imensă inunda bulevardul de la­ podul Sf. Elefterie şi până la intra­rea palatului. A fost zi de lucru totuş. Până la orele 7, tot norodul fabricilor din împrejurimi, s’a sculat cu noaptea în cap ca să poată barem să arunce o privire s-pre poarta îndoliată şi încă închisă. (1 •i­nt iitmiitatf'. sab» dp aur a palatului, unde se află expus în sicriul de lemn şi metal corpul suveranului, a fost deschisă publi­cului. Până atunci, mulţimea conti­nua să se adune grupuri, grupuri, din împrejurimi şi extremităţile Capitalei. Nici o busculadă. Nici o nervozi­tate, incidente totuşi, inerente, obiş­nuite îmbulzelilor. Natura specta­colului, sensu­l excepţional al eve­nimentului, a impus tuturora, fără prescripţie, fără sfat, instinctiv, a­­titudini reţinute, gesturi mute. PELERINAJUL După orele 7 a început pe­lerinajul întregei Capitale, ca­re a găsit putinţa să trea­că peste restricţiile „registrului". E o procesiune densă, un fluviu greoi de oameni, o aglomeraţie a cărui mecanică, printr’un proces altul de­cât obişnuit, a pierdut zvonul fami­liar mişcărilor de masse, zvon care transformă cea mai orânduită ar­mată într’un haos de tropăituri şi glasuri. Bătrâni ca şi tineri, femei ca şi copii, au o singură surdină. La ora 8 jumătate, primul Ins, un biet bătrân care reuşise sculân­du-se cu noaptea în cap, să fie în primul plan, a păşit cel dintâi, pra­gul sălii mortuare. Pe tăcute, ca pe front în recunoaş­tere vestea a parcurs din gură în gură, kilometrul uman. Cuvântul­­impresie, remarca — emoţie, trec aceleaşi, nealterate de parcurs, ne­atenuate în vibrare, ca un ceasor­nic de precizie, transmis din mână în mână. TA+n Hp re Rind In sfârşitul i~ri­ Ioanei-ştiam si receptam, tot ce se petrecea în fruntea ei, lângă cata­falc. Nu există cablu, mai sensibil şi mai rapid decât o trupă de oameni. Şi lumea sosea mereu. La orele 11 palatul se imobiliza ca o insulă, in­­tr’o mare de capete, într’un tangaj de inimi. Prevăd că nimeni nu se va miş­ca, nu se va desţeleni, nici azi, nici mâine până Duminică, ziua funera­liilor. Şi poate nici atun.cî.... SPRE PALAT Şi cum am spus e totuşi disciplină. La podul Licite­l’e, trasurile auto­mobilei­ şi trau­­aiele, nu pot îna­inta, decât cu ne gr­utate. Aci e staţia unde coboară mereu noui curioşi. Ca să poţi parveni până la intra­rea palatului, trebue să te resem­nezi la măcar două ore de aştepta­re­. Nimeni nu protestează. Cu to­­ţii ştiu, că le va veni rândul să de­fileze şi să contemple o clipă, chi­pul suveranului. O clipă care pre­­tueşte două ore, o existenţă fiindcă cuprinde într’însa veşnicia unei i­­magini. La­­ imensa massă care umplea ca apa un corp scobit, şoseaua şi bu­levardul devenise­ atât de compactă încât ameninţa să sparga prin pro­prie presiune mecanică, digurile jandarmilor. Şi s’a întâmplat feno­menul acesta. Fără intenţie, prin simpla propulsiune a acestei forţe considerabile, prin simpla apăsare Ca să poţi pătrunde în palat, tre­bue să ocoleşti toată curtea, lăsând în dreapta halta Cotroceni, întune­cată de zăbranic. Străbaţi arcada, gangul clopotniţei, până în curtea palatului. Scara monumentală. Intr’o firidă, patru registre­­ ale reginei văduve, reginei Marioara a Iugoslaviei, prinţului Nicolae, şi principesei I­­leana, sunt înegrite de miile de semnături. La intrare felinarele, ca nişte pla­nete în eclipsă. De ambele părţi, nemişcaţi, una cu chenarul, înalţi şi prelungiţi de coama albă a coifu­lui, soldaţi din escorta regală. Sala mortuară. Albă, „trasă la faţă“, un cadru care închide per­fect, imaginea imobilă de pe cata­falc. La mijloc, estrada de purpură şi sicriul. Corpul suveranului a fost îmbră­cat ori dimineaţă cu uniformă de ca­valerist. O dorinţă a sa. A fost gă­sită, aşternută pe o hârtioară, în­tr’un buzunar al celeilalte uniforme de vânător, de un camerier, care cele patru capete ale catafalcului, lui : „Dacă mor, rog să fiu îmbră­cat în uniforma cavaleriei. Ultima dorinţă „şoptită“ după două zile de odihnă în sicriu, a im­presionat în gradul cel mai înalt pe regina văduvă. A fost respectată. La picioarele defunctului suveran, pe o măsuţă îmbrăcată în catifea roşie, se află aşezată, coroana re­gală şi buzduganul de mareşal. In cele patru capete ale catafalcului, în tot atâtea sfeşnice, ard lumânări. O gardă de onoare, alcătuită din patru ofiţeri superiori din garni­zoană, cari se schimbă din oră în oră, stă de veghe. La căpătâi un preot. Cu odăjdii de fir, murmură încet, ca pentru alte urechi decât cele vii, rugăciuni. Prin faţa catafalcului se perindă lent, ca un singur om, ca o singură privire, ca o singură durere, mulţi­mea!.. Defilarea a ţinut până la ora şase, când accesul publicului, a fost oprit. La acea oră, s’a oficiat lângă catafalc, o slujbă religioasă, la care au asistat numai membrii familiei regale. — fx. — NOUI MĂSURI DE ORDINE Primim următoarele: Prefectura poliţiei Capitalei, In vedera menţinerei celei mai per­fecte ordine, atăt cu ocazia defilării prin faţa catafalcului ca rămăşi­ţele pământeşti ale BL S. Regelui, in ziua de 23 crt., cât şi In ziua înmormântării, aduce la cunoştinţa publicului următoarele: 1) Defilarea in jurul catafalcului se va face azi. Sâmbătă de la orele 8 dimineaţa până la 7 seara, cu un­a acestei coloane uriaşe, cordoane­le au fost rupte. O clipă, mulţimea, in virtutea inerţiei, s’a prăvălit îna­inte. O clipă numai. Supusă, fără să fie nevoie de intervenţii, s’a re­cules, s’a rânduit. Zecile de mii de oameni, bărbaţi, femei, au aşteptat în soare, cuminţi rândul, trerupere de o oră Intre orele 1­ 2 după amiază. Dupa orele 7 seara se va oficia an serviciu religios în camera mor­tuară. Accesul publicului este in­terzis cu desăvârşire. In cazul când se va mai găsi public care ar dori să defileze prin faţa sicriului, defi­larea va reîncepe după orele 8 ju­mătate seara şi va dura până la o­­rele 10. Accesul publicului în cursul zilei de azi se va face numai pe şoseaua Poporul se interesează cum e fi­resc, de tot ce ar putea face şi spune regele Mihai, ajuns la o vârstă atât de fragedă, la „onoa­rea fatală“, cum o numea Racine, de a trebui să urce un tron. Se povestesc în cercurile infor­mate câteva mişcătoare gesturi şi vorbe ale micului rege. întors dela ceremonia de întro­nare care a avut loc la Cameră,­­ el a spus că i-a plăcut foarte mult ce a văzut, dar n’a înţeles de ce domnii adunaţi acolo, strigau atâta şi aşa de tare. Cotroceni şi pe Jos, începând dela cheiul Dâmboviţei Persoanele cari locuesc In regiunea şoselei Panduri şi a Pirotechniei, vor veni prin str. Carol Davila şi şosea­ua Cotroceni, singurul sens admis pentru public. 2) Vehiculele vor fi oprite la cheiul gârlei (podul Malmaison şi Încruci­şarea străzii Carol Davila cu şo­seaua Cotroceni). 3) Pentru ziua de Duminică 24 Iulie, publicul e rugat a ocupa tro­tuarele, Începând dela podul Sf. Elefterie şi până In calea Griviţei la Întretăierea cu strada Polizu şi a se repartiza pe Întreaga distanţă, spre a se evita aglomerarea în­­tr’un singur punct şl ca să poată vedea In mod cât mai uşor corte­­giuL 4) Societăţile şi delegaţiile cari doresc a lua loc pe parcurs cu drapele, vor trimite Sâmbătă Intre orele 4-5 după amiază, delegaţii la poliţie, care după numărul persoa­nelor, le vo­r desemna locurile ce urmează să ocupe. Mai târziu, auzind că toţi din jurul său Ii spun un loc de AlteţA, Majestate, a Întrebat: Dar de ce mi s'a schimbat nu­mele? I s’a explicat atunci că bunicul murind, el a devenit rege. Şi s’a adăogat că de acum încolo va tre­bui să fie şi mai cuminte. Micul rege a rămas la aceste cu­vinte îngândurat, apoi, după câteva clipe de încordare, a întrebat: _ Dar de jucat, tot o să am voie să mă joc? Sala mortuară Ce spune micul rege REGINA MARIA Si KEnjNa 'M&jkUI/AXA LA rtnCtteijiA CASTE­LULUI PE SOSEAUA CARE DUCE SPRE COTROCENI INTRAREA IN PALAT I Regretele presei italiene ROMĂ, 22 (Rador). — Presa ita­liană, în unanimitate, exprimă regre­te pentru moartea Regelui Ferdinand punând în evidenţă înaltele virtuţi ale Suveranului. Ziarele accentuiază, că o puternică prietenie, uneşte Italia de România. Curtea Regală italiană, va lua doliu pentru timp de 15 zile. Re­gistrele celor două legaţiuni, au fost acoperite de semnăturile tuturor per­sonalităţilor Italiei. Pentru odihna su­fletului defunctului Suveran, se va o­­ficia Sâmbătă o slujbă religioasă, în biserica Sf. Atanasie, prin îngrijirea Legaţiunei române de pe lângă Qui­­rinal. Duminică va avea loc în a­­ceiaşi Sf. Biserică, încă o slujbă re­ligioasă, organizată de Legaţia Ro­mână de pe lângă Vatican. In vederea acestor servicii religioase, au fost re­chemaţi la Roma, toţi seminariştii ro­mâni, aflaţi în vacanţă. Aniversarea cabinetului Poincaré PARIS, 22 (Rador). — Cu prile­jul aniversării constituirii cabinetu­lui, membrii guvernului, au dat in onoarea d-lui Poincaré, un mare dejun. La terminarea dejunului, mem­brei guvernului, au oferit d-lui Poincaré, un splendid volum, exem­plar foarte rar, din primul roman al d-lui Robert de Flers, cu urmă­toarea dedicaţie: „Lui Raymond Poincaré, şeful şi amicul nostru, în semn de admiraţie, gratitudine şi devotament“, urmată de semnătu­rile tuturor miniştrilor PARIS, 22. (Rador). — Ziarele ce­lebrează aniversarea cabinetului de uniune națională, reamintind că ea coincide cu a patruzecea aniver­sare a intrării d-lui Poincare in viața parlamentară. Grecie şi moartea regalui Ferdinand flTENrt. 22 (Rador). — Preşedintele Republicei a adresat o telegramă de condoleanţe Reginei Jugoslav­iei, pen­tru încetarea din viaţă a Regelui Fer­dinand. Ministrul de Externe a în­sărcinat pe ministrul Greciei la Bel­grad să transmită familiei regale a Iugoslaviei condoleanţele guvernului grec. Ministrul Greciei la Bucureşti a fost însărcinat să depună coroane în nu­mele preşedintelui Republicei şi a gu­vernului grec. Duminică dimineaţa se va oficia la Catedrala din Atena un requiem, or­ganizat de legaţiunea României. Pre­ședintele Republicei, guvernul și mem­brii corpului diplomatic vor asista la serviciul religios. Amil XXIII No. 7413 — msmmm­msmam----n----------w DUMINICA 24 IULIE 1927 IO PAGINI ■■ I -------- 'aggaaBBaaga Prețul abonamentelor Lei 750—pe timp de un an » 380— n si ss 6 luni I 200 ss si si 3 ,s In străinătate dublu Fon­ată in 1604 de CONST MILLE 1 3­ LEI II BIROUR LEI București, Str. Sar­ndar No. 7-9-11 || 3 IEI TELEFOANELF I Central.: 306 57 324 73 346 79 353/54. NOASTRE I Direcția: 357/72; A­ula 307 69 Provincia 310 66. P­elerinajul la palatul Cotroceni Tăgăduirea evidentă Ceeace s’a petrecut în parla­ment cu validările nouilor aleşi nu este altceva decât tăgăduirea e­­videntei — a celei mai izbitoare evidente. Iar această sarcină in­grată din cale afară și-au asumat-o cei ce alcătuiesc majoritatea, imen­sa majoritate a celor două Cor­puri legiuitoare. Opoziţia, prin reprezentanţii, a­­tâţia câţi s’au putut strecura în parlament, arată dovezi, produce documente hotărîtoare prin cari se stabileşte că alegerile din cari am­eşti depăşesc în abuzuri, te­roare şi ilegalităţi chiar alegerile precedente împotriva cărora s’a protestat cu atâta înverşunare. La toate acestea­ guvernul tace, reprezentanţii majorităţii îşi închid ochii, îşi astupă urechile şi n’au decât un singur răspuns, care sună ca litania cea mai monotonă : nu-i adevărat, nu s'a săvârşit nici un abuz, totul s’a petrecut în cea mai perfectă regidă. Se invoacă fapte concrete şi precise, se citează cazuri de oa­meni bătuţi până la sânge, schin­giuiţi cum nu se poate mai rău, se dau­ nume de aceşti nenorociţi, cari, de pe urma maltratărilor su­ferite, n’au părăsit încă patul de suferinţă, se dovedeşte că mii şi zeci de mii de alegători au fost o­­priţi de la vot prin forţa brutală, se stabileşte în mod ce n’are cum să fie tăgăduit, că în cele mai multe judeţe delegaţii, asistenţii şi chiar candidaţii din partidele de opozi­ţie au fost în ajunul alegerilor a­­restaţi, sechestraţi, într’un cuvânt puşi în imposibilitatea de a avea acces la localurile de vot şi de a asista la operaţia votării. Se dau numele candidaţilor opo­ziţiei — şi aceştia nu sunt puţini la număr — cari au fost bătuţi pâ­nă la sânge de către bandele de bătăuşi ale guvernului. La toate acestea, guvernul n’are nici un răspuns sau nu se ostene­şte să-l dea, pe când aleşii săi au acelaş răspuns, care este cea mai sfidătoare tăgadă a evidenţei: nu este adevărat, nu s’a săvârşit nici un abuz, totul s’a petrecut în cea mai perfectă regulă. Este adânc întristătoare această atitudine a unor oameni, cari în celelalte privințe pot fi perfect de onorabili, întristătoare si totodată făcând imposibilă stabilirea de­ ra­porturi normale si civilizate între partide si crearea acelei atmosfere de destindere politică, de a cărei inexorabilă necesitate numai pufiii şi surzii nu pot să-şi dea seama. Ba chiar sună ca o ironie, ca o sfidare îndemnul guvernului la o potolire a patimilor politice, predi­cile sale despre nevoia de linişte şi de bună înţelegere. Sunt o ironie, o sfidare şi în acelaş timp dovada u­­nei puţin simpatice ipocrizii. Cu totul alta, cu totul diferită ar fi trebuit să fie atitudinea guvernu­lui şi a acelora, pe cari i-a scos din urne prin mijloacele, din nenoro­cire aşa de bine cunoscute. Ar fi trebuit trebuinţa aceasta iz­vorînd din interesele adevărate şi bine înţelese ale ţării, să facă do­vadă de o mai mare realitate şi să nu închidă complect ochii asupra realităţii, făgăduind evidenţa, sus­ţinând că e soare şi lumină, atunci când e noapte şi întunerec. Sistemul adoptat nu poate avea insă decât urmări triste şi regre­tabile. Se face imposibil contactul nor­mal şi o eventuală colaborare cu opoziţia, se înăspresc raporturile dintre partide, în loc de destindere, se menţine o stare de nemulţumire profundă, de agitaţii şi de frămân­tări , şi se mai obţine un rezultat, care numai plăcut nu este. Rezultatul că se înrădăcinează în massa cetăţenilor două credinţe — una mai nenorocită decât alta. Cre­dinţa că exerciţiul dreptului de vot este o farsă şi o ficţiune şi, al doilea, că tăgada adevărului este încurajată şi practicată de sus de tot. Inutil să insistăm asupra reper­cusiunii demoralizatoare a acestor credințe N. BATZARIA Glorificarea regelui Şedinţa de Luni a Camerei îi va fi consacrată Guvernul a luat hotărîrea ca şedinţa de Luni a Camerei să fie o şedinţă de doliu consacrată ex­clusiv glorificării regelui Ferdi­nand. Aşa fiind, se vor face demersuri din partea guvernului pentru ca declaraţiunile politice să fie amâ­nate pentru şedinţa de Marţi. In cea de Luni d. Ionel­­Brătia­­nu va lua cuvântul Dontii a face elogiul defunctului rege şi ar­ dori ca la atâta să se limiteze şi şefii opoziţiei, Iar apoi şedinţa să fie ri­dicaţi Partidul naţional ţărănesc ar pu­tea ceti apoi declaraţiunea sa în şedinţa de Marţi. Nu se ştie încă dacă partidul naţional ţărănesc va adera la această propunere, dar este probabil că da. Argumentul peremptoriu este că declaraţia partidului national-ţără­­nesc, conţinând probabil şi critici, ele ar fi rău plasate in cupa come­morării regelui defunct. * Cât despre declarațiunea partidului nationaljărmesc, conducerea par­­tidului nu a spus încă ultimul cu­ VIAȚA POLITICĂ "'■'"-l"1 ................... -i.­ ........... .... vânt asupra ei, după cum nici for­ma definitivă nu i s’a dat. Luni dimineața va avea loc o nouă consfătuire a conducătorilor, când se vor stabili ultimele amă­nunte. L1 DUPĂ RUPEREA CORDOANELOR

Next