Dimineaţa, octombrie 1927 (Anul 23, nr. 7482-7512)
1927-10-14 / nr. 7495
14 PAGINI Prețul Abonamente *.?, Lcs 750 — pe Simp deun an *5 — » » i» 6 Suni » ,£8© ;g ss (} 3 fg In străinătate dublu «■m—T .......... Fondată in i£04 de const IW8LE Jj 3 IEI Jj BURGURILE : București, Str. Sâr.ndar No. 7 9-11 |[ 3 LEI Centrala: 308 67 334 73 348 ?& 353/64 Direcția: 357(72. A tla 307 68 Provincia 310 66 Anni XXIII Mod 7499 -m------"1 i\T~ nu ir n " VINERI 14 OCTOMBRIE 1927 inii ce nu se vede In chestia impozitelor iUp pl&tgew, ca , drept cuvânt., că impozitele sunt prea grele. Dar plângerea noastră are în vedere numai titlulele perceptorului.. Insi lista lor e cu mult ■ mai'lunga și mai apăsătoare, putând zice că ceea ce ne ia perceptorul pe fată e o nimica ‘toată.’ Impozitele grozave sunt cele indirecte : vămi, timbru, tutun, sare, chibrituri, etc. Am putea zice, fără exagerare, că birurile cele ascunse, cele perfide deci, întrec cu de patru şi cinci ori pe cele directe. In realitate suntem întru atâta mâncaţi de biruri încât nu ştim ce bruma ne mai rămâne pentru nevoile noastre. Şi vedeţi că n’am mai pus la socoteală Vlaşca şi Teleormanul, „Mariţa“ şi „bătrânica"4 ce merg în nesfârşite mitueli, încât termiri cum mai e în stare să trăiască omenirea asta a noastră ! Printre aceste impozite ce nu se văd, dar pe care le simţimi prin suferinţele materiale ce le îndurăm, stau în primul loc, ca cel mai grozav căpcăun, vămile. Acum tariful vamal se revizueşte din nou de o comisie oarecare. Capul mi-aş pune că rezultatul filial nu, va fi o uşurare pentru noi, ci dimpotrivă. Cu multă meşteşugire, având aetul de a degreva unele, se vor încărca altele așa încât balanța se va încheia în dauna contribuabilului, adică totalul veniturilor vamale, care alcătuesc în prezent o treime din buget, să meargă până cine știe unde. Pretextul unei asemenea politici vamale e înburajarea industriei şi a orice producţie naţională, pierzându-se cu totul din vedere că şi contribuabilul are nevoe de protecţie ca măcar să nu piară ci să se reproducă mai departe, căci fără el geaba am avea o industrie anoastră. Iată că natalitatea din Bucureşti tinde spre zero. Ce-ar fi dacă pilda am deveni pretutindenî contagioasă? Protecţia, industriei naţionale mi se pare o gogoriţă, şi iată de ce. Mai inte fiindcă la orice urcare de taxe vamaleurmează o sporire a încasărilor. Prin urmare se importă ce! puţin tot ,atât ca mai înainte. Unde-i „atunci protecţia cea cântată ? A! doilea fiindcă industriile continuă a ţipa că merg tot mai prost. Niciodată nu tac sau nu se laudă. Care-i dar efectul tarifelor vamale mari? ! ‘ Nu e altul decât de a , umple mereu un buget care să îngâdue înfiinţări de noui ministere, cu tot aparatul lor de , funcţionari inutili, de lux, pe risipe şi de fraude. Ştim ca nimeni nu.se. va mişca. Dar e bine poate, ca să afle fiecare de ce suferă, declină şi piere. E tot ce putem face ca ziar.L TEODORESCU O amerinaFshor PESTE OCEAN NEW-YORK, 12. (Radar). _ Aviatoarea americană Miss Elder, a plecat ori de la aerodromul Rooseveltfield, lângă New-York, spre Paris. Plecarea a avut loc la orele 17.04, fără nici o dificultate. Condiţiiunile atmosferice sunt anunţate a fi bune. T O precizare a d-lui Paleologue Direcţiunea Presei din ministerul Afacerilor Străine face cunoscut că d. C. Diamandi, ministrul României la Paris, a primit din partea d.lui Palologue următoarea scrisoare, cu data de 11 Octombrie: Scumpul meu prieten, „Bresn sine« că nu vei atribui nici o clipă guvernului francez răspunderea «e a îi condus în 1920, cu guvernul ungar ciudata negociere care, de câteva săptămâni, stârneşte atâta emoţie printre maghiari. „O csemarea negociere n’a avut foc niciodată. Ceidespre nota oficială semnata de mine şi în jurul căreia presa ungară face atâta sgemot, este an fals dela primul până la Hitîmul rând“. (ssî FOLEOIIQGUE fente a traversat înot Canalul Mânecii LONDRA. 12 fPadorî.— Inrii o fernes engleză a traversat în not canalul Mânecii'.' 'Doctora ■ Dorotho Cochrane a traversat erj canalul Mânecei înnot în 13 ore și 112 minute. Aceasta, este a treia încercare pe care o face d-ra Cochrane. Durata narcursului este un record printre meile înnotfttoare. D-sa a traversat canalul înnot. In încercările precedente, d-ra Cochrane s'a servit de ricp'vvi] 1 Mise Mona Mei LcVmn.n. IPCTMEE ÎNARMĂRILE AMERICEI: CEL MAI PUTERNIC VAS DE RÂSBOI AMERICAN, CONSTRUIT DE CURÂND Congresul Uniunii orașelor Polonia ne propune iar. ne acord de tranzit Două probleme, cars se vor discuta la Bucureşti Vechea. chestiune a unui acord tîaiftîit poîgtiy-rowân, care §i facă posibili trecerea produselor poloneze prin Constanta în loc de Danzig, pentru Orient, va fi pusa din nou în discuţiune la 18 Octombrie la Cucurşştiroţiţie, mare con-, fericită economicar feroviara. Cum însă această conferinţă interesează 'riu numai aranjamentele pot da transport,cu avantaje reciproce, pentru ambele’ state, — ci şi o scrie de chestiuni economice, cu caracter mai înalt, guvernul a hotărit, sa dea tratativelor românopolone, cari vor începe la 18 Octombrie, toată atenţiunea cuvenită. Este cu atât mai necesar aceasta, cu cât, unele dintre propunerile Poloniei, — judecând programul conferinţei pe care îl avem sub ochi, — ar putea constitui, dacă, bine înţeles s’ar realiza, — o atingere directă a intereselor economice naţionale româneşti. TRAFICUL PENTRU PORTURILE LEVANTINE In această direcţiune, — pentru încheierea unui acord de tranzit prin România, cu utilizarea vapoarelor serviciului nostru maritim, pentru transportul produselor industriale ale Poloniei, în porturile levantine, nici un interes al tarii nu s’ar opune. Din contra. A fost o gresala poate că acest acord, cerut de aproape doi ani de zile de vecina noastră amică, Polonia, a fost temporizat și neîncheiat până acum. Este locul să arătăm că un asemenea tranzit, pe care Polonia îl ■ace acum prin Danzig, nu cere decât oarecari sacrificii tarifare din partea României, cu avantajul de a ni se aplica acelaș regim pentru produsele noastre destinate Europei centrale, tranzit Polonia. Un asemenea acord, după calcule oficiale, făcute cu o relativă aproximaţie, — ar putea aduce aduce anual României venituri de câteva zeci de milioane lei, prin tarte de transport pe apă şi uscat. DOUĂ PROBLEME DIFICILE PENTRU ŢARĂ Singurele dificultăţi, care se pun poate în calea realizării complecte, a acordului cerut de guvernul polonez, sunt cele două cereri: reducerea taxelor de transport pentru cărbunii destinate să formeze depozite de apovizionare in porturile Galaţi, Brăila şi Constanta, cum şi cererea pentru acea fel de reduceri, pentru lemnele din Polonia, tranzitate prin România. Cum România are însă și ea'mari cantităţi de cărbuni și de lemne, — este locul să se vadă daea aseme-jj nea avantaje, de reduceri de trans-S »port •— acordat Poloniei, -- nu ar* însemnat grava lovitură de cop- doi anî, ca mult nevoile industriei .cersină*- produsele? noastr« -xmL la re. Nu trebue să uităm că Ardealul ,ca şi Bucovina- au zeci de mii de vagoane (de, lemne, care putrezesc de ani, din lipsa de dejbtfşeuri pentnr'desfac'ere, 'şică- products,'.minelor de cărbuni, întrece 'dfe aproape şi ale ktftgttlşj consum., ah târl. Sunt consideraţiuni, socotim, care nu trebuesc trecute cu vederea, mai cu seamă atunci când este vorba de încheierea uiui acord pe o durată măi, lunga, cu un stat amic cura este Polonia. A. SANDU Acum, l’am unit oraşele,—să căutăm şi pe cineva să le măture. racord bulgaro- Jugoslav pentru lichidarea chestiei comitagiHor PARIS, 12. (Rador). — „Le Journal“ află că, între Belgrad și Sofia s’a stabilit un acord pentru a colabora pe cale amicală îa lichidarea definitiva a chestiunei comitag’lor. CE SPUNE PRESA FRANCEZĂ PARIS, 12 (Rador). — ..Le Pefli Jcraraah' aminans! aventimentele rec.ente care au dus la actuala Încordare sfirbo-bulgara, constată că atitudinea Guvernului di® Belgrad a fost mai mult decât corectă, iar guvernul din Sofia a dat dovadă de bunăvoință. Ziarul crede că vindeca»raa: defestbSfilei plăgi a comitagiilor ______ în peninsula balcanică este subordon‘ directorul Ziarului nota voinţe! conducătorilor bulgari de a face front contra cluburilor militare, «Action Francaise“ de asemenea adusa laude moderafiunei guvernului iugoslav și înțelepciunii guvernului bulgar, dar adaugă că, dacă pentru moment conflictul a putut fi evitat, focul continuă să ardă sub cenuşă. Ţările interesata să întreţină nesiguranţa şî dezordinea, vor găsi şi de acum înainte materiale inflamabile in Balcani. Eaaistă că ministrul Italiei la Belgrad a protestat pe lângă ministrul de externe iugoslav, d. Marincovici împotriva caracterului anti-italian a manifestațiilor de la Belgrad cu filerii funerariilor generalului Goracevici. legăturile dintre guvernul bugar şi comitetul macedonean — Telegrama particulară — BELGRAD, 12. — Din $tip se afumta că mărturisirile lui Kralev, atentatorul de la $tip, compromite grav Bulgaria oficială şi reprezintă o dovadă despre legăturile dintre guvernul bulgar şi comitetul macedonean. Protestul Italiei contra manifestațiilor de la Belgrad aOSEAs 12, — „Giosaeî® dhelia”. Un aparat contra hoţilor Inmţlusiea mm inginer american Un inginer american Joe Dickley, cunoscut pentru inventăuile sale în domeniul electricităţii şi a telegrafiei fără fir, a reuşit să inventeze un mic aparat denumit „Luxopilog“ cu ajutorul căruia putem fi puşi la adăpost in contra răufăcătorilor. Acest aparat, care este în forma unui ceasornic, ne încunoştiinţează dacă în jurul nostru la o distanţă de câţiva metri se află cineva, care poate fi dezirabil sau... indezirabil. Pentru a lămuri pe cititori vom da un exemplu. De pildă în timpul nopţii ne aflăm culcaţi în pat, în cealaltă cameră se află cineva, care umblă prin apartament. Aparatul, are un dispozitiv — ale cărui amănunte de funcţionare nu au fost date încă în vileag până acum — şi care printr’un fel de deşteptător, ne pune în legătură cu lumea dimprejur. De asemeni chiar dacă ne aflăm în mers, aparatul ne încunostiintează, dacă în jurul nostru la o mica distantă se află cineva. Aparatul este o aplicare practică a principiilor de electro magnetism si este pus în functiune de un fel de baterie-miniatură care se încarcă în mod automat. Ziarele americane relatează aceasta nouă invenție si vorbesc în mod foarte călduros despre lucrările bulneritrii? Toe Dickley. Aglomeraţia din autobuze Pentru d. prefect al poliţiei Capitalei Din pricina epidemiilor, — căci nu numai paralizia infantilă s'a încuibat cu tot dinadinsul— serviciul sanitar, ministerul instrucţiunii publice, prefectura poliţiei, au luat măsuri ca să se evite pretutindeni aglomeraţiile. Autorităţilor le scapă, însă, din vedere, un cuib mnui primejdios decât birjile, maşinile, colţurile de stradă, teatrele şi cinematografele. E vorba de autobuzele conduse de oameni cari nu cunosc desinfectarea, ajutaţi de bieţi de o revoltătoare murdărie. Pe lângă starea de necurăţenie a maşinii şi a conducătorilor, aceste vehicule mai sunt purtătoare de boli, de la un capăt la altul al periferiilor trecând prin centru încărcate cu pasageri de tot soiul. La ore când circulaţia e mai mare, priveliştea acestor tramvae fără sine, e înfiorătoare.. Intr'un singur vehicul, cu cincispre metii locuri destul de incomode, se îndeasă treizeci de persoane, femei, copii, salahori, căruţaşi, boeţi de băcănie .. Zadarnic protestează cineva, ei, nici şoferul nu dă ascultare, nici gardiştii nu intervin. In goana primejdioasă a acestor maşini, destul de şubrede, cu tot controlul poliţiei, poţi avea idee ,de ceea ce trebue să fie un colţ din chinurile infernului. Oameni graşi se subţiază din ordinul „şefului" de la volan, fete din pension ajung pe genunchii căruţaşilor, copiii sunt înghesuiţi între pachete învelite cu cârpe murdare, cei mai mulţi pasageri călătoresc lu picioare, striviţi, îndoiţi de şase, izbiţi cu capul de înveltoare, lipiţi unii de alţii, ca sardelele într’o cutie suspectă. Când nu mai e !».• înăuntru, şoferul te pofteşte lângă ei, stingherit în conducere şi putând provoca accidente, iar ultima salvare este o cărcitură pe uşă, pe scară, pe roţi !... E nea,parata nevoe ca autobuzele să fie desinfertate la fiecare cap de linie şi sergenţii de stradă să ailS putinţa să oprească maşina prea plină, cerând sa se coboare acela cari ocupă locurile peste numărul reglementar. Aglomeraţia din autobuze, cu oameni cari fac serviciul prin spitale sau acasă au bolnavi contagioşi, cu persoane cari vin în contact cu tot soiul de lume prin birouri şi magazine, e mai, primejdioasă ca aceea din sălile de spectacol şi cerem, prin urmare, d-lui prefect al poliţiei să ia măsuri cât mai secere pentru desinfectarea maşinilor, curăţenia conducătorilor şi păstrarea unei reguli în ocuparea locurilor. RE?: După congresul presei latine Impresiile d-lui iurs despre România via,Avenir", I polat din România unde a participat la congresul presei latine, consacra un lung articol acestei ţări, examinând situaţia din punct de vedere militar, politic şi economic. D-sa constată că România ocupă unul din posturile înaintate ale at___________________________vparării Occidentului, şi este hotăcitor şiiun om de o cinste neîntrebită să-l apere cu energie. D. Bure reaminteşte eroismul trupelor române in război şi adaugă că, de la stre,cută şi termină subliniind că România este chemată la o mare propă PARIS, 12. (Rador). — D. Bare, sfârșitul războiului poporul român a dat noui dovezi de tenacitatea sa încercată prin veacuri de luptă contra barbarilor năvălitori. D. Bare face aici elogiul primuluiministru Brătianu, spirit realist pentru care aria de a guverna n’are nici un secret; califică pe d. Vintiă Brătianu ca fiind un mare num Sis» instar-taîîeiâ! D. I. f* Bratimiu Berthelot. și generalul Priveliștea zilei -• ja», —-----— i coran 1EE SLAB IE STOMAC Ziarul „ParteSoir“ publică im*preside trimisului său la congresul presei latine. N'aunimic nepte impresii, din ceiace respectuoasa noastră primicitate a învățat să numească politeță franceză.. Să mă explic. Liber e oricine, firește, să aibă despre Ti om âgii a părerile pe cari le are. Că asprului confrate dela „Pari*-Spiru nu-i place țara, care s'a bucurat să-l aibă oaspete, nu e un eveniment revoltător. Ceiace surprinde prin lipsă de ..franțuzesc“ fi de cirilitate — o virtute ce se constată jî intre triburile sălbatice — e împrejurarea in care parizianul nostru ifi dă drumul la impresii. Fostul oaspete al României constată că ţara noastră se reduce „între Capsa şi Palat“ şi că se mănâncică mult şi prost Prima costatare denunţă cel mult insuficienţa însuşirilor reportericeşti ■ ale parizianului necăjit nici un ziarist român — garantăm — n'ar fi atât de stupid să afirme, bunăoară, că Franţa se concentrează în Place Pigatte, apris minuit.. Dar, să nu insistăm- e treaties direcţiei luiParis-Soir“ să aprecieze calităţile profesionale ale omului său.. Che-Ra a ima, insă, a mâncării intrăîn dreptul prețurilor noastre. E drept că scumpul nostru frate latin a fost obligat să mănânce tot timpul cât a stat în România, pe gratis. E o povară care te scârbește până la urma urmei. Dar, oricum, supărarea parizianului rămâne excesivă. In mica noastră comunitate — unde nu este chiar o ştiinţă a volitefii aşa de desvoltată — cind pleci de la masa cuiva, indiferent de procesele digestiei dace nu scrii niciodată celui ce le-a ospătat, o carte poştală, în care, să-i strigi: „măgarule, mi-ai dat să mănânc atât de mult şi eu am mâncat atât de porceşte, înciumam, îmbolnăvit, mi-e scârbă de masa ta“ Aşa ceva nu se întâmplă in România ţară dominată încă de micele ei moravuri patriarhale în materie de ospătare. Dar, onorabilului nu i-au plăcut nici bucurestencile, pe care tI năşeşte „de-o frumuseţe contrafăcută“. Credem că e tot din cauza digestiei. Ieşind de la banchetele rare, după cum spune nu i-au plăcut «, inabilul personagiu avea- rs-5- vois“-hri. Si când a, aşa ceva. (i-e greaţă de orice vezi Chiar frumoasele indiscutabile de celebrele naos- tre bucureştene ce i-au părut urâte... Bietul ospețe își publică roladiturile in „Paris-Soir". Ba chiar se pare că a început să verse.- Ii e stomacul demn DESL THEODORSSGU