Dimineaţa, octombrie 1927 (Anul 23, nr. 7482-7512)

1927-10-14 / nr. 7495

14 PAGINI Prețul Abonamente *.?, Lcs 750 — pe Simp deun an *5 — » » i» 6 Suni » ,£8© ;g ss (} 3 fg In străinătate dublu «■m—T .......... Fondată in i£04 de const IW8LE Jj 3 IEI Jj BURGURILE : București, Str. Sâr.ndar No. 7­ 9-11 |[ 3 LEI Centrala: 308 67 334 73 348 ?& 353/64 Direcția: 357(72. A­ tla 307 68 Provincia 310 66 Anni XXIII Mod 7499 -m------"1 i\T~ nu ir n " VINERI 14 OCTOMBRIE 1927 i­nii ce nu se vede In chestia impozitelor iUp pl&tgew, ca , drept cuvânt., că impozitele sunt prea grele. Dar plângerea noastră are în vedere numai titlulele perceptorului.. Insi lista lor e cu mult ■ mai'lunga și mai apăsătoare, putând zice că ceea ce ne ia perceptorul pe fată e o nimica ‘toată.’ Impozitele groza­ve sunt cele indirecte : vămi, tim­bru, tutun, sare, chibrituri, etc. Am putea zice, fără exagerare, că bi­rurile cele ascunse, cele perfide deci, întrec cu de patru şi cinci ori pe cele directe. In realitate suntem întru atâta mâncaţi de biruri încât nu ştim­ ce bruma ne mai rămâne pentru ne­voile noastre. Şi vedeţi că n’am mai pus la socoteală Vlaşca şi Te­leormanul, „Mariţa“ şi „bătrâ­nica"4 ce merg în nesfârşite mi­­tueli, încât termiri cum mai e în stare să trăiască omenirea asta a noa­stră ! Printre aceste impozite ce nu se văd, dar pe care le simţim­i prin suferinţele materiale ce le îndu­răm, stau în primul loc, ca cel mai grozav căpcăun, vămile. Acum tariful vamal se revizue­­şte din nou de o comisie oarecare. Capul mi-aş pune că rezultatul fi­lial nu, va fi o uşurare pentru noi, ci dimpotrivă. Cu multă meşteşu­gire, având aetul de a degreva unele, se vor încărca altele așa în­cât balanța se va încheia în dauna contribuabilului, adică totalul ve­­niturilor vamale, care alcătuesc în prezent o treime din buget, să meargă până cine știe unde. Pretextul unei asemenea politici vamale e înb­urajarea industriei şi a orice producţie naţională, pier­­zându-se cu totul din vedere că şi contribuabilul­­ are nevoe de pro­tecţie ca măcar să nu piară ci să­­ se reproducă mai departe, căci fără el geaba am avea o industrie a­­noastră. Iată că natalitatea din Bucureşti tinde spre­ zero. Ce-ar fi dacă­­ pilda am­ deveni pretutin­­denî contagioasă? Protecţia, industriei naţionale mi se pare o gogoriţă, şi iată de ce. Mai inte fiindcă la orice urcare de taxe vamale­­urmează o sporire a încasărilor. Prin urmare se im­portă ce! puţin tot ,atât ca mai înainte. Unde-i „atunci protecţia cea cântată ? A! doilea fiindcă in­dustriile continuă a ţipa că merg tot mai prost. Niciodată nu tac sau nu se laudă. Care-i dar efe­ctul tarifelor vam­ale mari­? ! ‘ Nu e altul decât de a ,­­ umple mereu un buget care să îngâdue înfiinţări de noui ministere, cu tot aparatul­­ lor de , funcţionari inutili, de lux, pe risipe şi de fraude. Ştim ca nimeni nu.se. va mişca.­ Dar e bine poate, ca să afle fie­care de ce suferă, declină şi piere. E tot ce putem face ca ziar.­L TEODORESCU O amerinaFshor PESTE OCEAN NEW-YORK, 12. (Radar). _ A­­viatoarea americană Miss Elder, a plecat ori de la aerodromul Roose­­veltfield,­ lângă New-York, spre Paris. Plecarea a avut loc la orele 17.04, fără nici o dificultate. Con­­diţiiunile atmosferice sunt anunţate a fi bune. T O precizare a d-lu­i Paleologue Direcţiunea Presei din ministerul Afacerilor Străine face cunoscut că d. C. Diamandi, ministrul Româ­­niei la Paris, a­­ primit din partea d.lui Palologue următoarea scri­soare, cu data de 11 Octombrie: Scumpul meu prieten, „Bresn sine« că nu vei atribui nici o clipă guvernului francez răspun­derea «­e a îi condus în 1920, cu gu­vernul ungar ciudata negociere care, de câteva săptămâni, stârneşte atâta emoţie printre maghiari. „O csemarea negociere n’a avut foc niciodată. Cei­­despre nota ofi­cială semnata de mine şi în jurul căreia presa ungară face atâta sge­­mot, este an fals dela primul până la Hitîmul rând“. (ssî FOLEOIIQGUE fente a traversat înot Canalul Mânecii LONDRA. 12 fPadorî.— Inrii o fe­rnes engleză a traversat în not cana­­lul Mânecii'.' 'Doctora ■ Dorotho Coc­hrane a traversat erj canalul Mâ­­necei înnot în 13 ore și 112 minute. Aceasta, este a treia încercare pe care o face d-ra Cochrane. Durata narcursu­lui este un record printre meile înnotfttoare. D-sa a traversat canalul înnot. In încercările prece­dente, d-ra Cochrane s'a servit de ricp'vv­i] 1 Mise Mona Mei LcVmn.n. IPCTMEE ÎNARMĂRILE AMERICEI: CEL MAI PUTERNIC VAS DE RÂS­­BOI AMERICAN, CONSTRUIT DE CURÂND Congresul Uniunii orașelor Polonia ne propune iar. ne acord de tranzit Două probleme, cars se vor discuta la Bucureşti Vechea. chestiune a unui acord tîaiftîit poîgtiy-rowân­, care §i facă posibili trecerea produselor poloneze prin Constanta în loc de Danzig, pentru Orient, va fi pusa din n­ou în discuţiune la 18 Octom­brie la Cucurşştir­oţiţie, mare con-, fericită economicar feroviara. Cum însă­ această­ conferinţă in­teresează 'riu numai aranjamentele pot da transport,­­cu­ avantaje reci­proce, pentru ambele’ state, — ci şi o scrie de chestiuni economice, cu caracter mai înalt,­­ guvernul a hotărit, sa dea tratativelor româno­­polone, cari vor începe la 18 Oc­tombrie, toată atenţiunea cuvenită. Este cu atât mai necesar aceasta, cu cât, unele dintre propunerile Poloniei, —­ judecând programul conferinţei pe care îl avem sub ochi, — ar putea constitui, dacă, bine înţeles s’ar realiza, — o atin­gere directă a intereselor econo­mice naţionale româneşti. TRAFICUL PENTRU PORTU­RILE LEVANTINE In această direcţiune, — pentru încheierea unui acord de tranzit prin România, cu utilizarea vapoa­relor serviciului nostru maritim, pentru transportul produselor in­dustriale ale Poloniei, în porturile levantine, nici un interes al tarii nu s’ar opune. Din contra. A fost o gresala poate că acest acord, cerut de aproape doi ani de zile de vecina noastră amică, Polonia, a fost temporizat și neîncheiat până acum. Este locul să arătăm că un ase­­m­enea tranzit, pe care Polonia îl ■ace acum prin Danzig, nu cere decât oarecari sacrificii tarifare din partea României, cu avantajul de a ni se aplica acelaș regim pentru produsele noastre destinate Euro­pei centrale, tranzit Polonia. Un asemenea acord,­­ după cal­cule oficiale, făcute cu o relativă a­­proximaţie, — ar putea aduce a­­duce anual României venituri de câteva zeci de milioane lei, prin tarte de transport pe apă şi uscat. DOUĂ PROBLEME DIFICILE PENTRU ŢARĂ Singurele dificultăţi, care se pun poate în calea realizării complecte, a acordului cerut de guvernul po­lonez, sunt cele două cereri: re­ducerea taxelor de transport pen­tru cărbunii destinate să formeze depozite de apovizionare in por­turile Galaţi, Brăila şi Constanta, cum şi cererea pentru a­ce­a­ fel de reduceri, pentru lemnele din Polonia, tranzitate prin­ România. Cum România are însă și ea'mari cantităţi de cărbuni și de lemne, —­ este locul să se vadă daea aseme-jj nea avantaje, de reduceri de trans-S »port •— acordat Poloniei, -- nu ar* însemna­t grava lovitură de cop- doi anî, ca mult nevoile industriei .cersină*- produsele? noastr« -xmL la re. Nu tr­ebue să uităm că Ardealul ,ca şi Bucovina- au zeci de mii de vagoane (de, lemne, care putrezesc de ani, din lipsa de dejbtfşeuri pen­­­tnr'desfac'ere, 'şi­­că- products,'.mine­lor de cărbuni, întrece 'dfe aproape şi ale ktftgttlşj consum., ah târl­. Sunt consideraţiuni, socotim, ca­re nu trebuesc trecute cu vederea, mai cu seamă atunci când este vor­ba de încheierea uiui acord pe o­ durată măi, lunga, cu­ un stat amic cura este Polonia. A. SANDU Acum, l’am unit oraşele,—să căutăm şi pe cineva să le măture. racord bulgaro- Jugoslav pentru lichidarea chestiei comitagiHor PARIS, 12. (Rador). — „Le Journal“ află că, între Belgrad și Sofia s’a stabilit un acord pentru a colabora pe cale amicală îa lichi­darea definitiva a chestiunei comi­­tag’lor. CE SPUNE PRESA FRANCEZĂ PARIS, 12 (Rador). — ..Le Pefli Jcraraah' aminans! aventimentele re­­c.ente care au dus la actuala Încor­dare sfirbo-bulgara, constată că ati­tudinea Guvernului di® Belgrad a fost mai mult decât corectă, iar gu­vernul din Sofia a dat dovadă de bu­năvoință. Ziarul crede că vindeca»­raa: defestbSfilei plăgi a comitagiilor ______ în peninsula balcanică este subordon‘ directorul Ziarului nota voinţe! conducătorilor bulgari de a face front contra cluburilor mi­litare, «Action Francaise“ de asemenea adusa laude moderafiunei guvernu­lui iugoslav și înțelepciunii guver­nului bulgar, dar adaugă că, dacă pentru moment conflictul a putut fi evitat, focul continuă să ardă sub cenuşă. Ţările interesata să întreţi­nă nesiguranţa şî dezordinea, vor găsi şi de acum înainte materiale inflamabile in Balcani. Eaaistă că ministrul Italiei la Bel­grad a protestat pe lângă ministrul de externe iugoslav, d. Marincovici î­mpotriva caracterului anti-italian a manifestațiilor de la Belgrad cu filerii funerariilor generalului Go­­racevici. legăturile dintre guver­nul bu­gar şi comitetul macedonean — Telegrama particulară — BELGRAD, 12. — Din $tip se a­­fumta că mărturisirile lui Kralev, a­­tentatorul de la $tip, compromite grav Bulgaria oficială şi reprezintă o dovadă despre legăturile dintre guvernul bulgar şi comitetul mace­donean. Protestul Italiei contra manifestațiilor de la Belgrad aOSEAs 12, — „Giosaeî® dh­elia”. Un aparat contra hoţilor Inmţlusiea mm inginer american Un inginer american Joe Dic­­kley, cunoscut pentru inventăuile sale în domeniul electricităţii şi a telegrafiei fără fir, a reuşit să in­venteze un mic aparat denumit „Luxopilog“ cu ajutorul căruia pu­tem fi­ puşi la adăpost in contra răufăcătorilor. Acest aparat, care este în forma unui ceasornic, ne încunoştiinţea­­ză dacă în jurul nostru la o dis­tanţă de câţiva metri se află cine­va, care poate fi dezirabil sau... indezirabil. Pentru a lămuri pe cititori vom da un exemplu. De pildă în timpul nopţii ne aflăm culcaţi în pat, în cealaltă­ cameră se află cineva, care umblă prin apartament. Apa­ratul, are un dispozitiv — ale că­rui amănunte de funcţionare nu au fost date încă în vileag până acum — şi care printr’un fel de deşteptător, ne pune în legătură cu lumea dimprejur. De asemeni chiar dacă ne aflăm în mers, apa­ratul ne încunostiintează, dacă în jurul nostru la o mica distantă se află cineva. Aparatul este o aplicare prac­tică a principiilor de electro­ mag­netism si este pus în functiune de un fel de baterie-miniatură care se încarcă în mod automat. Ziarele americane relatează a­­ceasta nouă invenție si vorbesc în mod foarte călduros despre lucră­rile bulneritrii? Toe Dickley. Aglomeraţia din autobuze Pentru d. prefect al poliţiei Capitalei Din pricina epidemiilor, — căci nu numai paralizia infantilă s'a încuibat cu tot dinadinsul­— servi­ciul sanitar, ministerul instrucţiu­nii publice, prefectura poliţiei, au luat măsuri ca să se evite pretutin­deni aglomeraţiile. Autorităţilor le scapă, însă, din vedere, un cuib mnui primejdios de­cât birjile, maşinile, colţurile de stradă, teatrele şi cinematografele. E vorba de autobuz­ele conduse de oameni cari nu cunosc desinfecta­­rea, ajutaţi de bieţi de­ o revoltă­toare murdărie. Pe lângă starea de necurăţenie a maşinii­ şi a conducă­torilor, aceste vehicule mai sunt purtătoare de boli, de la un capăt la altul al periferiilor trecând prin centru încărcate cu pasageri de tot soiul. La ore când circulaţia e mai ma­re, priveliştea acestor tramvae fără sine, e înfiorătoare.. Intr'un singur vehicul, cu cincispre metii locuri des­tul de incomode, se îndeasă treizeci de­­ persoane, femei, copii, salahori, căruţaşi, boeţi de­ băcănie .. Zadar­nic protestează cineva, ei­, nici şofe­rul nu dă ascultare, nici gardiştii nu intervin. In goana primejdioasă a acestor maşini, destul de şubrede, cu tot controlul poliţiei, poţi avea idee ,de ceea ce trebue să fie un colţ din chinurile infernului. Oameni graşi se subţiază din or­dinul „şefului" de la volan, fete din pension ajung pe genunchii căruţa­şilor, copiii sunt înghesuiţi între pachete învelite cu cârpe murdare, cei mai mulţi pasageri călătoresc lu picioare, striviţi, îndoiţi de şase, izbiţi cu capul de înveltoare, lipiţi unii de alţii, ca sardelele într’o cu­tie suspectă. Când nu mai e !».• înăuntru,­­ şoferul te pofteşte lângă ei, stingherit în conducere şi pu­tând provoca accidente, iar ultima salvare este o cărcitură pe uşă, pe­­ scară, pe roţi !... E nea,parata nevoe ca autobuzele să fie desinfertate la fiecare cap de linie şi sergenţii de stradă să ail­S­ putinţa să oprească maşina prea plină, cerând sa se coboare acela cari ocupă locurile peste numărul reglementar. Aglomeraţia din autobuze, cu oa­meni cari fac serviciul prin spitale sau acasă au bolnavi contagioşi, cu persoane cari vin în contact cu tot soiul de lume prin birouri şi maga­zine, e mai, primejdioasă ca aceea din sălile de spectacol şi cerem, prin urmare, d-lui prefect al poliţiei să ia măsuri cât mai secere pentru desinfectarea maşinilor, curăţenia conducătorilor şi păstrarea unei re­­guli în ocuparea locurilor. RE?: După congresul presei latine Impresiile­ d-lui iurs despre România via­,Avenir", I polat din România unde a partici­­­pat la congresul presei latine, con­sacra un lung articol acestei ţări, examinând situaţia din punct de ve­dere militar, politic şi economic. D-sa constată că România ocupă unul din posturile înaintate ale a­t___________________________v­parării Occidentului, şi este hotă­­citor şiiun om de o cinste neîntre­bită să-l apere cu energie. D. Bure reaminteşte eroismul trupelor ro­mâne in război şi adaugă că, de la­­ stre,­cută şi termină subliniind că Româ­nia este chemată la o mare propă PARIS, 12. (Rador). — D. Bare, sfârșitul războiului poporul român a dat noui dovezi de tenacitatea sa încercată prin veacuri de luptă contra barbarilor năvălitori. D. Bare face a­ici elogiul primului­­ministru Brătianu, spirit realist pen­tru care aria de a guverna n’are nici un secret; califică pe d. Vin­­tiă Brătianu ca fiind un mare num­ Sis» instar-taîîeiâ! D­. I. f* Bratimiu Berthelot. și generalul Priveliștea zilei -• ja», —-----— i coran 1EE SLAB IE STOMAC Ziarul „ParteSoir“ publică im*­preside trimisului său la congresul presei latine. N'au­­nimic nepte impresii, din ceiace respectuoasa noastră prim­icitate a învățat să numească politeță franceză.. Să mă explic. Liber e oricine, fi­rește, să aibă despre Ti om âg­ii a pă­rerile pe cari le are. Că asprului confrate dela „Pari*-Spiru nu-i place țara, care s'a bucurat să-l aibă oaspete, nu e un eveniment re­voltător. Ceiace surprinde prin lipsă de ..franțuzesc“ fi de cirili­­tate — o virtute ce se constată jî intre triburile sălbatice —­ e împre­jurarea in care parizianul nostru ifi dă drumul la impresii. Fostul oaspete al României con­stată că ţara noastră se reduce „între Capsa şi Palat“ şi că se mănâncică mult şi prost Prima co­­statare denunţă cel mult insuficienţa însuşirilor repor­tericeşti ■ ale parizianului necăjit nici un ziarist român — garantăm — n'ar fi atât de stupid să afirme, bunăoară, că Franţa se concen­trează în Place Pigatte, apri­s mi­­nuit­.. Dar, să nu insistăm- e treaties direcţiei lui­­Paris-Soir“ să apre­cieze calităţile profesionale ale o­­mului său.. Che-Ra a ima, insă, a mâncării intră­­în dreptul prețurilor noastre. E drept că scumpul nostru frate latin a fost obligat să mănânce tot tim­pul cât a stat în România, pe gra­tis. E o povară care te scârbește până la urma urmei. Dar, oricum, supărarea parizianului rămâne ex­cesivă. In mica noastră comunitate — unde nu este chiar o ştiinţă a volitefii aşa de desvoltată — c­ind pleci de la masa cuiva, indiferent de procesele digestiei d­­ace nu scrii niciodată celui ce le-a ospă­tat, o carte poştală, în care, să-i strigi: „măgarule, mi-ai dat să mă­nânc atât de mult şi eu am mân­cat atât de porceşte, înciu­­m­am, îmbolnăvit, mi-e scârbă de masa ta“ Aşa ceva nu se întâmplă in România ţară dominată încă de micele ei moravuri patriarhale în materie de ospătare. Dar, onorabilului nu i-au plăcut nici bucure­stencile, pe care tI nă­şeşte „de-o frumuseţe contrafăcută“. Credem că e tot din cauza diges­­tiei. Ieşind de la banchetele rare, după cum spune nu i-au plăcut «, inabilul personagiu avea- rs-5- vois“-h­ri. Si când a, aşa ceva. (i-e greaţă de orice vezi Chiar frumoa­sele indisc­utabile de celebrele naos- tre bucureştene ce i-au părut urâte... Bietul ospețe își publică roladitu­­rile in „Paris-Soir". Ba chiar se pare că a început să verse.- Ii e stomacul demn DESL THEODORSSGU

Next