Dimineaţa, noiembrie 1927 (Anul 23, nr. 7513-7542)

1927-11-26 / nr. 7538

8 PAGINI NOEMBRIE 1927 Preţul Abonamentelor Lei 750 —pe timp de un an » 380— (I ) ,1­6 Iun» ii 200— ii ii u 3 ii In străinătate c public Fondată în 1£04 de CONST. MILE 3 LEI BIROURILE : București, Str. Sărindar No. 7­ 9-11 3 LEI TELEFOANELE I Centrala: 306 67.324/73; 346 78.333/34. NOASTRE I Direcţia: 357/72, A­tla 307 69. Provincia 310 66.­ ­ Anni XSm Wo. 7538 SAMBATA 26 M­oartea lui Ion I. C. Brătianu Baroml prezintă demisia Regenţei, care i-o respinge D. Vintilă Brătianu însărcinat cu preşedinţia consiliului Moartea lui Ion I. C. Brătianu este un eveniment de cea mai gravă însemnătate pentru ţară. In persoana lui au fost întrunite de zece ani toate forţele acestui stat. Asemenea situaţiuni nu se moştenesc şi condiţiunile ce ele creează, fac extrem de dificilă continuarea operei politice. La greutăţile cu care are şi aşa de luptat statul nostru, se a­­daogă astfel încă una, mai grea poate decât toate celelalte. Momentul este decisiv. De la fruntaşii partidului liberal, de la frun­taşii vieţii noastre politice, se cere acum uitarea trecutului pentru a face posibilă clădirea viitorului, pe nouă baze şi cu noui metode. Cu toate criticile ce am putut aduce politicii lui Ion Brătianu, cât a trăit, cu toată moştenirea grea ce lasă. — Ia mormântul său des­chis, toţi vor recunoaşte că a fost un bărbat politic de mare anver­gură, că a fost o personalitate atât de covârşitoare încât nici o alta nu s’a putut ridica, în urmbra sa. Numele său va rămâne legat de marele act al unirii tuturor ro­mânilor şi de formidabila schimbare socială ce însemnează şi va în­semna mai ales reforma agrară. Istoria va arăta cum atâtea reali­zări mari, cum metodele politice reclamate de război, au pus stă­pânire pe mintea şi gândirea lui aşa că nu s’a mai putut orienta spre metodele naturale şi singurele durabile ale unei politici normale. Credinţa lui, în anii din urmă, a fost că numai el cunoştea intere­­sele ţării că numai el le poate salvgarda şi că de aceia are dreptul de a impune convingerile sale prin toate mijloacele. Politica aceasta, a fost greşită şi combaterea ei cu ultima energie, era îndreptăţită şi era o datorie naţională. Dar nimeni nu poate bănui curăţenia patrio­tică a intenţiunilor sale. Totuşi aceste bune intenţiuni, au creat situaţiunea dificilă, în care lasă ţara. La mormântul lui e desperat că conştiinţele se vor trezi şi că metodele politice croite de o asemenea personalitate pe talia sa, vor fi îngropate odată cu dânsul. O perioadă din viaţa politică a ţării se inchee cu viaţa lui Ion I. C. Brătianu. Alta nouă începe şi va trebui să clădească, pe intenţia­­sile sale nobile, pe ce a fost bun in politica lui dar cu evitarea ma­rilor ei neajunsuri pentru ca liniştea să se coboare intre partide şi colaborarea lor rezonabilă, normală, să permită, învingerea dificultă­ţilor prezente şi consolidarea statului in viitor. Regenţii au primit demisia şi au numit imediat pe d. Vintilă Brătianu preşedinte de consiliu. Acesta a propus tot miniştrii vechi pentru formarea noului guvern, care a fost numit ime­diat şi a depus jurământul chiar în decursul audienţei. CUVÂNTAREA PATRIARHULUI Patriarhul dr. Miron Cristea, în nu­mele Regenţei, a rostit următoare­le cuvinte: „După nenorocirea ce ţara româ­nească a avut de îndurat prin pier­derea celui mai mare rege, — Dam-O moarte năprasnică, cu un co­lorit de tragism shakespearian, a răpus pe şeful guvernului Şi şeful partidului, liberal. Moartea lui Ion I. C. Brătianu ar fi provocat o adâncă impresiune în orice împrejurări. Oricând, for­ma fulgerătoare a sfârşitului său ar fi provocat emoţie în public. In condiţiile speciale de astăzi această moarte neaşteptată a pro­vocat consternare şi un sentiment general de obştească tulburare su­fletească. In mintea tuturor se pun doar problema necunoscutului de mâine şi cealaltă problemă,­­ şi mai importantă, dacă vom avea a­­cum oameni politici conştienţi de cerinţele împrejurărilor şi cu pu­terea de sacrificiu de sine, la înăl­ţimea evenimentelor in curs. # Partidul liberal este evident în­­tr’o serie neagră. In mai puţin de doi ani a pierdut pe Ferechyle, Alecu Constantinescu, Georgel Mâr­zescu, iar acum dispare şi şeful de toti stimat, de toti orbeşte ur­mat şi respectat. Pierderi de asemenea natură nu se suplinesc uşor. In asemenea condiţîuni dispari­­ţîa '­ulgerătoare a lui Ionel Bratia­­nu înseamnă o zguduire din cele mai profunde, pentru partidul libe­ral. Dacă la aceasta se mai adaugă o nouă ordine constituţională, care cere a fi consolidată, şi teribila tensiune din ultimul timp, provo­cată prin metodele celui astăzi dis­părut pentru a asigura, odată cu stăpânirea nediscutată a partidului liberal, noua ordine succesorală atunci avem.un tablou exact al si­nezeu, în orânduirea Iui, ne-a dat o . „ . , , , „ . , nouă şi mare lovitură luând dintr8~„'t1 momentul când d. Vin noi pe una din cele mai mari figuri politice ale României contimporane. Istoria nepărtinitoare va aşeza ală­turi de marea figură a lui I. C. Bră­tianu, pe a fiului, care a prezidat în­­tregirea neamului. Rog pe Dumnezeu ca in aceste cli­pe solemne să coboare asupra­ tu­­turor conducătorilor ţării noastre, duhul înţelepciunii şi al înţelegerii ca prin eforturi unite să putem, cel puţin în parte, împlini golul lăsat prin pierderea lui Ion I. C. Brătia­nu. Jilă Brătianu a fost însărcinat cu formarea noului guvern. 1­. VINTILĂ BRATIANU Noul preşedinte de Consiliu Şi apoi mai este şi o altă dificul­tate. Însărcinarea dată d-lui Vin­­lilă Brătianu înseamnă ca oare şi ungerea d-sa­ e ca şef de partid ? In starea de spirit firească în care se află acum conducătorii partidu­lui liberal, evident că chestiunea poate apărea deplasată. Nu mai puţin ea cată a fi pusă, fiindcă de ea se pot lega multe alte dificultăţi, nu numai de ordine internă de par­tid, ci in legătură cu chestia ra­porturilor viitoare dintre liberali şi celelalte partide. * In rândurile opoziţiei impresia este de asemenea puternică. L’am văzut astăzi dis de dimineaţă pe d. Maniu. Nu exagerăm când afirmăm că era profund îndurerat şi adău­găm că am avut simţimântul că şe­ful naţional-ţărăniştilor măsoară sarcina şi mai grea, care apasă şi mai greu pe umerii celor rămaşi în viaţă. Partidul, naţional-ţărănesc a putut­ duce o lup­tă pe viaţă Şi , pe moarte cu­ sistemul de guvernare a lui Brătianu. El n’a tăgăduit lasă si nu tăgădueşte că cel ce dis­pare a fost un punct de sprijin al politicei române, în tară şi în străi­nătate. Comitetul de directivă al parti­dului national-tărănesc s’a întrunit la 9 dimineaţa. Sfatul parlamentar la orele 12. Toţi conducătorii de frunte aflaţi în provincie au fost invitaţi să vie imediat în Capitală. Putem spune deocamdată că, în forma în care s’a făcut transmisia de puteri, s’a văzut de unii, o pro­cedură unilaterală. Şefii de partide ar fi trebuit poate să fie invitaţi la Palat, înainte de a da însărcinarea d-lui Vintilă Brătianu, şi nu după aceea. ‘ Nu mai puţin se recunoaşte ne­cesitatea de a fi constituit imediat un guvern, care, în condiţiile de a­­cum, nu putea să fie altceva decât expresiunea parlamentului. * Ce va fi după aceia? Nu încape îndoială că a intervenit o schimba­re radicală. Metodele de care pu­­­tea să uzeze Ionel Brătianu nu stau cu aceiaş uşurinţă la dispo­ziţia d-lui Vintilă Brătianu. Pentru toţi se pune chestiunea: se va putea cel puţin acum un a­­cord între partide? Gestul regenţei, de a fi invitat la palat pe d-nii Maniu, Iorga şi ge­neral Averescu, este interpretat în sensul apelului la unire. Scrutator. ȘEFII DE PARTIDE LA REGENȚĂ . ION I. C. BRAT­IANU­ CONSILIUL DE MINIŞTRI La orele 7 dim, membrii guver­nului s’au întrunit într’un consiliu de miniştri la ministerul de in­terne. Consiliul a durat până la orele 7 şi 45. S’a hotărât ca membrii guver­nului să meargă în corpore la pa­lat» spre a-şi prezenta demisiile. In acelaş timp s’a decis ca în cazul când demisia guvernului va fi respinsă consiliul să indice pe d. Vintilă Brătianu spre a prezi­da noul guvern, membrii guvernului — afară de d. Titulescu care e bolnav — s-au prezentat la palat şi au prezentat membrilor regenţii demisiile, cari le-au fost respinse. D. Vintilă Brătianu a primit în­sărcinarea de a prezida guver­nul. Imediat actualii membri ai guver­nului, păstrăndu-şi toţi portofoliile pe cari le-au deţinut, au prestat ju­rământul. * După consiliu, la Guvernul, în această formaţiune, orele 7 şi 50 are un caracter de provizorat. ---------0030- V . Demisia şi reconstituirea pernulu­i Cuvântarea Patriarhului Membrii Regenţii au primiţi D. VINTILĂ BRATIANU, în pe membrii guvernului îa preia­­ numele guvernului a prezentat S­dim. a Arm­aia ministrii«" ———32»----—­ V­estea morţii. Primul ministru, Ion I. C. Brătian­an, a încetat din viaţă ori, joi di­mineaţă, la orele 6.45, după o scurtă suferinţă. Asupra boalei şi a a evoluţiei ei, precum şi în privinţa tratamentului primului ministru mort, publicăm în pagina a 3-a a acestui număr o relaţie foarte amănunţită, făcută de un medic. La, orele 5 jura­­dim, a sosit preotul profesor dr. Mihălcescu ca să admini­streze muribundului împărtăşania. D. George I. Brătianu, fiul primu­­lui-ministru, a sosit de la Iaşi la ora 1 jun. noaptea, rămânând la căpă­tâiul tatălui săi­. Corpul a fost deocamdată lăsat, in patul unde primul ministru şi-a dat sfârşitul. Deocamdată, până se va dispune transportarea corpului neînsufleţit la Ateneu — unde va fi expus__nu s'a permis accesul publicului. Am avut totuşi prilejul să arun­căm o privire asupra patului fune­bru. Acoperit cu o cuvertură până la gât, capul defunctului, la prima ve­dere e de nerecunoscut. Minunata sa barbă căruntă şi mu­stăţile impunătoare au dispărut sa­crificate de medicii cari au făcut cele două operaţii Înfăţişarea extraordinar de tâ­nără­, de senină. Sprâncenele des­­cruntate, acordă chipului un aer de calm deplin. Buclele gris, reliefează fruntea no­bilă şi statuară. Libere, deabia acum, trăsăturile fizice apar în toată desăvârşirea lor naturală, arătându-ne şi mai plas­tic frumuseţea acestui bărbat, care şi sub acest raport s’a bucurat în viaţă de admiraţia lunţii. * Azi corpul îmbălsămat va fi de­pus la Ateneu In vederea acestei solemnităţi, în­că de astăzi, s’au luat dispoziţiunile de rigoare, drapdndu-se cu negru hall-ul şi exteriorul Se crede că funeraliile —naţionale — vor avea loc Duminică, înhumarea se va face la Florica, în cavoul familiei. Ori la­ orele 5, consiliul de miniș­tri s-a întrunit pentru a discuta și stabili chestiunile privitoare la înmormântare. CERTIFICAT DE DECES Azi, 24 Noembrie 1927, ora 6.45 dimineaţa, a încetat din viaţă Ion I. C. Brătianu, preşedintele consiliu­lui de miniştri, în urma unei angine streptococice. Prof. dr. C. Angelescu.­­ Prof. dr. Nanu Muscel. Prof. dr. Danielopol. . Dr. N. Lupu. Dr. Nasta. ÎMBĂLSĂMAREA D. prof. dr. Mina Minovici, a pro­cedat astăzi dimineaţă la îmbălsă­marea rămăşiţelor pământeşti şi la luarea măştii de gips. Regenta se va adresa şefilor de partide Patriarhul dr. Miron Cristea, după ce noul guvern a­ depus jurământul a rostit­ în numele regenţilor o cuvântare de elogii pentru Ion I. C. Brătianu. Intre altele, Patriarhul a făcut apel «la interep» ciunea şi înţelegerea t­lturor conducătorilor fări­s spre a împlini cel puţin în parte golul lăsat prin moartea lui Ion I.­­. Brătianu“* Suntem informaţi că Regenţa va chema pe şefii de partide şi îi va invita la o colaborare de guvern. Dacă şef­ii de partide vor accepta principial invitaţia Regenţei, guvernul va face apoi demersurile nece­sare pentru realizarea unui guvern de colaborare. ......... AMD-11 — ­ înştiinţare către organizaţiile liberale D. I. G. Duca a trimis următoarea circulară tuturor şefilor de organi­zaţii ai partidului naţional-liberal din ţară: Cu inima sdrobită de durere am trista însărcinare de a vă aduce la cunoştinţă, încetarea din viaţă a ma­relui şi mult iubitului nostru ,pre­şedinte domnul Ion I. C. Brătianu. Rolul lui în istoria, României con­­temporale, în înfăptuirea­ intregirei neamului şi în îndeplinirea marelor reforme democratice care stau la te­melia organizării­ sociale a României întregite, aparţine istoriei şi ii asi­gură în analele românismului o­glo-In faţa mormântului său deschis, partidul naţional-liberal pe care el Va condus cu atâta înţelepciune şi cu­­atâta strălucire, este dator mai mult decât oricând ca prin tinire şi puternică solidaritate sufletească să stea strajă intru apărarea marelor interese naţionale cari preocupă ţa­ra noastră. Acesta este cel, viai, bun omagiu pe care colaboratorii şi prietenii poli­tici­ îl­ pot„ în aceste, clipe,de durere, aduce inept­oriei, marelui om de Stăt dispărut atât­ de­ neaşteptat din mij­locul­ nostru. . . ; • " ; t. 0. DUCA Manifestul guvernului către ţară In consiliul de miniştri, ţinut la ministerul de interne, imediat după depunerea jurământului, s’a decis lansarea următorului manifest către t&r& t ROMANI: iovit sÎ3 a bţiatS fa!g« eSt/wu* Ion I C MH«« AATdAfi 1»s« cu mteStpciu»*, ca patriotism I. C. Bratianu, s a stins mu via la in d­­imineaţa zilei de 24 Noembrie. Ţara pierde azi pe omul care mai mult de un pătrar de veac şi-a Închi­nat ca sfetnic al marilor şi nemuri­torilor regi Carol şi Ferdinand toată munca şi sufletul lui pentru propă­şirea, înălţarea şi întregirea statului român. Opera vieţii lui Ion I. C. Brătianu, rămâne pentru vecie legată de cele mai însemnate acte din istoria na­ţională şi politică a poporului ro­mân. Prin înţelepciunea şi patriotis­mul lui Ion­­ C. Brătianu destinele neamului românesc au fost conduse la înfăptuirea unităţii naţionale, iar rolul pe care Ion L C. Brătianu l-a avut în făurirea României întregite, rămâne pagina cea mai glorioasă din viaţa marelui dispărut. Poporul român datoreşte lui Ion L C. Brătianu reformele democratice, votul obştesc şi împroprietărirea să­­tenilor precum şi întreaga operă de organizare a statului întregit. Dar opera lui Ion I. C. Brătianu, de care istoria va vorbi in­totdeauna cu evlavie şi cu recunoştinţă, înseam­nă o muncă uriaşi de fiecare zi de­şi cu o energie creatoare neasemuită, în slujba statului Întregit, şi a neas­m­ului care li datoreşte tnplinirea celor mai sfinte năzuinţi ale lui. Moartea lui Ion I. C. Brătianu lasă un gol nemăsurat în viaţa ţării şi în sufletul poporului român, România întregită de la un capăt la altul va plânge pe acel care a a­­vut un rol atât de hotărîtor în înfăp­tuirea ei. Dar cu cât pierderea este mai a­­dâncă şi durerea mai covârşitoare, cu atât mai vie şi mai puternică trebuie să fie in sufletul poporului comun hotărîrea de a birui durerea c® încearcă, prin simţimântul de dragoste şi solidaritate patriotică ca trebuie să apropie şi să lege pe toţi fiii ţării in jurul intereselor supe­rioare ale României întregite eternă în puterile ei de viaţă şi de conţinut înălţare. «MO­——— Circulară către prefecţii de judeţ Ministrul de interne a trimis tuturor prefecţilor de judeţ din ţară următoarea telegramă : Cu nemărginită durere vă aduc la cunoştinţă încetarea din viaţă a preşedintelui consiliului de mi­niştri Ion I. C. Brătianu azi 24 Noembrie orele 6 şi 45. Ţara pierde pe Marele bărbat de Stat al cărui nume va rămâne în veci legat de întregirea nea­mului nostru. Durerea ce ne copleşeşte nu trebuie însă să ne facă a pierde o clipă din vedere interesele su­perioare ale Statului cam­ mai mult decât oricând trebuie să fie azi freze în mintea şi sufletele noastre, înalta Regenţă a binevoit a în­credinţa sarcina formării noului guvern, d-lui Vintilă I­ C. Bră­tianu şi care a format guvernul în aceeaşi compunere ca şi gu­vernul precedent. Noul guvern a depus jurământul azi dimineaţă în faţa înaltei re­genţe. Ministru de interne, Impresia la Iaşi IAŞI, 24. „ Azi dimineaţă şti­rea morţii lui I. I. C. Brătianu a fost comunicată de d. George Bră­tianu, "telegrafic d-nei Elena Bră­tianu cu următoarele cuvinte: „Tatăl meu e mort." Toate autorităţile au arborat do­liu. Primăria a trimis telegrame de condoleanţe d-nei Elisa şi d-lui George Brătianu. D-na Elena Brătianu a plecat ca la Bucureşti.’' ~— Diseară vor pleca în Capitală toţi parlamentarii ieşeni. . Ion I. C. Brătianu coborînd treptele catedralei de la Curtea de Argeş, după parastasul pentru regele Fer­dinand I. G. DUCA

Next