Dimineaţa, decembrie 1927 (Anul 23, nr. 7543-7570)
1927-12-08 / nr. 7550
IO PAGINI ■8WWMBWM1LI.,----------i-jui Prețul Abonamentelor Lei 750 — pe timp c&e un an n 380— „ „ „ 6 luni n StaO — ,, n o 3 In străinătate ’'tblu Formata i£C4 de CONST IVIILE j| 3 LE) fl BIROURILE : Bucuești, Str. Sar ndar islo. 7-9-11 iFIFFOANELF fijedrai»' NOASTRF \ M.ectta Aon' XXm No. 7S50 »se? 124 73 m n «7/72 Ala m 89 Provincia 1100 Siguranţa pe urmele asasinilor După ce nu am anunţat încă de eri,el judecător de Instrucţie Papadopol, împreună cu d-nii Inspectori vladimirescu şi Straulescu de la Siguranţa generală a statului au reuşit să identifice pa autorii crimei din str. C. A. Rosetti. CUM S’A PUTUT AJUNGE LA IDENTIFICARE Imediat după comiterea crimei, autorităţile sosind la faţa focului, au căutat să găsească un cât de uu indiciu, sau „o carte de vizită" cum se spune în limbajul poliţienesc. Căutările păreau să rămâe zadarnice, toate sforţările celor ce Înşiruiau crima, nedând rezultate. Şoferul d-lui Ijahovary, interogat fiind de d. judecător Papadopol, declarase acestuia că acel „Ion Rusaciuc" autorul bănuit, al crimei, avea obiceiul să scrie zilnic fel de fel da impresii sau ceva asemănător, într'un manual de geografie, terfelit şi ros de vremuri. D. judecător Papadopol, timp de patru zile, a căutat prin toată locunţa defunctei Costescu să găsească acest manual de geografie. Cercetările erau foarte anevoiaşe, pentru că Întreg apartamentulera plin de asemenea hârţoage, caete şi cărţi învechite. In a patra zi a cercetărilor, in timpul unei noui descinderi la locuinţa defunctei, d. subinspector general Stratilescu, a găsit pe un mic dulăpior, aflat chiar in odaia unde a fost ucisă d-na Costescu, manualul de geografie atât de căutat. VERSURI DENUNŢĂTOARE D. judecător Papadopol cercetând cu deamănuntul manualul de geografie, a găsit, între foarte multe alte însemnări, şi următoarele patru versuri: Dragă Puile, Pe unde vei mergi Pe unde vei călca Gândeştite la mine Şi te rog nu mă uita. C. M. CARSTIA Comuna Oporelu, Jud. Olt Delia Paias, Constanţa Versurile sunt scrise de un oarecare Cârstia, care îşi pusese şi două adrese: una în comuna Oporelu, judeţul Olt, şi alta Deia Paias, lângă Constanţa. Imediat un domn inspector a plecat la Constanţa şi a adus pe acest Cârstia la Bucureşti. CE DECLARĂ CÂRSTIA Cârstia, după puţină ezitare, a recunoscut manualul de geografie precum şi versurie scrise şi iscălite de ei. A declarat că versurile erau dedicate unui prieten a! său anume Bungârzan. CERCETĂRILE LA DERIA PALAS însoţit de d. inspector Vladimirescu, d. judecător Papadopou a plecat imediat la Palas, în timp ce inspectorul Stratilescu a plecat la Răşinari, lângă Sibiu, de unde se ştia acum că este originar Bungârzan. In acelaş timp, un comisar special a plecat la Oporelu. . Cercetările făcute la Delia Paias au stabilit că Bungărzan a fost angajat acolo câtăva vreme ca curier, că cel mai bun prieten al lui era un oarecare Nicolae Lăcustă, zis Ion Lăcustă, zis Ion Rusaciuc. RUSACIUC SAU RUSACIUC? Nu mai încăpea îndoială că acest Rusaciuc era unul şi acelaş cu Ion Rusaciuc, rândaşul d-nei Maria Costescu, care, probabil, că făcuse confuzia şi scrisese pe bileţelul găsit în casa de fier: Rusaciuc în loc de Rusaciuc. S’a maî stabilit că Rusaciuc şi Bungârzan erau cei mai intimi prieteni. Erau văzuţi veşnic tăinuind în şoapte, veşnic ascunşi în colţuri, veşnic închişi în odaie. CE-I CU BILEŢELUL GĂSIT IN STRADA ROSETTI Cititorii noştri îşi mai aduc aminte că, în camera in care a fost omorâtă bucătăreasa Adela, fusese găsit un bileţel scris pe un petec de jurnal şi care avea următorul cuprins: .Elena Lwaesen, oroitoreaai, I« no. 6 strada C. A. Rosetti. Iubita mea dragă, te rog toarte mult vino Ia mine”. Scrisul este al lui Lăcustă (Rusaciuc) şi a fost identificat imediat după „statul de serviciu1’ pe care Lăcustă 11 avea la Delia Palas, care aparţine ministerului de agricultură şi domenii şi care este iscălit chiar de el. Scopul biletului nu poate fi incă precizat. O ipoteză se poate totuşi face. E foarte probabil ca asasinii să fi voit să scoată, la un moment dat, pe Elena Meladonovici din casă, ca s’o omoare şi cunoscându-i anumite legături cari Ie avea, au vrut s’o inducă in eroare, trimiţându-i acest bilet. Cum Ion insă nu-i ştia probabil numele exact, un joc de Elena Meladonovici, a scris Elena Leonescu. Iată deci două puncte bine stabilite, două identificări grafice: se cunoştea scrisul lui Ion Rusaciuc, gratie bileţelului de mai sus şi se cunoştea scrisul lui Bungărzan, gratie însemnărilor găsite in manualul de geografie. CINE ESTE ANA IVANOV In urma cercetărilor făcute la peria Palas şi a declaraţiilor lui Cârstia, d. Judecător Papadopola-10 SCRISOARE A CRIMINALULUI fîă că Ion Lăcustă (Rusaciuc) pe când fusese în serviciu împreună cu Bungârzan la această perie, trăise în concubinaj cu o oarecare Ana Ivanov. Ceva mai mult, aflase că Lăcustă (Rusaciuc) se fotografiase într’o zi la Constanţa, cu concubina lui. D. Papadopol a început atunci personal să cerceteze toţi fotografii din Constanţa, punând în acelaş timp în urmărire pe Ana Ivanov. ANA IVANOV ESTE GĂSITĂ La kilometrul 5 pe şoseaua Constanţei, se află o vie unde locueşte o rusoaică. In gazdă la această rusoaică a fost descoperită Ana Ivanov. Luată de scurt a mărturisit relaţiile ei cu Ion Lăcustă (Rusaciuc) ba ceva mai mult a scos dintre hârtiile ei şi fotografia acestuia, numind şi fotograful care o executase. D. Papadopou a făcut imediat o descindere la acest fotograf de unde a ridicat şi clişeul respectiv Instrucţia făcuse un pas Înainte Pe lângă cele două identificări grafice, ea posedă acum şi fotografia lui Rusaciuc. îiîiîii: mm NICOLAE LĂCUSTA,ris ION RUSACIUC, autorul principal alasasinatelor ULTIMA FOTOGRAFIE A LUI BUNGÂRZAN Listele electorale şi partidele de opoziţie în cursul lunii Decembrie, autorităţile comunale din toată ţara au obligaţia să puie la punct listele electorale, adăugând pe cei omişi sau cari îndeplinesc abea acum condiţiile de a fi trecuţi în ele şi ştergând pe cei morţi, plecaţi sau cari au pierdut dreptul de alegător. Această obligaţie a autorităţilor este una din cele mai însemnate. Ea interesează pe toată lumea, pentru că într’un stat democrat, toate drepturile emană de la naţiune, iar naţiunea, din punct de vedere practic, este totalitatea cetăţenilor alegători.in ţara noastră se poate constata că cetăţenii se dezinteresează de dreptul lor de alegători. Ba chiar sar părea că unora le pare bine că nu sunt trecuţi pe listele electorale, pentru ca astfel să fie scutiţi de obligaţia de a merge la vot. Explicaţia e foarte simplă. Guvernele noastre, fiind numite în mod constant, de la 1920 încoace, din partidele respinse de corpul electoral, s-au văzut silite să recurgă la abuzuri din cele mai grave pentru a-şi asigura majoritatea, în felul acesta, cetăţenii au fost dezgustaţi de exerciţiul dreptului de vot, mai ales pe urma convingerii că toate sacrificiile pe cari le fac pentru a ajunge la urnă sunt de prisos. Faptul că liberalii, când sunt în opoziţie nu pot alege decât 10—15 deputaţi, iar avere, câni niciunul, pe când naţional-ţărăniştii aleg 60—70 sau chiar 100, n’are nici o importanţă. " .. . De aci vine desgustul alegătorilor pentru exercitarea celui mai sfânt drept cetăţenesc al lor; de aci se trage indiferenţa lor pentru listele electorale. în Capitală trebue să fie cel puţin 150.000 de alegători, înscrişi sunt numai vreo 50.000. Aceeaşi proporţie se găseşte în cele mai multe oraşe din ţară. Majoritatea cetimilor nu este înscrisă în liste. Noi credem că unul din motivele principale pentru cari guvernele reuşesc să-şi impuie corpului electoral voinţa lor — in loc ca acesta să o impuie pe a sa guvernelor — este lipsa din liste a majorităţii cetăţenilor. Guvernele, dispunând de organele executive, trec în liste pe toţi acei alegători de cari ştiu că vor putea dispune. Au deci la dispoziţie o importantă massă de manevră. Marea massă de cetăţeni care nu face politică militantă şi care tocmai ar fi chemată să indice cine să ne guverneze, acea massă în mare parte nu-i înscrisă în liste. Datoria cetăţenilor este să caute să europenizeze cât mai repede viaţa noastră politică, este să înlăture balcanismul din viaţa noastră publică. Toate mijloacele trebuesc întrebuinţate în acest scop. Iar mijlocul cel mai eficace şi cel mai uşor de realizat, îl au acuma la dispoziţie, în cursul lunii Decembrie, fiecare cetăţean să-şi dea niţică osteneală ca să vadă dacă e trecut în liste, şi în caz că nu, să ceară înscrierea sa în liste, ştiind că atâta vreme, cât nu-i alegător, el este cetăţean de mâna doua. Dar în primul rând, obligaţia de a controla listele o au partidele de opoziţie. Ele sânt direct interesate ca ilegalităţile electorale ale guvernului să fi înecate într-o massă imensă de alegători. Am spune chiar mai mult. Felul cum un partid ştie să organizeze înscrierea în listele electorale este un semn caracteristic, dacă acest partid merită sau nu să vie la cârma ţării. A guverna înseamnă a organiza. Și un partid care n’a fost lăsat să guverneze, pentru a dovedi astfel măsura capacității sale, o poate dovedi arătând capacitatea sa de a organiza lupta de răsturnare. Dacă am constata, de pildă, că partidul naţional-ţărănesc, pe care nu l’am putut vedea guvernând — cele trei luni ale guvernului Vaida, imediat după războiu, nu contează — dacă am constata că organizează în toate comunele din ţară sute de birouri, cu oameni gata să meargă din casă în casă şi să înscrie un milion de alegători lăsaţi pe din afară de autorităţi, ne-am spune cu toţii că acest partid, aşa cum şi-a organizat armatele pentru a câştiga bătălia, tot astfel ar putea organiza şi după victorie administraţia ţării. A face politică, nu înseamnă a aranja din când în când câte o întrunire, în care oameni bine dispuşi să ţie câte o frumoasă cuvântare. A face politică înseamnă a organiza massele, printr’o muncă migăloasă, de fiecare zi, de fiecare oră. Şi înscrierea cetăţenilor în listele elecorale trebue să fie un mobil principal al acestei munci. Vom urmări cu atenţie şi cuiozitate, dacă în Decembrie 1927, în toiul unor evenimente cari pot duce cu uşurinţă la consultarea corpului electoral, partidele noastre vor şti să execute această muncă şi dacă „rezistenţa cetăţenească“ de care se vorbeşte este un fapt real ori o ameninţare fără bază. GAMA » as»*»*— — Priveliştea zile! MĂTURA D. Mihalache a propus a lor săi Duminecă, in întrunirea, din sala ,Transilvania“, întrebuinţarea măturii pentru o operă de ecarisaj politic, Diana Capitalel s' ar mulţumi şi cu mai puţin: dacă, in adevăr, d. Mihalache , posedă o asemenea mătură uriaşe şi, miracloasă, ca in legenda lui „THeulenspiegel“ minimalizată de Straus bucureştenii i-ar cere-o pentru curăţirea metropolei româneşti de stratul geologic de gunoi ce-o acoperă. De acest strat de gunoi şi balgar, care după normele ştiinţifice eterne, va arăta geologilor mileneului viitor gradul de civilizaţie al Bucureştiului edilitar in epoca pe care o umplem azi cu produsele noastre sufleteşti şi fizice.* Se va vorbi in geologia specială a Capitalei române, de o eră escrementală şi oamenii de ştiinţă se vor uimi de capacitatea misterioasă a locuitorilor din această vreme, de a’şi fi acomodat funcţiile vitale cu asemenea mediu fizic intolerabil pentru umanitatea normală... Ruşinea acestei triste glorii viitoare — ruşine ce se abate asuprăne cu o anticipaţie de neinbăurat — ne îndeamnă, deci, să cerem măturii d-lui Mihalache o întrebuinţare mai puţin figurată, adică mai practică. Dacă ar începe prin a mătura pur şi simplu străzile Bucureştiului? Poate că cerem prea puţin unei mături cu virtuţi extraordinare... Poate că nu e chiar o mătură de gunoaie fizice şi aşa e bună pentru curăţitul Capitalei! Fiindcă înainte de a ridica băligarul imens în care fixăm— pentru viitorime — fosila civilizaţiei noastre municipale, e nevoe să curăţim budgetul primăriilor numeroase, de toată grămada de gunoi parazitar ce-l acoperă Nu ştim dacă mătura d-lui Mihalache e în stare să adune la făraş clienţii de club bătăuşii agenţii electorali, damele şi nepoţii plătiţi din banii destinaţi teoretic curăţirii gunoaielor. Altfel, ar fi o mătură care ar face mai mult praf decât curaţenie. DEM. THEODORESCU Sinuciderea unui fost prefect de poliţie german MAGDEBURG. Fostul prefect de poliţie din Magdeburg, Kruger, s-a împuşcat Sâmbătă. Ca motiv al sinuciderii se dă starea de deprimare sufletească în care se afla Kruger în ultimul timp. Kruger, care a fost secretar al partidului social-democrat, a devenit după revoluţie prefectul poliţiei din Magdeburg. El fusese atacat cu violenţă personal de către cercurile comuniste şi antisemite şi, în urma acestor atacuri fu suspendat de către fostul ministru de interne Severing. O anchetă disciplinară deschisă împotriva lui, s-a terminat totuși cu achitarea lui Kroger. Cercetările la Bucureşti In timpul acesta şi paralel cu cercetările din provincie, d. Papadopol secondat de siguranţă urmărea piste interesante şi nu Capitală. S’a aflat astfel, că ambii criminali veniseră în Bucureşti, din Constanţa. Bungârzan eşise prin Februarie trecut din serviciul Celtei Palas, se stabilise în Condanţa, unde după două săptămâni a venit şi Lăcustă Iat Slifiriuc) după el Au fost văzuţi împreună la Constanţa. LA RĂŞINARI D. Papadopol a comunicat în acelaş timp tot ce aflase asupra lui Bungârzan, d-lui Stratilescu care aştepta la Sibiu D. Stratilescu s-a dus la Răşinari, unde a identificat atât persoana lui Bungârzan cât şi rudele sale. A aflat astfel că Bungârzan are un frate în Bucureşti, care ţine un magazin cu fierărie pe calea Griviţei. D. Papadonols a pus în căutarea acestui frate, care între timp nu mai ţinea fierăria. L’a găsit şi de la el a putut afla alte amănunte. COŞUL CU RUFE S’a stabilit astfel că Bungârzan, fusese câtăva vreme in serviciul fierăriei „Antonovici“. El ţinea intr’o magazie a fratelui său un coş cu rufe. Cu patru zile Înainte de crimă, Bungârzan a venit la fratele său şi şi-a luat primeneli. Marţi, după noaptea crimei, Bungârzan a venit pentru ultima oară la fratele său cu un automobil, a tras la trotuar, a luat coşul cu rufe şi a plecat. CE-I CU SILVIA MELLER Din cercetările făcute de d. Papadopol s-a mai stabilit că Bungârzan avea, în ultimul timp, la București, o concubină numită Silvia Meller, originară din Suceava și care era in serviciul d-lui Obedenaru, din strada Cantacuzino no. 62. Bungârzan, care se dase drept bărbatul ei legitim, venea aproape zilnic la d. Obedenaru acasă. In ultimul timp, Silvia Meller părăsise acest serviciu şi se angajase la o doamnă Brânoiu care lorueşte in cartierul Dorobanţi. (In interesul instrucţiei, d. judecăt. Judecător Papadopoî roagă călduros pe toţi cei cari citind acest reportagiu şi-ar da seama că au cunoscut sau au văzut pe unui din criminali sau complicii lor, să-i trimită orice fel de amănunt, care ar putea să aducă cu ln minat mai devreme, prinderea criminalilor. In acelaş timp familia defunctei reaminteşte că premiul de 700.000 lei stă la dispoziţia celor ce vor conlucra in această direcţie in aceleaşi condiţiuni anunţate deja prin ziare, iar Papadopoî roagă pe d-na Brăi- toiu să-i comunice fir telefonic fie un scris, adresa d-sale exactă). Cam in acelaş timp, când Bunediziu işi Iun roşul cu rufe dela fratele său, a dispărut şi Silvia Meller. CINE ESTE RUSACIUC S'a stabilit exact că Ion Rusaciuc (sau Rusaciuc) este una şi acelaş persoană cu Ioan Lăcustă din Comoda Ropcos (judeţul Storojineţ). Peste tot insă unde intra in serviciu, Rusaciuc işi da alt nume. Cel exact este Nicolae Lăcustă născut la 1903 şi nu la 1899, cum declarase la angajarea lui ia peria Palas şi cum e trecut în cazierul de acolo. S'a mai stabilit că Ion Lăcustă, nume sub care se angajase este de fapt fratele său; că el n'a făcut armata in regimentul 114 infanterie, din 8 vânători şi că de fapt a fost lăsat la vatră pentru că in acelaş timp un alt frate, mai mare, Maftei Lăcustă, se afla sub arme. Actualmente Ion Rusaciuc (întrebuinţăm mai departe numele sub care publicul ii cunoaşte operaţiile! contează in cercul de recrutare Cernăuţi. ION RUSACIUC E ŞI ŞOFER D. Papadopol a plecat la Cernăuţi, urmărind nu de aproape viaţa şi antecedentele criminalului. A descoperit că acesta sub un nume nou, Nicolae Rusaciuc, a urmat studiile unei şcoli de şoferi de la Cernăuţi şi că ştie să conducă perfect automobilul. Diverşi martori au declarat de alt fel în cursul cercetărilor, că l-au văzut pe Rusaciuc ajutând pe câte un şofer în diferite ocazii. Apel către public In timpul cercetărilor, d. Costescu fiul defunctei a primit o scrisoare iscălită „L“, al cărei autor se oferea, după cum veţi vedea mai jos să denunţe pe asasinii mamei sale. Iată textul acestei scrisori, pe care o redăm cu ortografia şi stilul original : DOMNULE COSTESCU. Vă fac cunoscut că dacă îmi oferiţi mie cei 700000 lei pot să vă dau detalii amănunţite asupra asasinilor, insă numai cu un singur angajament. Că sarcina de a-i prindă pe asasini să rămăie asupra siguranţei necerdndu-mi din precizificelaşi detalii le-am facut şi ziarului „dimineaţa" şi siguranţei statului şi văd că nu a comunicat nimic. Vă rog dacă lmi daţi garanţii relativ la premiu, vin la Bucureşti şi vă informez cu detalii asupra lor, dar să-mi comunicaţi nu „dimineaţa“, vino garamăm premiu, îi vin să vă dau indicaţiile. Vă rog să contaţi în mine, vreau să vă servesc. Dar vă rog să scriţi tot cu titlul in chestiunea acestei afaceri, vă rog să faceţi această propunere şi siguranţei statului, ca să fie de acord cu dv. încă odată vă rog să contaţi. In aşteptare vă salut ' Scrisoarea anonimă primită de d. Costăscu, pare, după toate probabilităţile, să, fie scrisă chiar de Rusnciuc (Lăcustă) Ce e caracteristic în special, e litera „L“, adică , iscălitura scrisorei, şi litera „L“ de la cuvântul „Lăcustă“, cum este iscălit statul da serviciu găsit la Deria Palas. In cfleca ce priveşte scrisoarea pe care autorul anonim pretinde că ar fi trimis-o ziarului „Dimineaţa“ probabil că s’a pierdut, deoarece la redacţia ziarului ea nu s’a primit. ANA IVANOV concubina fui Rusaciuc I. TZ. SEMNALMENTELE CRIMINALILOR Pentru a ajuta cât mai mult prinderea asasinilor le dăm şi noi semnalmentele. ION RUSACIUC : Adevăratul nume este Nicolae (Rusec) Lăcustă, născut la 28 Noembrie 1903 în comuna Ropcea, judeţul Storojeţ. Fiul lui Dumitru şi al lui Vasilica. Patru clase primare: înălţimea I 66, toracele 90 cm. Părul blond, faţa rotundă, fruntea lată, sprincenele blonde, ochi căpri, nasul potrivit, gura potrivită, bărbia ovală. Semne particulare: alunele pe faţă. ION BUNGÂRZAN: Din comiua Răşinari, plasa Cisnădia, judeţul Sibiu. Fiul lui Dumitru şi alii Ana. Născut în romuna Galetei la 1899, franzelar, înălțimea 1.59, toracele 86 centimetri. Părul brun, lata ovală, fruntea normalii, sprincenele negre, ochii negri, nasul normal, gura potrivită. Semne particulare: n’ara.