Dimineaţa, august 1928 (Anul 24, nr. 7773-7803)

1928-08-29 / nr. 7801

Miercuri 29 August 1928 Literatură.­Artă.­Ştiinţă Jua­n-Ies-Pins şi Patricia „professional beauty“ La umbra fiari a unei umbrele portocalii, pe pla­jă, Miss Patricia se odihneşte după ce s’a aruncat în mare de pe platforma înaltă, de zece ori. Tricoul galben strânge un trunchi atletic, din care ies două gambe a căror frumuseţe rezidă în energia, conturelor musculoase. Ca să nu semene cu nimeni, Miss Patricia a, desfăcut într’un stuf de un castaniu aurit, părul ei scurt şi des şi s'a înfăşurat într'o haină ca­pricioasă, multicoloră ce poartă pe un fond de un roşu-gălbui, peisagii larg imprimate. Pe lângă minunea Americii de Nord, roiesc : o mamă îngrijorată, un frate — tânăr colos cu care cred că ar fi imprudent să se certe cine­va — și adoratorul timid ce este un compliment indispensabil al orică­rei femei frumoase și autoritare. Tânărul Bobby, are numai trei idei înscrise pe fruntea lui îngustă şi­ încăpăţânată, o faţă rotundă tăiată într-o materie tare, treizeci şi doi de dinţi, unul mai frumos decât altul, o siluetă în linii largi şi doi ochi cari sunt ca un carnet de identitate pe care scrie : „sunt tânăr şi prost“. Miss Patricia este o „professional beauty**, adică o frumuseţe titrată recunoscută şi patentată de aproba­rea lumii întregi. Ea poartă această faimă grea, cu o siguranţă, nespusă şi o rară autoritate. Deşi n’are de­cât două­zeci şi unu de ani, Miss Pa­tricia are totuşi încrederea iii sine a unei cochete bătrâne, impertinenţa unei comediane celebre şi graţia u­­nei seducătoare de profesie. Cum e Miss Patricia ? O atletă complectă cu faţa niţel cam prea rotundă, cu un nas drept şi energic, ce vrea să spună că nu e de glumit cu cei doi splendizi ochi de un alba­stru cenuşiu, a căror expresie plină de superbie, imită privirea femeilor fatale numite în cinematografie „vamp“. Bărbia iese puţin în relief, dar ea se rotunjeşte asupra unui gât de Junonă. Fruntea e dreaptă, urechile foarte mici. Miss Patricia are părul lung de cincisprezece centimetri, atât cât tr­ebue pentru ca să poată face din el, în fiecare zi, altă pieptănătură complicată, după moda în onoare în Statele­ Unite, cu cincizeci de răsu­celi şi douăzeci de buclişoare ne­aşteptate. Când e îmbrăcată, Miss Patricia pare niţel cam voinică pen­tru gustul european... dar moda fe­­meii­ scobitoare a început să treacă pretutindeni şi până şi franţuzoai­cele, cele mai slabe femei de pe glob, acum fac sport şi mănâncă bine. „Miss Patricia, poartă — atunci când­ intră in apă — într’o punguliţă im­permeabilă, tot ce trebue pentru în­dreptat figura şi abia ajunsă în toi la platforma de „plonjat“ sau la po­dul debarcaderului, ea se opreşte şi scoate puful, roşul şi creionul. „Beauté oblige“... Frumuseţea tinerii fete, este co­roana de glorie a întregii familii. Fiindcă averea —­ tatăl fabrică cau­ciucuri pentru automobile la Wa­shington — le permite acum să se dea peste cap, în lungul şi largul lumii, ca pe o scenă familiară — ei visează gloria jurnalelor, publicitat­­ea, faima. Miss Patricia se va pre­zenta anul viitor la concursul de frumuseţe de la Galveston, căci anul acesta — închipuiţi-vă ghinion ! — i-a eşit pe nas un coş rebel ce n’a vrut să treacă decât după concurs. Cremele, loţiunile, tratamentele, n’au făcut decât să irite răutăcioa­sa buhuinţă şi Miss Patricia a slăbit, s’a enervat şi-a înroşit ochii plân­gând şi n’a mai fost în stare să con­cureze. Acestea toate mi le confirmă în­treaga familie cu o seriozitate de­plină, ca și cum ar fi povestit cine știe ce cataclism groaznic. — Cred — spune mama frumoasei — că Patrícia datorește acest nea­juns, obiceiului ce avea de a bea dimineața o limonada caldă... Citi­se că Mistress Cécile Sorei face așa... Ar fi putut să ia premiul I şi să fie considerată drept cea mai frumoasă fată „în the world**, din lume ! Mă uit la augustul nas al Patri­ciei şi descoper o urmă roşie, un semn aproape imperceptibil în par­tea stângă. Sunt gata să le spun că — probabil — bubuliţa ar fi trecut dels, sine, dacă nu s’ar fi aruncat asupra ei cu mii de remedii, hră­nind-o şi iritând-o. Dar vorbeşte lo­gică unei familii ce are milioane la Washington şi o fată care e „profer­­sional beauty” !... — Patricia — urmează îngrijora­ta mamă — a frequentat pe cel mai de seamă „profesor de frumuseţe­" din New-York.­­— Cum „profesor de frumuseţe’* ? întreb eu încremenită de uimire... _ Da, acela care ţine un institut şi care ştie ce trebue să facă o fe­mice ca să fie cât mai frumoasă. De pildă, cineva are o faţă bună, adică fără defecte mari, dar neînsemnată şi cu totul fără personalitate. Profe­sorul studiază timp de câteva săp­tămâni această figură ca să vadă ce se poate scoate din ea, ce se poate face pentru ca să pară cât mai­ ire­­marcabilă. Pacienta se duce la el — cinci dolari vizita — și stă pe un scaun mută, pe când marele om o examinează tăcut, luând note. De pildă : „nas potrivit — ar fi mai bi­ne să fie puţin ridicat. Ochi frumu­şei — se pot mări şi trebue ca pa­cienta să se deprindă să­­ ţină pe trei, sferturi închişi, cu lanţioare. A se modifica zâmbetul prea puţin in­teresant. Părul trebue vopsit negru. După o cercetare deplină, profe­sorul comunică elevei rând pe rând modificările hotărîte — cinci dolari vizita. Şi ea se supune tratamentu­lui fără să îndrăznească să protes­teze. Şi, dintr'o femeiuşcă oarecare, iată că răsare o minunată persoa­nă nouă pentru sine şi pentru cei­lalţi, tulburătoare, adorabilă. — Şi ce a Învăţat Miss Patricia — întreb eu — de la profesor? — A învăţat să umble. (Patricia calcă — atunci când nu-şi aduce a­­minte de profesor — ca un jan­darm). Aţi văzut Ce umblet cochet­are? A învăţat să se uite în chip in­teresant, să bea ceaiul cu graţie şi să sfideze cu fruntea sus şi cu o­­chii pe trei sferturi închişi. — Să sfideze? fac eu din ce în ce mai uimită. — Da, la noi în America o femee trebue să știe să sfideze, atlfel nu e luată în seamă. Fericit dolar! Intr'adevăr Miss Pa­tricia sfidează foarte bine. Ea își dă într’adins aerele evaporate și capricioase ale unei răsfățate ale destinului. Când intră seara la „Po­tiniere“ îmbrăcată în roşu-aprins, Miss Patricia înaintează întâi cu un aer furios, apoi se opreşte, face o piruetă pe loc şi se uită dispreţui­tor la lume. Pe urmă zâmbeşte cu graţie şi pare deodată îmblânzită. Toate as­tea aranjate de mai înainte, pe din afară, ca o romanţă fără cuvinte. O! Da. Miss Patricia sfidează foarte bine. Fericit dolar! Ea pare atât de convinsă de fru­museţea ei, încât reuşeşte să insufle şi celorlalţi această convingere, înaltă, cu fruntea sus, cu figura în­drăzneaţă şi h­otărîtă, ea pare că gândeşte la splendidul vers al lui Bestand în Chantecier: „Sa beauté la rehausse et l'isole Les au Ires n'or.t plus 1‘air oue d'etre eu camisole“. LUCREZZIA KAR. ­oartea Aureliei lukast ORADEA, 26.­­ Azi a încetat din viaţă Aurelia Vulcan, văduva defunctului poet Iosif Vulcan. Ea moare în etate de 76 ani. Răposata a dat un ajutor efectiv lui Iosif Vulcan la redactarea re­vistei „Familia“, care timp de 40 de ani a fost un far luminător pentru tânăra generaţie a intelec­tualilor români. După cum ne istoriseşte un ga­zetar bătrân, fost colaborator al lui Iosif Vulcan, înainte cu 40 de ani Aurelia Vulcan era cea mai fru­moasă femee din Oradea. Aurelia Vulcan, adora în special, pe Petőfi şi Jókai, cari aveau atâtea opere cu subiect românesc. Graţie Aureliei Vulcan, cititorii „Familiei“ au avut­ prilej să cunoască in limba românească multe poezii şi nuvele ale marilor scriitori unguri, dar tot­odată şi suspinele turnate în rimă ale poporului român subju­gat, care lupta pentru desrobirea naţională. Ea îndemna pe soţul ei să tra­ducă cele mai frumoase opere lite­rare, pentru a stimula pe poeţii ro­mâni să scrie şi ei opere la fel. Pentru aceste traduceri, Vulcan a fost ales membru al societăţii li­terare maghiare „Kisfaludy” şi când poetul a fost sărbătorit cu a­­cest prilej, el s-a scuzat cu mo­destie : — Nu mă felicitaţi pe mine, ci pe Aurelia, soţia şi muza mea, căci­ , ea este autorul adevărat, iar eu nu sunt decât executorul. Cu prilejul şedinţelor de patru săptămâni ale Academiei Române, Aurelia îl însoţea pe Vulcan la Bucureşti, unde erau bine primiţi în cea mai înaltă societate româ­nească. Regina Elisabeta ţinea foarte mult la frumoasa şi inteli­genta Aurelia Vulcan, de multe ori o chema la palat şi ore întregi discuta cu ea despre românii din Ardeal şi împrejurările de aci. De la moartea poetului Iosif Vul­can, d-na Aurelia Vulcan trăia o viaţă retrasă. Activitatea ei se res­trângea la acţiunile filantropice şi religioase. In ultimul timp a fost aleasă presidentă de onoare a so­cietăţii femeilor române şi presi­dentă activă a societăţii religioase „Altarul”. In societate n’a apărut decât cu doi ani înainte, când s’a comemo­rat moartea iubitului ei soţ, cu ca­re prilej a fost şi ea sărbătorită, apoi pentru ultima dată, când s’a desvelit bustul lui Iosif Vulcan, pe care românii din Bihor i l’au ridi­cat în semn de admiraţie pentru pionerul culturei româneşti dela graniţa de vest a românismului. Cu acest prilej, pentru ultima dată generaţia de azi a adus omagiile sale Aureliei Vulcan. Corpul neînsufleţit al defunctei a fost aşezat pe un catafalc în cate­drala ortodoxă, unde a avut loc înmormântarea, în asistenţa unui numeros public. Serviciul religios a fost oficiat de arhiereul Andrei Crișanul, asistat de­­ preoți. Bernard Shaw, în mijlocul unor artiști de cinema joa­că un filn una dintre piesele sale Z. A. Raid­ul aviatorului ger­man Martens BERLIN, 25. (Rador). — Aviatorul german Martens, care Întreprinde un raid al principalelor capitale eu­ropene, în vederea expoziţiei ,de ae­ronautică ce se va ţine la Berlin, a sosit azi la Londra pe bordul avio­­netei ce pilotează. Reforma codului penal în Spania PARIS, 26 (Rador). — Din Madrid declarat că în cel mult două­­trei zile, proectul de reformă a codu­lui penal va fi terminat, el urmând să apară în „Monitorul Oficial”, în ziua de 13 Septembrie. dimineata Ravagiile febrei in grecia ATENA, 26 (Rador). — Epide­mia de febra, face ravagii in mai multe provincii ale Greci­ei. La Atena sunt peste 5000 bolnavi. Pentru prevenirea epi­demiei guvernul a alocat un fond de 15 milioane drahme. Serviciile publice sunt dezor­ganizate. 1). Venizelos este de­cis sa înfiinţeze un minister al sănătăţii, care să se ocupe în special cu chestiunile rela­tive la sănătatea cetăţenilor, precum şi cu combaterea epide­miilor de orice natură. întreruperea raidului Alain, Gerb­a­uit PARIS, 27. (Rador). — Din Sain Vincent du Cap Vert, se anunță că navigatorul solitar Alain Gerbault, s’a înapoiat în port, după ce a na­vigat 2 zile, din cauză că vasul său lua apă. P. Waldemaras și chestia Vilnei PARIS, 27. (Rador). — Din Kowno se anunța că d. Walde­­maras a declarat, la congresul a­­gricultorilor ce s'a ținut la Kowno, că datoria lu­mnilor este de a cău­ta unificarea tării, pe căi pacifice, având Vil­na drept capitală. CURSELE ’ Hipodromul Floreasca a reînceput ori activitatea de toamnă. Cursa principală a zilei a fost câș­tigată de Despina a d-lui P. Bă­lăci­u. Iată rezultatele: PR. BRADETUL: 1) Pilgrim’s March (Csillag), al d-lui colonel Filip Ia­­cob; II) Babette, Balparé. Pariuri: C. 68. PI. 23—38—75. PR. CRÂNGURI: I) M’amour (Ilof­­bauer) al d-lui Schlesinger; II) Count Ilari; III) Misti. Pariuri: C. 14. PI. 12—17. PR. RUGINOASA: I) The Merry Marquis (Adams) a d-lui C. Dia­­mantescu; II) Ririca; III) Eglantine Pariuri: C. 55 PI. 20—15—16. PR. THERESE: I) Despina (Pain­ter) a d-lui P. Balaciu; II) Onufrie; III) Express. Pariuri: C. 40. PI. 17—1­6—29. PR. LEANDRU: I) S’o Vedem (A­­dams) a d-lui Col. Săvoiu; II) Nu-l lăsa; II) Leţcaie. Pariuri: C. 40. PI. 15—61—24. PR. MED­VE IANKO: I) Odette (Krimmer); II) Râuleț; III) Fără Sfanţ. Pariuri: C. 22. PI. 14—14. PR. DE TOAMNĂ: I) Gornist; III Bun Venit; III) Jidanca. Pariuri: C. 16. PI. 16—27. PR. băile n­erculane: I) Martha; II) Geshara; Iii) Jidof­­cuța Draga. Pariuri: C. 96. PI. 27—43—55. rT®e?*iza 1) Zaza; II) Madar; III) Bien Aimée. Pariuri: C. 45. Repriza II-a: I) Jigania; II) Al­bert; III) Gacsina. Modă, Sport, ts­w­e­l­l, Concursuri, Cinematograf, Jocuri distractive, Curiozităţi din toată lumea, lOO iSustraţiuni publică evesienta REVISTA REALITATEA iSusUmSA tipărită in 3 cutare 20 pagini man 0 conferssifă a d-lui iorga la Stockholm isi fata innuii aparat racilorBmvic Caro! a! Xll-lea si România” 7» STOCKHOLM, 27. (Rador). — In urma insistentelor ataşatului de presă al României, d. iorga a vor­bit ori la Postul suedez de emisiu­ne al statului, care comunică ştiri la peste jumătate milion de po­sturi receptoare din Scandinavia. D-sa a vorbit despre „Carol al XII şi RomâniaConferinţa a ţinut-o in limba germană. D. Iorga este prima personali­tate romana care a vorbit la postul de emisiune suedez. Singurii străini cari au fost autorizaţi să ţină conferinţe, înaintea d-lui Ior­ga sunt: Einstein, Freud, Anatole France şi­ dr. Yauregg. Articolele apărute a doua zi în presa suede­ză, constată că conferinţa d-lui profesor Iorga a avut un strălucit efect, întrucât d. profesor Iorga, a ţinut în faţa microfonului prima sa­­ cuvântare radio-telefonică vorbind­­ ca o­ deosebită maestrie. KjlMUMHMMM Pagina 3-a Cine sunt moştenitorii averii de 57 miliarde? Un arbore genealogic care stabileşte drepturile legitime Ion Cârstocea-Crasus a lăsat testament? Ni se comunică un document, in­teresant în legătură cu afacerea fai­moasei moşteniri de 57 miliarde lei aflată în Statele­ Unite ale Americii de Nord şi pentru care aleargă — fără s’o dobândească — puzderia de moştenitori aflaţi mai prin toate o­­raşele României­ Mari. E vorba de arborele genealogic cu­noscut până acum al familiei Micu şi­ Maria Cîrstocea. Indicaţiunile a­­supra acestui arbore coincid cu alte comunicări anterioare făcute nouă de către diverşi moştenitori. CINE MOŞTENEŞTE . Iată acest arbore : Micu şi Mărcia Cîrstocea au avut cinci copii şi anume pe : Ion Micu, Bucur, Maria (măritată cu Radu A­­dor), Stanca şi Ana. Ion Micu a avut opt­ copii şi anu­me pe : Suzana, Ana, Reveica, Ma­ria, Stăncuţa, Stan, Ion şi Gheor­­ghe. Bucur a­ avut doi copii: pe ION MILIARDARUL şi o fată. Nici Ion, nici fata, n’au avut urmaşi direcţi. Maria măritată cu Radu Ador a avut 4 copii şi anume pe : Maria­­ măritată cu T. Brenciu, Oprea, Ana­ şi Reveria măritată cu N. Ghioc. O­­prea şi Ana n’au avut urmaşi. In schimb Maria T. Brenciu şi Reveica N. Ghioc au moştenitori. Stanca şi Ana n’au avut urmaşi. Maria T. Brenciu a avut 7 copii şi anume pe : Ion, Vasile, Eufrosina, Gheorghe, Maria măritată cu Co­­man, Octavia măritată cu Mitoc şi Toma Brenciu. Reveica a avut 8 copii şi anume pe : Ana măritată Băcescu, Maria măritată Drăgoi, Eufrosina mărita­tă Lazăr, Doamna­­măritată Căşi­­nean, Zinca măritată Muntean, Pa­­raschiva măritată Lupu, Lina mă­ritată Crintea şi Reveica măritată Păscuiescu. Toţi copiii Reveriei măritată cu N. Ghioc sunt în viaţă. Dintre copiii Măriei, măritată To­ma Brenciu, mai sunt in viaţă Ion Brenciu care are un copil, Octavia care are trei copii şi Toma Brenciu care are opt copii. O INTERVENŢIE A MINISTERU-­­­LUI DE EXTERNE­­­Arborele genealogic de mai sus,­­ care pune oarecare rânduială în fi­­liaţitatea familiei lui Ion Bucur Cîrstocea — e confirmat şi de d. că­pitan Mişu Dobrescu, avocat din Bucureşti, care ne mai dă câteva a­­mănunte interesante. In 1923, s’a adresat o cerere mini­sterului de externe român cu rugă­mintea de a se face o intervenţie pe lângă legaţiunea României din A­­merica întru dobândirea lămuriri­lor necesare asupra averii rămase pe urma lui Ion Cârstocea. S-a ajuns la punctul că Ion Câr­stocea ar fi lăsat bogăţii imense în localitatea Tennessy (California, A­­merica de Nord). Rezultatul cercetărilor a fost co­municat unor moştenitori prin mi­nisterul de externe în urma unei in­­vitaţiuni purtând data de 31 De­cembrie 1923, semnată de d. consul T. Miron. CÎRSTOCEA DEVINE CRASUS Fireşte, nu e uşoară reconsti­tuirea împrejurărilor in cari Ion Cîrstocea a ajuns în America. Doar povestea datează de prin 1882 ! Se afirmă de către sătenii din co­muna Turcheş (jud. Braşov) — şi se confirmă de către părintele Pascu din aceiaşi comună — că Ion Cîrsto­cea, certându-se cu tatăl său Micu Cîrstocea, în 1882, a vândut o turmă de oi şi a plecat cu alţi emigranţi în Australia. De aci a luat drumul Californiei ca lucrător de pământ sub numele de Iohan Crasus. În California, îmi activ , cu alţi numeroşi căutători de aur, a ajuns în scurt timp să acumuleze bogăţii enorme, cari după moartea sa, ar fi rămas în grija statului american. In marile ziare mondiale de pe a­­tunci s’au făcut publicaţii pentru vestirea moştenitorilor. Una din pu­blicaţii a fost reprodusă şi de „Ga­zeta, Transilvaniei” prin 1902. Defunctul Take Ionescu s’a anga­jat, in adevăr, să stabilească drep­turile erezilor însă odată cu războ­iul mondial — chestiunea a rămas baltă. MILIARDARUL A LĂSAT TESTA­MENT 7 Am pomenit mai sus mărturia preotului Pascu din Turcheș. Des­pre această mărturie d. avocat Mişu Dobrescu ne arată că ar exista un testament al defunctului Cîrstocea în păstrarea părintelui Pascu, D. Dobrescu rugând pe părintele Pascu să-l lase să scoată o copie de pe testamentul aflat In fundul lăzii preotului — după cum afirmă ace­sta — preotul n’a convenit la acest lucru. Aşa dar, există un testament ? Cred că vom putea stabili dacă e­­xistă in adevăr acest act, care ar re­duce multe din speranţele moşteni­torilor. Pentru aceasta vom sta de vorbă cu preotul Pascu. Va rămâne in urmă să încercăm să stabilim daca mai fiinţează ceva din moştenire şi cam cât ar reveni moştenitorilor. Fiindcă şi aci povestea are un cântec. DINU DUMBRAVĂ —----------­­» 1 -----------­ ------­ ­­rrrr La fântână Reprezentanţii Ungariei la Liga Naţiunilor BUDAPESTA, 26 (Rador). — La sesiunea din Septembrie a Ligii Na­­ţiunilor, Ungaria va fi reprezentată prin contele Appony, generalul de cavalerie Tanczos şi baronul Szete­­renyi, ca delegaţi principali. D. Walko, ministrul de externe, va lo­cui la Geneva, tot timpul cât va ți­ne sesiunea Ligii. • ii 11■ im—r­up ni—11miin■ un httti Li 5 Septembrie a IV-a tragere! Oricine se va abona la ziarul „DIMINEAŢA“ pe timp de un an, va primi in mod gratuit o obligaţiune a Primăriei Oraşului Bucureşti, care da drept la premii in valoare de 1 MILIOANE . Această obligaţiune îşi păstrează totdeauna valoarea şi amorti­­zările, au loc la 1 Ianuarie, Mai şi Septembrie ale fiecărui an. Vor fi în total 216 trageri. * In afară de premiul de mai sus, pe care-l acordăm abo­naţilor, pe un an, mai acordăm atât acestor abonaţi cât şî abo­naţilor pe 6 şi 3 luni. In mod gratuit, o poliţă di asi­gurare asupra vieţii cu amortizare lunară pentru suma de LI» 20.000 din partea Societăţii de Asigurare „Steaua României" din Bu­cureşti, B-dul Elisabeta No. 10, cu prima rată complect achitată. Această poliţă constitue cea mai avantagioasă asigurare asupra vieţii şi contra accidentelor şi dă dreptul posesorului să participe la amortizările lunare, așa că poate primi în caz de amortizare, ime­diat întreaga sumă asigurată de Lei 20.000. Costul abonamentului este de Lei 750 pe un an, Lei 380 pe 6 lun și Lei 200 pe 3 luni. Serbările „Secerişului“ din Varşovia Cuvântarea preşedintelui republicei VARŞOVIA, 27 (Rador). — Preşe­dintele republicei, membrii guvernu­lui şi ai corpului diplomatic, au luat parte la serbările anuale ale „Se­cerişului”, caracterizate prin aflu­enţa a, mii de delegaţii în costume pitoreşti, reprezentând toate provin­ciile Poloniei. Preşedintele republi­cei a pronunţat un discurs, prin care a evidenţiat rolul ţăranilor a­­gricultori, care sunt baza dezvoltă­rii economice a ţării. Preşedintele a încurajat eforturile agricultorilor tinzând la ameliorarea culturii agri- I­cole şi a organizării muncii, asigu­rându-i asistenţa neprecupeţită a guvernului. Discursul preşedintelui a fost pri­mit cu strigăte de „Trăiască repu­blica polonă şi marele creator al Poloniei reînviate, mareşalul Pil­­sudski“. ARD RECOLTELE INCENDIUL DIN DRAGUSENI CERNĂUŢI, 27.­­ Un violent in­cendiu s’a declarat la proprietatea d-lui dr. Alexandru Anasescu din comuna Drăguşeni. Flăcările au distrus o batoză, pre­cum şi mai multe girezi de grâu şi de orz. Pagubele sunt foarte mari. Recol­ta era asigurată pentru 350.000 lei.­Nu se cunosc cauzele incendiului. Reîntoarcerea re­gentului Buzdugan PRAGA 26, (Rador). — Eri a tre­cut prin Prag­a, un drum spre ţară, înaltul regent al României, d. Buz­­dugan, care se înapoiază de la Iachi­­m­ov, unde şi-a făcut cura. D-sa a­ fost salutat în gară, de reprezentan­tul ministerului de­ externe şi de întreg personalul legației române■ Patrulă de grăniceri atacată cu granate SOROCA, 26. — Patrula de grăni­ceri dela pichetul No. 31 din Calara­­sanca a fost atacată ori noapte Cu focuri de armă și granate, c* S’a deschis o ancheta

Next