Dimineaţa, august 1928 (Anul 24, nr. 7773-7803)
1928-08-29 / nr. 7801
Miercuri 29 August 1928 Literatură.Artă.Ştiinţă Juan-Ies-Pins şi Patricia „professional beauty“ La umbra fiari a unei umbrele portocalii, pe plajă, Miss Patricia se odihneşte după ce s’a aruncat în mare de pe platforma înaltă, de zece ori. Tricoul galben strânge un trunchi atletic, din care ies două gambe a căror frumuseţe rezidă în energia, conturelor musculoase. Ca să nu semene cu nimeni, Miss Patricia a, desfăcut într’un stuf de un castaniu aurit, părul ei scurt şi des şi s'a înfăşurat într'o haină capricioasă, multicoloră ce poartă pe un fond de un roşu-gălbui, peisagii larg imprimate. Pe lângă minunea Americii de Nord, roiesc : o mamă îngrijorată, un frate — tânăr colos cu care cred că ar fi imprudent să se certe cineva — și adoratorul timid ce este un compliment indispensabil al oricărei femei frumoase și autoritare. Tânărul Bobby, are numai trei idei înscrise pe fruntea lui îngustă şi încăpăţânată, o faţă rotundă tăiată într-o materie tare, treizeci şi doi de dinţi, unul mai frumos decât altul, o siluetă în linii largi şi doi ochi cari sunt ca un carnet de identitate pe care scrie : „sunt tânăr şi prost“. Miss Patricia este o „professional beauty**, adică o frumuseţe titrată recunoscută şi patentată de aprobarea lumii întregi. Ea poartă această faimă grea, cu o siguranţă, nespusă şi o rară autoritate. Deşi n’are decât douăzeci şi unu de ani, Miss Patricia are totuşi încrederea iii sine a unei cochete bătrâne, impertinenţa unei comediane celebre şi graţia unei seducătoare de profesie. Cum e Miss Patricia ? O atletă complectă cu faţa niţel cam prea rotundă, cu un nas drept şi energic, ce vrea să spună că nu e de glumit cu cei doi splendizi ochi de un albastru cenuşiu, a căror expresie plină de superbie, imită privirea femeilor fatale numite în cinematografie „vamp“. Bărbia iese puţin în relief, dar ea se rotunjeşte asupra unui gât de Junonă. Fruntea e dreaptă, urechile foarte mici. Miss Patricia are părul lung de cincisprezece centimetri, atât cât trebue pentru ca să poată face din el, în fiecare zi, altă pieptănătură complicată, după moda în onoare în Statele Unite, cu cincizeci de răsuceli şi douăzeci de buclişoare neaşteptate. Când e îmbrăcată, Miss Patricia pare niţel cam voinică pentru gustul european... dar moda femeii scobitoare a început să treacă pretutindeni şi până şi franţuzoaicele, cele mai slabe femei de pe glob, acum fac sport şi mănâncă bine. „Miss Patricia, poartă — atunci când intră in apă — într’o punguliţă impermeabilă, tot ce trebue pentru îndreptat figura şi abia ajunsă în toi la platforma de „plonjat“ sau la podul debarcaderului, ea se opreşte şi scoate puful, roşul şi creionul. „Beauté oblige“... Frumuseţea tinerii fete, este coroana de glorie a întregii familii. Fiindcă averea — tatăl fabrică cauciucuri pentru automobile la Washington — le permite acum să se dea peste cap, în lungul şi largul lumii, ca pe o scenă familiară — ei visează gloria jurnalelor, publicitatea, faima. Miss Patricia se va prezenta anul viitor la concursul de frumuseţe de la Galveston, căci anul acesta — închipuiţi-vă ghinion ! — i-a eşit pe nas un coş rebel ce n’a vrut să treacă decât după concurs. Cremele, loţiunile, tratamentele, n’au făcut decât să irite răutăcioasa buhuinţă şi Miss Patricia a slăbit, s’a enervat şi-a înroşit ochii plângând şi n’a mai fost în stare să concureze. Acestea toate mi le confirmă întreaga familie cu o seriozitate deplină, ca și cum ar fi povestit cine știe ce cataclism groaznic. — Cred — spune mama frumoasei — că Patrícia datorește acest neajuns, obiceiului ce avea de a bea dimineața o limonada caldă... Citise că Mistress Cécile Sorei face așa... Ar fi putut să ia premiul I şi să fie considerată drept cea mai frumoasă fată „în the world**, din lume ! Mă uit la augustul nas al Patriciei şi descoper o urmă roşie, un semn aproape imperceptibil în partea stângă. Sunt gata să le spun că — probabil — bubuliţa ar fi trecut dels, sine, dacă nu s’ar fi aruncat asupra ei cu mii de remedii, hrănind-o şi iritând-o. Dar vorbeşte logică unei familii ce are milioane la Washington şi o fată care e „profersional beauty” !... — Patricia — urmează îngrijorata mamă — a frequentat pe cel mai de seamă „profesor de frumuseţe" din New-York.— Cum „profesor de frumuseţe’* ? întreb eu încremenită de uimire... _ Da, acela care ţine un institut şi care ştie ce trebue să facă o femice ca să fie cât mai frumoasă. De pildă, cineva are o faţă bună, adică fără defecte mari, dar neînsemnată şi cu totul fără personalitate. Profesorul studiază timp de câteva săptămâni această figură ca să vadă ce se poate scoate din ea, ce se poate face pentru ca să pară cât mai iremarcabilă. Pacienta se duce la el — cinci dolari vizita — și stă pe un scaun mută, pe când marele om o examinează tăcut, luând note. De pildă : „nas potrivit — ar fi mai bine să fie puţin ridicat. Ochi frumuşei — se pot mări şi trebue ca pacienta să se deprindă să ţină pe trei, sferturi închişi, cu lanţioare. A se modifica zâmbetul prea puţin interesant. Părul trebue vopsit negru. După o cercetare deplină, profesorul comunică elevei rând pe rând modificările hotărîte — cinci dolari vizita. Şi ea se supune tratamentului fără să îndrăznească să protesteze. Şi, dintr'o femeiuşcă oarecare, iată că răsare o minunată persoană nouă pentru sine şi pentru ceilalţi, tulburătoare, adorabilă. — Şi ce a Învăţat Miss Patricia — întreb eu — de la profesor? — A învăţat să umble. (Patricia calcă — atunci când nu-şi aduce aminte de profesor — ca un jandarm). Aţi văzut Ce umblet cochetare? A învăţat să se uite în chip interesant, să bea ceaiul cu graţie şi să sfideze cu fruntea sus şi cu ochii pe trei sferturi închişi. — Să sfideze? fac eu din ce în ce mai uimită. — Da, la noi în America o femee trebue să știe să sfideze, atlfel nu e luată în seamă. Fericit dolar! Intr'adevăr Miss Patricia sfidează foarte bine. Ea își dă într’adins aerele evaporate și capricioase ale unei răsfățate ale destinului. Când intră seara la „Potiniere“ îmbrăcată în roşu-aprins, Miss Patricia înaintează întâi cu un aer furios, apoi se opreşte, face o piruetă pe loc şi se uită dispreţuitor la lume. Pe urmă zâmbeşte cu graţie şi pare deodată îmblânzită. Toate astea aranjate de mai înainte, pe din afară, ca o romanţă fără cuvinte. O! Da. Miss Patricia sfidează foarte bine. Fericit dolar! Ea pare atât de convinsă de frumuseţea ei, încât reuşeşte să insufle şi celorlalţi această convingere, înaltă, cu fruntea sus, cu figura îndrăzneaţă şi hotărîtă, ea pare că gândeşte la splendidul vers al lui Bestand în Chantecier: „Sa beauté la rehausse et l'isole Les au Ires n'or.t plus 1‘air oue d'etre eu camisole“. LUCREZZIA KAR. oartea Aureliei lukast ORADEA, 26. Azi a încetat din viaţă Aurelia Vulcan, văduva defunctului poet Iosif Vulcan. Ea moare în etate de 76 ani. Răposata a dat un ajutor efectiv lui Iosif Vulcan la redactarea revistei „Familia“, care timp de 40 de ani a fost un far luminător pentru tânăra generaţie a intelectualilor români. După cum ne istoriseşte un gazetar bătrân, fost colaborator al lui Iosif Vulcan, înainte cu 40 de ani Aurelia Vulcan era cea mai frumoasă femee din Oradea. Aurelia Vulcan, adora în special, pe Petőfi şi Jókai, cari aveau atâtea opere cu subiect românesc. Graţie Aureliei Vulcan, cititorii „Familiei“ au avut prilej să cunoască in limba românească multe poezii şi nuvele ale marilor scriitori unguri, dar totodată şi suspinele turnate în rimă ale poporului român subjugat, care lupta pentru desrobirea naţională. Ea îndemna pe soţul ei să traducă cele mai frumoase opere literare, pentru a stimula pe poeţii români să scrie şi ei opere la fel. Pentru aceste traduceri, Vulcan a fost ales membru al societăţii literare maghiare „Kisfaludy” şi când poetul a fost sărbătorit cu acest prilej, el s-a scuzat cu modestie : — Nu mă felicitaţi pe mine, ci pe Aurelia, soţia şi muza mea, căci , ea este autorul adevărat, iar eu nu sunt decât executorul. Cu prilejul şedinţelor de patru săptămâni ale Academiei Române, Aurelia îl însoţea pe Vulcan la Bucureşti, unde erau bine primiţi în cea mai înaltă societate românească. Regina Elisabeta ţinea foarte mult la frumoasa şi inteligenta Aurelia Vulcan, de multe ori o chema la palat şi ore întregi discuta cu ea despre românii din Ardeal şi împrejurările de aci. De la moartea poetului Iosif Vulcan, d-na Aurelia Vulcan trăia o viaţă retrasă. Activitatea ei se restrângea la acţiunile filantropice şi religioase. In ultimul timp a fost aleasă presidentă de onoare a societăţii femeilor române şi presidentă activă a societăţii religioase „Altarul”. In societate n’a apărut decât cu doi ani înainte, când s’a comemorat moartea iubitului ei soţ, cu care prilej a fost şi ea sărbătorită, apoi pentru ultima dată, când s’a desvelit bustul lui Iosif Vulcan, pe care românii din Bihor i l’au ridicat în semn de admiraţie pentru pionerul culturei româneşti dela graniţa de vest a românismului. Cu acest prilej, pentru ultima dată generaţia de azi a adus omagiile sale Aureliei Vulcan. Corpul neînsufleţit al defunctei a fost aşezat pe un catafalc în catedrala ortodoxă, unde a avut loc înmormântarea, în asistenţa unui numeros public. Serviciul religios a fost oficiat de arhiereul Andrei Crișanul, asistat de preoți. Bernard Shaw, în mijlocul unor artiști de cinema joacă un filn una dintre piesele sale Z. A. Raidul aviatorului german Martens BERLIN, 25. (Rador). — Aviatorul german Martens, care Întreprinde un raid al principalelor capitale europene, în vederea expoziţiei ,de aeronautică ce se va ţine la Berlin, a sosit azi la Londra pe bordul avionetei ce pilotează. Reforma codului penal în Spania PARIS, 26 (Rador). — Din Madrid declarat că în cel mult douătrei zile, proectul de reformă a codului penal va fi terminat, el urmând să apară în „Monitorul Oficial”, în ziua de 13 Septembrie. dimineata Ravagiile febrei in grecia ATENA, 26 (Rador). — Epidemia de febra, face ravagii in mai multe provincii ale Greciei. La Atena sunt peste 5000 bolnavi. Pentru prevenirea epidemiei guvernul a alocat un fond de 15 milioane drahme. Serviciile publice sunt dezorganizate. 1). Venizelos este decis sa înfiinţeze un minister al sănătăţii, care să se ocupe în special cu chestiunile relative la sănătatea cetăţenilor, precum şi cu combaterea epidemiilor de orice natură. întreruperea raidului Alain, Gerbauit PARIS, 27. (Rador). — Din Sain Vincent du Cap Vert, se anunță că navigatorul solitar Alain Gerbault, s’a înapoiat în port, după ce a navigat 2 zile, din cauză că vasul său lua apă. P. Waldemaras și chestia Vilnei PARIS, 27. (Rador). — Din Kowno se anunța că d. Waldemaras a declarat, la congresul agricultorilor ce s'a ținut la Kowno, că datoria lumnilor este de a căuta unificarea tării, pe căi pacifice, având Vilna drept capitală. CURSELE ’ Hipodromul Floreasca a reînceput ori activitatea de toamnă. Cursa principală a zilei a fost câștigată de Despina a d-lui P. Bălăciu. Iată rezultatele: PR. BRADETUL: 1) Pilgrim’s March (Csillag), al d-lui colonel Filip Iacob; II) Babette, Balparé. Pariuri: C. 68. PI. 23—38—75. PR. CRÂNGURI: I) M’amour (Ilofbauer) al d-lui Schlesinger; II) Count Ilari; III) Misti. Pariuri: C. 14. PI. 12—17. PR. RUGINOASA: I) The Merry Marquis (Adams) a d-lui C. Diamantescu; II) Ririca; III) Eglantine Pariuri: C. 55 PI. 20—15—16. PR. THERESE: I) Despina (Painter) a d-lui P. Balaciu; II) Onufrie; III) Express. Pariuri: C. 40. PI. 17—16—29. PR. LEANDRU: I) S’o Vedem (Adams) a d-lui Col. Săvoiu; II) Nu-l lăsa; II) Leţcaie. Pariuri: C. 40. PI. 15—61—24. PR. MEDVE IANKO: I) Odette (Krimmer); II) Râuleț; III) Fără Sfanţ. Pariuri: C. 22. PI. 14—14. PR. DE TOAMNĂ: I) Gornist; III Bun Venit; III) Jidanca. Pariuri: C. 16. PI. 16—27. PR. băile nerculane: I) Martha; II) Geshara; Iii) Jidofcuța Draga. Pariuri: C. 96. PI. 27—43—55. rT®e?*iza 1) Zaza; II) Madar; III) Bien Aimée. Pariuri: C. 45. Repriza II-a: I) Jigania; II) Albert; III) Gacsina. Modă, Sport, tswell, Concursuri, Cinematograf, Jocuri distractive, Curiozităţi din toată lumea, lOO iSustraţiuni publică evesienta REVISTA REALITATEA iSusUmSA tipărită in 3 cutare 20 pagini man 0 conferssifă a d-lui iorga la Stockholm isi fata innuii aparat racilorBmvic Caro! a! Xll-lea si România” 7» STOCKHOLM, 27. (Rador). — In urma insistentelor ataşatului de presă al României, d. iorga a vorbit ori la Postul suedez de emisiune al statului, care comunică ştiri la peste jumătate milion de posturi receptoare din Scandinavia. D-sa a vorbit despre „Carol al XII şi RomâniaConferinţa a ţinut-o in limba germană. D. Iorga este prima personalitate romana care a vorbit la postul de emisiune suedez. Singurii străini cari au fost autorizaţi să ţină conferinţe, înaintea d-lui Iorga sunt: Einstein, Freud, Anatole France şi dr. Yauregg. Articolele apărute a doua zi în presa suedeză, constată că conferinţa d-lui profesor Iorga a avut un strălucit efect, întrucât d. profesor Iorga, a ţinut în faţa microfonului prima sa cuvântare radio-telefonică vorbind ca o deosebită maestrie. KjlMUMHMMM Pagina 3-a Cine sunt moştenitorii averii de 57 miliarde? Un arbore genealogic care stabileşte drepturile legitime Ion Cârstocea-Crasus a lăsat testament? Ni se comunică un document, interesant în legătură cu afacerea faimoasei moşteniri de 57 miliarde lei aflată în Statele Unite ale Americii de Nord şi pentru care aleargă — fără s’o dobândească — puzderia de moştenitori aflaţi mai prin toate oraşele României Mari. E vorba de arborele genealogic cunoscut până acum al familiei Micu şi Maria Cîrstocea. Indicaţiunile asupra acestui arbore coincid cu alte comunicări anterioare făcute nouă de către diverşi moştenitori. CINE MOŞTENEŞTE . Iată acest arbore : Micu şi Mărcia Cîrstocea au avut cinci copii şi anume pe : Ion Micu, Bucur, Maria (măritată cu Radu Ador), Stanca şi Ana. Ion Micu a avut opt copii şi anume pe : Suzana, Ana, Reveica, Maria, Stăncuţa, Stan, Ion şi Gheorghe. Bucur a avut doi copii: pe ION MILIARDARUL şi o fată. Nici Ion, nici fata, n’au avut urmaşi direcţi. Maria măritată cu Radu Ador a avut 4 copii şi anume pe : Maria măritată cu T. Brenciu, Oprea, Ana şi Reveria măritată cu N. Ghioc. Oprea şi Ana n’au avut urmaşi. In schimb Maria T. Brenciu şi Reveica N. Ghioc au moştenitori. Stanca şi Ana n’au avut urmaşi. Maria T. Brenciu a avut 7 copii şi anume pe : Ion, Vasile, Eufrosina, Gheorghe, Maria măritată cu Coman, Octavia măritată cu Mitoc şi Toma Brenciu. Reveica a avut 8 copii şi anume pe : Ana măritată Băcescu, Maria măritată Drăgoi, Eufrosina măritată Lazăr, Doamnamăritată Căşinean, Zinca măritată Muntean, Paraschiva măritată Lupu, Lina măritată Crintea şi Reveica măritată Păscuiescu. Toţi copiii Reveriei măritată cu N. Ghioc sunt în viaţă. Dintre copiii Măriei, măritată Toma Brenciu, mai sunt in viaţă Ion Brenciu care are un copil, Octavia care are trei copii şi Toma Brenciu care are opt copii. O INTERVENŢIE A MINISTERU-LUI DE EXTERNEArborele genealogic de mai sus, care pune oarecare rânduială în filiaţitatea familiei lui Ion Bucur Cîrstocea — e confirmat şi de d. căpitan Mişu Dobrescu, avocat din Bucureşti, care ne mai dă câteva amănunte interesante. In 1923, s’a adresat o cerere ministerului de externe român cu rugămintea de a se face o intervenţie pe lângă legaţiunea României din America întru dobândirea lămuririlor necesare asupra averii rămase pe urma lui Ion Cârstocea. S-a ajuns la punctul că Ion Cârstocea ar fi lăsat bogăţii imense în localitatea Tennessy (California, America de Nord). Rezultatul cercetărilor a fost comunicat unor moştenitori prin ministerul de externe în urma unei invitaţiuni purtând data de 31 Decembrie 1923, semnată de d. consul T. Miron. CÎRSTOCEA DEVINE CRASUS Fireşte, nu e uşoară reconstituirea împrejurărilor in cari Ion Cîrstocea a ajuns în America. Doar povestea datează de prin 1882 ! Se afirmă de către sătenii din comuna Turcheş (jud. Braşov) — şi se confirmă de către părintele Pascu din aceiaşi comună — că Ion Cîrstocea, certându-se cu tatăl său Micu Cîrstocea, în 1882, a vândut o turmă de oi şi a plecat cu alţi emigranţi în Australia. De aci a luat drumul Californiei ca lucrător de pământ sub numele de Iohan Crasus. În California, îmi activ , cu alţi numeroşi căutători de aur, a ajuns în scurt timp să acumuleze bogăţii enorme, cari după moartea sa, ar fi rămas în grija statului american. In marile ziare mondiale de pe atunci s’au făcut publicaţii pentru vestirea moştenitorilor. Una din publicaţii a fost reprodusă şi de „Gazeta, Transilvaniei” prin 1902. Defunctul Take Ionescu s’a angajat, in adevăr, să stabilească drepturile erezilor însă odată cu războiul mondial — chestiunea a rămas baltă. MILIARDARUL A LĂSAT TESTAMENT 7 Am pomenit mai sus mărturia preotului Pascu din Turcheș. Despre această mărturie d. avocat Mişu Dobrescu ne arată că ar exista un testament al defunctului Cîrstocea în păstrarea părintelui Pascu, D. Dobrescu rugând pe părintele Pascu să-l lase să scoată o copie de pe testamentul aflat In fundul lăzii preotului — după cum afirmă acesta — preotul n’a convenit la acest lucru. Aşa dar, există un testament ? Cred că vom putea stabili dacă există in adevăr acest act, care ar reduce multe din speranţele moştenitorilor. Pentru aceasta vom sta de vorbă cu preotul Pascu. Va rămâne in urmă să încercăm să stabilim daca mai fiinţează ceva din moştenire şi cam cât ar reveni moştenitorilor. Fiindcă şi aci povestea are un cântec. DINU DUMBRAVĂ —----------» 1 ----------- ------ rrrr La fântână Reprezentanţii Ungariei la Liga Naţiunilor BUDAPESTA, 26 (Rador). — La sesiunea din Septembrie a Ligii Naţiunilor, Ungaria va fi reprezentată prin contele Appony, generalul de cavalerie Tanczos şi baronul Szeterenyi, ca delegaţi principali. D. Walko, ministrul de externe, va locui la Geneva, tot timpul cât va ține sesiunea Ligii. • ii 11■ im—rup ni—11miin■ un httti Li 5 Septembrie a IV-a tragere! Oricine se va abona la ziarul „DIMINEAŢA“ pe timp de un an, va primi in mod gratuit o obligaţiune a Primăriei Oraşului Bucureşti, care da drept la premii in valoare de 1 MILIOANE . Această obligaţiune îşi păstrează totdeauna valoarea şi amortizările, au loc la 1 Ianuarie, Mai şi Septembrie ale fiecărui an. Vor fi în total 216 trageri. * In afară de premiul de mai sus, pe care-l acordăm abonaţilor, pe un an, mai acordăm atât acestor abonaţi cât şî abonaţilor pe 6 şi 3 luni. In mod gratuit, o poliţă di asigurare asupra vieţii cu amortizare lunară pentru suma de LI» 20.000 din partea Societăţii de Asigurare „Steaua României" din Bucureşti, B-dul Elisabeta No. 10, cu prima rată complect achitată. Această poliţă constitue cea mai avantagioasă asigurare asupra vieţii şi contra accidentelor şi dă dreptul posesorului să participe la amortizările lunare, așa că poate primi în caz de amortizare, imediat întreaga sumă asigurată de Lei 20.000. Costul abonamentului este de Lei 750 pe un an, Lei 380 pe 6 lun și Lei 200 pe 3 luni. Serbările „Secerişului“ din Varşovia Cuvântarea preşedintelui republicei VARŞOVIA, 27 (Rador). — Preşedintele republicei, membrii guvernului şi ai corpului diplomatic, au luat parte la serbările anuale ale „Secerişului”, caracterizate prin afluenţa a, mii de delegaţii în costume pitoreşti, reprezentând toate provinciile Poloniei. Preşedintele republicei a pronunţat un discurs, prin care a evidenţiat rolul ţăranilor agricultori, care sunt baza dezvoltării economice a ţării. Preşedintele a încurajat eforturile agricultorilor tinzând la ameliorarea culturii agri- Icole şi a organizării muncii, asigurându-i asistenţa neprecupeţită a guvernului. Discursul preşedintelui a fost primit cu strigăte de „Trăiască republica polonă şi marele creator al Poloniei reînviate, mareşalul Pilsudski“. ARD RECOLTELE INCENDIUL DIN DRAGUSENI CERNĂUŢI, 27. Un violent incendiu s’a declarat la proprietatea d-lui dr. Alexandru Anasescu din comuna Drăguşeni. Flăcările au distrus o batoză, precum şi mai multe girezi de grâu şi de orz. Pagubele sunt foarte mari. Recolta era asigurată pentru 350.000 lei.Nu se cunosc cauzele incendiului. Reîntoarcerea regentului Buzdugan PRAGA 26, (Rador). — Eri a trecut prin Praga, un drum spre ţară, înaltul regent al României, d. Buzdugan, care se înapoiază de la Iachimov, unde şi-a făcut cura. D-sa a fost salutat în gară, de reprezentantul ministerului de externe şi de întreg personalul legației române■ Patrulă de grăniceri atacată cu granate SOROCA, 26. — Patrula de grăniceri dela pichetul No. 31 din Calarasanca a fost atacată ori noapte Cu focuri de armă și granate, c* S’a deschis o ancheta