Dimineaţa, octombrie 1928 (Anul 24, nr. 7834-7864)

1928-10-14 / nr. 7847

­ AbiHZI vvt«^ 20 PAGINI Fondată în 1504 de CONST MILLE BIROURILE: București, Str. Sărindar No. 7­9-111 3 IBI I ELEN1ANFI I­­ Cep,fala: NOAS1RF I Directia: 12 PASIN! NO. 7847 106 67 124 73 146 79 153 54. 157 72. A­t­a 107 69 Provincia 310.GR O problemă de natalitate Războiul mondial, care a cauzat deplasări de populaţii, a mărit mor­talitatea şi a diminuat natalitatea, fatal a schimbat structura demo­grafică a ţărilor beligerante. Războiul are asupra mişcării na­turale a populaţiei repercusiuni di­recte şi indirecte. întâi trebue să socotim ravagiile făcute printre combatanţi. Mii de oameni, în floa­rea vârstei, cad pe câmpul de lup­ta, sau mor de răni şi de boli. Pe lângă pierderile militare, tre­bue să socotim şi pierderile popu­laţiei civile în zonele luptelor şi în regiunile invadate de inamic. Aceste sunt pierderi directe. Dar şi cele indirecte sunt tot a­­tât de grave. Chemarea sub arme a unui mare număr de oameni tineri şi valizi, ca şi tulburările economice provocate de război, determină o scădere a natalităţii şi o creştere a mortalită­ţii în populaţia civilă, care se ac­­centuiază cu cât ostilităţile se pre­lungesc. . S-a constatat că mişcarea popu­laţiei nu-şi reia imediat cursul nor­mal după terminarea războiului. Odată pacea încheiată, sub influen­ţa condiţiilor demografice anorma­le, un fel de reacţiune se declan­şează, cu efecte cari se prelungesc mai mulţi ani. Tot timpul cât ţine războiul, că­sătoriile şi naşterile sunt în des­creştere. Sfârşitul ostilităţilor per­mite un mare număr de căsătorii cari erau împiedicate de mobiliza­re. Ca o consecinţă, natalitatea cre­şte mult deasupra nivelului obiş­nuit. Se pot deci deosebi, din punct de vedere demografic, două faze suc­cesive : faza destructivă şi faza re­paratorie. Simpla socoteală a pierderilor globale suferite de populaţia unei ţări, da o reprezentare incomplec­­tă a consecinţelor demografice de război. Când facem o repartizare pe vâr­ste şi sexe, ajungem la constatări foarte interesante. Mortalitatea mai mare este printre oamenii adulţi. Natalitatea scăzând, efectivul de copii mici este redus. Dar în struc­tura chiar a populaţiei, echilibrul normal între sexe şi între diferitele grupe de vârste se găseşte schim­bat din cauza războiului. Se ştie că înainte de război, mai în toate ţările din Europa, erau mai multe femei decât bărbaţi. Excepţie făceau numai Polonia şi ţările balcanice. Războiul a agravat desechilibrul de sexe în toate ţările beligerante. Excedentul populaţiei femenine a crescut pe măsura pierderilor su­ferite de populaţia masculină adul­tă pe câmpul de luptă. Din punct de vedere social şi e­­conomic, în viitor, prin anii 1930— 1935 se va resimţi scăderea natali­tăţii de pe timpul războiului. Con­secinţele demografice ale războiu­lui se vor repercuta din generaţie în generaţie. Consecinţa cea mai ciudată, însă, care provoacă un de­osebit interes savanţilor e urmă­toarea : după război se nasc mai mulţi băeţi decât fete... Mister ! Constatarea s’a făcut în mai mul­te ţări. Dar cea mai exactă este cea din Belgia. Nici una din ipotezele emise n’a fost satisfăcătoare. D. Savorgnan are un studiu interesant asupra a­­cestei misterioase chestiuni. (L’au­­mento delle nascite maschile du­rante la guerra). Pare că Natura prevăzătoare are grijă de a restabili echilibrul şi face sforțări de a reconstitui efecti­vele populației masculine, decima­te de groaznicul război. JEAN BART INTÂMPIAR­E ZILEI de a fi ui Dreptul pentru femeie de a fi u­­râtă nu este o glumă răutăcioasă şi nici un lucru de puţină însemnăta­te. Acest drept implică biruinţa u­­nui mare principiu: principiul ca femeia să fie preţuită pentru meri­tele sale intelectuale, iar nu pentru trecătoarele calităţi fizice. Este, în aceiaşi ordine de idei, bi­ruinţa principiului ca femeia să-şi facă drum şi să răzbească în viaţă prin valoarea sa intrinsecă, prin forţele sale, iar nu prin atracţia ce exercită fizicul ei. A recunoaşte femeiei acest drept, înseamnă a te dezbăra de multe pre­judecăţi cu privire la rolul şi meni­rea ei socială, înseamnă a-ţi face o nouă mentalitate şi înseamnă, mai departe, a desăvârşi egalitatea sexe­lor din punctul de vedere al dreptu­rilor şi datoriilor. De bună seamă, ar fi o înţelegere pe dos a spuselor mele, dacă din­­tr’însele s’ar deduce vreo intenţie de a combate sau nesocoti frumuseţea femeiină şi de a încuraja urâţenia. In privinţa aceasta mă ţin cu tot respectul de cuvintele unui mare cu­getător, care a spus că „prima da­torie a femeiei este să fie fru­moasă". Născută frumoasă, femeia are îndatorirea să-şi păstreze şi să-şi cultive această însuşire ce i-a fost dată de Dumnezeu. Ea e născută să placă şi să farmece şi ar fi neier­tat din parte-i, ca să-şi dea silinţele să displacă şi să respingă. Cu totul altul a fost gândul, care ne călăuzeşte la scrierea rândurilor de faţă. Vrem anume să arătăm că pentru sexul frumos şi pentru so­cietate, in genere, faptul ca femeia să-şi datoreze situaţia nu graţiilor fizice, ci meritelor ei reale înseam­nă o profundă revoluţie socială şi o dovadă de o concepţie cu adevă­rat înaintată. Popoarele la cari femeia, în loc de a fi o păpuşa şi o jucărie, are dreptul de a fi urâtă, sunt popoare ce se află pe o treaptă înaltă a civi­lizaţiei.­ ­­EL­VIN Foametea din Ucraina PRAGA- 12 (Rador). — Biroul de presă al emi­granţilor ucraiitieni, pu­­bliică, după ziarele sovie­tice, diferite amănunte asupra ravagiilor foame­tei in Ucraina. Astfel, în regiunea Bierson, ţăranii ucraift£eni se hrănesc a­­proape numai cu burueții. O alimentare prelungită de acest fel, a provocat boli grave la sate. Ziarul „Proletarskaia Pravda“, care apare la Moscova, anunţă măsurile luate de guvernul sovie­­tis pentru combaterea foametei. S-au trimis in Ukraine până acum peste 31.GQ­.000 ruble, ca fond de ajutorare a victimelor. Această sumă fiind insu­­ficientă, autorităţile so­vietice din Ukraina au distribuit un alt fond de 10 milioane, iar munici­palităţilor li s’au impus o contribuţie suplimentară de 6 milioane ruble. Comisiunea specială nu­mită de guvern, evaluea­ză la 5,6PQ1OQ0 puduri (un pud---16,4 kgr.) nevoile de grâu ale populaţiei înfo­metate. Provinciile lovite de foamete extremă, numă­ră aproape trei milioane de locuitori. Trei şasie de mii de copii vor fi hrăniţi de Stat până la 1 August anul viitor. GRAV ACCIDENT DE AUTOMOBIL 6 MORŢI ŞI 8 RĂNIŢI NOUA-SULIŢA, 12. — Auto­mobilul de curse Hotin-Noua- Suliţa cu No. 30 H., a suferit un grav accident. Plecând ori din Noua-Suliţa, automobilul avea vre­o 13 pasageri. Şoferul, dând maşinei mare viteză şi vrând să ocolească un bolovan, roţile dinapoi ale maşinei s’au ridicat în sus şi maşina s’a răs­turnat. Dintre pasageri doi au fost scoşi morţi, iar ceilalţi grav răniţi. Imediat, răniţii au fost trans­portaţi la spitalul din Hotin, unde peste noapte au murit patru din ei. Şoferul s’a ales cu leziuni grave, iar ajutorul său de a­­semenea. i Mesajul deschiderei parlamentului. - Ajutorarea ţinu­turilor înfometate.-Stadiul litigiului cu Ungaria La consiliul de miniştri, ţinut joi seara, au participat şi preşedinţii Corpurilor Legiuitoare, d-r şi N. N. Săveanu şi C. Nicolaescu. S-a sta­bilit programul deschiderii parla­mentului. LEGILE CE SE VOR VOTA IN ACTUALA SESIUNE D. Daca a dat citire mesajului în care sunt enumărate toate legile ce vor fi prezentate în această se­siune. Intre altele cităm următoa­rele: proectul de lege pentru reor­ganizarea contabilităţii publice; proectele de legi pentru organiza­rea tuturor ministerelor, începând cu ministerul de finanţe; proectele de legi pentru reorganizarea învă­ţământului primar şi al celui profe­sional; legea drumurilor,, etc., etc. Mesajul vorbeşte şi despre reali­zarea împrumutului, spunând că o­­peraţiile împrumutului şi ale stabi­lizării sunt pe cale a se încheia şi ele vor aduce consolidarea financi­ară şi economică a ţării. AJUTORAREA JUDEŢELOR ÎN­FOMETATE DIN BASARABIA In urmă d. Inc­fleţ a arătat ce măsuri s’au luat de către ’comisia ministerială pentru ajutorarea ju­deţelor din Basarabia. Trei instituţii de credit vor da credite pentru însămânţare: casele de gaj de pe lângă sucursalele Băn­cii Naţionale, casele agricultorilor şi federalele Băncilor Populare. A­­ceste trei instituţii s’au constituit in­­tr’un comitet din care mai fac parte prefecţii judeţelor sărăcite şi un re­prezentant al Camerei de agricultu­ră. Până acum s-au dat 27 milioane celor cinci judeţe înfometate şi mai sunt de dat încă 10 milioane. Comitetul procură sătenilor se­minţe în credit cu 8 la sută do­bândă. Pe de altă parte federalele jude­ţelor îmbelşugate, cari au datorii­­a Genitală, Ie vor transfera pentru fe­deralele judeţeţor­in suferinţă, tri­miţând de preferinţă grâne pentru însămânţare. După acest sistem federala din Bălţi a şi trimis 25 vagoane grâu la Cetatea Albă. In al doilea rând s’a cerut consi­liului să aprobe ca toate ministerele să afecteze sumele ce le-au mai ră­mas in buget pentru tot felul de lu­crări în Basarabia. Consiliul a apro­bat. La propunerea d-lui Vintilă Brătianu s’a mai aprobat în acelaş scop un credit extraordinar de 40 milioane lei. In sfârşit s’a mai admis ca jude­ţele sărăcite să poată contracta la Casa de Depuneri un împrumut de 40 milioane lei, tot pentru lucrări publice. In fiecare judeţ se vor forma co­mitete ala Crucii Roşii cu reprezen­tanţi ai autorităţilor. Asemenea co­mitete vor funcţiona şi la ţară. In acest scop sunt chemaţi pentru Sâm­­icătă la Bucureşti cei cinci prefecţi din judeţele în lipsă. Comitetele vor avea sarcina să a­­limenteze pe copii şi pe infirmi, pri­mind pentru aceasta fonduri de la guvern, — care a deschis un credit de cinci milioane lei — de la diferite departamente, dela donaţiile institu­ţiilor financiare şi particulare etc. Crucea Roşie în afară de mijloacele proprii, a mai împrumutat de la Casa de Depuneri cinci milioane lei în acest scop. La toate şcolile se vor înfiinţa cantine. Se va mai da şi ajutor în natură: cereale, haine etc. Ministerul de instrucţie va căuta să obţie donaţii dela copiii din în­treaga ţară pentru copiii din Basa­rabia. Deasemenea pe lângă fiecare spi­tal din cele cinci judeţe vor fi hră­niţi şi infirmii din comună. STADIUL LITIGIULUI CU UNGARIA După aceia consiliul s’a ocupat de chestia litigiului cu Ungaria. D. Argetoianu a arătat care este sta­diul negocierilor. Ca joc al tratati­velor va fi ales Rapallo sau Praga. T­rotativele vor începe probabil la 1 Noembrie. Delegaţia română se va compune din a­nii: N. Petrescu- Comnen, ministrul ţării la Berlin, Ion Lapedatu fostul ministru de finanţe, Al. Nasta directorul gene­ral al cooperaţiei şi împroprietări­rii şi G. Derussi numit de curând ministru plenipotenţiar. * In urmă d. Argetoianu a anunţat consiliul că România a fost invitată să trimeată un delegat al comune­lor româneşti la serbările pentru a­­niversarea a zece ani de la înfiinţa­rea republicei cehoslovace. Este probabil că va fi desemnat d­­r. Costinescu primarul Capitalei. TRATATIVELE FINANCIARE CU STRĂINĂTATEA D. Vintilă Brătianu a făcut o ex­punere a stadiului in care se găsesc tratativele financiare cu străinăta­tea. Expunerea a fost foarte opti­mistă. S-a discutat apoi pregătirea serbă­rilor din Dobrogea care vor avea loc la 28 octombrie la Constanta. Parti­cipanții vor beneficia de o reducere de 50 la sută pe c. f. r. # REGIM ALIMENTAR Undeva, prin America, indigenii au mâncaţi In semn de protestare pe perceptori. — Trebue să ţii regim... Numai lapte, legume.» — Dar puţină carne, nu s’ar putea ? Grozav aş avea poftă să mănânc un», perceptor». împrumutul. ■ a Din comunicările făcute în consi­liul de miniştri de eri, de către d. Vintilă Brătianu, ar rezulta că tra­tativele sunt terminate şi împrumu­tul asigurat. D. Ghreslay, delegatul Băncii Fran­ței, şi-a ter­minat lucrările. D-sa a plecat, după ce a revăzut şi pus la punct toate mă­surile luate la Banca Na­ţională, în vederea stabi­lizării legale. Pe de altă parte, d. Victor Anto­­nescu şi membrii delegaţiunii juri­dice au terminat şi ei lucrările, ce le-au fost încredinţate şi au pă­răsit drn Parisul Membrii guvernului, fă­ră deosebire, anunţă că împrumutul este încheiat şi că lansarea va avea loc la 1e Noembrie. Până şi miniştrii prevăzători, cari se arătau până acum rezervaţi şi declarau că, după cele păţite, ei nu mai vorbesc şi „suflă şi în iaurt“, până şi aceştia declară acum, că s’a isprăvit şi că împrumutul e în­cheiat. * .Consecvenţi modului nostru de a proceda, înregistrăm exuberanţa guvernamentală, cu repetarea men­ţiunii că ştirile sunt exclusiv din isvor guvernamental. Mai observăm că deşi afirmă că tratativele sunt încheiate, membrii guvernului păstrează un mutism desăvârşit în privinţa condiţiilor. Până şi în ce priveşte dobânda şi cursul de emisiune, se refuză cate­goric orice lămurire. Procedeul e cel puţin bizar, înţe­legem discreţia în privinţa conce­siilor făcute şi cari sunt de natură să-i coste politiceşte pe liberali. Dar mutismul până şi în privinţa condiţiilor esenţiale ale unui împru­­­mut, iată ce ni se pare curios şi­­iată de ce înregistrând optimismul­­ excesiv guvernamental, păstrăm toată rezerva cuvenită. D. Torres despre participarea sa la procesul asasinării lui Rădici PARIS, 12. (Rador).—„L’Oeuvre“ publicând declaraţiunile avocatului Henry Torres arată că alegerea u­­nui apărător francez nu are nimic ofensator pentru politica iugoslavă. După părerea jurisconsulţilor, nici un text nu se opune prezenţei unui avocat străin, din moment ce e re­gulată prin uzanţă şi prin recipro­citate. Tradiţia stabilită de la răz­boi încoace în baroul francez admi­te fără rezerve pe avocaţii din ţă­rile amice şi aliate, cu simpla con­diţie de a avea consimţământul de­canilor respectivi. Guvernul român, a adăugat d. Torres, mi-a permis să particip la procesul tulburărilor de la Tatar­­bunar, unde am putut pune conclu­zii, deşi era vorba de fapte petre­cute în zona stării de asediu. Con­sider ca o onoare pentru baroul­­francez când se face apel la Fran­ţa, privită ca adevărata conştiinţă judecătorească a lumii. Am accep­tat misiunea ce mi s’a încredinţat şi sper că voiu putea fi mândru să a­­păr memoria lui Rădici. D. Torres a încheiat aducând în favoarea acestei teze şi argumentul că d. Mitterand, avocat francez, a putut pleda în faţa unor tribunale internaționale interesele statului român. S­­aul Zeppelin aini c­ontinuă normal P­rima parte a drumului Plecarea dirijabilului „Contele Zeppelin“ spre America a stârnit entuziasm dincolo de Ocean. Pre­tutindeni se fac pregătiri extraordi­nare de primire. Zece minute după decolare, știrea a fost cunoscută la New-York, unde în acest timp era noapte. Totuş, ziarele au apărut imediat în ediţii speciale. Se crede că vor asista pe aerodrom la sosi­rea Zeppelinului peste 300.000 de spectatori. Dirijabilul „Los Ange­­les“ a primit ordin să plece împre­ună cu alte două în întâmpinarea Zeppelinului, înainte de plecare, comandantul Eckener a declarat ziariştilor că are pe bord 25.000 metri cubi de gaz şi 15.000 kilograme benzină, astfel că va putea sta în aer cinci zile. D-rul Eckener doreşte să zboare deasupra oceanului la o înălţime de 350 de metri. Timpul este foarte nefavorabil. Pretutindeni sunt furtuni mari. In Franţa centrală, din cauza manife­staţiilor electrice, Zeppelinul n’a mai putut avea legătura radio-tele­­grafică. La ora 12 jumătate „Zeppelinul“ a ajuns deasupra Lyonului La 3 ju­mătate ajunsese în delta Ronului, iar la 4 a zburat deasupra Marsi­liei. Planul inițial fusese să zboare de la Lyon drept spre Pirinei dar din cauza depresiunilor atmosferi­ce de acolo, d-rul Eckener a prefe­rat să ia o direcție mai spre sud. De la Marsilia, Eckener a plecat spre insulele Baleare, iar seara, la ora 8, a trecut pe deasupra orașu­lui Barcelona. NEW YORK, 12 (Rador). Mesagiile prin radio emi­se de pe bordul dirijabi­lului „Contere Zeppelin“ anunţau că la orele 23 a trecut deasupra regiunii Casablanca, iar la orele 2 deasupra insulelor A­­zare. Deşi condiţiunile at­mosferice sunt defavora­bile, sborul continuă nor­mal. CIOCNIRE DE TRENURI IN JUGOSLAVIA In apropiere de stafia Lajcovatz, în Jugoslavia, un tren de per­soane, în plină viteză, s’a ciocnit cu un tren de marfă. Mecanicul trenului a fost ucis şi 11 călători au fost grav răniţi. * BELGRAD, 12 (Rador). — Pe linia Belgrad-Val­jevo, în apropiere de gara Laykowatz, un tren de marfă s-a ciocnit cu un tren de călători. Din cauza violenţei ciocnire­, nume­­le şi călători ce se găseau pa plat­­formele vagoanelor, pregătindu-sa sa coboare în gara Laykowatz, au fost aruncaţi din tren. Sunt 15 grav răniţi şi un mort Ciocnirea e dato­rită funcționării defectuoase a frâ­nelor trenului de marfă. Condamarea episcopui­­lui Kovaiski VARŞOVIA, 12. (Rador).— Astă­­noapte s'a dat sentinţa în procesul episcopului Kovaiski, şeful bisericii sectare a „Mariaviţilor", acuzat de atentate la bunele moravuri şi de acte de deşirau comise într'o mă­năstire. Procesul provocase o enormă senzaţie in toată Polonia. Tribuna­lul a recunoscut vinovăţiei lui Ko­walski şi l-a condamnat, aplicând legea amnistiei, la doi ani şi opt luni de internare într’o­ casă corec­­ţională, lăsându-i insa libertatea provizorie pe cauţiune. Zeppelin ül vi zbor &% Submarin francez dispărut Domneşte mare îngrijorare în Franţa pentru soarta submarinului „Undine", care, plecat la Cherbourg, nu s’a mai întors ,de."acolo. Sunt te­meri de o nenorocire. -----­

Next