Dimineaţa, octombrie 1928 (Anul 24, nr. 7834-7864)
1928-10-14 / nr. 7847
AbiHZI vvt«^ 20 PAGINI Fondată în 1504 de CONST MILLE BIROURILE: București, Str. Sărindar No. 79-111 3 IBI I ELEN1ANFI I Cep,fala: NOAS1RF I Directia: 12 PASIN! NO. 7847 106 67 124 73 146 79 153 54. 157 72. Ata 107 69 Provincia 310.GR O problemă de natalitate Războiul mondial, care a cauzat deplasări de populaţii, a mărit mortalitatea şi a diminuat natalitatea, fatal a schimbat structura demografică a ţărilor beligerante. Războiul are asupra mişcării naturale a populaţiei repercusiuni directe şi indirecte. întâi trebue să socotim ravagiile făcute printre combatanţi. Mii de oameni, în floarea vârstei, cad pe câmpul de lupta, sau mor de răni şi de boli. Pe lângă pierderile militare, trebue să socotim şi pierderile populaţiei civile în zonele luptelor şi în regiunile invadate de inamic. Aceste sunt pierderi directe. Dar şi cele indirecte sunt tot atât de grave. Chemarea sub arme a unui mare număr de oameni tineri şi valizi, ca şi tulburările economice provocate de război, determină o scădere a natalităţii şi o creştere a mortalităţii în populaţia civilă, care se accentuiază cu cât ostilităţile se prelungesc. . S-a constatat că mişcarea populaţiei nu-şi reia imediat cursul normal după terminarea războiului. Odată pacea încheiată, sub influenţa condiţiilor demografice anormale, un fel de reacţiune se declanşează, cu efecte cari se prelungesc mai mulţi ani. Tot timpul cât ţine războiul, căsătoriile şi naşterile sunt în descreştere. Sfârşitul ostilităţilor permite un mare număr de căsătorii cari erau împiedicate de mobilizare. Ca o consecinţă, natalitatea creşte mult deasupra nivelului obişnuit. Se pot deci deosebi, din punct de vedere demografic, două faze succesive : faza destructivă şi faza reparatorie. Simpla socoteală a pierderilor globale suferite de populaţia unei ţări, da o reprezentare incomplectă a consecinţelor demografice de război. Când facem o repartizare pe vârste şi sexe, ajungem la constatări foarte interesante. Mortalitatea mai mare este printre oamenii adulţi. Natalitatea scăzând, efectivul de copii mici este redus. Dar în structura chiar a populaţiei, echilibrul normal între sexe şi între diferitele grupe de vârste se găseşte schimbat din cauza războiului. Se ştie că înainte de război, mai în toate ţările din Europa, erau mai multe femei decât bărbaţi. Excepţie făceau numai Polonia şi ţările balcanice. Războiul a agravat desechilibrul de sexe în toate ţările beligerante. Excedentul populaţiei femenine a crescut pe măsura pierderilor suferite de populaţia masculină adultă pe câmpul de luptă. Din punct de vedere social şi economic, în viitor, prin anii 1930— 1935 se va resimţi scăderea natalităţii de pe timpul războiului. Consecinţele demografice ale războiului se vor repercuta din generaţie în generaţie. Consecinţa cea mai ciudată, însă, care provoacă un deosebit interes savanţilor e următoarea : după război se nasc mai mulţi băeţi decât fete... Mister ! Constatarea s’a făcut în mai multe ţări. Dar cea mai exactă este cea din Belgia. Nici una din ipotezele emise n’a fost satisfăcătoare. D. Savorgnan are un studiu interesant asupra acestei misterioase chestiuni. (L’aumento delle nascite maschile durante la guerra). Pare că Natura prevăzătoare are grijă de a restabili echilibrul şi face sforțări de a reconstitui efectivele populației masculine, decimate de groaznicul război. JEAN BART INTÂMPIARE ZILEI de a fi ui Dreptul pentru femeie de a fi urâtă nu este o glumă răutăcioasă şi nici un lucru de puţină însemnătate. Acest drept implică biruinţa unui mare principiu: principiul ca femeia să fie preţuită pentru meritele sale intelectuale, iar nu pentru trecătoarele calităţi fizice. Este, în aceiaşi ordine de idei, biruinţa principiului ca femeia să-şi facă drum şi să răzbească în viaţă prin valoarea sa intrinsecă, prin forţele sale, iar nu prin atracţia ce exercită fizicul ei. A recunoaşte femeiei acest drept, înseamnă a te dezbăra de multe prejudecăţi cu privire la rolul şi menirea ei socială, înseamnă a-ţi face o nouă mentalitate şi înseamnă, mai departe, a desăvârşi egalitatea sexelor din punctul de vedere al drepturilor şi datoriilor. De bună seamă, ar fi o înţelegere pe dos a spuselor mele, dacă dintr’însele s’ar deduce vreo intenţie de a combate sau nesocoti frumuseţea femeiină şi de a încuraja urâţenia. In privinţa aceasta mă ţin cu tot respectul de cuvintele unui mare cugetător, care a spus că „prima datorie a femeiei este să fie frumoasă". Născută frumoasă, femeia are îndatorirea să-şi păstreze şi să-şi cultive această însuşire ce i-a fost dată de Dumnezeu. Ea e născută să placă şi să farmece şi ar fi neiertat din parte-i, ca să-şi dea silinţele să displacă şi să respingă. Cu totul altul a fost gândul, care ne călăuzeşte la scrierea rândurilor de faţă. Vrem anume să arătăm că pentru sexul frumos şi pentru societate, in genere, faptul ca femeia să-şi datoreze situaţia nu graţiilor fizice, ci meritelor ei reale înseamnă o profundă revoluţie socială şi o dovadă de o concepţie cu adevărat înaintată. Popoarele la cari femeia, în loc de a fi o păpuşa şi o jucărie, are dreptul de a fi urâtă, sunt popoare ce se află pe o treaptă înaltă a civilizaţiei. ELVIN Foametea din Ucraina PRAGA- 12 (Rador). — Biroul de presă al emigranţilor ucraiitieni, publiică, după ziarele sovietice, diferite amănunte asupra ravagiilor foametei in Ucraina. Astfel, în regiunea Bierson, ţăranii ucraift£eni se hrănesc aproape numai cu burueții. O alimentare prelungită de acest fel, a provocat boli grave la sate. Ziarul „Proletarskaia Pravda“, care apare la Moscova, anunţă măsurile luate de guvernul sovietis pentru combaterea foametei. S-au trimis in Ukraine până acum peste 31.GQ.000 ruble, ca fond de ajutorare a victimelor. Această sumă fiind insuficientă, autorităţile sovietice din Ukraina au distribuit un alt fond de 10 milioane, iar municipalităţilor li s’au impus o contribuţie suplimentară de 6 milioane ruble. Comisiunea specială numită de guvern, evaluează la 5,6PQ1OQ0 puduri (un pud---16,4 kgr.) nevoile de grâu ale populaţiei înfometate. Provinciile lovite de foamete extremă, numără aproape trei milioane de locuitori. Trei şasie de mii de copii vor fi hrăniţi de Stat până la 1 August anul viitor. GRAV ACCIDENT DE AUTOMOBIL 6 MORŢI ŞI 8 RĂNIŢI NOUA-SULIŢA, 12. — Automobilul de curse Hotin-Noua- Suliţa cu No. 30 H., a suferit un grav accident. Plecând ori din Noua-Suliţa, automobilul avea vreo 13 pasageri. Şoferul, dând maşinei mare viteză şi vrând să ocolească un bolovan, roţile dinapoi ale maşinei s’au ridicat în sus şi maşina s’a răsturnat. Dintre pasageri doi au fost scoşi morţi, iar ceilalţi grav răniţi. Imediat, răniţii au fost transportaţi la spitalul din Hotin, unde peste noapte au murit patru din ei. Şoferul s’a ales cu leziuni grave, iar ajutorul său de asemenea. i Mesajul deschiderei parlamentului. - Ajutorarea ţinuturilor înfometate.-Stadiul litigiului cu Ungaria La consiliul de miniştri, ţinut joi seara, au participat şi preşedinţii Corpurilor Legiuitoare, d-r şi N. N. Săveanu şi C. Nicolaescu. S-a stabilit programul deschiderii parlamentului. LEGILE CE SE VOR VOTA IN ACTUALA SESIUNE D. Daca a dat citire mesajului în care sunt enumărate toate legile ce vor fi prezentate în această sesiune. Intre altele cităm următoarele: proectul de lege pentru reorganizarea contabilităţii publice; proectele de legi pentru organizarea tuturor ministerelor, începând cu ministerul de finanţe; proectele de legi pentru reorganizarea învăţământului primar şi al celui profesional; legea drumurilor,, etc., etc. Mesajul vorbeşte şi despre realizarea împrumutului, spunând că operaţiile împrumutului şi ale stabilizării sunt pe cale a se încheia şi ele vor aduce consolidarea financiară şi economică a ţării. AJUTORAREA JUDEŢELOR ÎNFOMETATE DIN BASARABIA In urmă d. Incfleţ a arătat ce măsuri s’au luat de către ’comisia ministerială pentru ajutorarea judeţelor din Basarabia. Trei instituţii de credit vor da credite pentru însămânţare: casele de gaj de pe lângă sucursalele Băncii Naţionale, casele agricultorilor şi federalele Băncilor Populare. Aceste trei instituţii s’au constituit intr’un comitet din care mai fac parte prefecţii judeţelor sărăcite şi un reprezentant al Camerei de agricultură. Până acum s-au dat 27 milioane celor cinci judeţe înfometate şi mai sunt de dat încă 10 milioane. Comitetul procură sătenilor seminţe în credit cu 8 la sută dobândă. Pe de altă parte federalele judeţelor îmbelşugate, cari au datoriia Genitală, Ie vor transfera pentru federalele judeţeţorin suferinţă, trimiţând de preferinţă grâne pentru însămânţare. După acest sistem federala din Bălţi a şi trimis 25 vagoane grâu la Cetatea Albă. In al doilea rând s’a cerut consiliului să aprobe ca toate ministerele să afecteze sumele ce le-au mai rămas in buget pentru tot felul de lucrări în Basarabia. Consiliul a aprobat. La propunerea d-lui Vintilă Brătianu s’a mai aprobat în acelaş scop un credit extraordinar de 40 milioane lei. In sfârşit s’a mai admis ca judeţele sărăcite să poată contracta la Casa de Depuneri un împrumut de 40 milioane lei, tot pentru lucrări publice. In fiecare judeţ se vor forma comitete ala Crucii Roşii cu reprezentanţi ai autorităţilor. Asemenea comitete vor funcţiona şi la ţară. In acest scop sunt chemaţi pentru Sâmicătă la Bucureşti cei cinci prefecţi din judeţele în lipsă. Comitetele vor avea sarcina să alimenteze pe copii şi pe infirmi, primind pentru aceasta fonduri de la guvern, — care a deschis un credit de cinci milioane lei — de la diferite departamente, dela donaţiile instituţiilor financiare şi particulare etc. Crucea Roşie în afară de mijloacele proprii, a mai împrumutat de la Casa de Depuneri cinci milioane lei în acest scop. La toate şcolile se vor înfiinţa cantine. Se va mai da şi ajutor în natură: cereale, haine etc. Ministerul de instrucţie va căuta să obţie donaţii dela copiii din întreaga ţară pentru copiii din Basarabia. Deasemenea pe lângă fiecare spital din cele cinci judeţe vor fi hrăniţi şi infirmii din comună. STADIUL LITIGIULUI CU UNGARIA După aceia consiliul s’a ocupat de chestia litigiului cu Ungaria. D. Argetoianu a arătat care este stadiul negocierilor. Ca joc al tratativelor va fi ales Rapallo sau Praga. Trotativele vor începe probabil la 1 Noembrie. Delegaţia română se va compune din anii: N. Petrescu- Comnen, ministrul ţării la Berlin, Ion Lapedatu fostul ministru de finanţe, Al. Nasta directorul general al cooperaţiei şi împroprietăririi şi G. Derussi numit de curând ministru plenipotenţiar. * In urmă d. Argetoianu a anunţat consiliul că România a fost invitată să trimeată un delegat al comunelor româneşti la serbările pentru aniversarea a zece ani de la înfiinţarea republicei cehoslovace. Este probabil că va fi desemnat dr. Costinescu primarul Capitalei. TRATATIVELE FINANCIARE CU STRĂINĂTATEA D. Vintilă Brătianu a făcut o expunere a stadiului in care se găsesc tratativele financiare cu străinătatea. Expunerea a fost foarte optimistă. S-a discutat apoi pregătirea serbărilor din Dobrogea care vor avea loc la 28 octombrie la Constanta. Participanții vor beneficia de o reducere de 50 la sută pe c. f. r. # REGIM ALIMENTAR Undeva, prin America, indigenii au mâncaţi In semn de protestare pe perceptori. — Trebue să ţii regim... Numai lapte, legume.» — Dar puţină carne, nu s’ar putea ? Grozav aş avea poftă să mănânc un», perceptor». împrumutul. ■ a Din comunicările făcute în consiliul de miniştri de eri, de către d. Vintilă Brătianu, ar rezulta că tratativele sunt terminate şi împrumutul asigurat. D. Ghreslay, delegatul Băncii Franței, şi-a terminat lucrările. D-sa a plecat, după ce a revăzut şi pus la punct toate măsurile luate la Banca Naţională, în vederea stabilizării legale. Pe de altă parte, d. Victor Antonescu şi membrii delegaţiunii juridice au terminat şi ei lucrările, ce le-au fost încredinţate şi au părăsit drn Parisul Membrii guvernului, fără deosebire, anunţă că împrumutul este încheiat şi că lansarea va avea loc la 1e Noembrie. Până şi miniştrii prevăzători, cari se arătau până acum rezervaţi şi declarau că, după cele păţite, ei nu mai vorbesc şi „suflă şi în iaurt“, până şi aceştia declară acum, că s’a isprăvit şi că împrumutul e încheiat. * .Consecvenţi modului nostru de a proceda, înregistrăm exuberanţa guvernamentală, cu repetarea menţiunii că ştirile sunt exclusiv din isvor guvernamental. Mai observăm că deşi afirmă că tratativele sunt încheiate, membrii guvernului păstrează un mutism desăvârşit în privinţa condiţiilor. Până şi în ce priveşte dobânda şi cursul de emisiune, se refuză categoric orice lămurire. Procedeul e cel puţin bizar, înţelegem discreţia în privinţa concesiilor făcute şi cari sunt de natură să-i coste politiceşte pe liberali. Dar mutismul până şi în privinţa condiţiilor esenţiale ale unui împrumut, iată ce ni se pare curios şiiată de ce înregistrând optimismul excesiv guvernamental, păstrăm toată rezerva cuvenită. D. Torres despre participarea sa la procesul asasinării lui Rădici PARIS, 12. (Rador).—„L’Oeuvre“ publicând declaraţiunile avocatului Henry Torres arată că alegerea unui apărător francez nu are nimic ofensator pentru politica iugoslavă. După părerea jurisconsulţilor, nici un text nu se opune prezenţei unui avocat străin, din moment ce e regulată prin uzanţă şi prin reciprocitate. Tradiţia stabilită de la război încoace în baroul francez admite fără rezerve pe avocaţii din ţările amice şi aliate, cu simpla condiţie de a avea consimţământul decanilor respectivi. Guvernul român, a adăugat d. Torres, mi-a permis să particip la procesul tulburărilor de la Tatarbunar, unde am putut pune concluzii, deşi era vorba de fapte petrecute în zona stării de asediu. Consider ca o onoare pentru baroulfrancez când se face apel la Franţa, privită ca adevărata conştiinţă judecătorească a lumii. Am acceptat misiunea ce mi s’a încredinţat şi sper că voiu putea fi mândru să apăr memoria lui Rădici. D. Torres a încheiat aducând în favoarea acestei teze şi argumentul că d. Mitterand, avocat francez, a putut pleda în faţa unor tribunale internaționale interesele statului român. Saul Zeppelin aini continuă normal Prima parte a drumului Plecarea dirijabilului „Contele Zeppelin“ spre America a stârnit entuziasm dincolo de Ocean. Pretutindeni se fac pregătiri extraordinare de primire. Zece minute după decolare, știrea a fost cunoscută la New-York, unde în acest timp era noapte. Totuş, ziarele au apărut imediat în ediţii speciale. Se crede că vor asista pe aerodrom la sosirea Zeppelinului peste 300.000 de spectatori. Dirijabilul „Los Angeles“ a primit ordin să plece împreună cu alte două în întâmpinarea Zeppelinului, înainte de plecare, comandantul Eckener a declarat ziariştilor că are pe bord 25.000 metri cubi de gaz şi 15.000 kilograme benzină, astfel că va putea sta în aer cinci zile. D-rul Eckener doreşte să zboare deasupra oceanului la o înălţime de 350 de metri. Timpul este foarte nefavorabil. Pretutindeni sunt furtuni mari. In Franţa centrală, din cauza manifestaţiilor electrice, Zeppelinul n’a mai putut avea legătura radio-telegrafică. La ora 12 jumătate „Zeppelinul“ a ajuns deasupra Lyonului La 3 jumătate ajunsese în delta Ronului, iar la 4 a zburat deasupra Marsiliei. Planul inițial fusese să zboare de la Lyon drept spre Pirinei dar din cauza depresiunilor atmosferice de acolo, d-rul Eckener a preferat să ia o direcție mai spre sud. De la Marsilia, Eckener a plecat spre insulele Baleare, iar seara, la ora 8, a trecut pe deasupra orașului Barcelona. NEW YORK, 12 (Rador). Mesagiile prin radio emise de pe bordul dirijabilului „Contere Zeppelin“ anunţau că la orele 23 a trecut deasupra regiunii Casablanca, iar la orele 2 deasupra insulelor Azare. Deşi condiţiunile atmosferice sunt defavorabile, sborul continuă normal. CIOCNIRE DE TRENURI IN JUGOSLAVIA In apropiere de stafia Lajcovatz, în Jugoslavia, un tren de persoane, în plină viteză, s’a ciocnit cu un tren de marfă. Mecanicul trenului a fost ucis şi 11 călători au fost grav răniţi. * BELGRAD, 12 (Rador). — Pe linia Belgrad-Valjevo, în apropiere de gara Laykowatz, un tren de marfă s-a ciocnit cu un tren de călători. Din cauza violenţei ciocnire, numele şi călători ce se găseau pa platformele vagoanelor, pregătindu-sa sa coboare în gara Laykowatz, au fost aruncaţi din tren. Sunt 15 grav răniţi şi un mort Ciocnirea e datorită funcționării defectuoase a frânelor trenului de marfă. Condamarea episcopuilui Kovaiski VARŞOVIA, 12. (Rador).— Astănoapte s'a dat sentinţa în procesul episcopului Kovaiski, şeful bisericii sectare a „Mariaviţilor", acuzat de atentate la bunele moravuri şi de acte de deşirau comise într'o mănăstire. Procesul provocase o enormă senzaţie in toată Polonia. Tribunalul a recunoscut vinovăţiei lui Kowalski şi l-a condamnat, aplicând legea amnistiei, la doi ani şi opt luni de internare într’o casă corecţională, lăsându-i insa libertatea provizorie pe cauţiune. Zeppelin ül vi zbor &% Submarin francez dispărut Domneşte mare îngrijorare în Franţa pentru soarta submarinului „Undine", care, plecat la Cherbourg, nu s’a mai întors ,de."acolo. Sunt temeri de o nenorocire. -----