Dimineaţa, noiembrie 1928 (Anul 24, nr. 7865-7894)
1928-11-01 / nr. 7865
Pagina Congresul micilor industriaşi şi meseriaşi din România Şedinţa festivă de închidere. Moţiunea Ziua IlI-a PLOEŞTI, 29. Ieri dimineaţa a avut loc in sala Camerei de comerţ şi Industrie din localitate şedinţa festivă de Închidere a celui de al VIII-lea congres al Uniunei generale a micilor industriaşi din România Prezidează d. AL. SAMOIL asistatde d-nii IONICA CRISTESCU şi MARGARINT Iaşi, vice-preşedinţi şi TOMA DUMITRESCU, secretar general. Din partea ministerului muncii iistă d-nii PETRE STEGARESCU şi HASNAŞ inspectori generali. CUVÂNTĂRILE ŢINUTE D. AL. SAMOIL, preşedintele Uniunei, a mulţumit congresiştilor pentru munca depusă in cursul lucrărilor congresului. Aduce mulţumiri presei pentru sprijinul pe care aceasta a dat intotdeauna Uniunea şi in special acum cu prilejul congresului. Arată necesitatea ca şi Uniunea generală să aibe un organ propriu de publicitate, în care fiecare membru al Uniunei să-şi poată spune păsurile. D. TOMA DUMITRESCU, arată activitatea Uniunei, din ultimul an, care a înfăptuit încă unul din punctele programului prin organizarea expoziţiei din târgul Moşilor. D. V. COSTESCU-Bucureşti, propune ca „Uniunea“ să oblige pe membrii ei de a plăti o mică cotizaţie lunară, care să constituiască un fond cu care Uniunea să ajute anual biserica, şcoala, aviaţia şi crucea roşie. Congresul aprobă prin aclamaţie această frumoasă propunere, urmând ca intr'o şedinţă viitoare a comitetului central să se fixeze quantumul cotizaţiei. D ing. PETRE BEJAN, preşedintele de onoare al congresului, primit cu aplauze prelungite, spune că acest congres, prin desbaterile lui a avut o puternică semnificaţie. Pe de o parte ordinea in care s’a ţinut a evdenţiat că meseriaşul român este conştient de datoria lui faţă de societate, iar pe de altă parte a arătat vitregei opinii publice strânsa solidaritate între membrii Uniunei din toată ţara Pentru înflorirea Asociaţiei şi realizarea idealurilor ei care se confundă cu năzuinţele fiecărui mic Industriaş şi meseriaş in parte, este absolută nevoie in primul rând ca şi de aici înainte aceiaşi unire să existe intre toţi membrii Uniunei. Mai vorbesc d-nii IONICA CRISTESCU, MARGARINT-Iaşi, N. NICOLAU-Bucureşti, ALEXANDRESCUSăcele, SILCER-Iaşi, GRIGORESCUFocşani, SIMION PAŢA Sibiu, P. HULUBEI-Roman şi ION RUPA-Chişinău. D. PETRE STEGARESCU, Inspector general în ministerul muncii, Îşi exprimă admiraţia pentru felul cum au decurs desbaterile congresului. Ca specialist — spune d-sa — am studiat istoricul meseriilor din ţara românească. In acest congres se întrevede vechiul sfat al starostiilor. Ascultându-vă trei zile, n'am identificat cu doleanţele micilor industriaşi. Termină asigurând, că va depune toate străduinţele ca doleanţele exprimate să ajungă la organele competente şi să fie rezolvate. IN NUMELE MINISTERULUI MUNCEI Indreaptă, intr’un frumos cortegiu, silier municipal şi preşedintele corspre statuia Independenţii de pe bulevard, ridicată in onoarea vitejilor dela 1877—78. Au ţinut cuvântări d-nii ing. PETRE BEJAN, IONICA CRISTESCU şi CORBULI-Tulcea, după care er a depus o coroană de flori. BANCHETUL La orele două a avut loc la restaurantul „Berbec“ un mare banchet oferit de primărie şi prefectură. După ce d. GH BOGDAN, conporaţiei a toastat pentru rege, familia regală şi înalta Regenţă au luat cuvântul d-nii căpitan CHIŢULESCU, NAE IONESCU, TOMA DUMITRESCU, PETRE BEJAN, prof. HORIA BOTESCU, MARGARIT-Iaşi, PAMFIL HULUBEI-Roman, ing. BRUSTUCK şi alţii. In cursul după amiezei congresiştii au vizitat fabricile din jurul oraşului. I. VERMONT MEMBRII CONGRESULUI IN FAŢA PALATULUI JUSTIŢIEI DIN PLOEŞTI i închiderea congresului.Moţiunea D. AL. SAMOIL, preşedintele congresului după ce mulţumeşte tuturor celor cari au dat concurs la reuşita congresului citeşte următoarea moţiune : „Membrii „Uniunei generale a micilor industriaşi din România“, întruniţi in al VIII-lea congres general in oraşul Ploeşti in zilele de 26, 27 şi 28 octombrie 1928, luând in discuţie rapoartele propuse de către comitetul general al Uniunei şi analizând soluţiile pe cari comitetul le aduce in scopul rezolvirei tuturor problemele ce frământă mica industrie şi meserie hotărăşte ca: Comitetul general să se prezinte înaltei Regenţe şi guvernului pentru a le Înmâna această moţiune cuprinzătoare a tuturor doleanţelor micilor industriaşi. Comitetul general să se declare în permanenţă şi să stăruiască, ca forurile competinte să soluţioneze favorabil justele revendicări ale micilor industriaşi şi meseriaşi, revendicări ce se cuprind in rapoartele desbâtute şi anume: Să se legifereze de urgenţă „Reglementarea raporturilor dintre patronii meseriaşi sau micii industriaşi şi clienţii (Plata lucrului efectuat) adoptându-se anteproectul de lege al „Uniunei generale a micilor industriaşi“. Să se acorde cât mai largi credite pe termene lungi şi cu dobânzi mici meseriaşilor patroni şi micilor industriaşi. Să se legifereze în materia asigurărilor sociale „Autonomia complectă a acestor asigurări“. Să se sintetizeze „Uniunea micilor industriaşi“ în drepturile ei, respectându-se dreptul ce l-a câştigat de a fi reprezentată in Consiliul de administraţie al Casei centrale prin consilierii recomandaţi cu drept de vot deliberativ. Să se Înfăptuiască legislaţii muncitoreşti prin crearea Camerei profesionale pentru mica industrie şi meserie. Până la noua legiferare în competenţa căreia vor trece toate atribuţiunile actualelor corporaţii din întreaga ţară. Pentru înlăturarea şomajului din mica industrie cerem ca toate autorităţile de la stat, judeţ şi comună să respecte legea Uniunei micilor industriaşi şi meseriaşi patroni promulgată prin I. D. Regal No. 3168 din 15 Octombrie 1921, neinlăturând dela licitaţii pe delegaţii acestei Uniuni. Autorităţile să respecte legea comptabilităţii publice, prin publicarea tuturor licitaţiilor. Lucrările marilor construcţii să fie aparata pe specialităţi. Să se oprească prin o lege specială importul oricăror obiecte confecţionate, obiecte ce se pot executa şi in ţară, in special cele trebuincioase statului, judeţului şi comunei. Reducerea tarifului vamal la materiile prime, necesare micii industrii. împărţirea marilor furnituri ale statului, judeţului şi comunelor in loturi cât mai mici spre a da posibilităţi de lucru şi micii industrii. Deschiderea de lucrări din oficiu. Să se interzică atelierelor statului şi ale şcoalelor de meserii să execute lucrări particulare. Desfiinţarea vexatorului şi anteeconomicului inpozit pe cifra de afaceri. Impunerile micilor industriaşi să se facă de către comisiuni de impunere in cari să figureze un reprezentant recomandat de către Uniunea micilor industriaşi, iar din comisiunile de apel să nu lipsească reprezentantul acestei Uniuni. Aplicarea pentru meseriaşi ale căror afaceri anuale întrec de 8 milioane principiul impozitului fix. Să se fixeze un minimum de existenţă şi pentru meseriaşii patroni şi micii industriaşi. Repartizarea impozitului comunal pe valoarea locativă asupra contractelor la Întreaga populaţie a comunei prin reducerea la minimum posibil a cotei respective. Mica industrie partizană a învăţământului muncitoresc cere să se înfiinţeze de urgenţă cât mai multe şcoli de ucenici în toate centrele industriale şi comerciale, fixându-se ca oră de frequentare a acestor şcoli 7—10 seara. Prin aceasta ucenicul nu se va mai sustrage de la învăţătura meşteşugului. Să se abroge dispoziţiunile poliţiste şi fiscale din legea Învăţământului muncitoresc. Deasemeni abrogarea sancţiunilor cu amendă pe care această lege le prevede Împotriva patronilor cari deşi işi trimet ucenicii la şcoală, neputând verifica daca aceştia frequentează sau nu şcoala sunt amendaţi din pricina absenţei ucenicilor. * Acestea fiind in linii generale doleanţele micilor industriaşi şi meseriaşi patroni, congresul roagă respectiv înalta Regenţă şi guvernul să ia în consideraţiune dezideratele formulate de congres şi susţinute de delegaţii micii industrii din întreaga ţară“. LA STATUIA INDEPENDENŢII In urma propunerii d-lui CORBULI Tulcea, întreaga asistenţă se Au fost numiţi profesori titulari şi profesori ajutori la Şcoala specială de artilerie anul şcolar 1928- 1929, pentru cursurile arătate în dreptul fiecăruia, ofiţerii şi profesorii civili după cum urmează: Istoria neamului prof. Spălăţelu C-tin; Economia politică, prof. Lambrino Gh. magistrat; Dreptul internaţional, prof. Stinghe Gh. magistrat; Limba franceză, prof Brasov; Limba rusă, prof Karagheorghevici p.; Limba maghiară, maior Borda Gh.; Educaţia religioasă, preot Imbroane; Istoria militară, maior Vasilescu Al. şi maior Popescu C.; Geografia militară, maior Gârbea Titus al căp Baleanu D.; Topografia, maior Manoil Eug., al. căp Pociovălişteanu A.; Fortificaţia şi org. terenului, căpitan Voicu; Comunicaţii, maior Stoia; Legături şi transm., maior Popescu Măgură; Informaţie şi criptografie maior Buzincu; Legislaţie şi adm., adm. U. Ehling I; Organizarea armatelor, maior Nasta Alex.; Psihologie şi pedagogie, It. col. Ionescu R.; Higiena, medic căpcană Alex.; Hipologia, ret. maior Turculeţ; Pulberi şi explosivi, It. col Ionescu Gh.; Ştiinţe aplicate, maior Manoil Eugen; Metalurgie, gl. Burileanu Ştefan, aj. căp Tonciu Gh.; Rezistenţa materialelor, căp Tonciu Gh.; Elemente de mecanică apl., căp. Tonciu Gh.; Gaze de luptă, g-ral Schmidt I., aj. căp Grigorescu P.; Meteorologie, col. Carbanţ I., aj. maior Romcescu V.; Radio şi radiogoniometrie, lt. col. Ionescu Gh.; Guri de foc, căpitan Răşcanu N.; Armament portativ, maior Romcescu V; Balistica interioară, căpitan Tonciu Gh.; Balistica exterioară, colonel Buicliu Gh., al. căp. Pociovălişteanu A; Muniţiuni şi efectele lor, lt. col. Ionescu Gh; Tragerile artileriei, col. Carlant I., aj. căp. Pociovălişteanu A., aj căp. Răşcanu N.; întrebuinţarea inf. şi carelor de luptă, col. Dănilă Gh.; întrebuinţarea cavaleriei, maior Popescu Const., col Carlanţ I.; întrebuinţarea artileriei, aj. maior Gârbea Titus, aj. căp. Băleanu D., aj. lt. Toescu Al; întrebuinţarea aeronauticei, maior Nasta Alex.; întrebuinţarea trupelor sp.. col Moscu Teodor, aj. maior Stoia; întrebuinţarea gazelor de luptă, g-ral Schmidt I„ al. căp Grigorescu P.; întrebuinţarea armelor întrunite şi funcţionarea serviciilor, lt. col. Potopeanu Gi, aj. maior Gârbea Titus; Automobilism, lt. Leonin Aurel; Călăria, col Borda Gh, lt. col Dorian Alex.; Instrucţia specialiştilor art., lt Bonnert Friederich; Regulamente, căp. Băleanu Dumitru, căp. IvănescuNic. Educaţia militară, colonel Cariaonţ loan. D58CU N. Ernest, Zamfir M Mihai, Dumitrescu Gheorghe, Guba Felix, Anghelache R Gh., Ionașcu D-tru, Lintinschi N. Gh., Ioan H C-tin, Varian C-tin, Nedelcu Alex., Ciaușu Titus, Mihăescu Teodor, Tănăsescu A. C-tin, Ionescu R C-tin, Aleman Victor, Petrovici Adrian, Lepădatu Cezar, Hariga C-tin, Mitrea Teodor, Tudor Nicolae, Cioroiu St. Iona, Cartianu Gh. Nicolae, Cecul V. C-tin, Zimțea Niculae, Petrescu G Petre, Andronache M. Ion, Bunescu Mihai Casandru Gheorghe, Cârjan Nicolae, Constantinescu G. Alex., Dumitrescu Carol, Dimache T. Gh, Gănescu Haralambie, Irimescu , C-tin, Ionescu D. Nicolae, Marian Alexandru, Manga Gheorghe, Moescu Mihail, Nicolaescu N. Gh., Pelade Grigore, Petrescu Vasile, Popa Ştefan, Rădulescu M Petre, Stoiculescu Napoleon, Teodorescu Marian Toţi candidaţii reuşiţi sunt repartizaţi Şcoalei militare de artilerie Timișoara, unde trebue să se prezinte in ziua de 1 Noembrie ora 8 a. m. MILITARE Numiri în corpul didactic al școlii de artilerie Admişi in şcoala pregătitoare de ofiţeri de artilerie Au fost admişi in anul I şi II al şcoalei militare pregătitoare de ofiţeri activi de artilerie, următorii candidaţi reuşiţi la concursul de admitere ţinut între 5 şi 10 octombrie a. c.: Admişi In anul 11-lea: Singuran C-tin, Dumitrescu D. Lache, Reşetnic N. Anatolie. Admişi în anul l-iu: Vioreanu Eugeniu, Constantin Gh. Nicolae, Biţă H. Şerban, Băleanu T. Ion, Dunărealui M. C-tin, Dim’Mcn A. Emil, Vic- Dtim NE ATA O întrebare d-lui ministru al instrucţiunii Ziarele au publicat ştirea că în urma intervenţiilor făcute de d. Teodor Economu, prefectul judeţului Tulcea, ministerul instrucţiunii a hotărât să caseze examenul de bacalaureat de la Ismail şi să dispună ţinerea unui nou examen. Ştirea aceasta care a produs satisfacţie in rândurile candidaţilor şi a părinţilor lor n’a fost insă oficial anunţată Cum examenul urmează să aibe loc în ziua de 15 Noembrie, părinţii candidaţilor ne roagă să intervenim pe lângă d. dr. Angelescu să dea un comunicat oficial. de locTf.1. LEGĂTURĂ INTRE BUZĂUCONSTANŢA Cu începere dela 29 octombrie a. c. trenurile accelerate 97ll00l97 şi 98ll00l98 vor circula zilnic între Buzău—Feteşti şi Constanţa. CIOCNIREA A DOUA TRENURI DE MARFA Trenul de marfă 3454 intrând în noaptea de 28 cor. pe linia cincia a staţiei Mediaşi, s-a ciocnit cu trenul de marfă 3455, care era garat pe aceeaşi linie. Au fost sfărâmate patru vagoane, fără alte accidente. CIOCNIREA DIN COMANA In ziua de 28 Octombrie o maşină izolată intrând cu tenderul înainte şi peste semnalul de oprire in staţia Comana, a izbit cu putere în coada trenului de marfă 9808, care manevra. Din această cauză au suferit stricăciuni două vagoane dela trenul de marfă, care au deraiat împreună cu un al treilea, care n’a fost deteriorat. Accidente de persoane n’au fost. „Dimineaţa“ sportivă Braşov-Bucureşti 2-2-2-1 Echipa Braşovului domină.Formaţia Capitalei este greşit alcătuită Dacă admitem existenţa unui record mondial al clasei incompetente, titlul trebue atribuit fără matură chibzuială sub cordaiunei de foot-ball a regiunei Muntenia. Intitulată de oameni de şagă cu epitetul spiritual : „comisiune de specialitate”. Bazăm obiectivul nostru discernământ pe — echipa nu este termenul indicat — mixtura, conglomeratul indescifrabil sau parodia de formaţie aliniată Duminecă 28 Octombrie 1928 (reţineţi data istorică) în faţa energicei componenţe a reprezentanţilor oraşului Braşov. Trecem cu vederea faptul că o echipă care poartă culorile capitalei României Mari nu a fost supusă nici celui mai rudimentar antrenament, care dacă nu are darul să îmbogăţească Însuşirile tectonice ale jucătorilor, contribuia totuşi la realizarea omogenităţii necesare prin acomodarea echipierilor aleşi din toate grupările. Este drept. Insă că nici Uruguay sau Argentina nu-şi antrenează echipa In fiecare zi De ce oare să fim noi mai foot-ball-işti decât foştii sau actualii campioni olimpici ? Nu este lipsit de interes a aminti totuşi că în ziua când am contestat cu toată energia eficacitatea actualei formule a campionatului regional ni s-a opus posibilitatea antrenării frecvente a teamului bucureştean şi o selecţionare mai facilă Am tăcut dând cuvântul liberei desfăşurări a evenimentelor : matchul cu Braşovul este răspunsul nostru ! Nu o deriziune puerilă, dar o totală lipsă de comcepţiune justă în acest domeniu poate pretinde lui Dobo a divorţa de Melchior şi a-şi părăsi domiciliul centrul său de activitate din extrema dreaptă, pentru a ateriza pe aripa opusă. Este inutil a se schiţa gestul obişnuit de argumentare contrarie : Dobo a jucat cu acelaş succes şi pe stânga ! De ce oare in a doua repriza onorata comisiune de selecţionare l-a readus pe dreapta ? Pentru ca E. Dumitrescu, excelent in echipa Venusului nu a corespuns aşteptărilor 7 De ce a fost introdus atunci Jucătorul in echipă 7 Pentru a incomoda timp de 45 de minute pe Melchior, pentru a rata toate acţiunile atacului pe dreapta, pentru a reduce la limită minimă şansele Bucureştilor şi pentru a atribui trofeul incapacităţii comisiunei care l-a selecţionat. In prima repriză în legătura aripei stângi figurează Mircea Nicolaescu, foarte util in echipa clubului său unde este familiarizat cu jucătorii. Alături de Dobo nu numai că nu a reuşit să ducă la bun sfârşit o acţiune, dar, situat pentru prima oară lângă un necunoscut, a neglijat si passeie cu Subăşeanu, cu care de obiceiu se Înţelege de minune. In linia mijlocaşilor, Tănăsescu, foarte activ. Nu este insă elementul necesar unei reprezentative. Întrucât se dedică exclusiv apărării Cu atât mai redus va fi rostul său lângă fundaşul Deleanu, care este prin excelentă back de ofensivă, lăsând spaţiul de reparaţie in sarcina celorlalţi doi colaboratori. Din aceste motive exceptând totala lui lipsă de contribuţie in serviciul atacanţilor, Tănăsescu a impedecat pe internaţionalul „Ticky" să desfăşoare jocul obişnuit de matchuri mari. Restul posturilor acceptabile. Iată explicaţia rezultatului 2—1 recoltat la pauză de Braşov. Să adăugăm aii tactica de atac incontinuu al oaspeţilor şi jocul legat realizat printr-o sudură perfectă a compartimentelor. La reîncepere se remarcă un reviriment : Dolgo a fost redat colegului său de club, Melchior, pe dreapta. Pe această aripă Bucureştii Încep a da semne de viaţă. Pe arma stângă, pe extremă, a fost introdus... Kroner II (Olympia). O glumă reuşită deci, autorii merită sincere felicitări. Iată fizionomia liniei: Dobo (Juventus), Melchior (J), Subăşeanu (Olympia), Nicolaescu M. (Venus), Kroner H. (01.). In prima repriză Nicolaescu nu s’a înţeles cu Subăşeanu. In mod logic acesta va căta a combina acum cu colegul său de club Kroner. Este impedecat de intermediul veninistului. Kroner deasemenea, este absolut stângaci in postul pe care il ocupă pentru prima oara. Priceperea cea mai elementară In foot-ball indica, in lipsa unui titular, pe Nicolaescu II pe extremă şi pe Kroner ca Inter alături de tovarăşu-i zilnic Subăşeanu. Se paraliza parţial linia, pe extremă, in schimbul remedierii paraliziei generale a aripei. La spartul târgului, câteva minute inainte de sfârşit, operaţia aceasta a fost efectuată. Bucureştii au început să pericliteze poarta adversă. .. Primul punct este marcat de Bertha. Egalarea este magistral obţiMatohul Macaby—Unirea Tricolor Întrerupt acum două săptămâni din cauza întunerecului cu 18 minute inainte de sfârşit, s'a jucat Duminecă dimineaţa in continuare pe arena din Dudeşti. Macaby condusese până in acel moment cu 2-1. Conform uzului conduce acela? arbitru. Totuş echipele au voie să-şi schimbe jucătorii. Lacună a regulamentului Matchul Începe intr’o atmosferă foarte încărcată; suporterii celor două cluburi, în special, sunt foarte agitaţi. In 18 minute se pot Întâmpla atâtea... Ambele schipe joacă cu multă însufleţire. Oborenii sunt Insă mai calmi şi caută să Înjghebeze atacuri după regulele locului De altfel au numai de câştigat. Macaby practică un joc de distrugere, apărându-se cu toată energia. Ei sunt partea care are numai de pierdut Unirea-Tricolor domină. Charles şi Fronio shotează de câteva ori peste bară. Zauber are o zi bună şi apără câteva shooturi dificile. Jocul decurge intr'un tempo foarte iute Macaby ajung şi ei de câteva ori la faţa părţei adverse. De ambel părţi se joacă foarte dur Partid, promite să degenereze. O ciocnire între Carniol şi masivul Russen II determină pe acesta să fugărească pe plăpândul macabist, cu intenţia de a-l lovi Intervenţia câtorva oboreni Împiedică agravarea incidentului, cauzează însă o mică răfuială In „fand lie“. Fluerul final al arbitrului reuşeşte să calmeze spiritele. Jucătorii celor două echipe sunt din nou buni prieteni şi se înţeleg să joace „amical“ mai departe. In alcătuirea ambelor echipe se produc câteva modificări. notă de Carlo Melchior, inepuizabil in lovituri subite şi puternice şi foarte util echipei Abrudan reface handicapul. Dobo. In urma unui penalty, discutabil pentru public dar absolut explicabil după noi, neutralizează diferenţa. FORMAŢIILE BRAŞOV ; Foran, Balint, Rocing, Szabó, Steinbach, Heinisch, Boroş, Abrudan, Geller, Bertha, Lacomcic. BUCUREŞTI : Lachy, (Zauber) Deleanu, Lingner, Tănăsescu, Wetzer (Robe), Stanciu, E. Dumitrescu (Dobo), Melchior, Subășeanu, M. Nicolaescu, Dobo (Kroner). A condus d. Gr. Seliceanu (Cluj) cu multă obiectivitate, din cele 18 minute. Mingea se prindă când pe un teren când pe cellalt. Pân la pauză nu se produce nimic deosebit In repriza doua chiar In primele cinci minute Unirea-Tricolor reuşeşte să marcheze două goaluri. Primul e opera unei acţiuni individuale a lui Russen, celelalte obţinut de Fronio printr'un shot imparabil de la 16 metri Macaby reacţionează O frumoasă centrare a lui Weiss II ajunge la Leib, care obţine punctul de onoare.Până la sfârşit se scapă de ambele părţi mai multe ocazii. O. KEN. A. VOGEL Unirea-Tricolor-IVSacaly 2-1 —0-0 Nu se mai joacă cu ardoarea Football-rugby Rezultatele de Duminică P. T. T. — R. C. B. 19-6 (0-6) După senzaţionala victorie obţinută de „R. C. B“işti asupra verzilor, moralul şi voinţa de a câştiga contra P. T. T. a crescut considerabil. In adevăr „R. C. B.“ in prima repriză a acestei memorabile partide, a dominat de departe, reuşind chiar a marca 6 puncte, graţie elanului Îndrăcit cu care a jucat. Repriza secundă aduce rănirea fundaşului Toma. „R. C. R.“ nu mai joacă cu aceeaşi siguranţă. Marcarea primei încercări a Poştei spulberă cu totul speranţele. De acest fapt profită „P. T. T.“ care reuşeşte a marca 4 încercări şi 2 ţinte. Arbitrajul d-lui Caracostea, corect şi autoritar. In materul amical pe care Stadiul Român trebuia să-l susţie cu Sp. Studenţesc, ultima echipă nu s’a prezentat. R. C. R. prin victoria aceasta periclitează serios șansele „Sportingului“ cu cupă. Sparling continuă.„ Excelenta echipă a Sportingului condusă de d. căpitan Dudescu a dispus de echipă secundă a galbennegrilor, în refacere, cu 2—0 (12—0). La categ. II Stadiul Român învinge prin neprezentarea „T. C. R.“______ M. B. * lista T. C. R. 3-0—3-0 Jucând de astădată contra echipei de categ. II-a a T. C. R.-ului, echipa de peste Carpaţi, nu a trebuit să se întrebuinţeze serios. Având avantajul la grămadă in prima repriză nu au ştiut să-l speculeze, greşeală de care verzii au profitat. Oaspeţii marchează prin Mende. In repriza secundă lacuna înlăturată și superioritatea Jiului este evidentă. Nenumărate ocazii de marcat sunt pierdute. Arbitrul, d. Penciulescu, corect. Răsturnând toate pronosticurile galben negrii dispun de echipa secundă a „P. T. T.“ cu 3—0. Joi 1 Noembrie 1928 Sparta-Val Vârtej 2-1 —1-0 Echipa spartană, lăsată in sfârşit a inhala aerul dătător de viaţă al arenei sportive, după o viaţă nesănătoasă petrecută timp de şase luni in dosare prăfuite până la introducerea in discuţia obiectivă a forului central, a reeditat seria victoriilor sale din trecut. Jucătorii săi titulari, îsaui la vatră până la o nouă moblizare a forţelor verzi-negre, nu au ăspuns cu toţii la apel. Sparta a fost nevoită a juca astfel cu patru rezerve. Prezenta Valului, pe terenul advers a fost o chezăşie de sportivitatea care va domina. Dacă din punct de vedere al calităţii technice nu s’a atins cel mai superior nivel, mărturisim că de mult nu am asistat la un match ca acesta care să corespundă un adevăr Înaltei meniri a sportului. Atmosfera lipsită cu totul de viciul care a infectat activitatea din ultimul timp şi excelenta conducere a d-lui Kendler au contribuit la desfășurarea unui spectacol rar. Şedinţa comitetului cental Duminică Inainte de amiază a avut loc o nouă importanţă şedinţă a comitetului Central F. S. S. R. Cu acest prilej s’a reluat în discuţiune problema arbitrilor. După citirea diverselor articole din regulament, articole soluţionate spre desăvârşita satisfacţie a delegaţilor A. A. F. A. R. s-a dat delegaţie unei comisiuni ad-hoc de a rezolva chestiunea taxelor. întrunită după amiază această comisiune, convinsă de necesităţile subcomisiunilor de arbitrii a hotărât asigurarea unui buget anual de 25.000 lei subcomisiunilor, sumă care va fi adunată in urma unei cotizaţiuni plătite de grupări în două rate anuale. In urma acestei deriziuni este evidentă solutia justă la care au ajuns organele de resort. A. A. F. A. R. obţine astfel reintegrarea drepturilor, sale. ! Un ceas si 60 Obiecte 179 Lei cel mai necesare pentru Expediem fără nici un acont imediat ce primim comanda . Un ceas de buzunar sau un deşeptator CFR original ambele de fabricaţiune elveţiană cu OAIANDfc pe termen de doi ani. Oferim in plus gratuit la fiecare ceas 60 OBIECTE FOLOSITOARE. La o comandă de două ceasuri oferim gratuit un Aparat de ras G11.1ETTE cu 2 lame (in afară de 120 obiecte.) La comandă de trei ceasuri oferim în afară de 180 obiecte, un al patrulea CEAS absolut gratuit. FARA RISC.» In caz de nemulţumire primim mărfurile înapoi și restituim imediat costul. Expedierea prin poştă contra ramburs. Pentru ambalaj şi transport rei 35 Cantitatea fiind mică faţă de cereri rugăm adresaţi comenzile cât mai curând Adresaţi comenzile cu toată încrederea la Societatea fiata Unirii, Iaşi.