Dimineaţa, noiembrie 1928 (Anul 24, nr. 7865-7894)

1928-11-01 / nr. 7865

Pagina Congresul micilor industriaşi şi meseriaşi din România Şedinţa festivă de închidere.­­ Moţiunea Ziua IlI-a PLOEŞTI, 29. I­eri dimineaţa a avut loc in sala Camerei de comerţ şi Industrie din localitate şedinţa festivă de Închidere a celui de al VIII-lea congres al Uniunei generale a micilor industriaşi din România Prezidează d. AL. SAMOIL asistat­­de d-nii IONICA CRISTESCU şi MARGARINT­ Iaşi, vice-preşedinţi şi TOMA DUMITRESCU, secretar ge­neral. Din partea ministerului muncii iistă d-nii PETRE STEGARESCU şi HASNAŞ inspectori generali. CUVÂNTĂRILE ŢINUTE D. AL. SAMOIL, preşedintele U­­niunei, a mulţumit congresiştilor pentru munca depusă in cursul lu­crărilor congresului. Aduce mulţumiri presei pentru sprijinul pe care aceasta a dat in­totdeauna Uniunea şi in special a­­cum cu prilejul congresului. Arată necesitatea ca şi Uniunea generală să aibe un organ propriu de publicitate, în care fiecare mem­bru al Uniunei să-şi poată spune pă­surile. D. TOMA DUMITRESCU, arată ac­tivitatea Uniunei, din ultimul an, care a înfăptuit încă unul din punc­tele programului prin organizarea expoziţiei din târgul Moşilor. D. V. COSTESCU-Bucureşti, pro­pune ca „Uniunea“ să oblige pe membrii ei de a plăti o mică cotiza­ţie lunară, care să consti­tu­iască un fond cu care Uniunea să ajute anual biserica, şcoala, aviaţia şi crucea ro­­şie. Congresul aprobă prin aclamaţie această frumoasă propunere, ur­mând ca intr'o şedinţă viitoare a co­mitetului central să se fixeze quan­­tumul cotizaţiei. D ing. PETRE BEJAN, preşedin­tele de onoare al congresului, pri­mit cu aplauze prelungite, spune că acest congres, prin desbaterile lui a avut o puternică semnificaţie. Pe de o parte ordinea in care s’a ţinut a evdenţiat că meseriaşul român este conştient de datoria lui faţă de so­cietate, iar pe de altă parte a ară­tat vitregei opinii publice strânsa solidaritate între membrii Uniunei din toată ţara Pentru înflorirea A­­sociaţiei şi realizarea idealurilor ei care se confundă cu năzuinţele fie­cărui mic Industriaş şi meseriaş in parte, este absolută nevoie in primul rând ca şi de aici înainte aceiaşi u­­nire să existe intre toţi membrii U­­niunei. Mai vorbesc d-nii IONICA CRIS­TESCU, MARGARINT-Iaşi, N. NICO­­LAU-Bucureşti, ALEXANDRESCU­­Săcele, SILCER-Iaşi, GRIGORESCU­­Focşani, SIMION PAŢA Sibiu, P. HU­­LUBEI-Roman şi ION RUPA-Chişi­­nău. D. PETRE STEGARESCU, Inspec­tor general în ministerul muncii, Îşi exprimă admiraţia pentru felul cum au decurs desbaterile congresului. Ca specialist — spune d-sa — am studiat istoricul meseriilor din ţara românească. In acest congres se în­trevede vechiul sfat al starostiilor. Ascultându-vă trei zile, n'am iden­­tificat cu doleanţele micilor indus­triaşi. Termină asigurând, că va depune toate străduinţele ca doleanţele expri­mate să ajungă la organele compe­tente şi să fie rezolvate. IN NUMELE MINISTERULUI MUNCEI Indreaptă, intr’un frumos cortegiu, silier municipal şi preşedintele cor­spre statuia Independenţii de pe bu­levard, ridicată in onoarea vitejilor dela 1877—78. Au ţinut cuvântări d-nii ing. PE­TRE BEJAN, IONICA CRISTESCU şi CORBULI-Tulcea, după care er a depus o coroană de flori. BANCHETUL La orele două a avut loc la restau­rantul „Berbec“ un mare banchet o­­ferit de primărie şi prefectură. După ce d. GH BOGDAN, con­poraţiei a toastat pentru rege, fami­lia regală şi înalta Regenţă au luat cuvântul d-nii căpitan CHIŢULESCU, NAE IONESCU, TOMA DUMITRES­CU, PETRE BEJAN, prof. HORIA BOTESCU, MARGARIT-Iaşi, PAM­FIL HULUBEI-Roman, ing. BRUS­TUCK şi alţii. In cursul după amiezei congre­­siştii au vizitat fabricile din jurul oraşului. I. VERMONT MEMBRII CONGRESULUI IN FAŢA PA­LATULUI JUSTIŢIEI DIN PLOEŞTI i închiderea congresului.­Moţiunea D. AL. SAMOIL, preşedintele con­gresului după ce mulţumeşte tuturor celor cari au dat concurs la reuşita congresului citeşte următoarea mo­ţiune : „Membrii „Uniunei generale a mi­cilor industriaşi din România“, în­truniţi in al VIII-lea congres gene­ral in oraşul Ploeşti in zilele de 26, 27 şi 28 octombrie 1928, luând in dis­cuţie rapoartele propuse de către comitetul general al Uniunei şi a­­nalizând soluţiile pe cari comitetul le aduce in scopul rezolvirei tuturor problemele ce frământă mica indus­trie şi meserie hotărăşte ca: Comitetul general să se prezinte înaltei Regenţe şi guvernului pentru a le Înmâna această moţiune cuprin­zătoare a tuturor doleanţelor micilor industriaşi. Comitetul general să se declare în permanenţă şi să stărui­ască, ca fo­rurile competinte să soluţioneze fa­vorabil justele revendicări ale mici­lor industriaşi şi meseriaşi, revendi­cări ce se cuprind in rapoartele des­­bâtute şi anume: Să se legifereze de urgenţă „Re­glementarea raporturilor dintre pa­tronii meseriaşi sau micii industriaşi şi clienţii (Plata lucrului efectuat) adoptându-se anteproectul de lege al „Uniunei generale a micilor indus­triaşi“. Să se acorde cât mai largi credite pe termene lungi şi cu dobânzi mici meseriaşilor patroni şi micilor in­dustriaşi. Să se legifereze în materia asigu­rărilor sociale „Autonomia complectă a acestor asigurări“. Să se sinteti­zeze „Uniunea micilor industriaşi“ în drepturile ei, respectându-se drep­tul ce l-a câştigat de a fi reprezen­tată in Consiliul de administraţie al Casei centrale prin consilierii reco­mandaţi cu drept de vot deliberativ. Să se Înfăptuiască legislaţii mun­citoreşti prin crearea Camerei pro­fesionale pentru mica industrie şi meserie. Până la noua legiferare în competenţa căreia vor trece toate a­tribuţiunile actualelor corporaţii din întreaga ţară. Pentru înlăturarea şomajului din mica industrie cerem ca toate auto­rităţile de la stat, judeţ şi comună să respecte legea Uniunei micilor in­dustriaşi şi meseriaşi patroni pro­mulgată prin I. D. Regal No. 3168 din 15 Octombrie 1921, neinlăturând dela licitaţii pe delegaţii acestei U­niuni. Autorităţile să respecte legea com­­ptabilităţii publice, prin publicarea tuturor licitaţiilor. Lucrările marilor construcţii să fie aparata pe specialităţi. Să se oprească prin o lege specială importul oricăror obiecte confecţio­nate, obiecte ce se pot executa şi in ţară, in special cele trebuincioase statului, judeţului şi comunei. Reducerea tarifului vamal la ma­teriile prime, necesare micii indus­trii. împărţirea marilor furnituri ale statului, judeţului şi comunelor in loturi cât mai mici spre a da posibi­lităţi de lucru şi micii industrii. Deschiderea de lucrări din oficiu. Să se interzică atelierelor statului şi ale şcoalelor de meserii să execute lucrări particulare. Desfiinţarea vexatorului şi ante­­economicului inpozit pe cifra de afa­ceri. Impunerile micilor industriaşi să se facă de către comisiuni de impu­nere in cari să figureze un repre­zentant recomandat de către Uniu­nea micilor industriaşi, iar din co­­misiunile de apel să nu lipsească re­prezentantul acestei Uniuni. Aplicarea pentru meseriaşi ale că­ror afaceri anuale întrec de 8 mi­lioane principiul impozitului fix. Să se fixeze un minimum de exis­tenţă şi pentru meseriaşii patroni şi micii industriaşi. Repartizarea impozitului comunal pe valoarea locativă asupra contrac­telor la Întreaga populaţie a comu­nei prin reducerea la minimum po­sibil a cotei respective. Mica industrie partizană a învă­ţământului muncitoresc cere să se înfiinţeze de urgenţă cât mai multe şcoli de ucenici în toate centrele in­dustriale şi comerciale, fixându-se ca oră de frequentare a acestor şcoli 7—10 seara. Prin aceasta ucenicul nu se va mai sustrage de la învăţătura meşteşugului. Să se abroge dispoziţiunile poli­ţiste şi fiscale din legea Învăţămân­tului muncitoresc. Deasemeni abrogarea sancţiunilor cu amendă pe care această lege le prevede Împotriva patronilor cari deşi işi trimet ucenicii la şcoală, ne­putând verifica daca aceştia frequen­­tează sau nu şcoala sunt amendaţi din pricina absenţei ucenicilor. * Acestea fiind in linii generale do­leanţele micilor industriaşi şi me­seriaşi patroni, congresul roagă res­pectiv înalta Regenţă şi guvernul să ia în consideraţiune dezideratele formulate de congres şi susţinute de delegaţii micii industrii din întreaga ţară“. LA STATUIA INDEPENDENŢII In urma propunerii d-lui COR­­BULI­ Tulcea, întreaga asistenţă se Au fost numiţi profesori titulari şi profesori ajutori la Şcoala spe­cială de artilerie anul şcolar 1928- 1929, pentru cursurile arătate în dreptul fiecăruia, ofiţerii şi profe­sorii civili după cum urmează: Istoria neamului prof. Spălăţelu C-tin; Economia politică, prof. Lam­­brino Gh. magistrat; Dreptul inter­naţional, prof. Stinghe Gh. magis­trat; Limba franceză, prof Brasov; Limba rusă, prof Karagheorghevici p.; Limba maghiară, m­aior Borda Gh.; Educaţia religioasă, preot Im­­broane; Istoria militară, maior Va­­silescu Al. şi maior Popescu C.; Geografia militară, maior Gârbea Titus al căp Baleanu D.; Topo­grafia, maior Manoil Eug., al. căp Pociovălişteanu A.; Fortificaţia şi org. terenului, căpitan Voicu; Co­municaţii, maior Stoia; Legături şi transm., maior Popescu Măgură; In­formaţie şi criptografie maior Bu­­zincu; Legislaţie şi adm., adm. U. Ehling I; Organizarea armatelor, maior Nasta Alex.; Psihologie şi pe­dagogie, It. col. Ionescu R.; Higiena, medic căp­cană Alex.; Hipologia, ret. maior Turculeţ; Pulberi şi ex­­plosivi, It. col Ionescu Gh.; Ştiinţe aplicate, maior Manoil Eugen; Me­talurgie, gl. Burileanu Ştefan, aj. căp Tonciu Gh.; Rezistenţa materi­alelor, căp Tonciu Gh.; Elemente de mecanică apl., căp. Tonciu Gh.; Gaze de luptă, g-ral Schmidt I., aj. căp Grigorescu P.; Meteorologie, col. Carb­anţ I., aj. maior Romcescu V.; Radio şi radiogoniometrie, lt. col. Ionescu Gh.; Guri de foc, căpitan Răşcanu N.; Armament portativ, maior Romcescu V; Balistica inte­rioară, căpitan Tonciu Gh.; Balisti­ca exterioară, colonel Buicliu Gh., al. căp. Pociovălişteanu A; Muni­­ţiuni şi efectele lor, lt. col. Ionescu Gh; Tragerile artileriei, col. Carl­­­ant I., aj. căp. Pociovălişteanu A., aj căp. Răşcanu N.; întrebuinţarea inf. şi carelor de luptă, col. Dănilă Gh.; întrebuinţarea cavaleriei, ma­ior Popescu Const., col Carl­anţ I.; întrebuinţarea artileriei, aj. maior Gârbea Titus, aj. căp. Băleanu D., aj. lt. Toescu Al; întrebuinţarea a­­eronauticei, maior Nasta Alex.; în­trebuinţarea trupelor sp.. col Moscu Teodor, aj. maior Stoia; întrebuin­ţarea gazelor de luptă, g-ral Schmidt I„ al. căp Grigorescu P.; întrebuin­ţarea armelor întrunite şi funcţio­narea serviciilor, lt. col. Potopeanu Gi, aj. maior Gârbea Titus; Auto­mobilism, lt. Leonin Aurel; Călăria, col Borda Gh­, lt. col Dorian Alex.; Instrucţia specialiştilor art., lt Bon­­nert Friederich; Regulamente, căp. Băleanu Dumitru, căp. IvănescuNic. Educaţia militară, colonel Cariaonţ loan. D58CU N. Ernest, Zamfir M Mihai, Dumitrescu Gheorghe, Guba Felix, Anghelache R Gh., Ionașcu D-tru, Lintinschi N. Gh., Ioan H C-tin, Var­ian C-tin, Nedelcu Alex., Ciaușu Titus, Mihăescu Teodor, Tănăsescu A. C-tin, Ionescu R C-tin, Aleman Vic­tor, Petrovici Adrian, Lepădatu Ce­zar, Hariga C-tin, Mitrea Teodor, Tudor Nicolae, Cioroiu St. Iona, Car­­tianu G­h. Nicolae, Cecul V. C-tin, Zimțea Niculae, Petrescu G Petre, Andronache M. Ion, Bunescu Mihai Casandru Gheorghe, Cârjan Nicolae, Constantin­escu G. Alex., Dumitrescu Carol, Dimache T. Gh, Gănescu Ha­­ralambie, Irimescu , C-tin, Ionescu D. Nicolae, Marian Alexandru, Man­ga Gheorghe, Moescu Mihail, Nicola­­escu N. Gh., Pelade Grigore, Petres­­cu Vasile, Popa Ştefan, Rădulescu M Petre, Stoiculescu Napoleon, Te­­odorescu Marian Toţi candidaţii reuşiţi sunt repar­tizaţi Şcoalei militare de artilerie Timișoara, unde trebue să se pre­zinte in ziua de 1 Noembrie ora 8 a. m. MILITARE Numiri în corpul didactic al școlii de artilerie Admişi in şcoala pregătitoare de ofiţeri de artilerie Au fost admişi in anul I şi II al şcoalei militare pregătitoare de ofiţeri activi de artilerie, următorii candidaţi reuşiţi la concursul de admitere ţinut între 5 şi 10 octom­brie a. c.: Admişi In anul 11-lea: Singuran C-tin, Dumitrescu D. Lache, Reşet­­nic N. Anatolie. Admişi în anul l-iu: Vioreanu Eu­­geniu, Constantin Gh. Nicolae, Biţă H. Şerban, Băleanu T. Ion, Dunărea­­lu­i M. C-tin, Dim’Mcn A. Emil, Vic- Dtim NE AT­A O întrebare d-lui ministru al instrucţiunii Ziarele au publicat ştirea că în urma intervenţiilor făcute de d. Teodor Economu, prefectul judeţu­lui Tulcea, ministerul instrucţiunii a hotărât să caseze examenul de bacalaureat de la Ismail şi să dispu­nă ţinerea unui nou examen. Ştirea aceasta care a produs sa­tisfacţie in rândurile candidaţilor şi a părinţilor lor n’a fost insă ofi­cial anunţată Cum examenul ur­mează să aibe loc în ziua de 15 Noembrie, părinţii candidaţilor ne roagă să intervenim pe lângă d. dr. Angelescu să dea un comunicat ofi­cial. de locTf.1. LEGĂTURĂ INTRE BUZĂU­­CONSTANŢA Cu începere dela 29 octombrie a. c. trenurile accelerate 97ll00l97 şi 98ll00l98 vor circula zilnic între Buzău—Feteşti şi Constanţa. CIOCNIREA A DOUA TRENURI DE MARFA Trenul de marfă 3454 intrând în noaptea de 28 cor. pe linia cincia a staţiei Mediaşi, s-a ciocnit cu tre­nul de marfă 3455, care era garat pe aceeaşi linie. Au fost sfărâmate patru vagoa­ne, fără alte accidente. CIOCNIREA DIN COMANA In ziua de 28 Octombrie o maşi­nă izolată intrând cu tenderul îna­inte şi peste semnalul de oprire in staţia Comana, a izbit cu putere în coada trenului de marfă 9808, care manevra. Din această cauză au suferit stri­căciuni două vagoane dela trenul de marfă, care au deraiat împreu­nă cu un al treilea, care n’a fost deteriorat. Accidente de persoane n’au fost. „Dimineaţa“ sportivă Braşov-Bucu­reşti 2-2-2-1 Echipa Braşovului domină.­Formaţia Capitalei este greşit alcătuită Dacă admitem existenţa unui re­cord mondial al clasei incompeten­te, titlul trebue atribuit fără ma­tură chibzuială sub cord­aiunei de foot-ball a regiunei Muntenia. Inti­tulată de oameni de şagă cu epite­tul spiritual : „comisiune de specia­litate”. Bazăm obiectivul nostru discernământ pe — echipa nu este termenul indicat — mixtura, con­glomeratul indescifrabil sau paro­dia de formaţie aliniată Duminecă 28 Octombrie 1928 (reţineţi data is­torică­­) în faţa energicei compo­nenţe a reprezentanţilor oraşului Braşov. Trecem cu vederea faptul că o e­­chipă care poartă culorile capitalei României Mari nu a fost supusă nici celui mai rudimentar antrenament, care dacă nu are darul să îmbogă­ţească Însuşirile tectonice ale ju­cătorilor, contribuia totuşi la rea­lizarea omogenităţii necesare prin acomodarea echipierilor aleşi din toate grupările. Este drept. Insă că nici Uruguay sau Argentina nu-şi antrenează echipa In fiecare zi De ce oare să fim noi mai foot-ball-işti decât foştii sau actualii campioni olimpici ? Nu este lipsit de interes a aminti totuşi că în ziua când am contestat cu toată energia eficaci­tatea actualei formule a campiona­tului regional ni s-a opus posibili­tatea antrenării frecvente a team­­ului bucureştean şi o selecţionare mai facilă Am tăcut dând cuvân­tul liberei desfăşurări a evenimente­lor : matchul cu Braşovul este răs­punsul nostru ! Nu o deriziune puerilă, dar o to­tală lipsă de comcepţiune justă în acest domeniu poate pretinde lui Dobo a divorţa de Melchior şi a-şi părăsi domiciliul centrul său de ac­tivitate din extrema dreaptă, pentru a ateriza pe aripa opusă. Este inu­til a se schiţa gestul obişnuit de ar­gumentare contrarie : Dobo a jucat cu acelaş succes şi pe stânga ! De ce oare in a doua repriza onorata comisiune de selecţionare l-a readus pe dreapta ? Pentru ca E. Dumi­trescu, excelent in echipa Venus­­ului nu a corespuns aşteptărilor 7 De ce a fost introdus atunci Jucăto­rul in echipă 7 Pentru a incomoda timp de 45 de minute pe Melchior, pentru a rata toate acţiunile atacu­lui pe dreapta, pentru a reduce la limită minimă şansele Bucureştilor şi pentru a atribui trofeul incapa­cităţii comisiunei care l-a selecţio­nat. In prima repriză în legătura ari­pei stângi figurează Mircea Nicola­­escu, foarte util in echipa clubului său unde este familiarizat cu jucă­torii. Alături de Dobo nu numai că nu a reuşit să ducă la bun sfârşit o acţiune, dar, situat pentru prima oară lângă un necunoscut, a negli­jat si passeie cu Subăşeanu, cu ca­re de obiceiu se Înţelege de minune. In linia mijlocaşilor, Tănăsescu, foarte activ. Nu este insă elementul necesar unei reprezentative. Întru­cât se dedică exclusiv apărării Cu atât mai redus va fi rostul său lân­gă fundaşul Deleanu, care este prin excelentă back de ofensivă, lăsând spaţiul de reparaţie in sarcina ce­lorlalţi doi colaboratori. Din aceste motive exceptând totala lui lipsă de contribuţie in serviciul atacan­ţilor, Tănăsescu a impedecat pe in­ternaţionalul „Ticky" să desfăşoa­re jocu­l obişnuit de matchuri mari. Restul posturilor acceptabile. Iată explicaţia rezultatului 2—1 recoltat la pauză de Braşov. Să a­­dăugăm aii tactica de atac inconti­­nuu al oaspeţilor şi jocul legat rea­lizat printr-o sudură perfectă a com­partimentelor. La reîncepere se remarcă un re­viriment : Dolgo a fost redat cole­gului său de club, Melchior, pe dreapta. Pe această aripă Bucu­reştii Încep a da semne de viaţă. Pe arm­a stângă, pe extremă, a fost in­trodus... Kroner II (Olympia). O glumă reuşită deci, autorii me­rită sincere felicitări. Iată fiziono­mia liniei: Dobo (Juventus), Mel­chior (J­), Subăşeanu (Olympia), Nicolaescu M. (Venus), Kroner H. (01.). In prima repriză Nicolaescu nu s’a înţeles cu Subăşeanu. In mod logic acesta va căta a combina acum cu colegul său de club Kro­ner. Este impedecat de intermediul veninistului. Kroner deasemenea, este absolut stângaci in postul pe care il ocupă pentru prima oara. Priceperea cea mai elementară In foot-ball indica, in lipsa unui titu­lar, pe Nicolaescu II pe extremă şi pe Kroner ca Inter alături de to­va­răşu-i zilnic Subăşeanu. Se para­liza parţial linia, pe extremă, in schimbul remedierii paraliziei gene­rale a aripei. La spartul târgului, câteva minute inainte de sfârşit, o­­peraţia aceasta a fost efectuată. Bu­cureştii au început să pericliteze poarta adversă. .. Primul punct este marcat de Ber­tha. Egalarea este magistral obţi­Matohul Macaby—Unirea Tricolor Întrerupt acum­ două săptămâni din cauza întunerecului cu 18 minute inainte de sfârşit, s'a jucat Dumine­că dimineaţa in continuare pe arena din Dudeşti. Macaby condusese până in acel moment cu 2-1. Conform uzului conduce acela? ar­bitru. Totuş echipele au voie să-şi schimbe jucătorii. Lacună a regula­ment­ului­ Matchul Începe intr’o atmosferă foarte încărcată; suporterii celor două cluburi, în special, sunt foar­te agitaţi. In 18 minute se pot În­tâmpla atâtea... Am­bele schipe joacă cu multă în­sufleţire. Oborenii sunt Insă mai calmi şi caută să Înjghebeze atacuri după regulele locului De altfel au numai de câştigat. Macaby practică un joc de distrugere, apărându-se cu toată energia. Ei sunt partea care are numai de pierdut Unirea-Tricolor domină. Charles şi Fronio shotează de câteva ori peste bară. Zauber are o zi bună şi apără câteva shooturi dificile. Jocul decurge intr'un tempo foarte iute Macaby ajung şi ei de câteva ori la faţa părţei adverse. De ambel părţi se joacă foarte dur Partid, promite să degenereze. O ciocnire în­tre Carniol şi masivul Russen II de­termină pe acesta să fugărească pe plăpândul macabist, cu intenţia de a-l lovi Intervenţia câtorva oboreni Împiedică agravarea incidentului, cauzează însă o mică răfuială In „fa­nd lie“. Fluerul final al arbitrului reuşeşte să calmeze spiritele. Jucătorii celor două echipe sunt din nou buni prieteni şi se înţeleg să joace „amical“ mai departe. In alcătuirea ambelor echipe se produc câteva modificări. notă de Carlo Melchior, inepuizabil in lovituri subite şi puternice şi foarte util echipei Abrudan reface handicapul. Dobo. In urma unui pe­nalty, discutabil pentru public dar absolut explicabil după noi, neu­tralizează diferenţa. FORMAŢIILE BRAŞOV ; Foran, Balint, Rocing, Szabó, Steinbach, Heinisch, Boroş, Abrudan, Geller, Bertha, Lacom­­cic. BUCUREŞTI : Lachy, (Zauber) Deleanu, Lingner, Tănăsescu, Wet­­zer (Robe), Stanciu, E. Dumitrescu (Dobo), Melchior, Subășeanu, M. Nicolaescu, Dobo (Kroner). A condus d. Gr. Seliceanu (Cluj) cu multă obiectivitate, din cele 18 minute. Mingea se p­­­rindă când pe un teren când pe cel­lalt. Pân la pauză nu se produce nimic deosebit In repriza doua chiar In primele cinci minute Unirea-Tricolor reu­şeşte să marcheze două goaluri. Primul e opera unei acţiuni indivi­duale a lui Russen, celelalte obţinut de Fronio printr'un shot imparabil de la 16 metri Macaby reacţionează O frumoasă centrare a lui Weiss II ajunge la Leib, care obţine punctul de onoa­re.Până la sfârşit se scapă de am­bele părţi mai multe ocazii. O. KEN. A. VOGEL Unirea-Tricolor-IVSacaly 2-1 —0-0 Nu se mai joacă cu ardoarea F­oot­bal­l-rugby Rezultatele de Duminică P. T. T. — R. C. B. 19-6 (0-6) După senzaţionala victorie obţi­nută de „R. C. B“işti asupra ver­zilor, moralul şi voinţa de a câşti­ga contra P. T. T. a crescut consi­derabil. In adevăr „R. C. B.“ in prima re­priză a acestei memorabile partide, a dominat de departe, reuşind chiar a marca 6 puncte, graţie elanului Îndrăcit cu care a jucat. Repriza secundă aduce rănirea fundaşului Tom­a. „R. C. R.“ nu mai joacă cu aceeaşi siguranţă. Marcarea primei încercări a Poştei spulberă cu totul speranţele. De acest fapt profită „P. T. T.“ care reuşeşte a marca 4 încercări şi 2 ţinte. Arbitrajul d-lui Caracostea, corect şi autoritar. In materul amical pe care Sta­­diul­ Român trebuia să-l susţie cu Sp. Studenţesc, ultima echipă nu s’a prezentat. R. C. R. prin victoria aceasta pe­riclitează serios șansele „Sportingu­­lui“ cu cupă. Sparling continuă.„ Excelenta echipă a Sportingului condusă de d. căpitan Dudescu a dispus de echipă secundă a galben­­negrilor, în refacere, cu 2—0 (12—0). La categ. II Stadiul Român în­vinge prin neprezentarea „T. C. R.“­­______ M. B. * lista T. C. R. 3-0—3-0 Jucând de astădată contra echi­pei de categ. II-a a T. C. R.-ului, e­­chipa de peste Carpaţi, nu a trebuit să se întrebuinţeze serios. Având a­­vantajul la grămadă in prima re­priză nu au ştiut să-l speculeze, gre­şeală de care verzii au profitat. Oas­peţii marchează prin Mende. In repriza secundă lacuna înlătu­rată și superioritatea Jiului este e­­videntă. Nenumărate ocazii de mar­cat sunt pierdute. Arbitrul, d. Penciulescu, corect. Răsturnând toate pronosticurile galben negrii dispun de echipa se­cundă a „P. T. T.“ cu 3—0. Joi 1 Noembrie 1928 Sparta-Val Vârtej 2-1 —1-0 Echipa spartană, lăsată in sfârşit a inhala aerul dătător de viaţă al arenei sportive, după o viaţă nesă­nătoasă petrecută timp de şase luni in dosare prăfuite până la introdu­cerea in discuţia obiectivă a forului central, a reeditat seria victoriilor sale din trecut. Jucătorii săi titulari, îsaui la vatră până la o nouă mobl­­izare a forţelor verzi-negre, nu au ăspuns cu toţii la apel. Sparta a fost nevoită a juca astfel cu patru rezerve. Prezenta Valului, pe terenul ad­vers a fost o chezăşie de sportivi­tatea care va domina. Dacă din punct de vedere al calităţii technice nu s’a atins cel mai superior nivel, mărturisim că de mult nu am asis­tat la un match ca acesta care să corespundă un adevăr Înaltei me­niri a sportului. Atmosfera lipsită cu totul de viciul care a infectat ac­tivitatea din ultimul timp şi exce­lenta conducere a d-lui Kendler au contribuit la desfășurarea unui spec­tacol rar. Şedinţa comitetului cental Duminică Inainte de amiază a a­vut loc o nouă importanţă şedinţă a comitetului Central F. S. S. R. Cu acest prilej s’a reluat în discuţiu­­ne problema arbitrilor. După citi­rea diverselor articole din regula­ment, articole soluţionate spre de­săvârşita satisfacţie a delegaţilor A. A. F. A. R. s-a dat delegaţie unei comisiuni ad-hoc de a rezolva ches­tiunea taxelor. întrunită după amia­ză această comisiune, convinsă de necesităţile subcomisiunilor de ar­bitrii a hotărât asigurarea unui bu­get anual de 25.000 lei subcomisiu­nilor, sumă care va fi adunată in urma unei cotizaţiuni plătite de grupări în două rate anuale. In ur­ma acestei deriziuni este evidentă solutia justă la care au ajuns orga­nele de resort. A. A. F. A. R. ob­ţine astfel reintegrarea drepturilor, sale. ! Un ceas si 60 Obiecte 179 Lei cel mai necesare pentru Expediem fără nici un acont imediat ce primim comanda . Un ceas de buzunar sau un deş­eptator C­F­­R original ambele de fabricaţiune elveţiană cu OAIANDfc pe termen de doi ani. Oferim in plus gratuit la fiecare ceas 60 OBIECTE FOLOSITOARE. La o comandă de două ceasuri oferim gratuit un Aparat de ras G11.1E­­TTE cu 2 lame (in afară de 120 obiecte.) La comandă de trei ceasuri o­­ferim în afară de 180 obiecte, un al patrulea CEAS absolut gratuit. FARA RISC.» In caz de nemulţumire primim mărfu­rile înapoi și restituim imediat costul. Expedierea prin poştă contra ramburs. Pentru ambalaj şi transport rei 35 Cantitatea fiind mică faţă de cereri rugăm adresaţi comenzile cât mai curând Adresaţi comenzile cu toată încrederea la Societatea fiata Unirii,­­ Iaşi.

Next