Dimineaţa, decembrie 1928 (Anul 24, nr. 7895-7922)
1928-12-01 / nr. 7895
I .ni im -n I -—'-■ ■"’■’I Negoţul cu bacterii Politiile din Paris şi Londra sunt trem de primejdioasă a luat naș-1 1 1 • .. .. 1 .—. în InrtJîliirX cil A IcffO T7AI ntiU flf ocupate cu ancheta unei crime senzaţionale, care pare unică în analele ermiinalogiei franceze. E vorbă de o bandă de criminali cari s’au servit pentru scopurile lor de bacterii. Paralel cu descoperirile făcute de poliţia londoneză, poliţia pariziană a descoperit un laborator tainic, în care un rus, a cărui identitate n’a putut fi încă stabilită, se ocupa pe o scară întinsă cu cultura bacteriilor. Arena de activitate a criminalilor, era marele spital militar dela Limoge, unde se trimit din toată Franţa militarii cari s’au îmbolnăvit de o boală molipsitoare. Printre pacienţii acestui spital, se afla şi un invalid cu numele de Martin. De curând, acest invalid s’a adresat oficiului respectiv cu o cerere de a i se spori pensiunea militară, pe motiv că s’a îmbolnăvit de tuberculoză in timpul serviciului militar. In ziua când medicii trebuiau să certifice boala invalidului Martin, acesta a scos din valiza sa un flacon cu un lichid galben. Cu câteva minute înainte de sosirea medicilor, Martin a turnat conţinutul flaconului într-un pahar. Acest fapt a fost observat de către un gardian, care l-a împedicat pe Martin să bea lichidul. Martin a propus gardistului 200, apoi 400 de franci ca să-i dea îndărăt paharul cu lichidul şi să nu spue nimănui nimic. Gardianul nu s’a lăsat mituit şi a predat paharul medicilor, povestind cazul. S-a făcut o analiză, care a constatat că lichidul conţinea bacterii de tuberculoză, a doua zi la percheziţionarea bagajului unui alt soldat, care a fost trimis de la Paris la Limoge spre cercetare medicală s‘au găsit deasemenea flacoane, conţinând o cultură de baccili ai tuberculozei. Această afacere stranie şi extere în legătură cu o lege votată de parlament, prin care se sporeşte de trei ori pensia soldaţilor cari s‘au îmbolnăvit de tuberculoză pe timpul războiului. In conformitate cu această lege, un simplu soldat are drept la o pensie anuală de 19.000 franci. In ajunul descoperirei încercării de a induce în eroare pe medicii de la Limoge, poliţia din Paris, in urma unui denunţ, a făcut o descindere la locuinţa unui rus, care îşi zice Semenov. In locuinţa compusă din şase camere, a lui Semenov, a fost descoperit un laboratoriu tainic, unde s‘au găsit sute de epruvete şi flacoane, conţinând culturi de baccili. Pe lângă baccilul de tuberculoză, holeră şi alte boli infecţioase, s‘a mai găsit în acest „laboratoriu al morţii“ o mulţime de lichiduri extrem de otrăvitoare. Semenov a fost arestat, dar a refuzat să dea până acum orice lămuriri. Se crede că Semenov este un nume fals şi că în dosul acestui nume se ascunde altcineva. lîîctocideţă luând foc in timpul mersului, pe străzile Londrei. Maşina şi motociclistul au fost carbonizaţi Sâmbătă 1 Decembr. 1828 Un timbru poştal aerian Filateliştii vor căpăta in curând o marcă în plus, iar serviciul poştei aeriene va avea în sfârşit marca care îi lipsea până acum. In urma iniţiativei Uniunei Aerophilatelice 50 de machete au fost executate de către 29 de desenatori şi expuse la Aero-Clubul Franţei. Săptămâna viitoare un juriu special se va ocupa cu alegerea machetei. „Rabelais“ a murit Ziarele franceze anunţă că celebrul armăsar „Rabelais“ a încetat din viaţă fără să fi cunoscut efectele reîntineririi cu care l-a gratificat d-rul Voronoff, grefându-i glandele Pentru statuia lui Eminescu Lista de subscripţie a ziarelor „Adevărul” şi „Dimineaţa 1.600 Suma din urmă lei 442.841 Colecta d-lui Gh. C. Diculescu, avocat, Ghergani (Gh. N. Ionescu II, N. Protopopescu, avocat, Dumitru Jian,Zamfir, Ionesmi Gogu, Ion N. Drăgănescu, I. Niţulescu, Gh. C. Diculescu, câte 100 lei; D. Anastasescu, Radu Ionescu, C. Pârvulescu, V. Dragomirescu, Ion Vasilescu, Costica V. Popescu, Ion M. Poenaru, câte 40 lei; Haral Popescu, 30 lei; Ion Stanescu, Isaia Grünfeld, Hristodor Tănăsescu, D. Dimescu-Ghergani, C. Popa, Cr. Constantinescu, Ionel Slăniceanu, Costica Ionescu, Chiriac Vlăsceanu, G. Niculescu, Savu Isaia, St. Dragomirescu, Ionas Wallman, Lazăr Teodorescu, câte 20 lei; Iorgu Dumitrescu, 10 lei). Leni Colbert Utza Colbert Puica Solon Rodica Weiss Sergiu Hurtig Colecta comercianţilor evrei din oraşul şi judeţul Tighina-Basarabia (Banca Fr. Abramovici, Moara Hasafirul Căuşani, câte 300 lei; Izrail Goldental, Alexandrov, preşedintele Asociaţiei Ajutor, Moara Refacerii, Zeidel Marcman, Moara Traian, M. Levenstein, câte 200 Iei; Sîdima Torgan, 100 lei; Trachtenghertz, 30 lei; A. Reznic, I. Gherşcovici, M. Goldfarb, S. Ghenţiz, câte 20 lei; S. Taxir, 15 lei; H. Goldenberg, M. Creposter, A. Crepostier, H. Feighin, S. Crepostier, câte 10 lei). Maria Georgescu, dactilografă 15 Codreanu V. elev el. III liceu 4 Total lei 444.560 Propuneri: D. P. Caramalide, comerciant, care a colectat 4.480 Iei, propune ca din banii ce vor prisosi să se tipărească opera lui Eminescu, spre a se distribui, gratis sau foarte eftin, tuturor elevilor. D. Al. Ionescu, ziarist din gara Titu face o propunere asemănătoare. D-ra Cordelia Carmen din Constanţa, propune : 1. Să se adune în volume absolut toate scrierile lui Eminescu. O casă de editură, cu sentimente mai mult literare decât negustoreşti, să le tipărească din nou, în volume elegante, răspândindu-le cât mai mult în toată ţara, bineînţeles pe preţuri convenabile; 2. Să se adune întriunul sau mai multe volume, tot ce s’a scris despre Eminescu, complectându-se această culegere, prin anchetă literară, cu părerile tuturor scriitorilor şi poeţilor noştri de azi. Ioan Slavici, mort de curând, propusese aşa ceva, dar neavând bani şi nevoind să-l asculte nimeni, lucrurile au rămas dincolo de început. Pentru îngrijirea operelor de mai sus, va trebui constituită o comisiune integră care să lucreze cu îngrijire, adunând toate documentele, din ţară şi streinătate, fotografii ale caselor unde a locuit Eminescu şi ale locurilor preferate de el,in localităţile din ţară şi din streinătate pe familie, repararea casei unde el s’a născut precum şi întreţinerea ei. Iată atâtea lucruri ce trebuesc făcute pentru Eminescu, dar cari numai cu bani se pot face. Şi mai sunt : biblioteci, case de cetire, societăţi de propagandă literară şi în fine, putem vorbi acum şi despre un premiu literar „Eminescu“ decernat anual pentru poezie. Scrisoarea se termină astfel: „De aceea dar, lista de subscripţie, nu trebue închisă încă. Veţi fi nevoiţi a sta încă la dispoziţia publicului care nu-şi poate procura repede bani, deşi dornic este fiecare să contribue cu cât mai mult. Nu puteţi lua acestor dornici de bine, dreptul de a-şi îndeplini o datorie din cele mai mari şi mai frumoase“. In cuprinsul scrisorii — pe care din lipsă de spaţiu n’o putem reproduce toată — autoarea face observaţia judicioasă că opera lui Eminescu n’a fost încă niciodată publicată in întregime pentru marele public. O mare parte din scrierile poetului zac închise in ziarele şi revistele de pe vremuri, ba unele sunt încă absolut inedite ! 2.075 a Cluburile de noapte din Londra Poliţia londoneză a deschis o campanie îndârjită împotriva cluburilor de noapte. Numeroşi străini, bănuiţi a fi antreprenorii acestor cluburi, au fost ameninţaţi cu expulzarea. Agenţii siguranţei au arestat deunăzi pe un fost sergent de poliţie care demisionase în ajun. Acest poliţist va fi dat în judecată, fiind în dimineața mm. /r fr /f fr %/fr fr fr fr% ar && & **+■ LARGA CURIOZITĂŢI DIN LUMEA unui mânz. Armăsarul n’a murit din cauza operaţiei, ci in urma unei pneumonii care s’a declarat după săvârşirea operaţiei. Acest armăsar este al doilea la care s’a încercat reîntinerirea fără succes. Primul „Ayala“, aparţinând proprietaului belgian Willouck, s’a zbătut aşa de tare după prima inciziune, încât şi-a frânt coloana vertebrală.. Pentru a evita repetarea unui astfel de accident, „Rabelais“ a fost adormit şi operaţia a reuşit pe deplin. Dar armăsarul s’a îmbolnăvit apoi. E adevărat că aceşti doi eroi ai turlului, au fost operaţi prea târziu. Unul avea 28 de ani, iar celălalt 30 de ani, ceea ce pentru cai înseamnă extremă bătrâneţe, uinuit că a luat mită. Poliţia londoneză a deschis o anchetă în urma descoperirei unei vaste organizaţiuni care permitea antreprenorilor să afle din timp, despre proectele poliţiei de a face o descindere la cluburi. Minţii rămân întotdeauna sănătoşi, albi şi frumoşi. Eleonora Zugun, din Cernăuţi, ale cărei manifestaţiuni maladive au provocat pe vremuri atâtea diiscuţiuni, lucrând la o frizerie din Capitală Marii ditori la noi OSKAR FRIED Ştiri artistice Quartetul de coarde „Capelleanu“ compus din doamnele Margareta Capelleanu, Bella Sassover, Hilda Wechsler şi Ana Willik, va da Luni 3 Decembrie, ora 9 seara, un concert de muzică de cameră în sala Sindicatului ziariştilor. Programul cuprinde pe Schubert, Hugo Wolf şi ff. Enacovici. Cronica muzicală Concertul d-rei Viorica Anghel Aseară a avut loc, în sala arhiplină a Ateneului, concertul d-rei Viorica Anghel sau mai bine al d-rei Viorica, nume dulce şi sonor al plaiurilor noastre, aşa cum a fost răspândit de afişe multicolore în toate unghiurile Parisului pentru a vesti succesul operetelor Poncha şi Qu’en di l’Abbé, pe care ea le-a creat şi lea făcut să triumfe de sute de ori. Dar într’o zi o boală crudă smulse pe artistă de pe scenă în toiul succesului şi o ţinu mult timp îndepărtată de teatru. Din norocire astăzi fermecătoarea artistă ne revine mai în formă ca oricând, cu marele său talent sporit şi maturizat le revine şi regăseşte de îndată favoarea unui public fermecat cum şi succesul de odinioară. Nu ştii ce să admiri la ea mai mult căci găseşti în ea cu deosebire un ansamblu armonios şi fericit Care subjugă şi transportă. E o artă şi rafinată şi simplă tot deodată, care cuprinde şi cânt şi dicţiune impecabilă,şi poezie şi proză, dar mai ales fantezie, subtilitate şi măsură. Proteu în mii de forme, artista are o gamă infinită de nuanţe şi de intenţii. Totul concură pentru plenitudinea efectului, pentru sublinierea înţelesului vorbelor căntate sau zise: şi modulaţia glasului, şi gest, şi atitudine, şi joc de fizionomie şi privire. Mâinile ei nu stau o clipă locului. Ele se mlădie, se frâng, vorbesc, cântă. Fisionomia artistei are o aşa nobilitate încât îi permite să reflecteze toată gama sentimentelor omeneşti. Graţie acestor daruri aci poate fi ingenuă ca o copilă, aci perversă ca o hetairă, aci ţărancă, aci marchiză, aci veselă, aci tragică, niciodată aceiaşi. Diseuse, parisiană, ne-a spus şi un cântec ardelean, arătând ca şi din limba românească se pot tot aşa de bine scoate efecte ca şi din cea franceză şi că e tot atât de stăpână pe limba sa natală ca şi pe cea de adopţie, în care e impecabilă. Nu mai vorbim de arta sa de a se îmbrăca, întrucât costumele ce a arborat au fost o încântare pentru ochi. A contribuit mult la succes şi graţioasa balerină d-ra Niky-Lerian.cn cu o şcoală, o mlădiere în atitudini, o plastică şi o agilitate remarcabile. A înveselit apoi asistenţa apariţiunea fermecătoare a unui grup de 80 de d-şoare îmbrăcate în pitorescul costum arlesian, una mai frumoasă decât alta, şi care au cântat un act întreg din Mireille, capodoperă de graţie şi veselie a maistrului Gounod. Cor şi solid în această operă, cum şi antrenanta farandele de la sfârşit au fost executate cu un brio şi o tehnică demne de şcoala profesoarei acestor tinere artiste d-na Elena Anghel, mama concertistei şi profesoara minunata ale cărei eleve îi fac cinste în ţară şi fac şi cinste ţărei prin streinătate. INTERIM mmammmmmmmmmmmmmmmm Pe marginea unui abecedar începutul unificării la grăina de copii Chestiunea aceasta, care a prilejuit atâtea articole, e destul de complexă ; nu este aşa de simplă după cum poate ar părea. In ancheta „Dimineţii“, găsesc un articol, judicios scris, al unui medic. Chestiunea insă este privită numai dintr un singur punct de vedere : cel psihologic. Pentru a putea ajunge la acest rezultat, la care se gândeşte autorul acestui articol şi care este acela de a deprinde pe copii cu limba literară, trebue neapărat o colaborare între mediul în care aceştia îşi petrec cea mai mare parte din timp — şi şcoală. Adică între părinţi şi şcoală. Oricâtă influenţă, din punct de vedere al vorbirei ar avea şcoala faţă de copii, e destul de mică — ca să nu zic prea mică — faţă de aceia a casei, a familiei. Copiii primesc mai uşor deprinderi de vorbit de la părinţi decât de la şcoală. Ei chiar au aceste deprinderi când intră în şcoala primară. Cum dar se vor obişnui ei nu manualele scrise literar, când în mediul familiei vorbesc altfel ? E firesc să ajungem la această întrebare, când constatăm starea actuală de lucruri. Dar avem posibilitatea să schiţăm o altă stare de lucruri. Avem grădinile de copiii. Aici pedagogia trebue să fie conştientă şi să dea o foarte mare importanţă vorbirii. De exemplu, când va auzi pronunţând în dialectul provinciei pe un copil, 11 va corecta. Apoi va trebuiă insiste foarte mult asupra acelor lucruri din preajma copilului, pe care el s’a obişnuit să le numească în dialectul provinciei şi să se poarte astfel, încât copilul să se pătrundă încetul cu încetul de deosebirea dintre mediul familiei lui şi şcoala, unde „Doamna“ — sau Domnişoara“ — vorbeşte altfel. Totuşi o operă şi mai durabilă şi mai uşoară s’ar face în colaborare cu părinţii. Cum ? — aceasta depinde de conducerea grădiniţei. Deci, din punct de vedere ăl vorbirei — şi încă din alte puncte de vedere— "grădiniţele vor desţeleni cât de cât terenul pentru şcoalele primare. Aici iată ce sunt de părere că s’ar putea face. Nici abecedare în stil literar pur (dacă pot să zic astfel), nici abecedare în stil provincial. Ci contopite. Să fie scrise în caracter provincial, însă paralel și literar. Astfel la o descriere sau povestire sau altceva, se va scri cu provincialism« şi în paranteză în literar; sau invers. (Cred că invers ar da un rezultat mai bun). Dar se cere mult tact de la învăţător. Sunt încredinţat că oricâte scăderi ar avea un abecttiv. o carte, un manual — afară de cele estetice. — un pedagog adevărat ar putea să se poarte astfel, încât elevii lui nici să nu simtă acele scăderi. Trecererea, de la mediul casei la acel al şcoalei, trebue făcută lent — şi aceasta tot învăţătorului îi incumbă. VICTOR PANCIU T^Jiu In 28 pagini tipărite în culori IREALITATEA JUIus Bíráltál publică s No* 46 Soarta noastră este scrisă In stele ACTUALITATEA IN ILUSTRATIUNI Cu Zeppelinul in America (Impresii de călătorie) Femeea în Rusia de azi SFATURI PENTRU FRUMUSEŢE Femeea şi blănurile moderne de laura LUNATECA de VICTOR EFTIMIIÎ Povestea mânii tăiate de w. haup Oameni, fapte și idei. —Lucruri mici despre oameni mari—Sport. - Cinematograf.—Jocuri distractive, etc, top ilustrefiuni — 8 lei exemplarul Pagina 8-a DREPTURILE DE AUTOR Primim următoarele din partea, d-lui Const. Brânoiu, secretarul societăţii compositorilor români: Societatea compozitorilor români spre a răspunde nenumăratelor întrebări ce i s'au făcut, aduce la cunoştinţa generală a autorilor de cuvinte de melodii, (romanţe, lieduri, dansuri cântate, cuplete de revistă etc)tc au dreptul la 1-3 din drepturile încasate de societate pentru acele bucăţi. Societatea nu repartizează însă fireşte, decât drepturile autorilor şi compozitorilor care au făcut cerere de admitere la societate. Lămuriri mai amănunţite se poate obţine la sediul societăţii (Biroul de percepere al drepturilor de autor) str. G. C. Cantacuzino No 33, (Biserica Batiştei), în fiecare zi între 9-18. _____________ Note de artă EXPOZIŢIA ANITA-URBANREBOUL O talentată elevă a maeştrilor francezi renumiţi, Paul Fallot şi Louis Roger, tânăra artistă pariziană d-na Anita Urban-Reboul, a inaugu- * rat luna aceasta în sala Mozart o interesantă expoziţie de artă decorativă.Stăpână pe desen, artista, care a creat cele trei frumoase „Clopotniţe“, adaugă în ceea ce priveşte stilizarea, o frumoasă bucată : „Doi prieteni“ şi reuşita: „II duce dorul“. Alegerea şi mai ales arta combinării nuanţelor ca în : „Cavalerul îndrăsneţ“, „Pagărea măiastră”, „In voia apei“ şi acele două reflexe stilizate în dungi albastre denotă o remarcabilă artă a fondului. „Japoneză“, „Păunul“ cum şi acea viziune în gri care poartă numele „Belşug“, ne dau de asemenea dovada că distinsa artistă a ştiut să se impună admiraţiei cunoscătorilor. Minunat de reuşite sunt şi păsările cu ramuri stilizate pe fond de aur, în genul artei japoneze. Trebue să vadă cineva efectele pe care a putut să le scoată d-na Urban- Reboul din acele marine tot pe fond de aur, sau din acea „Viziune veneţiană“, ca să înţeleagă în ce chip poate realiza talentul, din câteva linii simple, acele opere de gust şi de eleganţă, care vor putea fi văzute numai până la sfârşitul acestei luni în sala Mozart. Spectecolele săpîăii'. OPERA ROMÂNA SAMBATA: Samson si Dalila. DUMINICA, matineu: Rigoletto,seara: Bărbierul din Sevilla. TEATRUL NATIONAL SAMBATA, matineu: Mult zgomot, pentru nimic; seara: Petronius. DUMINICA matineu: Coriolan Secundus; seara: Romeo si Julieta. TEATRUL REGINA MARIA SAMBATA matineu: Tereza Requin; seara: Manasse. DUMINICA matineu: Femeia la patruzeci de ani; seara: Tereza Ramin. TEATRUL MIC Toată săptămâna: Catârul. TEATRUL ALHAMBRA Toată săptămâna Fritzi .t LISTA PARTIDULUI NAŢIONALŢĂRĂNESC LA CAMERA Dr. Aurel Lazăr, dr. George Crişan, dr. Teodor Roxin, prof. Victor Cădere, dr. Teodor Fischer, dr. Alexandru Lucian, dr. Teodor Popa, Popescu Celia, dr. Enea Popovici. LA SENAT Augustin Maghiar, dr. Titus Triff, Aurel Viciu, dr. Gelu Egry. Senator al consiliilor comunale dr. Sever Erdeli. LISTA PARTIDULUI POPORULUI LA CAMERA Octavian Goga fost ministru, Iosif lacob fost prefect, dr. Sever Andre, dr. Lazăr lacob, Grigorie Pop, Petre E. Papp, dr. Nicolae Roxin, dr. Victor Filip, Ștefan Mărcuș. LA SENAT Andrei Horvat protopop, dr. Ioan Iacob, Ioan Papp, dr. Gheorghe Popa. LISTA PARTIDULUI MAGHIAR LA CAMERĂ Iosif Sándor, Elemer Jakabffy, Ferdinand Hegedűs, dr. Eugen Kotzo, Desideriu Zagoni, Carol Szabó, Ludovic Tunyoghy, Francis Balog. LISTA BLOCULUI MUNCITORESC ŞI ŢĂRĂNESC LA CAMERA Dr Eugen Razvan advocat Oradia, Iosif Tozsér mic patron Salonta,Samoil Munkácsy ţăran din Paleu, Ladislau Sándor muncitor metalurgist Oradia, Armin Reder patron meseriaş Oradia, Ioan Crişan ţăran Sânicolau, Ludovic Cosma gospodar din Borş, Emeric Lukacs muncitor coşmar Oradia, Marin Popa, muncitor cismar originar din Corabia. l. A apărut „LAZĂR ŞAINEANU Viata şi activitatea sa ştiinţifica de Luca Voinea Un frumos volum de 160 pagini, format mare Editura «Adevĕru», Preţul 60 Iei