Dimineaţa, decembrie 1928 (Anul 24, nr. 7895-7922)

1928-12-01 / nr. 7895

I .ni im -n I -—'-■ ■"’■’I Negoţul cu bacterii Politiile din Paris şi Londra sunt trem de primejdioasă a luat naș-1 1 1 • .. .. 1 .—. în InrtJîliirX cil A IcffO T7AI ntiU flf ocupate cu ancheta unei crime sen­zaţionale, care pare unică în analele ermiinalogiei franceze. E vorbă de o bandă de criminali cari s’au servit pentru scopurile lor de bacterii. Paralel cu descoperirile făcute de poliţia londoneză, poliţia pariziană a descoperit un laborator tainic, în care un rus, a cărui iden­titate n’a putut fi încă stabilită, se ocupa pe o scară întinsă cu cultura bacteriilor. Arena de activitate a criminali­lor, era marele spital militar dela Limoge, unde se trimit din toată Franţa militarii cari s’au îmbolnă­vit de o boală molipsitoare. Printre pacienţii acestui spital, se afla şi un invalid cu numele de Martin. De curând, acest invalid s’a adresat oficiului respectiv cu o ce­rere de a i se spori pensiunea mi­litară, pe motiv că s’a îmbolnăvit de tuberculoză in timpul serviciului militar. In ziua când medicii tre­buiau să certifice boala invalidului Martin, acesta a scos din valiza sa un flacon cu un lichid galben. Cu câteva minute înainte de sosirea medicilor, Martin a turnat conţinu­tul flaconului într-un pahar. Acest fapt a fost observat de către un gardian, care l-a împedicat pe Mar­tin să bea lichidul. Martin a propus gardistului 200, apoi 400 de franci ca să-i dea îndărăt paharul cu li­chidul şi să nu spue nimănui ni­mic. Gardianul nu s’a lăsat mituit şi a predat paharul medicilor, po­vestind cazul. S-a făcut o analiză, care a con­statat că lichidul conţinea bacterii de tuberculoză, a doua zi la per­­cheziţionarea bagajului unui alt soldat, care a fost trimis de la Paris la Limoge spre cercetare medicală s‘au găsit deasemenea flacoane, con­ţinând o cultură de baccili ai tu­berculozei. Această afacere stranie şi ex­tere în legătură cu o lege votată de parlament, prin care se sporeşte de trei ori pensia soldaţilor cari s‘au îmbolnăvit de tuberculoză pe timpul războiului. In conformitate cu această lege, un simplu soldat are drept la o pensie anuală de 19.000 franci. In ajunul descoperirei încercării de a induce în eroare pe medicii de la Limoge, poliţia din Paris, in urma unui denunţ, a făcut o descin­dere la locuinţa unui rus, care îşi zice Semenov. In locuinţa compusă din şase camere, a lui Semenov, a fost descoperit un laboratoriu tai­nic, unde s‘au găsit sute de epru­­vete şi flacoane, conţinând culturi de baccili. Pe lângă baccilul de tu­berculoză, holeră şi alte boli inf­ec­­ţioase, s‘a mai găsit în acest „labo­ratoriu al morţii“ o mulţime de li­­chiduri extrem de otrăvitoare. Se­menov a fost arestat, dar a refuzat să dea până acum orice lămuriri. Se crede că Semenov este un nume fals şi că în dosul acestui nume se ascunde altcineva. lîîctocid­eţă luând foc in timpul mersului, pe străzile Londrei. Maşina şi motociclistul au fost carbonizaţi Sâmbătă 1 Decembr. 1828 Un timbru poştal aerian Filateliştii vor căpăta in curând o marcă în plus, iar serviciul poştei aeriene va avea în sfârşit marca care îi lipsea până acum. In urma iniţiativei Uniunei Aero­­philatelice 50 de machete au fost e­­xecutate de către 29 de desenatori şi expuse la Aero-Clubul Franţei. Săptămâna viitoare un juriu special se va ocupa cu alegerea machetei. „Rabelais“ a murit Ziarele franceze anunţă că cele­brul armăsar „Rabelais“ a încetat din viaţă fără să fi cunoscut efecte­le reîntineririi cu care l-a gratificat d-rul Voronoff, grefându-i glandele ­ Pentru statuia lui Eminescu Lista de subscripţie a ziarelor „Adevărul” şi „Dimineaţa 1.600 Suma din urmă lei 442.841 Colecta d-lui Gh. C. Diculescu, avocat, Ghergani (Gh. N. Ionescu II, N. Proto­­popescu, avocat, Dumitru Jia­­n,Zamfir, Ionesmi Gogu, Ion N. Drăgănescu, I. Niţulescu, Gh. C. Diculescu, câte 100 lei; D. Anastasescu, Radu Ionescu, C. Pârvulescu, V. Dragomires­­cu, Ion Vasilescu, Costica V. Popescu, Ion M. Poenaru, câte 40 lei; Haral­ Popescu, 30 lei; Ion Stanescu, Isaia Grünfeld, Hristodor Tănăsescu, D. Di­­m­escu-Ghergani, C. Popa, Cr. Constantinescu, Ionel Slănicea­­nu, Costica Ionescu, Chiriac Vlăsceanu, G. Niculescu, Savu Isaia, St. Dragomirescu, Io­­nas Wallman, Lazăr Teodo­­rescu, câte 20 lei; Iorgu Dumi­­trescu, 10 lei). Leni Colbert Utza Colbert Puica Solon Rodica Weiss Sergiu Hurtig Colecta comercianţilor evrei din oraşul şi judeţul Tighi­­na-Basarabia (Banca Fr. Abramovici, Moa­ra Hasafirul Căuşani, câte 300 lei; Izrail Golden­tal, Alexan­drov, preşedintele Asociaţiei A­­jutor, Moara Refacerii, Zeidel Marcman, Moara Traian, M. Levenstein, câte 200 Iei; Sîdi­­ma Torgan, 100 lei; Trachten­­ghertz, 30 lei; A. Reznic, I. Gherşcovici, M. Goldfarb, S. Ghenţiz, câte 20 lei; S. Taxir, 15 lei; H. Goldenberg, M. Cre­­poster, A. Crepostier, H. Fei­­ghin, S. Crepostier, câte 10 lei). Maria Georgescu, dactilografă 15 Codreanu V. elev el. III liceu 4 Total lei 444.560 Propuneri: D. P. Caramalide, comerciant, care a colectat 4.480 Iei, propune ca din banii ce vor prisosi să se tipărească opera lui Eminescu, spre a se distribui, gratis sau foarte ef­­tin, tuturor elevilor. D. Al. Ionescu, ziarist din gara Titu face o propunere asemănă­toare. D-ra Cordelia Carmen din Cons­tanţa, propune : 1. Să se adune în volume absolut toate scrierile lui Eminescu. O casă de editură, cu sentimente mai mult literare decât negustoreşti, să le ti­părească din nou, în volume ele­gante, răspândindu-le cât mai mult în toată ţara, bineînţeles pe preţuri convenabile; 2. Să se adune întriunul sau mai multe volume, tot ce s’a scris des­pre Eminescu, complectându-se a­­ceastă culegere, prin anchetă litera­ră, cu părerile tuturor scriitorilor şi poeţilor noştri de azi. Ioan Slavici, mort de curând, propusese aşa ce­va, dar neavând bani şi nevoind să-l asculte nimeni, lucrurile au ră­mas dincolo de început. Pentru îngrijirea operelor de mai sus, va trebui constituită o comisiu­ne integră care să lucreze cu îngri­jire, adunând toate documentele, din ţară şi streinătate, fotografii ale ca­selor unde a locuit Eminescu şi ale locurilor preferate de el,­in locali­tăţile din ţară şi din streinătate pe fa­milie, repararea casei unde el s’a născut precum şi întreţinerea ei. Iată atâtea lucruri ce trebuesc făcu­te pentru Eminescu, dar cari numai cu bani se pot face. Şi mai sunt­ : biblioteci, case de cetire, societăţi de propagandă literară şi în fine, putem vorbi acum şi despre un pre­miu literar „Eminescu“ decernat a­­nual pentru poezie. Scrisoarea se termină astfel: „De aceea dar, lista de subscrip­ţie, nu trebue închisă încă. Veţi fi nevoiţi a sta încă la dispoziţia pu­blicului care nu-şi poate procura repede bani, deşi dornic este fiecare să contribue cu cât mai mult. Nu puteţi lua acestor dornici de bine, dreptul de a-şi îndeplini o datorie din cele mai mari şi mai frumoase“. In cuprinsul scrisorii — pe care din lipsă de spaţiu n’o putem repro­­duce toată — autoarea face obser­vaţia judicioasă că opera lui Emi­nescu n’a fost încă niciodată publi­cată in întregime pentru marele pu­blic. O mare parte din scrierile poe­tului zac închise in ziarele şi revi­­stele de pe vremuri, ba unele sunt încă absolut inedite ! 2.075 a Cluburile de noapte din Londra Poliţia londoneză a deschis o campanie îndârjită împotriva clu­burilor de noapte. Numeroşi străini, bănuiţi a fi antreprenorii acestor cluburi, au fost ameninţaţi cu ex­­pulzarea. Agenţii siguranţei au arestat deu­năzi pe un fost sergent de poliţie care demisionase în ajun. Acest po­liţist va fi dat în judecată, fiind în­ dimineața mm. /r fr /f fr %/fr fr fr fr% ar && & **+■ LARGA CURIOZITĂŢI DIN LUMEA unui mânz. Armăsarul n’a murit din cauza operaţiei, ci in urma unei pneumonii care s’a declarat după săvârşirea operaţiei. Acest armăsar este al doilea la care s’a încercat reîntinerirea fără succes. Primul „Ayala“, aparţinând proprietaului belgian Willouck, s’a zbătut aşa de tare după prima inci­­ziune, încât şi-a frânt coloana ver­tebrală.. Pentru a evita repetarea u­­nui astfel de accident, „Rabelais“ a fost adormit şi operaţia a reuşit pe deplin. Dar armăsarul s’a îmbolnă­vit apoi. E adevărat că aceşti doi eroi ai turlul­ui, au fost operaţi prea târziu. Unul avea 28 de ani, iar celălalt 30 de ani, ceea ce pentru cai înseamnă extremă bătrâneţe, uinuit că a luat mită. Poliţia lon­doneză a deschis o anchetă în urma descoperirei unei vaste organizaţi­­uni care permitea antreprenorilor să afle din timp, despre proectele poliţiei de a face o descindere la cluburi. M­inţii rămân întotdeauna sănătoşi, albi şi frumoşi. Eleonora Zugun, din Cer­năuţi, ale cărei manifes­taţi­uni maladive au provocat pe vremuri atâtea diis­­cuţiuni, lucrând la o frizerie din Capitală Marii ditori la noi OSKAR FRIED Ştiri artistice Quartetul de coarde „Capelleanu“ compus din doamnele Margareta Capelleanu, Bella Sassover, Hilda Wechsler şi Ana Willik, va da Luni 3 Decembrie, ora 9 seara, un con­cert de muzică de cameră în sala Sindicatului ziariştilor. Programul cuprinde pe Schubert, Hugo Wolf şi ff. Enacovici. ­ Cronica muzicală Concertul d-rei Viorica Anghel Aseară a avut loc, în sala arhi­plină a Ateneului, concertul d-rei Viorica Anghel sau mai bine al d-rei Viorica, nume dulce şi sonor al plaiurilor noastre, aşa cum a fost răspândit de afişe multicolore în toate unghiurile Parisului pentru a vesti succesul operetelor Poncha şi Qu’en di­ l’Abbé, pe care ea le-a creat şi lea făcut să triumfe de sute de ori. Dar într’o zi o boală crudă smulse pe artistă de pe scenă în toiul succesului şi o ţinu mult timp înde­părtată de teatru. Din norocire astăzi fermecătoarea artistă ne revine mai în formă ca oricând, cu marele său talent sporit şi maturizat le revine şi regăseşte de îndată favoarea unui public fer­mecat cum şi succesul de odinioară. Nu ştii ce să admiri la ea mai mult căci găseşti în ea cu deosebire un ansamblu armonios şi fericit Care subjugă şi transportă. E o artă şi rafinată şi simplă tot de­odată, care cuprinde şi cânt şi dicţiune impeca­bilă,şi poezie şi proză, dar mai ales fantezie, subtilitate şi măsură. Pro­­teu în mii de forme, artista are o gamă infinită de nuanţe şi de inten­ţii. Totul concură pentru plenitudi­nea efectului, pentru sublinierea în­ţelesului vorbelor căntate sau zise: şi modulaţia glasului, şi gest, şi a­­titudine, şi joc de fizionomie şi pri­vire. Mâinile ei nu stau o clipă locului. Ele se mlădie, se frâng, vorbesc, cântă. Fisionomia artistei are o aşa nobilitate în­cât îi permite să re­flecteze toată gama sentimentelor omeneşti. Graţie acestor daruri aci poate fi ingenuă ca o copilă, aci perversă ca o hetairă, aci ţărancă, aci marchiză, aci veselă, aci tragică, nici­odată aceiaşi. Diseuse, parisiană, ne-a spus şi un cântec ardelean, arătând ca şi din limba românească se pot tot aşa de bine scoate efecte ca şi din cea fran­ceză şi că e tot atât de stăpână pe limba sa natală ca şi pe cea de a­­dopţie, în care e impecabilă. Nu mai vorbim de arta sa de a se îmbrăca, întrucât costumele ce a ar­borat au fost o încântare pentru ochi. A contribuit mult la succes şi gra­ţioasa balerină d-ra Niky-Leria­­n.cn cu o şcoală, o mlădiere în atitudini, o plastică şi o agilitate remarcabile. A înveselit apoi asistenţa apari­­ţiunea fermecătoare a unui grup de 80 de d-şoare îmbrăcate în pitorescul costum arlesian, una mai frumoasă de­cât alta, şi care au cântat un act întreg din Mireille, capo­d­operă de graţie şi veselie a maistrului Gou­nod. Cor şi soli­d în această operă, cum şi antrenanta farandele de la sfârşit au fost executate cu un brio şi o teh­nică demne de şcoala profesoarei a­­cestor tinere artiste d-na Elena An­ghel, mama concertistei şi profe­soara minunata ale cărei eleve îi fac cinste în ţară şi fac şi cinste ţă­­rei prin streinătate. INTERIM­ mmammm­mmmmmmmmmmmmm Pe marginea unui abecedar începutul unificării la grăina de copii Chestiunea aceasta, care a prile­juit atâtea articole, e destul de com­plexă ; nu este aşa de simplă du­pă cum poate ar părea. In ancheta „Dimineţii“, găsesc un articol, ju­dicios scris, al unui medic. Ches­tiunea insă este privită numai din­­tr un singur punct de vedere : cel psihologic. Pentru a putea ajunge la acest rezultat, la care se gândeşte auto­rul acestui articol şi care este ace­la de a deprinde pe copii cu limba literară, trebue neapărat o colabo­rare între mediul în care aceştia îşi petrec cea mai mare parte din timp — şi şcoală. Adică între pă­rinţi şi şcoală. Oricâtă influenţă, din punct de vedere al vorbirei ar avea şcoala faţă de copii, e destul de mică — ca să nu zic prea mică — faţă de aceia a casei, a familiei. Copiii primesc mai uşor deprin­deri de vorbit de la părinţi decât de la şcoală. Ei chiar au aceste deprin­deri când intră în şcoala primară. Cum dar se vor obişnui ei nu ma­nualele scrise literar, când în me­diul familiei vorbesc altfel ? E firesc să ajungem la această în­trebare, când constatăm starea ac­tuală de lucruri. Dar avem posibi­litatea să schiţăm o altă stare de lucruri. Avem grădinile de copiii. Aici pedagogia trebue să fie conş­tientă şi să dea o foarte mare im­portanţă vorbirii. De exemplu, când va auzi pronun­ţând în dialectul provinciei pe un copil, 11 va corecta. Apoi va trebui­­­ă insiste foarte mult asupra ace­lor lucruri din preajma copilului, pe care el s’a obişnuit să le numeas­că în dialectul provinciei şi să se poarte astfel, încât copilul să se pă­trundă încetul cu încetul de deose­birea dintre mediul familiei lui şi şcoala, unde „Doamna“ — sau Domnişoara“ — vorbeşte altfel. Totuşi o operă şi mai durabilă şi mai uşoară s’ar face în colaborare cu părinţii. Cum ? — aceasta de­pinde de conducerea grădiniţei. Deci, din punct de vedere ăl vorbirei — şi încă din alte puncte de vedere­­— "grădiniţele vor desţeleni cât de cât terenul pentru şcoalele primare. Aici iată ce sunt de părere că s’ar putea face. Nici abecedare în stil literar pur (dacă pot să zic astfel), nici abecedare în stil provincial. Ci contopite. Să fie scrise în caracter provincial, însă paralel și literar. Astfel la o descriere sau povestire sau altceva, se va scri cu provin­cialism« şi în paranteză în literar; sau invers. (Cred că invers ar da un rezultat mai bun). Dar se cere mult tact de la învăţător. Sunt încredin­ţat că oricâte scăderi ar avea un a­­becttiv. o carte, un manual — a­­fară de cele estetice. — un pedagog adevărat ar putea să se poarte ast­fel, în­cât elevii lui nici să nu sim­tă acele scăderi. Trecererea, de la mediul casei la acel al şcoalei, tre­bue făcută lent — şi aceasta tot în­văţătorului îi incumbă. VICTOR PANCIU T^Jiu In 28 pagini tipărite în culori IREALITATEA JUIus Bíráltál publică s No* 46 Soarta noastră este scrisă In stele ACTUALITATEA IN ILUSTRATIUNI Cu Zeppelinul in America (Impresii de călătorie) Femeea în Rusia de azi SFATURI PENTRU FRUMUSEŢE Femeea şi blănurile moderne de laura LUNATECA de VICTOR EFTIMIIÎ Povestea mânii tăiate de w. haup Oameni, fapte și idei. —Lucruri mici despre oameni mari—Sport. - Cinematograf.—Jocuri distractive, etc, top ilustrefiuni — 8 lei exemplarul Pagina 8-a DREPTURILE DE AUTOR Primim următoarele din partea, d-lui Const. Brânoiu, s­ecre­tar­ul so­cietăţii compositorilor români: Societatea compozitorilor români spre a răspunde nenumăratelor în­trebări ce i s'au făcut, aduce la cu­noştinţa generală a autorilor de cuvinte de melodii, (romanţe, lied­uri, dansuri cântate, cuplete de re­vistă etc)­tc au dreptul la 1-3 din drepturile încasate de societate pen­tru acele bucăţi. Societatea nu repartizează însă fireşte, decât drepturile autorilor şi compozitorilor care au făcut cere­re de admitere la societate. Lămuriri mai amănunţite se poa­te obţine la sediul societăţii (Biroul de percepere al drepturilor de autor) str. G. C. Cantacuzino No 33, (Bi­serica Batiştei), în fiecare zi între 9-18. _____________ Note de artă EXPOZIŢIA ANITA-URBAN­­REBOUL O talentată elevă a maeştrilor francezi renumiţi, Paul Fallot şi Louis Roger, tânăra artistă pariziană d-na Anita Urban-Reboul, a inaugu- * rat luna aceasta în sala Mozart o in­teresantă expoziţie de artă decorati­vă.Stăpână pe desen, artista, care a­ creat cele trei frumoase „Clopotniţe“, adaugă în ceea ce priveşte stilizarea, o frumoasă bucată : „Doi prieteni“ şi reuşita: „II duce dorul“. Alegerea şi mai ales arta combinării nuanţelor ca în : „Cavalerul îndrăsneţ“, „Pagă­­rea măiastră”, „In voia apei“ şi acele două reflexe stilizate în dungi alba­stre denotă o remarcabilă artă­ a fon­dului. „Japoneză“, „Păunul“ cum şi acea viziune în gri care poartă numele­­ „Belşug“, ne dau de asemenea do­vada că distinsa artistă a ştiut să se impună admiraţiei cunoscătorilor. Minunat de reuşite sunt şi păsările cu ramuri stilizate pe fond de aur, în genul artei japoneze. Trebue să vadă cineva efectele pe care a putut să le scoată d-na Urban- Reboul din acele marine tot pe fond de aur, sau din acea „Viziune vene­­ţiană“, ca să înţeleagă în ce chip poate realiza talentul, din câteva li­nii simple, acele opere de gust şi de eleganţă, care vor putea fi văzute numai până la sfârşitul acestei luni în sala Mozart. Spectecolele săpîăii'. OPERA ROMÂNA SAMBATA: Samson si Dalila. DUMINICA, matineu: Rigoletto,­­seara: Bărbierul din Sevilla. TEATRUL NATIONAL SAMBATA, matineu: Mult zgomot, pentru nimic; seara: Petronius. DUMINICA matineu: Coriolan Se­­cundus; seara: Romeo si Julieta. TEATRUL REGINA MARIA SAMBATA matineu: Tereza Re­­quin; seara: Manasse. DUMINICA matineu: Femeia la patruzeci de ani; seara: Tereza Ra­m­­in. TEATRUL MIC Toată săptămâna: Catârul. TEATRUL ALHAMBRA Toată săptămâna Fritzi­ ­.­t LISTA PARTIDULUI NAŢIONAL­­ŢĂRĂNESC LA CAMERA Dr. Aurel Lazăr, dr. George Cri­­şan, dr. Teodor Roxin, prof. Victor Cădere, dr. Teodor Fischer, dr. A­­lexandru Lucian, dr. Teodor Popa, Popescu­ Celia, dr. Enea Popovici. LA SENAT Augustin Maghiar, dr. Titus Triff, Aurel Viciu, dr. Gelu Egry. Senator al consiliilor comunale dr. Sever Erdeli. LISTA PARTIDULUI POPORULUI LA CAMERA Octavian Goga fost ministru, Iosif lacob fost prefect, dr. Sever Andre, dr. Lazăr lacob, Grigorie Pop, Petre E. Papp, dr. Nicolae Roxin, dr. Vic­tor Filip, Ștefan Mărcuș. LA SENAT Andrei Horvat protopop, dr. Ioan Iacob, Ioan Papp, dr. Gheorghe Popa. LISTA PARTIDULUI MAGHIAR LA CAMERĂ Iosif Sándor, Elemer­ Jakabffy, Ferdinand Hegedűs, dr. Eugen Ko­­tzo, Desideriu Zagoni, Carol Szabó, Ludovic Tunyoghy, Francis Balog. LISTA BLOCULUI MUNCITORESC ŞI ŢĂRĂNESC LA CAMERA Dr Eugen Razvan advocat Oradia, Iosif Tozsér mic patron Salonta,Sa­­m­oil Munkácsy ţăran din Paleu, La­­dislau Sándor muncitor metalurgist Oradia, Armin Reder patron mese­riaş Oradia, Ioan Crişan ţăran Sâni­­colau, Ludovic Cosma gospodar din Borş, Emeric Lukacs muncitor coş­­mar Oradia, Marin Popa, muncitor cismar originar din Corabia. l.­ A apărut „LAZĂR ŞAINEANU Viata şi activitatea sa ştiinţifica de Luca Voinea Un frumos volum de 160 pagini, format mare Editura «Adevĕru», Preţul 60 Iei

Next