Dimineaţa, decembrie 1928 (Anul 24, nr. 7895-7922)
1928-12-08 / nr. 7902
1 O PAGINI Prețul Abonamentelor Lei 750—pe timp de un an n 300— ii ii ii 6 luni 200— ii n iUU n n ii 3 ii In străinătate dublu Fondată tn 1904 de CONST. MILLE JTSUBI II BIROURILE: Bucure^'i. Str. Sărindar No. 79-11|| 3 LEI TELEFOANELE NOASTRE Anul XXIV. No. 7902 Sâmbătă 8 DECEMBRIE 1928 Centrala : 306/67, 324/73, 346/79, 353/51 Direcția: 357/72. Atla 307/69. Provincia 310/68 Funcţionarii ambulanţi Este scris — pe cât se pare — în cartea bunelor noastre tradiţii, ca schimbările de guvern să coincidă cu o întinsă circulaţiune a funcţionarilor publici. De cum se simte in atmosferă germenul şăgalnic al schimbării, birourile slujbaşilor se răscolesc într’o profundă şi neobicinuită animaţie. Adunaţi în grupuri, pe lângă mesele căzute în desuetudine, funcţionarii discută, se agită şi se frământă, ca sub bagheta unei maladii febrile. „ Unii simt fără nici o îndoială că, în taina zilelor viitoare se închide o jalnică surpriză pentru ei. Subconştientul lor, sesizat de primejdia nelămurită încă, descifrează în mod vag, liniiile unei apropiate pribegii... Ei îşi dau seama că dintr’o pricină, ori alta, vor fi mutaţi cine ştie unde... Şi încearcă din bună vreme, să se împace cu inevitabila soartă. Alţii surâd şi hohotesc cu vioiciune răsunătoare. Ştiu ei ce ştiu... Schimbarea de guvern ie rezervă o avansare, o distincţie, o confirmare a statorniciei... şi sunt veseli. Pe atât de veseli, pe cât de amărâţi sunt „ceilalţi“. Aşa s’au petrecut lucrurile în totdeauna la noi. In zadar s’au afişat principii contrare şi în zadar s’au construit legi pentru o radicală primenire de moravuri. Miniştrii au zâmbit cu indulgenţă suverană deasupra rigorilor legale şi au continuat să cinstească şi să urmeze poruncile tradiţiei... A tradiţiei bunului plac. Am căutat să pătrundem în cauzele adânci ale acestui rău incomensurabil, care provoacă dezagregarea vieţii noastre administrative şi să ne dăm seama de condiţiunile în care metodele ar putea fi schimbate. Este cu neputinţă să rămânem nesimţitori faţă de această chestiune. De câte ori se schimbă guvernul, întâlnim slujbaşi cari plâng şi-şi frâng sufletul de durere şi de umilinţă. Nimeni şi nimic nu-i ocroteşte ide frenezia nebună a politicianismului. Nimeni nu se gândeşte la copiii lor, cari urmează şcoala într’un oraş şi cari sunt smulşi în miez de iarnă dela învăţătură, spre a fi exilaţi un alt colţ de ţară. Interesul electoral e un suveran atât de crud, încât nimic nu-i poate stăvili sângeroasele porniri. Guvernele argumentează acest spectacol, cu motivul încrederii Trebue să mute un slujbaş, căci nu are încredere în ei. Admitem bucuros că nu se poate guverna, decât cu deplină încredere. Dar după ce criterii se măsoară acest lucru Iată bunăoară, un funcţionar, care a fost mutat de averescani dintr’un oraş într’altul, pe motiv că nu prezintă încredere. Au venit liberalii şi s-au mutat după abia un an din nou, pe acelaşi motiv, pentru ca după alt an, noul guvern să-l mute a treia oară sub acelaşi pretext. Cum se poate ca un om să fie atât de nenorocit, încât să nu inspire încredere nimănui ? Nu este acesta mai curând un semn, că omul şi-a păstrat o severă independenţă faţă de toate partidele deopotrivă şi că a refuzat să le acorde complicitatea ? Şi nu este un semn, că furia politicianismului a solidarizat în aceiaş măsură arbitrară, atitudinea tuturor partidelor? Şi de ce e necesar să prezinte un slujbaş încredere PARTIDULUI ? Devotamentul său e pretins de Stat şi de oficiul public pe care-l îndeplineşte. Forţarea încrederii către partide, nu este decât o prostituare a conştiinţei lui. Unul după altul, partidele îi vor cere şi el li se va da, pentru ca să ajungă în urmă, o târfă desgustătoare. In orice caz, acesta nu poate fi, nu e permis să fie, un criteriu de judecată. E cu totul altceva, dacă spre a servi un partid, funcţionarul sabotează guvernul, ori divulgă intimităţi de serviciu. In acest caz e vinovat şi îşi merită pedeapsa. Dar nu mutarea. Ci pedeapsa disciplinară, legală, aplicată în urma unei anchete care a conchis la dovezi precise. Pe simple bănueli sentimentale, mutările nu sunt decât sinistre abuzuri. Niciodată chestiunea aceasta nu va fi rezolvită, decât prin pedepsirea reală a celor vinovaţi şi prin respectarea celor oneşti. Mutările electorale constituise o bătae de joc. Şi un guvern care vrea să facă rânduială în ţară, nu le poate practica. Nu este îngăduit să te practice. Tiberiu Vornic ÎNTÂMPLĂRILE zilei O zi pentru săraci Un cititor de la Buzău îmi face o propunere, insistând să mă ocup de ea la rubrica de faţă. Îndemnat anume de frumosul sentiment de a veni în ajutorul celor săraci şi oropsiţi de soartă, corespondentul meu propune ca acum în apropierea sărbătorilor de Crăciun să se fixeze o zi în care în toate oraşele şi satele din ţară să se facă o colectă în bani. „Cei bogaţi, îmi scrie d-sa, să dea maximum douăzeci de lei pentru scopul de mai sus, iar cei cari nu sunt cu dare de mână, să contribue cu 1 leu fiecare“. Făcând socoteala, se găseşte că în felul acesta se poate strânge o sumă destul de frumoasă, cu care se pot urina multe suferinţi şi îndulci multe privaţiuni. Ideia nu este rea şi un sentiment de omenie ne impune datoria de a ne gândi la cei chinuiţi de foame şi ger. Autorul ei o găseşte chiar aşa de eficace, că propune repetarea ei în fiecare lună. Repetăm că ideia nu este rea, adăugând insă că nici nouă nu este. Fară să se facă pe o scară aşa de întinsă, ea se practică sub diferite forme de primării, de societăţi de binefacere, de şcoli, de biserici, etc. Totalizate, sumele strânse şi distribuite in numerar sau in altă formă de aceste instituțiuni depășesc chiar suma de 15 milioane, evaluată de corespondentul nostru. S’a dovedit insă și continuă a se dovedi că toate aceste ajutoare nu contribuesc decât intr'o foarte mică măsură la alinarea suferințelor, pe cari voim să le îndreptăm. O eficacitate mai mare şi mai reală o pot avea, pe de o parte, intensificarea măsurilor de asistenţă publică, iar, pe de altă parte, o organizare socială graţie căreia numărul celor ce nu pot să-şi câştige pâinea de toate zilele să fie redus la minimum posibil. ElaVIN O nouă afacere de spionaj în Franţa DISPARIŢIA UNEI MITRALIERE DE AVION PARIS, 5 (Rador). Autorităţile militare din Toulon au fost înştiinţate, că o mitralieră au dispărut de pe vasul purtător de avioane „Bearn“. In urma cercetărilor ordonate, un scafandru a regăsit mitraliera în fundul basinului, in apropiere de locul unde a ancorat „Bearn“, dar lipsind mecanismul. Se crede că e vorba de o afacere de spionaj și că mecanismul mitralierei ar fi fost predat unei puteri străine. Autorul a aruncat apoi mitraliera in mare, spre a înlătura bănuelile. 3In vapor in flăcări, în largul mării RIDICAREA CĂRȚILOR DE ALEGATOR — Tudor Vas IIeseu, Nae Marin eseu... — Mart... — Și dacă e mort, n’are drept de vot? Chestiunea scăderii leului Declaraţiile făcute presei de d. Burileanu, guvernatorul Băncii Naţionale Miercuri seara la ora 7 reprezentanţii presei au fost convocaţi la Banca Naţională unde guvernatorul băncii d. Burileanu le-a făcut declaraţii asupra scăderii leului. CAUZA SPORIRII CERERILOR DE DEVIZE D. Burileanu a arătat că în ultimul timp cererile de devize au fost mult sporite, deoarece, crezându-se că stabilizarea va fi realizată prin Noembrie, negustorii și-au aranjat scadentele pentru luna aceasta. In al doilea rând, s-a încercat a se specula o scădere probabilă a leului. BANCA NAŢIONALĂ NU VA SATISFACE DECÂT CERERILE ÎNDREPTĂŢITE Dar Banca Naţională, care are datoria să-şi cruţe stocul de devize, nu satisface decât cererile îndreptăţite pentru plăţi reale în străinătate, adică nu acordă autorizaţia de a cumpăra devize decât pe baza unor documente valabile. Cererile îndreptăţite vor fi însă aprobate în întregime, potrivit instrucţiilor date oficiului de devize. SCĂDEREA LEULUI IN STRĂINĂTATE Mai departe, DL Burileanu s’a ocupat de chestia scăderii leului în străinătate, spunând că aceasta a venit pe neaşteptate, dar s’au luat măsuri pentru restabilirea cursului. Această scădere în străinătate se explică prin aceia că statul a întâmpinat dificultăţi la efectuarea unor plăţi către furnizorii străini. Aceasta s’a întâmplat pentrucă Banca Naţională, în urma înţelegerii cu băncile străine care vor sprijini stabilizarea, nu mai avansează statului sumele de care are nevoie, urmând ca statul să-şi procure singur devizele necesare. SCĂDEREA LEULUI: O SURPRIZĂ Totuş, Banca Naţională a fost surprinsă de scăderea leului în străinătate, căci de când dăinueşte stabilitatea de fapt, cursul leului a fost dictat dela Bucureşti. De aceia, Banca Naţională nu luase nici un fel de dispoziţii pentru a preveni manevrele speculative. Acum, însă, banca a întreprins acţiunea necesară ca să paralizeze acele manevre. S’au dat ordine telegrafice băncilor corespondente din Londra, Zürich, Paris și Budapesta ca să cumpere câte 10 milioane Iei. Dar ordinele n’au putut îi executate în întregime, deoarece nu s’au produs oferte de Iei îndestulătoare. La Zürich, de exemplu, nu s’a putut cumpăra decât 2 milioane și ceva de iei, iar la Londra 8 milioane. BANCA NAŢIONALĂ POATE RĂSCUMPĂRA LEII DIN STRĂINĂTATE D. Burileanu a afirmat că in străinătate nu se găsesc decât vreo 800 milioane lei liberi, asupra cărora se poate specula, dar pe cari la nevoie, Banca Naţională i-ar putea răscumpăra. ŞTIRI ALARMANTE IN PRESĂ D. Burileanu a declarat apoi că la situaţia din ultimele două zile au contribuit şi ştirile publicate de unele ziare — în „Viitorul“, Nota Red. — că guvernul intenţionează să stabilizeze leul la un curs inferior celui de astăzi. Guvernatorul Băncii Naţionale a terminat declaraţiile, îndemnând presa să susţină atmosfera de încredere în stabilitatea leului. Eri fiind sărbătoare şi instituţile de credit incluse, nu am putut obţine toate detaliile. Un singur lucru este cert: fluctuatele de acum ale leului nu sunt de natură a produce vreo serioasă ngrijorare. guvernul dispra scăderea leului Acestea sunt declaraţiile guvernatorului Băncii Naţionale. Dar „Dreptatea“ de om, publică o notă oficioasă în care se spune că adevărata vină a scăderii leului o au băncile liberale, care lucrează sub directa inspiraţie a d-lui Vintiă Brătianu. In acea notă se spune că alarma asupra soartei leului a pornit dela o însemnată bancă liberală şi că s’a încercat chiar o conferinţă a principalelor bănci pe această chestie. Dar, cei mai mult! dintre conducătorii institutelor de credit au avut destul patriotism ca să nu se preteze la acest joc. MANEVRE INSINUANTE Cei interesaţi au continuat însă manevrele lor insinuând pretutindeni că soarta leului în străinătate este în primejdie. Guvernul a luat toate măsurile pentru a dejuca aceste manevre. S’a putut constata că scăderea leului în străinătate este factice, căci Banca Naţională voind să cumpere lei la bursele din străinătate nu putea găsi. TENDINŢELE DE SCĂDERE PORNESC DIN BUCUREŞTI De altfel şi cercurile financiare din străinătate au fost surprinse văzând că de la Bucureşti pornesc tendinţe de scădere. Aceste cercuri financiare şi-au dat repede seama despre cauzele scăderii şi de seriozitatea conducătorilor liberali. Nota din „Dreptatea“ termină, asigurând că guvernul va şti să împiedece manoperele acestea. Campania pentru mărirea stocului de devize al Băncii Naţionale LIBERTATEA EXPORTULUI Pe lângă mărirea stocului de devize al Băncii Naţionale, în urma aranjamentelor de la Berlin, guvernul ma studiază intrarea în ţară a unei cantitai cât mai mari de devize, suprimând absolut, pe un interval de trei luni, orice fel de restricte vamală la export, in ce priveşte lemnele de toate categoriile şi vitele. In schimb, exportatorii vor fi obligaţi ca toate devizele ce vor obţine să le pună la dispoziţia Băncii Natonale. , VÂNZAREA FONTEI DISPONIBILE LA MINISTERUL DE INDUSTRIE Tot în vederea sporirii stocului de devize ministerul de industrie a hotărât să scoată în vânzare toate disponiblitățile sale de fontă, care se cifrează la vreo 3600 de vagoane, fontă de calitatea cea mai bună. Devizele ce vor rezulta din această vânzare vor fi și ele puse la dispoziţia Bănci Naţionale, iar leii ce vor rezulta din aceste devize vor servi la acoperirea golului bugetar. Interesaredu-ne la Banca Naţională, d. guvernator D. Buhnîianu ne-a declarat că chiar azi a primit o telegramă din Zuerich, după care, în executarea ordinului de a se cumpăra lei, s’a făcut această operaţie la cursul de 3,04. Este deci o diferenţă însemnată, care nu poate fi explicată decât ori printr’o greşeală de transmisiune a agenţiei „Rador", ori printr'o nouă încercare de scădere forţată, produsă în momentul deschiderii, încercare brusc oprită în loc prin ordinul de cumpărare de lei dat de Banca Rațională. LEUL LA ZÜRICH [g] g Agenţia „Rador“ ne transmite cursul leului, la deschiderea de ori dimineaţă a bursei din Zürich, la trei centime. Este o nouă scădere, menită să provoace oarecare nedumerire, mai ales după declaraţiile liniştitoare ce ni s’au făcut ori din cercurile în măsură a cunoaşte situaţia. Se pare totuşi, că scăderea aceasta are un caracter artificial şi că este o manoperă trecătoare a speculei. In adevăr, Banca Naţională a fost avertizată Miercuri, că la cursul de 3.05, nu s-au mai găsit lei liberi pentru cumpărare. Azi la deschidere, normal ar fi fost ca leul să aibă un curs superior lui 3.05, la care a fost cerut aseară. 1 ! ! 1 Totuşi, cum am spus, Agenţia „Rador“ ne transmite cursul de deschidere 3.00. FRĂMÂNTĂRILE DIN IUGOSLAVIA Destituirea prefectului din Zagreb. - Mutarea comandantului diviziei croate - TELEGRAME PARTICULARE - BETASRA I), fr. — Guvernul a hotărât în urma evenimentelor din Zagreb, să-l pensioneze pe prefectul actual. In locul lui a fost numit prefect, colonelul de artilerie Voin Maximovici, profesor al Academiei militare din Belgrad. Această numire a făcut mare senzaţie. D. Prihicevici, vice-preşedintele blocului ţărănistodemocrat, a declarat că această numire este nelegală şi că ea va fi atacată în contencios. In urma propunerii ministrului de războiu s’a mai hotărât mutarea generalului Uzun Mirkovici, comandantul diviziei din Zagreb, la I skub, pentru că in ziua de 1 Decembrie, când au fost manifestaţiile sângeroase de la Zagreb, a avut un incident cu prefectul. Ziarele de azi dimineaţă din Belgrad, cer luarea de măsuri energice împotri-va croafilor și condamnă atitudinea pasivă a guvernului Rorosetz. Oficiosul radical „Samouprava“ scrie că atitudinea d-lui Rorosetz este de neînțeles, deoarece agitafia separatistă din Zagreb este îndreptată contra Belgradului ca reprezentant al ideii statului unitar. Este ceasul al 11-lea pentru a se lua măsuri serioase împotriva uneltirilor anarhiştilor din Croatia. LEGEA PENTRU APĂRAREA STATULLUI ZAGREB, G.— Prefectul pensionat a publicat azi dimineaţă în „Monitorul Oficia!“ din Zagreb o circulară, atrăgând atenţiunea populaţiei asupra unora din dispoziţiunile legii pentru apărarea statului, care va fi aplicată cu toată severitatea. Legea prevede pedeapsa cu moarte sau cel puţin 20 de ani închisoare pentru cei cari se vor face vinovaţi de propagandă comunistă sau altă propagandă, urmărind schimbarea prin forță a regimului actual de stat. Liga Naţiunilor la Lugano — Telegramă particulară — GENEVA, 6. — Sir Eric Drummond şi al doilea secretar al Ligii Naţiunilor pleacă Vineri la Lugano pentru seziunea consiliului. D. Briand soseşte tot Vineri, iar delegaţii germani, in frunte cu d. Stresemann. Sâmbătă, D. Chamberlain a anunţat că nu poate veni decât Duminică şi numai in cazul când starea regelui Angliei nu s’ar înrăutăţi. Dacă starea regelui s’ar agrava, atunci Chamberlain îşi va trimite un locţiitor la Lugano. Starea regelui Angliei LONDRA, G. (Rador). — Buletinul medical publicat aseară şi semnat de cei patru medici curanţi ai regelui anunţă: „Regele George a petrecut o liniştită. Temperatura a atins un punct mai ridicat decât ori seară, la aceeaşi oră. Ridicarea de temperatură dovedeşte că recrudescenţa infecţiunai plămânului se manifestă încă în mod activ. Suveranul I îşi menţine forţele“ Incendiul de la fabrica de săpun „Stella" Un lucrător a fost carbonizat. Altul s-a ales cu arsuri grave Un incendiu a izbucnit ori la amiază, la fabrica de săpun „Stela“ din șoseaua Colentina No. 54, în următoarele împrejurări: Infundându-se una dintre țevile pe cari trecea grăsimea topită, în rezervoarele situate în sala distileriei, lăcătuşul Ştefan Stoica Ştefan, în etate de 34 ani, din b-dul Ghica-Tei No. 61, a încercat să desfunde ţeava cu ajutorul unei lămpi de benzină făcând o presiune prea puternică, pentru ca flacăra să fie mai tare, lampa a explodat, iar benzina stropindu-i, îmbăcămintea i-a luat foc. Dela flăcările lampă de benzină s’a aprins şi un rezervor cu grăsime /seul topită, de unde focul a cuprins apoi şi alte rezervoare, propagându-se la acoperiş. Anuntându-se pompierii, la fata locului au sosit in grabă posturile ..Central“. ..Cometa şi „Foişor sub comanda d-lor: căpitan Peneş şi Mighiu, locot. Tufu şi plutonier ma lor Constant nescu, cari au încercat să salveze in primul rând pe lăcătuş precum şi pe un alt lucrător de la d.stilerie anume Găgeanu Dumi-, tru, ale cărui hnimip se aprinseseră de asemeni, în timp ce voise să-l salveze pe Ştefan Stoica . SOSIREA AUTORITĂŢILOR Din partea autorităţilor au d-nii: general Nicoleanu, prefectul Ina ,nAi al poliţiei, colonelul Pohrib, inspecto-f fssiMe rul general al pompierilor, comisarul Atanasiu, şeful circ. IV periferie, etc., cari au procedat la facerea anchetei. CE A ARS Pompierii, după o muncă de o jumătate de oră, graţie măsurilor luate la timp, au izbutit să stingă incendiul. Au fost mistuite de flăcări doar cantitatea de grăsime din câteva rezervoare precum şi acoperişul sălii de destilerie. UN LUCRĂTOR CARBONIZAT Nefericitul lăcătuş, Ştefan Stoica Ştefan, fiind complect carbonizat, a încetat imediat din viaţă. Din ordinul parchetului, cadavrul lui a fost transportat la Morgă. Lucrătorul Găgeanu Dumitru, care s-a ales cu arsuri grave pe faţă şi la ambele mâini, a fost transportat de către internul Rădulescu, cu o ambulanță a „Salvării“ la spitalul Colentina, unde a fost internat. Cereţi azi \ V SteEALITATM tiu s Braid sosiți |OQ| clişee