Dimineaţa, decembrie 1928 (Anul 24, nr. 7895-7922)

1928-12-08 / nr. 7902

1 O PAGINI Prețul Abonamentelor Lei 750—pe timp de un an n 300— ii ii ii 6 luni 200— ii n iUU n n ii 3 ii In străinătate dublu Fondată tn 1904 de CONST. MILLE JTSUBI II BIROURILE: Bucure^'i. Str. Sărindar No. 7­9-11|| 3 LEI TELEFOANELE NOASTRE­­ Anul XXIV. No. 7902 Sâmbătă 8 DECEMBRIE 1928 Centrala : 306/67, 324/73, 346/79, 353/51 Direcția: 357/72. A­tla 307/69. Provincia 310/68 Funcţionarii ambulanţi Este scris — pe cât se pare — în cartea bunelor noastre tradiţii, ca schimbările de guvern să coin­cidă cu o întinsă circulaţiune a funcţionarilor publici. De cum se simte in atmosferă germenul şăgal­nic al schimbării, birourile slujba­şilor se răscolesc într’o profundă şi neobicinuită animaţie. Ad­un­aţi în grupuri, pe lângă mesele căzute în desuetudine, funcţionarii discută, se agită şi se frământă, ca sub ba­gheta unei maladii febrile. „ Unii simt fără nici o îndoială că, în tai­na zilelor viitoare se închide o jal­nică surpriză pentru ei. Subconşti­entul lor, sesizat de primejdia ne­lămurită încă, descifrează în mod vag, liniiile unei apropiate pribegii... Ei îşi dau seam­a că dintr’o prici­nă, ori alta, vor fi mutaţi cine ştie unde... Şi încearcă din bună vreme, să se împace cu inevitabila soar­tă. Alţii surâd şi hohotesc cu vioi­ciune răsunătoare. Ştiu ei ce ştiu... Schimbarea de guvern ie rezervă o avansare, o distincţie, o confir­mare a statorniciei... şi sunt veseli. Pe atât de veseli, pe cât de amă­râţi sunt „ceilalţi“. Aşa s’au petrecut lucrurile în tot­dea­una la noi. In zadar s’au a­­fişat principii contrare şi în zadar s’au construit legi pentru o radicală primenire de moravuri. Miniştrii au zâmbit cu indulgenţă suverană de­asupra rigorilor legale şi au conti­nuat să cinstească şi să urmeze poruncile tradiţiei... A tradiţiei bu­nului plac. Am căutat să pătrundem în cau­zele adânci ale acestui rău inco­mensurabil, care provoacă deza­gregarea vieţii noastre administra­tive şi să ne dăm seama de condi­­ţiunile în care metodele ar putea fi schimbate. Este cu neputinţă să rămânem nesimţitori faţă de a­­ceastă chestiune. De câte ori se schimbă guvernul, întâlnim sluj­başi cari plâng şi-şi frâng sufletul de durere şi de umilinţă. Nimeni şi nimic nu-i ocroteşte ide frenezia nebună a politicianis­mului. Nimeni nu se gândeşte la copiii lor, cari urmează şcoala în­­tr’un oraş şi cari sunt smulşi în miez de iarnă dela învăţătură, spre a fi exilaţi un alt colţ de ţară. Inte­­resu­l electoral e un suveran atât de crud, în­cât nimic nu-i poate stăvili sângeroasele porniri. Guvernele argumentează acest spectacol, cu motivul încrederii Trebue să mute un slujbaş, căci nu are încredere în ei. Admitem bucu­ros că nu se poate guverna, decât cu deplină încredere. Dar după ce criterii se măsoară acest lucru Iată bună­oară, un funcţionar, care a fost mutat de averescani dintr’un oraş într’altul, pe motiv că nu pre­zintă încredere. Au venit liberalii şi s-au mutat după abia un an din nou, pe acelaşi motiv, pentru ca du­pă alt an, noul guvern să-l mute a treia oară sub acelaşi pretext. Cum se poate ca un om să fie atât de nenorocit, încât să nu inspire încre­dere nimănui ? Nu este acesta mai curând un semn, că omul şi-a păs­­trat o severă independenţă faţă de toate partidele deopotrivă şi că a refuzat să le acorde complicita­tea ? Şi nu este un semn, că furia politicianismului a solidarizat în aceiaş măsură arbitrară, atitudi­nea tuturor partidelor? Şi de ce e necesar să prezinte un slujbaş încredere PARTIDULUI ? Devotamentul său e pretins de Stat şi de oficiul public pe­ care-l înde­plineşte. Forţarea încrederii către partide, nu este decât o prostitua­re a conştiinţei lui. Unul după al­tul, partidele îi vor cere şi el li se va da, pentru ca să ajungă în urmă, o târfă desgustătoare. In orice caz, acesta nu poate fi, nu e permis să fie, un criteriu de judecată. E cu totul altceva, dacă spre a servi un partid, funcţionarul sabo­tează guvernul, ori divulgă intimi­tăţi de serviciu. In acest caz e vi­novat şi îşi merită pedeapsa. Dar nu mutarea. Ci pedeapsa discipli­nară, legală, aplicată în urma unei anchete care a conchis la dovezi precise. Pe simple bănueli senti­mentale, mutările nu sunt decât si­nistre abuzuri. Nici­odată chestiu­nea aceasta nu va fi rezolvită, de­cât prin pedepsirea reală a celor vinovaţi şi prin respectarea celor oneşti. Mutările electorale constitu­ise o bătae de joc. Şi un guvern care vrea să facă rânduială în ţa­ră, nu le poate practica. Nu este îngăduit să te practice. Tiberiu Vornic ÎNTÂMPLĂRILE zilei O zi pentru săraci Un cititor de la Buzău îmi face o propunere, insistând să mă ocup de ea la rubrica de faţă. Îndemnat anu­me de frumosul sentiment de a veni în ajutorul celor săraci şi o­­ropsiţi de soartă, corespondentul meu propune ca acum în apropie­rea sărbătorilor de Crăciun să se fixeze o zi în care în toate oraşele şi satele din ţară să se facă o co­lectă în bani. „Cei bogaţi, îmi scrie d-sa, să dea maximum douăzeci de lei pentru scopul de mai sus, iar cei cari nu sunt cu dare de mână, să contribue cu 1 leu fiecare“. Făcând socoteala, se găseşte că în felul acesta se poate strânge o sumă destul de frumoasă, cu care se pot urina multe suferinţi şi în­dulci multe privaţiuni. Ideia nu este rea şi un sentiment de omenie ne impune datoria de a ne gândi la cei chinuiţi de foame şi ger. Autorul ei o găseşte chiar aşa de eficace, că propune repeta­rea ei în fiecare lună. Repetăm că ideia nu este rea, a­­dăugând insă că nici nouă nu este. Fară să se facă pe­ o scară aşa de întinsă, ea se practică sub diferite forme de primării, de societăţi de binefacere, de şcoli, de biserici, etc. Totalizate, sumele strânse şi dis­tribuite in numerar sau in altă for­mă de aceste instituțiuni depășesc chiar suma de 15 milioane, evaluată de corespondentul nostru. S’a dovedit insă și continuă a se dovedi că toate aceste ajutoare nu contribuesc decât intr'o foarte mică măsură la alinarea suferințe­lor, pe cari voim să le îndreptăm. O eficacitate mai mare şi mai reală o pot avea, pe de o parte, in­tensificarea măsurilor de asistenţă publică, iar, pe de altă parte, o or­ganizare socială graţie căreia nu­mărul celor ce nu pot să-şi câştige pâinea de toate zilele să fie redus la minimum posibil. ElaVIN O nouă afacere de spi­onaj în Franţa DISPARIŢIA UNEI MITRALIERE DE AVION PARIS, 5 (Rador).­­ Autorită­ţile militare din Toulon au fost în­ştiinţate, că o mitralieră au dispă­rut de pe vasul purtător de avioane „Bearn“. In urma cercetărilor or­donate, un scafandru a regăsit mi­traliera în fundul basinului, in apro­piere de locul unde a ancorat „Bearn“, dar lipsind mecanismul. Se crede că e vorba de o afacere de spionaj și că mecanismul mitra­lierei ar fi fost predat unei puteri străine. Autorul a aruncat apoi mi­traliera in mare, spre a înlătura bă­­nuelile. 3In vapor in flăcări, în largul mării RIDICAREA CĂRȚILOR DE ALEGATOR — Tudor Vas II­eseu, Nae Marin eseu... — Mart... — Și dacă e mort, n’are drept de vot? Chestiunea scăderii leului Declaraţiile făcute presei de d. Burileanu, guvernatorul Băncii Naţionale Miercuri seara la ora 7 reprezen­tanţii presei au fost convocaţi la Banca Naţională unde guvernato­rul băncii d. Burileanu le-a făcut declaraţii asupra scăderii leului. CAUZA SPORIRII CERERILOR DE DEVIZE D. Burileanu a arătat că în ul­timul timp cererile de devize au fost mult sporite, deoarece, cre­­zându-se că stabilizarea va fi re­alizată prin Noembrie, negustorii și-au aranjat scadentele pentru lu­na aceasta. In al doilea rând, s-a încercat a se specula o scădere probabilă a leului. BANCA NAŢIONALĂ NU VA SA­TISFACE DECÂT CERERILE ÎN­DREPTĂŢITE Dar Banca Naţională, care are datoria să-şi cruţe stocul de devi­ze, nu satisface decât cererile în­dreptăţite pentru plăţi reale în stră­inătate, adică nu acordă autoriza­ţia de a cumpăra devize decât pe baza unor documente valabile. Cererile îndreptăţite vor fi însă aprobate în întregime, potrivit in­­strucţiilor date oficiului de devize. SCĂDEREA LEULUI IN STRĂI­NĂTATE Mai departe, DL Burileanu s’a o­­cupat de chestia scăderii leului­ în străinătate, spunând că aceasta a venit pe neaşteptate, dar s’au luat măsuri pentru restabilirea cursului. Această scădere în străinătate se explică prin aceia că statul a în­tâmpinat dificultăţi la efectuarea unor plăţi către furnizorii străini. Aceasta s’a întâmplat pentrucă Banca Naţională, în urma înţelege­­rii cu băncile străine care vor spri­jini stabilizarea, nu mai avansează statului sumele de care are nevoie, urmând ca statul să-şi procure sin­­gur devizele necesare. SCĂDEREA LEULUI: O SUR­PRIZĂ Totuş, Banca Naţională a fost surprinsă de scăderea leului în străinătate, căci de când dăinueşte stabilitatea de fapt, cursul leului a fost dictat dela Bucureşti. De a­ceia, Banca Naţională nu luase nici un fel de dispoziţii pentru a pre­­veni manevrele speculative. Acum, însă, banca a întreprins acţiunea necesară ca să paralizeze acele manevre. S’au dat ordine te­legrafice băncilor corespondente din Londra, Zürich, Paris și Buda­pesta ca să cumpere câte 10 mili­oane Iei. Dar ordinele n’au putut îi executate în întregime, deoarece nu s’au produs oferte de Iei îndestulă­toare. La Zürich, de exemplu, nu s’a putut cumpăra decât 2 milioane și ceva de iei, iar la Londra 8 mi­lioane. BANCA NAŢIONALĂ POATE RĂSCUMPĂRA LEII DIN STRĂI­NĂTATE D. Burileanu a afirmat că in străinătate nu se gă­sesc decât vre­o 800 mili­oane lei liberi, asupra că­rora se poate specula, dar pe cari la nevoie, Banca Naţională i-ar putea răs­cumpăra. ŞTIRI ALARMANTE IN PRESĂ D. Burileanu a declarat apoi că la situaţia din ultimele două zile au contribuit şi ştirile publicate de u­nele ziare — în „Viitorul“, Nota Red. — că guvernul intenţionează să stabilizeze leul la un curs infe­rior celui de astăzi. Guvernatorul Băncii Naţionale a terminat declaraţiile, îndemnând presa să susţină atmosfera de în­credere în stabilitatea leului. Eri fiind sărbătoare şi institu­­ţile de credit incluse, nu am putut obţine toate detaliile. Un singur lucru este cert: fluc­tuatele de acum ale leului nu sunt de natură a produce vreo serioasă ngrijorare. guvernul d­ispra scăderea leului Acestea sunt declaraţiile guver­natorului Băncii Naţionale. Dar „Dreptatea“ de om­, publică o notă oficioasă în care se spune că adevărata vină a scăderii leului o au băncile liberale, care lucrează sub directa inspiraţie a d-lui Vin­­tiă Brătianu. In acea notă se spune că alarma asupra soartei leului a pornit dela o însemnată bancă liberală şi că s’a încercat chiar o conferinţă a prin­cipalelor bănci pe această chestie. Dar, cei mai mult! dintre conducă­torii institutelor de credit au avut destul patriotism ca să nu se pre­teze la acest joc. MANEVRE INSINUANTE Cei interesaţi au continuat însă manevrele lor insinuând pretutin­deni că soarta leului în străinătate este în primejdie. Guvernul a luat toate măsurile pentru a dejuca aceste manevre. S’a putut constata că scăderea leu­lui în străinătate este factice, căci Banca Naţională voind să cumpere lei la bursele din străinătate nu putea găsi. TENDINŢELE DE SCĂDERE PORNESC DIN BUCUREŞTI De altfel şi cercurile financiare din străinătate au fost surprinse văzând că de la Bucureşti pornesc tendinţe de scădere. Aceste cercuri financiare şi-au dat repede seama despre cauzele scăderii şi de se­riozitatea conducătorilor liberali. Nota din „Dreptatea“ termină, a­­sigurând că guvernul va şti să îm­piedece manoperele acestea. Campania pentru mărirea stocului de devize al Băncii Naţionale LIBERTATEA EXPORTULUI Pe lângă mărirea stocului de de­vize al Băncii Naţionale, în urma a­­ranjamentelor de la Berlin, guvernul ma studiază intrarea în ţară a unei cantitai cât­ mai mari de devize, su­primând absolut, pe un interval de trei luni, orice fel de restrict­e va­mală la export, in ce priveşte lem­nele de toate categoriile şi vitele. In schimb, exportatorii vor fi o­­bligaţi ca toate devizele ce vor ob­ţine să le pună la dispoziţia Băncii Nat­onale. , VÂNZAREA FONTEI DISPONI­BILE LA MINISTERUL DE IN­DUSTRIE Tot în vederea sporirii stocului de devize ministerul de industrie a ho­tărât să scoată în vânzare toate dis­­ponib­litățile sale de fontă, care se cifrează la vre­o 3600 de vagoane, fontă de calitatea cea mai bună. Devizele ce vor rezulta din această vânzare vor fi și ele puse la dispo­ziţia Bănc­i Naţionale, iar leii ce vor rezulta din aceste devize vor servi la acoperirea golului bugetar. Interesaredu-ne la Banca Naţională, d. guvernator D. Buhnîianu ne-a declarat că chiar azi a primit o te­legramă din Zuerich, du­pă care, în executarea or­dinului de a se cumpăra lei, s’a făcut această ope­raţie la cursul de 3,04. Este deci o diferenţă în­­semnată, care nu poate fi explicată de­cât ori prin­­tr’o greşeală de transmisi­une a agenţiei „Rador", ori printr'o nouă încerca­re de scădere forţată, pro­dusă în momentul deschi­derii, încercare brusc o­­prită în loc prin ordinul de cumpărare de lei dat de Banca­ Rațională. LEUL LA ZÜRICH [g] g Agenţia „Rador“ ne transmite cursul leului, la deschiderea de ori dimineaţă a bursei din Zürich, la trei centime. Este o nouă scădere, menită să provoace oarecare nedumerire, mai ales după declaraţiile linişti­toare ce ni s’au făcut ori din cercu­rile în măsură a cunoaşte situaţia. Se pare totuşi, că scăderea a­­ceasta are un caracter artificial şi că este o manoperă trecătoare a speculei. In adevăr, Banca Naţională a fost avertizată Miercuri, că la cursul de 3.05, nu s-au mai găsit lei liberi pen­tru cumpărare. Azi la deschidere, normal ar fi fost ca leul să aibă un curs superior lui 3.05, la care a fost cerut aseară. 1 ! ! 1 Totuşi, cum am spus, Agenţia „Rador“ ne transmite cursul de deschidere 3.00. FRĂMÂNTĂRILE DIN IUGOSLAVIA Destituirea prefectului din Zagreb. - Mutarea comandantului diviziei croate - TELEGRAME PARTICULARE - BETASRA I), fr. — Guver­nul a hotărât în urma eve­nimentelor din Zagreb, să-l pensioneze pe prefec­tul actual. In locul lui a fost numit prefect, colo­nelul de artilerie Voin M­aximovici, profesor al Academiei militare din Belgrad. Această numire a făcut mare senzaţie. D. Prihicevici, vice-preşedin­tele blocului ţărănisto­­democrat, a declarat că a­­ceastă numire este nele­gală şi că ea va fi atacată în contencios. In urma propunerii mi­nistrului de războiu s’a mai hotărât mutarea ge­n­eral­ului Uzun Mirk­ovici, comandantul diviziei din Zagreb, la I skub, pentru că in ziua de 1 Decembrie, când au fost m­ani­fest­aţi­­ile sângeroase de la Za­greb, a avut un incident cu prefectul. Ziarele de azi dimineaţă din Belgrad, cer luarea de măsuri energice împotri-­va­ croafilor și condamnă atitudinea pasivă a guver­nului Rorosetz. Oficiosul radical „Sa­­mouprava“ scrie că atitu­dinea d-lui Rorosetz este de neînțeles, deoarece a­­gitafia separatistă din Za­­greb este îndreptată con­tra Belgradului ca repre­zentant al ideii statului u­­nitar. Este ceasul al 11-lea pentru a se lua măsuri se­rioase împotriva uneltiri­lor anarhiştilor din Croa­tia. LEGEA PENTRU APĂRAREA STATULLUI ZAGREB, G.— Prefectul pensio­nat a publicat azi dimineaţă în „Mo­nitorul Oficia!“ din Zagreb o cir­culară, atrăgând atenţiunea popu­laţiei asupra unora din dispoziţiu­­nile legii pentru apărarea statului, care va fi aplicată cu toată severi­tatea. Legea prevede pedeapsa cu moarte sau cel puţin 20 de ani în­chisoare pentru cei cari se vor face vinovaţi de propagandă comunistă sau altă propagandă, urmărind schimbarea prin forță a regimului actual de stat. Liga Naţiunilor la Lugano — Telegramă particulară — GENEVA, 6. — Sir Eric Drummond şi al doilea secre­tar al Ligii Naţiunilor pleacă Vineri la Lugano pentru seziu­­nea consiliului. D. Briand so­seşte tot Vineri, iar delegaţii germani, in frunte cu d. Stre­­semann. Sâmbătă, D. Cham­berlain a anunţat că nu poate veni decât Duminică şi numai in cazul când starea regelui Angliei nu s’ar înrăutăţi. Dacă starea regelui s’ar agrava, a­­tunci Chamberlain îşi va tri­mite un locţiitor la Lugano. Starea regelui Angliei LONDRA, G. (Rador). — Buleti­nul medical publicat aseară şi sem­nat de cei patru medici curanţi ai regelui anunţă: „Regele George a petrecut o­­ liniştită. Temperatura a atins un punct mai ridicat decât ori seară, la aceeaşi oră. Ridicarea de tem­peratură dovedeşte că recrudescen­ţa infecţiunai plămânului se mani­festă încă în mod activ. Suveranul I îşi menţine forţele“ Incendiul de la fabrica de săpun „Stella" Un lucrător a fost carbonizat­. Altul s-a ales cu arsuri grave Un incendiu a izbucnit ori la a­­miază, la fabrica de săpun „Stela“ din șoseaua Colentina No. 54, în ur­mătoarele împrejurări: Infundându-se una dintre țevile pe cari trecea grăsimea topită, în rezervoarele situate în sala distileriei, lăcătuşul Ştefan Stoica Ştefan, în etate de 34 ani, din b-dul Ghica-Tei No. 61, a încercat să desfunde ţeava cu ajutorul unei lămpi de benzină făcând o presiune prea puternică, pentru ca flacăra să fie mai tare, lampa a explodat, iar benzina stro­­pindu-i, îmbăcămintea i-a luat foc. Dela flăcările lampă de benzină s’a aprins şi un rezervor cu grăsime /seul topită, de unde focu­l a cu­prins apoi şi alte rezervoare, propa­gându-se la acoperiş. Anuntându-se pompierii, la fata locului au sosit in grabă posturile ..Central“. ..Cometa şi „Foişor sub comanda d-lor: căpitan Peneş şi Mighiu, locot. Tufu şi plutonier ma lor Constant nescu, cari au încercat să salveze in primul rând pe lăcă­tuş precum şi pe un alt lucrător de la d.stilerie anume Găgeanu Dumi-, tru, ale cărui hnimip se aprinseseră de asemeni, în timp ce voise să-l salveze pe Ştefan Stoica . SOSIREA AUTORITĂŢILOR Din partea autorităţilor au d-nii: general Nicoleanu, prefectul I­na ,nAi al poliţiei, colonelul Pohrib, inspecto-f fssiM­e rul general al pompierilor, comisa­rul Atanasiu, şeful circ. IV periferie, etc., cari au procedat la facerea an­chetei. CE A ARS Pompierii, după o muncă de o ju­mătate de oră,­­ graţie măsurilor luate la timp, au izbutit să stingă in­cendiul. Au fost mistuite de flăcări doar cantitatea de grăsime din câte­va rezervoare precum şi acoperişul sălii de destilerie. UN LUCRĂTOR CARBONIZAT Nefericitul lăcătuş, Ştefan Stoica Ştefan, fiind complect carbonizat, a încetat imediat din viaţă. Din ordi­nul parchetului, cadavrul lui a fost transportat la Morgă. Lucrătorul Găgeanu Dumitru, care s-a ales cu arsuri grave pe faţă şi la ambele mâini, a fost transportat de către internul Rădulescu, cu o am­bulanță a „Salvării“ la spitalul Co­­lentina, unde a fost internat. Cereţi azi \ V SteEALITATM tiu s Braid sosiți |OQ| clişee

Next