Dimineaţa, ianuarie 1929 (Anul 25, nr. 7925-7951)

1929-01-15 / nr. 7936

­ Agitaţii primejdioase Agitaţiile stârnite în jurul datei sărbătorii Paştilor se întind şi iau o formă din cele mai primejdioase. Dezbinările de ordin politic, fie ele oricât de adânci, nu prezintă peri­cole prea mari fiindcă pot fi înlă­turate fără consecinţe. Cu totul alt­fel se prezintă lucrurile când e vorba de frământări cu substrat re­ligios. Acestea din urmă sunt sus­ceptibile de fanatism, iar deslăn­­ţuirea fanatismului religios a avut totdeauna, în istoria tuturor popoa­relor, urmări din cele mai deza­struoase. Iată ,să ne ferim, prin urmare, ca de foc de o dezlănţuire a pasiu­nilor populare pe această temă aşa de gingaşe. Iată criteriul de la care trebue să se inspire orice acţiune, fie a guvernului, fie a autorităţii bisericeşti, în această împrejurare. Ceea ce nu se poate concepe în nici un caz este siluirea conştiinţei credincioşilor prin măsuri de forţa la cari nădăjduim că nu se gân­deşte nimeni. Poporul trebue să fie lămurit, şi în această lămurire ur­mează să se caute împăcarea spiri­telor. Când s’a introdus reforma calendarului şi când s’a schimbat norma calculării Pascaliei s’a făcut o­ enormă greşală că ele n’au fost precedate sau măcar însoţite de o vastă propagandă care să edifice pe toată lumea. Ceeace nu s’a fă­cut atunci, s’ar putea face de acum încolo. In primul rând în ă e ne­voie ca agitaţia să fie domolită pentru a nu lua proporţii m­ai mari şi mai ameninţătoare. Deocamdată vedem că Sinodul a fost convocat pentru a lua chestiu­nea în cercetare. Bine s-a făcut în­­credințându-se problema forului ce­lui mai indicat a o rezolva. Desigur că membrii Sinodului vor fi inspi­raţi în primul rând de necesitatea de a nu lăsa teren prielnic agita­ţiilor nesănătoase şi pline de pri­mejdii. Pentru moment, se va găsi poate o soluţie tranzitorie în aştep­tarea soluţiei definitive care să sta­tornicească unitatea de vederi a credincioşilor în materia aceasta atât de delicată. Până atunci, nici o anticipare şi nici o bruscare, ci numai atitudini susceptibile de a înlătura frământările dintre cre­dincioşi. DIM, întâmplările zilei Anul XXV.—Ro* 79383 Pagini IREGISTRELE CELE MAI SOLIDE PE HÂRTIE SPECULĂ CU PREȚURI REDUSE LA ISOCEC MUT Fondată in 1904 de CONST. MI­J E 1 3 LEI ]LBucurești1, Str. Sărindar 7-11 Marti 15 Ianuarie 1929 PREȚUL ABONAMENTELOR Lei 750— pe timp de un an ii 380—* vs •§ »I 6 luni ii 200—* n ii «3 luni in străinătate dublu TELEF.­ Centrala: 306 67, 324/73, 349 79. 353 54 Direcția: 357/72. A­dria 307 69. Provincia 310 663 LEI LONDRA, 12 (Rador). — Din Cahul se telegrafiază că încheie­rea păcii interne în Afganistan poate fi considerată ca asigurată. Regele Amannulah a ţinut seama de cererile răsculaţilor şi printr’o proclamaţie a anunţat că grupul de fete trimis spre a­-şi desăvârşi educaţia în Turcia va fi readus în ţară, sistemul de recrutare obliga­torie v va fi desfiinţat, îmbrăcămin­tea europeană nu va mai fi îngă­duită. Un consiliu cuprinzând 50 de notabili, din rândurile nobili­­mei, clerului şi funcţionarilor, va fi convocat pentru a revizui legile şi a modifica unele deriziuni ale Parlamentului de curând înfiin­ţat. Potolirea agitaţiilor din Afganistan Regele Hm­aim­ulah fasse concesii rebelilor - --------------------­ ELVIN LA MAI MULŢI CÂTE PUţKii Mai Intâiu să caut să împac pe d-ra L. C., supărată că nu i-am răspuns la prima scrisoare. N’am răspuns, pentrucă scrisoarea nu era semnată cu numele întreg şi, al doi­lea, pentrucă autoarea îţi spunea păsul, fără să întrebe ceva. Acum o povăţuesc, cu privire la cazul ei, să fie tare de înger şi să-şi alunge gândurile cari o fac să su­fere. In sentimentul demnităţii sale să păşească tăria de a uita suferin­ţele şi de a se linişti sufleteşte. Iar tânărului domn Stim­. I., mul­­ţumindu-i pentru sentimentele ce-mi arată în drăguţa sa scrisoare, îi mai spun că toţi câţi îmi fac cin­stea de a mă citi, n’au nimic de câştigat, văzând cum arăt la faţă. Să ne ferim, tinere, de asemenea inutile vanităţi. D-rei M. An. Al. îi răspund că bârfeala şi calomnia, dacă degra­dează şi caracterizează pe cei ce le născocesc, nu fac însă cinste nici acelora, cari pleacă urechia la ele şi se lasă influenţaţi. Rugând pe d-ra El. C. ca altă dată se semneze întreg şi mai citeţ, ii răspund că nu mă pot pronunţa In cunoştinţă de cauză dacă este sau nu exactă părerea d-sale cum că bărbaţii căsătoriţi se dedau mai mult decât cei necăsătoriţi la puţin nobilul sport de a acosta pe stradă sau în birouri femei nu tocmai dis­puse să asculte balivernele lor. Compătimind sincer cu necazu­rile d-nei A. A., precum şi cu dure­roasa suferinţă a „d-rei cu nenoro­cirea unică în felul ei", regret că nu le pot da nici un răspns, dat­­ fiindcă am hotărât să nu țin Seamă­n decât de scrisorile semnate cu nu­mele întregi și adevărate ale trimi­­țătorilor. Spre Tuzla* după furtună ­ Atitudinea guvernului Guvernul consideră problema de ordin dogmatic bisericesc şi socoate că numai conducătorii bisericii au chemarea de a o soluţiona. El nu poate însă rămâne indife­­­rent faţă de mişcarea ce periclitea­­ză ordinea publică şi de aceia a intervenit pe lângă capii bisericii să găsească o formulă de împăcare mă­car în ce priveşte serbarea Paştilor din acest an. In acest scop d-nii C. Stere şi Ed. Mirto, subsecretar de stat la inter­ne, au avut întrevederi cu patriar­hul Miron Cristea şi alţi conducători ai bisericii române. FORMULA ÎMPĂCIUITOARE S’a sugerat o formulă, potrivit că­reia dorinţa credincioşilor să fie sa­tisfăcută iar prestigiul Sfântului Si­nod să nu fie ştirbit Formula împăciuitoare ar fi. Intru cât până acum nu s’au pronunţat toate bisericile ortodoxe nice­ene asupra hotărârii Sino­dului român« referitoare la sărbătorirea Paştilor, această hotărâre să nu fie încă socotită definitivă, şi anul acesta să se fixeze Paştile după vechile cal­cule, cari situiază Paştile ortodox după cel ebraic, urmând ca apoi Biserica română să intre în frata­ PREOCUPĂRI — Zici că — Prefer nu te intere­să știu când sează când intrăm în sărbătorile Paştilor i­eşim din iarnă... Mitropolitul Gurie contra hotărîrii Sinodului Ceia ce a agravat lucrurile a fost intervenţia mitropolitului Gurie, care, cum am anunţat eri, fără sâ aştepte decizia Sinodului, şi fără a lua avizul celorlalţi chiriarchi, a decis ca în Basarabia hotărîrea Si­nodului din 1926 să nu se aplice, iar Paştile să se serbeze anul acesta la 5 Mai. Decizia mitropolitului a fost adusă la cunoştinţa preoţilor şi mănăsti­rilor din arhiepiscopia Chişnăului printr-o circulară, semnată de eco­nomul Stavrofor Andronic şi de se­cretara­ Tomescu, în­­care se spu­nea, din porunca mitropolitului: „Vă îndemnăm din nou să respec­taţi calendarul îndreptat, care ca­lendar este tocmai cel pravoslavnic, potrivit hotărîrilor soborului întâi ecumenic de la Niceea primit şi de Patriarhia ecumenică a Constanti­­nopolului şi să stăruiţi ca credincio­­şii să asculte pe pastorii lor sufle­teşti. In legătură cu prăznuirea Sf. Paşti care în anul 1929 va fi în ziua de 5 Mai vă arătăm acum ordinea în care trebue să se citească sfin­tele Evanghelii în Duminicile din câşlegile ce vin“. D-rul Eckener proectează un zbor în jurul lumii Declaraţii făcute unui colaborator al lui „Berliner Tageblatt” BERLIN. — D-rul Eckener, care se află de câteva zile în Berlin, a dat unui colaborator al ziarului „Berliner Tageblatt" informaţiuni asupra apropiatelor mari călătorii ale aeronavei „L. Z. 127". Călătoriile vor începe chiar pes­te câteva săptămâni. Mai intâiu vor fi organizate zboruri de încer­care în împrejurimile mai depăr­tate ale lacului Bodensee. La finele lunei Februarie va fi întreprins primul zbor circular, cu pasageri, in jurul Mediteranei, zbor care va fi efectuat deasupra coastelor Europei, Asiei şi Africei, şi care va dura .VA—4 zile. El va dura peste Marsilia spre Iuexarv­aria, Cairo, Jaffa şi Ierusalim. La reîntoarecere itinerarul e plănuit peste Triest şi Viena. Alte zboruri cu pasageri sunt prevăzute pentru Martie şi Aprilie. Se va întreprinde călătorii transo­ceanice in apropiere de coastele Europei, şi anume spre Islanda, spre Madeira şi spre insulele Ca­nare. Durata acestor călătorii va fi de fiece dată de aproximativ 48 de ore. După acestea vor urma din Mai până in Iulie cele două mari călă­torii spre America, pentru care vor fi admişi pasageri precum şi poştă şi coletărie. Dacă până atunci va­ fi posibilă procurarea cantităţii necesare de gaz combustibil, atunci aeronava ar putea­, după complectarea mate­riei combustibile în Ameria, să în­treprindă zborul plănuit în jurul lumii, trecând peste Orientul­ în­depărtat. Guvernul şi agitaţiile in jurul datei Paştelor .. I! ———'—— ■ C­e formulă împăciuitoare s’a propus Agitaţia pe chestia datei Paştilor se întinde. Ea izbucnise în 2-3 centre din nordul Basarabiei, s'a întins repede în întreaga provincie de peste Prut, a trecut apt, in Mol­dova de nord şi s'a scoborât în scurtă vreme până la Focşani. Caracterul acestei agitaţii e altul de cât ace! de acum 3 ani, când s’a făcut schimbarea calendarului. Pnou latra nu e potrivnică noului stil. F.a îrtsă e hotărât contra serbării Paşti­lor ortodoxe înaintea Paştilor e­­braice O HOTĂRÂRE A SF. SINOD RO­MÂN Acum doi ani, Sf. Sinod conside­­rându-se capul bisericii ortodoxe — de când biserica rusă se află în situaţia grea ce i-au creiat-o bolşe­vicii. — a fixat nouile norme după care urmează să se sărbătorească şi Pastile. Acest lucru a fost adus la cunoştinţa tuturor sinodurilor or­todoxe niceene. SURPRIZE NEPLĂCUTE S’au întâmplat insă două lucruri­­ neprevăzute. Unul, că Sinoduriîe ce­lelalte ortodoxe n'au voit să recu­noască hotărîrile Sfântului Sinod românesc și unele au mers chiar pâ­nă a le‘declara schizmatice. Altul, că de pe urma calculelor pe baza normelor fixate de Sinodul ro-­ mânesc. Pastile de anul acesta ur­mează să fie sărbătorit la 31 Martie, în Ioc de 5 Mai, cum ar rezulta din datele şi crime ceea ce are o conse­cinţă neprevăzută. Pastile creştin din anul acesta ar urma să cadă Înaintea Paştelui e­­braic, ceea ce după regulile ecume­nice nu trebue să se întâmple. PREOŢII DE PARTEA POPU­LAŢIEI Din pricina acestui fapt, —credin­cioşii nu vor să serbeze Paştile îna­intea evreilor — sa pornit o susţi­nută campanie in Basarabia împo­triva deciziei Sf Sinod Preoţii sunt mai toti de partea credinc­işilor şi s'au situat în fruntea mişcării lor. Chestiunea ia astfel o întorsătu­ră gravă ameninţând să ia caracte­rul unei mişcări ce dăunează liniş­tea şi ordinea in stat, five cu celelalte biserici ertetioxe, pentru a obţine recunoaşterea deciziei din 1926. Dacă fruntaşii bisericii vor accepta această for­­mula, atunci Sf. Sinod va fi convocat în sesiune ex­traordinară, și prin vot o vor adopta. Convocarea Sinodului Sunt şanse ca această formulă să fie aprobată. S-au făcut intervenţii pe lângă mitropolitul Pinten al Mol­dovei, care are de spus un cuvânt important, fiind preşedintele Sino­dului, în locul patriarhului Miron Cristea, de când acesta a devenit regent. Mitropolitul Pimen, care este par­tizan al serbării Paştilor după noua orânduire, adică la 31 Martie, a ad­mis totuşi să convoace Sinodul in­­tr’o şedinţă extraordinară la 21 Ia­nuarie, unde se va desbate ches­tiunea. Acolo se va discuta şi propune­rea împăciuitoare, după care Sino­dul rămâne la hotărîrea principială luată, dar admite ca deocamdată serbarea Paştilor să se facă după vechile norme, până se va obţine solidarizarea celorlalte biserici or­todoxe. Având în vedere că agitaţia la proporţii şi că este în interesul ţării să se păstreze liniştea, sunt speran­ţe că se va admite această formulă, menită să împace toate interesele. Ce spune mitropolitul Rimen Am văzut ori pe I P. S S. Mitro­politul Pimen al Moldovei, chemat la Bucureşti spre a fi consultat în chestia Calendarului. Transcriem textual declaraţiile pe care înaltul prelat al Moldovei, In a­­celaşi timp şi preşedintele Sinodu­lui a binevoit să Îl facă pentru ci­titorii­­ Dimineţii”. „Ingrijorarea şi mâhnirea mea sunt cu atât mai mari, cu cât cons­tat că chestiunile bisericii noastre ortodoxe naţionale, sunt discutate aşa cum sunt discutate. In gemete străine, — ruseşti —, care numai prietene nu ne-au fost şi nu ne sunt” ..Tot ce se întâmplă acum in Ba­sarabia — a adăugat mitropolitul Pimen, cu o vădită emoţiune —, sunt manifestările unor oameni, — feţe bisericeşti şi agitatori politici, care prin aceasta, numai dragoste de ţară şi de liniştea ei, nu dovedesc”. CONVOCAREA SINODULUI ESTE HOTĂRÂTĂ La întrebarea noastră în chestiu­nea convocării Sinodului, mitropo­litul Moldovei ne-a spus: — „Deschiderea Sinodului a fost fixată pentru ziua de 21 Ianuarie, şi este aproape sigur că la prima şe­dinţă va lua parte şi Patriarhul. In afară de alte chestiuni, şedin­ţele Sf. Sinod vor fi ocupate de dis­cutarea chestiune! calendarului în­dreptat şi a pascaliei”. — Va lua parte desigur şi mi­tropolitul Gurie. — „Cu toate că mitropolitul cum şi toţi episcopii Basarabiei, sunt de drept membru­ al acestei corpora­­tiuni bisericeşti. Sinodul i-a invitat şi special pentru şedinţele care vor incepe la 21 ianuarie”. . Din nefericire­­, a încheiat mi­tropolitul Pimen -- agitaţiile de peste Prut, au influenţat şi angle cercuri bisericeşti din Moldova. Astfel, in judeţele Neamţ şi Fălti­ceni, se cere ca serbarea Paştelor să fie după vechea pascalie şi se fac agitaţii pentru schimbarea din nou a calendarului. REP. Şi la Piatra-Neamţ agitaţii pe chestia calendarului PIATRA-NEAMŢ. 12. — D. D I­­săcescu, prefectul judeţului a fost zilele trecute asaltat de mai multe grupuri de ţărani veniţi din diferi­te părţi ale judeţului care au ce­rut întronarea vechiului calendar. O prefect i-a promis că va face cu­noscut la Bucureşti doleanţele lor. Sătenii inzistă foarte mult asu­pra punctului lor de vedere şi fac o vie propagandă în favoarea ve­chiului calendar, deoarece­ — spun ei — nici­odată paştele creştinesc nu a căzut înaintea celui evreesc. In unele comune ţăranii au­­săr­bătorit după stilul vechiu Crăciunul și Anul Nou . Sărbătorile s'au făcut In liniște. Incend­us din Buzău BUZĂU. 12. — Astă seară la ora 6 un incendiu a izbucnit la pro­prietatea lui Gheorghe Tăcu, din D-lui­rinobracu. Patul a mistuit in întregime un grajd şi câteva magazii. Se crede că focul a fost pus. Poliţia a operat câteva­ ares­tări. La faţa locului au sosit d. colonel Hagichirea și d. Pretor Grigorescu. Mare incendiu la Neapole ROMA.­­ La Neapole a izbucnit Mini­curi seara, intr’un magazin de mobile de lux, un incendiu, in cur­sul căruia unul din paznicii de noap­te şi-a pierdut viaţa iar doi pom­pieri au trebuit să fie transportaţi la spital, prezentând simptome de asfixiere. Pagubele sunt evaluate la 3 mili­oane de lire. Cu privie la cauza incendiului se comunică că doi paznici, pentru a se proteia contra frigului, aprin­seseră un foc de mangal ale cărui flăcări s’au întins la o grămadă de paie și de surcele aflate în pivnița prăvăliei învecinate.­ ­———— —» ittimu «*-—— isasm un R­ickard celebrul manager al lui Dempsey APR­IS. — Din Miami (Florida) se anunță că celebrul manager de box Tek Rickard cunoscut în spe­cial­ prin organizarea matchului Charpentier-Dempsey, a râurit dimineața zilei de 6 ianuarie. El fusese operat Joia trecută de două ori de­ o apendicită cangrenoasă de care suferia. Jack Dempsey, care sosise la Miami în vederea apropiatei «de reintrări pe ring nu ba mai putut găsi în viață. ^ ____ Marinari italieni iau cu asalt un cinematograf din Shanghai VIENA.­­ Ziarul „Neues Wiener Tagblatt“ anunţă din Shanghai. Un cinematograf, In care se reprezintă actualmente filmul „Ulcioara“, care este interzis in Italia şi al cărui subiect se referă la o fată de stradă din Neapole, a fost luat cu asalt de 70 marinari italieni de pe bordul crucişătorului cuirasat ,,Lybia“, an­corat la Shanghai. Marinarii, înar­maţi au ocupat eşirile teatrului pre­cum şi cabina operatorului, unde cu revolverele în mână au cerut să li se predea filmul şi întreruperea reprezentaţiei. înainte ca poliția să fi putut interveni, marinarii au dat foc fumului. Proprietarul cinemato­grafului a înaintat o reclamație, ce­rând despăgubiri. — n— TTljîr * I0BIH --­ Şomajul in Germania BERLIN, 12. (Rador). — După statistica oficială, numărul şomeu­­rilor din Germania cari primesc a­­jutoare de la stat, a fost lă sfârşitul lunii Decembrie de 400.000, între­­când cu 42 la sută numărul şomeu­­rilor ce beneficiau de sprijinul sta­tului la finele anului 1927. Numărul total al șomeurilor este de 1 milion 702.000. Vizita d-lui Grandi la Athena ATENA, 12. (Rador). — In cursul vizitei de azi după amiază, d. Grandi a remis d-lui Carapanos, ministrul externelor, insignele Morei Cruci a ordinului „Sfinţii Mauriciu şi La­­zăr"- 11 Atentat contra unui comisar sovietic VARŞOVIA. — Ziarele din Wilna anunţă că în ziua de 9 Ianuarie s’a încercat, în apropiere de Minsk, un atentat asupra trenului special în care călătorea locţiitorul comisaru­lui poporului pe lângă armata roşie, Unschlicht. O bombă a fost aşezată pe şine, dar a explodat înainte de vreme, astfel că nimeni nu a fost ucis. Unschlicht se întorcea dintr'o că­lătorie de inspecție în Ucraina spre Moscova. S-a deschis o anchetă.

Next