Dimineaţa, iunie 1929 (Anul 25, nr. 8065-8094)
1929-06-11 / nr. 8075
SL versi ie Iunie IS29 (Lucrările congresnM teufjreslsfil au lucrat la secţiuni ! 'Congresul internaţional agricol şi-a continuat ori dezbaterile. Membrii congresului s’au întrunit pe secţiuni, unde au ascultat diferite rapoarte, in jurul cărora s’au iscat documentate discuţiuni. Secţiunile au lucrat dimineaţa şi r Şedinţa e prezidată, de d. C. Garoind. Se intră în ordinea de zi: D. Ascher Hobson (Statele Unite) complectează raportul d-sale despre: Măsurile legislative ce se propun pentru a folosi cât mai raţional excedentele producţiei agricole in Statele Unite“. D. Brancovici (România) susţine raportul d-sale asupra organizării târgurilor agricole şi însemnătăţii lor în determinarea preţurilor cerealelor. D. M. Blaşco arată pericolul ce îl prezintă pentru Europa concurenţa americană pe piaţa cerealelor, dacă America se organizează pe bază de protecţie a agriculturii, mărind producţia şi asigurând desfacerea produselor sale. Mijlocul de luptă contra acestei concurenţe ar consta în convenţii sau alianţe economice mai largi între statele europene. D. Prof. Laur (Elveţia) arată concluziunile ce se desprind din referatul prezentat „organizarea producătorilor în interiorul ţărilor ca punct de plecare pentru organizarea desfacerii de la ţară la ţară“. Mai vorbesc d. Van Bijin (Olanda) care propune ca Institutul internaţional de agricultură din Roma să după amiază. Ele şi-au încheiat lucrările cu moţiuni, cuprinzând concluziile şi dezideratele dezbaterilor secţiei. Dăm mai jos o relatare a desbaterilor din secţiuni, stea în legătură cu organizaţiile de documentare asupra pieţelor şi preţurilor. D. Schindler (Germania) insistă asupra pericolului podurilor americapată cu terminarea redactării textului privitor la chestiunea hibrizilor producători direcţi. Moţiunea a fost aprobată în unanimitate intrându-se apoi în ordinea de zi. D. TEODORESCU mulţumind raportorului pentru expunerea făcută anunţă că ministerul de agricultură, în acord cu cei de război, a luat deja măsuri pentru punerea in aplicare a sistemului preconizat de d. Löschnng pentru combaterea lor.Şedinţa e prezidată de d. prof. M. VLADESCU. La ordinea zilei rapoartele şi comunicările următoare : D. prof. CONSTANTIN C. POPESCU: Influenţa adâncimii însămânţărilor asupra desvoltării cerealelor. D. LUCIEN DANIEL (profesor onorar la universitatea din Rennes) despre : Noui varietăţi obţinute prin altoit. D. ALESSANDRO VIVENZA (Italia): Variaţiile greutăţii grâului în grânarele ordinare. D. dr. FRANCE SAMARANI (Italia), vorbeşte despre păstrarea plantelor furagere în silozuri cu anhidridă carbonică D. dr. CARLO RANNERI (Italia), vorbeşte despre întrebuinţarea fosforitelor în agricultura italiană. D. M. ALOIS TARCÁN (Iugoslavia). Despre rezistenţa cerealelor în timpul iernii în raport cu adâncimea poletului faţă de suprafaţa solului. Prof dr. CONST. POPESCU : Verificarea experimentală a câtorva legi biologice ale artertului în familia solanaceelor. D. M. V. GHIMPU: Cercetări cromosonice asupra lucernei viţei de vie, stejarului şi orzului. D. dr. I. DOBRESCU: Zonele climatice ale grâului de toamnă în România. D-nii dr. I. DOBRESCU şi I. F. RADU: contribuţii la studiul solurilor din România. D. DR CONST. NIŢESCU: Privire retrospectivă asupra copiaţiei istorice a culturii grâului în România. D. dr. JELLNIECK (Cehoslovacia) Mijloace technice pentru ridicarea producţiei, propagarea nouilor metode in agricultură. D. PAPANDREA (Grecia): Cultura bumbacului de Egipt în Grecia. D. INGINER CONSTANTIN GEORGelor de primăvară în viticultură D. LARUE (Franţa) şi AMBROSI (junior) fac diverse propuneri în aceeaş chestiune, mai fac comunicări d-nii dr. Franz Mark (Germania) asupra întrebuinţării drojdiilor selecţionate în vinificaţie, Ernest Russ, Franz Wobisch şi dr. Joseph Blaha. Se discută şi se votează apoi o moţiune în senzul celor dezbătute, rămânând ca să fie supusă împreună cu moţiunile tuturor secţiunilor şedinţei plenare spre ratificare. GESCO despre pădurile în delta Dunării. In partea a doua a şedinţii a fost prezentat raportul societăţii neerlandeze de silvicultură pentru defrişarea ierbii negre calluna: îmbunătăţirea solului în Olanda. CONTELE DE NICOLAU: împădurirea terenurilor necultivate. D. DR. AUREL DOBRESCU subsecretar de stat la domenii, a prezidat ori una din secţii. D. ALEX. DAVIDESCU: Lucrările de irigaţie în România. D. ing. M. DRACEA: Importanţa Isalcâmilor în economia naţională a României, deci şi capacitatea lor de reproducţiune. Expunând problema acţiunii grefelor glandulare din punct de vedere biohimic, d. dr. Alexandrescu arată, prin tablouri succesive schimbările constatate asupra sângelui sub raportul morfologiei, proprietăţilor fizice şi himice. Din această expunere se evidenţiază efectul grefelor nu numai din punct de vedere dinamogenic şi morfologic, ci şi din punct de vedere biochimic. Comunicarea compatiotului nostru a fost urmărită cu deosebit interes de către membrii congresul D. dr. CYRIL KUCEHA (Cehoslovac) despre „Experienţele asupra influenţei glandelor sexuale operaţie cunoscută a drului Voronof, asupra desvoltării corpului şi măririi calităţii lânei. S’au dezvoltat apoi următoarele rapoarte despre producţia lânei: D. PROF. G. CONSTANTINESCU director al institutului zootechnic. D. ANDRE LEROY (Franţa), d. dr. Jean Rostafinsky (Polonia) d. Jósé de Penha Garcie (Portugalia) d. Fraiitz Svoboda, dr. Vaclav Macha (Cehoslovacia), prof. dr. A. Ogrizek şi dr. Sava Ulmansky (Jugoslavia) Toate rapoartele au fost supuse discuţiilor, care s'au terminat prin votarea unei moţiuni generale asupra întregului program de activitate a secţiunii. îsadustria ags?is 3$!ă SECŢIA Vl-a Şedinţa e prezidată de d. M. MANOILESCU, fost ministru de stat, asistat de d. dr. CALMUSCHI. Citesc referate: D. PAPANDREU (Grecia) un raport asupra culturii rentabile de sfeclă de zahăr în Grecia, arătând că actualmente Grecia nu mai cultivă sfecla şi motivele cari au determinat, a se lua această măsură. D. ing agronom FRUNZĂNESCU şi d. ing. IO. SCUTARU, raportori din partea României, expun în linii generale situaţiunea actuală a industriei zahărului în România, punând în evidenţă trăsăturile ei caracteristice. In concluzie arată că vom putea pune în valoare disponibilul rămas datorit supraproducţiei de zahăr, numai prin intensificarea consumului intern, căci cantitatea de zahăr consumată de cap de locuitor, este în România, în comparaţie cu alte ţări, mult prea scăzută La aceasta se va putea ajunge mai cu seamă prin scăderea preţului zahărului. Se termină arătându-se că în această privinţă, România are toate şansele de reuşită. D. DRZAZDYNSKY (Polonia) citeşte raportul d-lui Zychlinski asupra situaţiunei şi viitorului industriei de zahăr. D. CAPEK (Cehoslovacia) intecte o comunicare asupra industriei alcoolului şi propune la uiuiaca au şi a viitorului congres să figureze şi această problemă. D. HUMILKY (Polonia) prezintă concluziunile sale asupra crizei actuale de zahăr pe piaţă, criză produsă de diferenţa mare între producţie şi consumaţie. Urmează discuţiune asupra raportului d-lui Brdlik (Cehoslovacia) la care iau parte d-nii: Bückman şi von Hali (Olanda), Humicky (Polonia). Apoi se pune la vot moţiunea prezentată de d. Brdlik, în şedinţa de eri. ma) arată că improductivitatea vieţei agricole a adus o scădere a nivelului vieţii, care se resimte în căsniciile ţărăneşti. Este de dorit ca să se adopte maşinile agricole care să uşureze munca femeei. Arată că industria germană a făcut o serie de astfel de maşini. D-na Lubomirska dă câteva referinţe asupra asociaţiilor femenine poloneze care numără peste 15.000 de membre. D-na Ella Negruzz, arată starea femeii dela ţară faţă de legi şi spune că în 1916 s’a făcut un decret special de lege care dă drept men să lucreze fără autorizaţia specială a soţului. D-na general Dobrescu, vorbeşte despre învăţământul menajer al femeii dela ţară. Şedinţa se ridică la ora 6 anunţându-se pentru ziua de azi mai multe excursii. • Azi dimineaţă se va Întruni în sala de şedinţe a Camerei Deputaţilor, Reuniunea comisiei internaţionale de agricultură sub preşidenţia d-lui Vogue. A. RELEA Pslidsa scsmorisco-agricolă _ SECŢIA I-a Producţia vegetală D. IÍ1RQYA INO Prim delegat al Japoniei Lucrările secţiei se inchee cu votarea unei moțiuni. \ Economia rurală SECŢIA II-a 1 Şedinţa e prezidată de d. Busuiocescu, fost subsecretar de stat. La ordinea zilei: 1) Contabilitate: S’a aprobat propunerea d-lui Laur ca în fiecare ţară, să se fondeze o statistică bazată pe rezultatele contabilităţii agricole. S’a aprobat propunerea d-lui Cornăţeanu, ca în şcoli, contabilitatea agricolă să fie predată de specialişti în economia rurală. 2) Organizarea muncii: Tapernona, (Elveţia) Derlitzkig (Germania) Peters (Berlin) Cornăţeanu [(România). In şedinţa de dimineaţă s’au discutat metodele de aplicat în organizarea muncii. In şedinţa de după amiază a con-t trnuat discuţia asupra organizării muncii agricole, la care au luat parte d. Busuiocescu, prof. Mauro, prof. Derlitzki (Germania), Eduard Tapernoux (Elveţia), dr. Peters (Berlin) făcând diverse propuneri. După discuţiunile urmate secţia II-a a votat o rezoluţiune în sensul că problema organizării muncii prezintă o deosebită importanţă pentru propăşirea agriculturii atât din punct de vedere teoretic cât şi practic şi recomandă celor interesaţi precum şi instituţiunilor naţionale şi internaţionale care se ocupă cu această problemă şi în special „Institutului internaţional de agricultură de la Roma“ precum şi „Institutului internaţional ştiinţific al muncii“ să dea o dezvoltare cât mai mare cercetărilor care să stabilească bazele ştiinţifice ale organizării muncii agricole, şi să prevază mijloacele de propagandă şi de aplicare a acestor metode în lumea agricultorilor. Cooperaţia Şedinţa e prezidată de d. prof. G. Taşcă asistat de d-nii Popovici, Pătraşcu şi Bulandra secretari. D. TAŞCĂ a făcut rezumatul raportului principal şi a trecut în revistă celelalte rapoarte după care s-a intrat în ordinea de zi, discutându-se raportul dintre cooperativele de consumaţie şi producţie în piaţa internă, de către d-nii Klindera (Cehoslovacia), Blanchard (Franţa), Hynnien (Finlanda) şi d. Koslowsky (Polonia). Apoi s-a trecut la discuţia aceluiaş raport pe piaţa internaţională, luând cuvântul d. Delegatul ministerului de interne la congres Deios (Franţa), Trancu-Iaşi, fost ministru, G. Berg (Germania). „ La finele şedinţei de dimineaţă s’au discutat rezoluţiile propuse de d-nii Taşcă şi Klindera. In şedinţa de după amiază d-nii: preşedinte Taşcă, Klindera, dr. Chmidt, Belos, Berg, Digby, Gennes, De Vecchi, Cesar Partheniu, Trancu- Iaşi, Cercel, Mladonaîz, etc. au discutat în continuare chestiunea principală şi anume raportul dintre societăţile cooperative de producţie şi societăţile cooperative de consumaţie pe piaţa internă şi internaţională şi două păreri au prevalat: a) Una prin care se sugera ca Alianţa Internaţională Cooperativă să se ocupe de ambele genuri de societăţi cooperative, armonizând tendinţele lor, şi făcând să dispară antagonismul ce există azi. b) Alta, prin care se sugera ca să se creeze un nou organism internaţional care să se ocupe în mod exclusiv de interesele cooperativelor de producţie. Pentru realizarea acestui de al douilea desiderat, s-a propus de către d-nii Klindera şi Cesar Partheniu, ca să se creeze de acum chiar un comitet preparator care să se informeze de toate organizaţiile naţionale existente şi să avizeze asupra mijloacelor proprii, pentru realizarea acestei propuneri. Actualmente, Comisiunea formată din d-nii Taşcă, Cesar Parthemu, Klindera, Gennes, Tardy, De Vecchi, colaborează la redactarea proectului comun de rezoluţiune, pentru a-l supune în urmă votului congresiştilor participanţi la această secţiune. Au urmat apoi cele două rapoarte expuse de d. prof. Cesar Parthenia despre situaţia actuală a raporturilor intre drept şi cooperaţia în România şi d. Tardy despre situaţia actuală a cooperativelor agricole în Franţa. Se dă cetire unei moţiuni în sensul celor discutate care este votată în unanimitate. ^ D. AL. N. ŞTEFĂNESCU , SECŢIA III-a Problemele viticole , SECŢIA IV-a Şedinţa e prezidată de d. dr. Frantz Math (Germania). La ordinea zilei s’a discutat moţiunea propusă în şedinţa de ori după amiază, relativă la limitarea producţiei vinului, făcându-se diferite obiecţiuni înainte de a i se da forma definitivă, fiind apoi votată cu oarecari modificări. D. EUGENE RONART a prezentat raportul despre hibrizi producători direcţi în Franţa. D. M. A. Billeau a vorbit despre necesităţile economice ,de a limita în România plantaţiile producătorilor direcţi. D M. AMBROSI JUNIOR a discutat asupra factorilor ce influenţează altoitul. D. prof. F ZWEIGELT despre hibrizii în raport cu agricultura europeană în general şi cu producţia intensivă în special. D. dr K. NEURAL chestiunea hibrizilor producători direcţi in Cehosl O VâCÎ ct D. LÖSCHUNG (Austria) : îngheţurile târzii ale viilor. Ședința de după amiază a fost o- I Producţia animală SECŢIA V-a Şedinţa e prezidată de d. G. LUCASIEVICI. la ordinea zilei: Criza producţiei de cai. Rapoartele domnilor D. R. Prawochensky, profesor la universitatea din Cracovia, dr. Wilhelm Gattermann, inspector zootehnic, prof. Dechambre (Franţa), prof. Nello Fodochia (Italia), M. I. Fiadeiro (Portugalia). Subsecţia pisciculturii sub preşidenţia d-lui dr. N. Louis Rotile (Franţa). D. dr. ANTIPA a făcut o expunere asupra „Deltei Dunării“ şi a excursiei ce se va face de către congresişti. S’au făcut diverse propuneri şi s’a dat citire de către d. Francois Staff diferitelor păreri în legătură cu piscicultura. INTERESANTA COMUNICARE A D-LUI DR. GH. ALEXANDRESCU In şedinţa de după amiază d. dr. GH. ALEXANDRESCU a făcut în numele profesorului Sergiu Voronoff şi al său, o comunicare asupra „efectului grefelor granulare asupra animalelor domestice“. D-sa examinează problema din punctul de vedere al biologiei generale făcând un istoric al cercetărilor urmărite de Voronoff timp de 20 ani, până a ajuns la aplicaţiunea extensivă de astăzi a acestui procedeu, care-i poartă numele După ce arată rezultatele fiziologice şi morfologice ale grefeior asupra animatelor bătrâne berbeci, tauri, d. dr. Alexandrescu exemplifică, prin câteva fotografii elocvente, starea animalelor asupra cărora s’a făcut experienţa — înainte şi după grefă. Trecând apoi la aplicaţiunea prac- J tică a grefelor, d-sa arată rezulta- tul experienţelor In mare, întreprinse de Voronoff asupra turmelor în Algeria, cercetări care au dat rezultate extrem de favorabile în pnvinţa producţiei lânei şi a cărnei —■ simţitor ameliorată atât cantitativ cât şi calitativ. D. dr. Alexandrescu prezintă congresului câteva tablouri sinoptice înfăţişând şi raportul comisiei internaţionale care a verificat şi confirmat rezultatele practice obţinute de Voronoff. D-sa subliniază deasemeni importanţa grefelor din punct de vedere al biologiei generale şi al zootechniei, nu numai pentru animalele grefate, ci şi pentru descendenţii lui. Trecând apoi la influenţa grefelor asupra animalelor tinere , sa arată că hiper-orbidarea prin grefă accelerează procesul de desvoltare al animalelor anticipând pubertatea DR BUCHINGHER fost ministru în Austria »IfiSimEATA I Problemele femenine SECŢIA vII-a Şedinţa e prezidat de d-na Alexandrina Cantacuzino. Principesa SUBOMIRSKA (Polonia) vorbeşte despre condiţiile de viaţă a femeii poloneze şi arată aportul ei economic. D. dr. WUYST (Belgia) arată că nu legile pot proteja munca femeii ci introducerea maşinilor şi convingerea necesităţii unei vieţi mai igienice D-na PERUZZI arată condiţiile de viaţă atât de grele a femeii italiene. D. MACHA (Cehoslovacia), arată că femeia din ţara lui mai ales la munte este peste măsură de muncită. D-na CALIPSO BOTEZ vorbeşte despre problema salariilor la ţară D-na MARIA POPP (Craiova) prezintă raportul asupra contribuţiei economice şi sociale a sătencii în România şi insistă asupra mortalităţii infantile la noi datorită muncii excesive femeii. Mai vorbeşte d-na MATILDA WOLFF Iitermanien. Şedinţa de după amiază se deschide la ora 4 după amiază sub prezidenţia d-nei Al. Cartacuzino care dă cuvântul reprezentantului ceh, d Frokez. Oratorul vorbeşte de emigrările de la ţară, şi arată cauzele. Prima, e nivelul inferior al educaţiei. Din punct de vedere social exodul acesta se datorează deosebirilor de preţuri dintre material şi muncă. Insistă asupra necesităţii unei instrucţii agricole menajere. D-na Prutzka vorbeşte despre locuinţa şi hrana ţărancii care e cât se poate de simplă. Satele nu au băi, şi condiţiile higienice cum şi serviciul medical nu sunt organizate ceea ce produce degenerescenţa şi mortalitatea infantilă Vorbeşte despre orbii de răsboi şi paraliticii care sunt astfel educaţi încât îşi pot câştiga existenţa. Pentru asta sunt multe organizaţii în Cehoslovacia. D. Wuyst (Belgia) referitor la condiţiile de viaţă ale femeii rurale şi ameliorarea acestei vieţi, aduce câteva propuneri. D-na Clotilda Averescu arată activitatea asociaţiilor de gospodine ale căror şcoli vor funcţiona în timpul vacanţei mari. Educaţia domestică a femeei de la ţară este un punct principal din program. Face o dare de seamă asupra mersului şi rezultatelor. D-na Tchaikovska vorbeşte despre pregătirea fetelor de la ţară pentru viaţa socială. .. D na Kuessner Gerhard (Germa- BARON HENNET fost ministru de agricultură din Austria ésa Pagina 3-a 1 Ooifernţa savantu lui profesor 13E1Perrin La ora 5 d. a. congresişti au asistat la fundaţiunea universitară „Carol I.“ la conferinţa ţinută de savantul profesor Jean Perrin de la Sorbona, deţinătorul premiului Nobel. D. profesor Perrin a vorbit despre „Proba existenţei , moleculelor şi atomilor printr’o metodă proprie”. D-sa a făcut dovada că particulele diferitelor substanţe uleidate când sunt în soluţiune, au o mişcare continuă — aşa după cum apare mişcarea albinelor într'un stup în bătaia soarelui. Profesorul Perrin a preparat substanţa „Gomne gutté” pe care a dizolvat-o în alcool şi apoi a precipitat-o cu apă. Cu ajutorul proecţiunilor luminoase, d-sa a arătat cum se produce această mişcare braumara văzută la microscop. După ce a făcut ca aceste particule să fie selecţionate în aceiaşi mărime a aplicat — pentru a dovedi existenţa moleculară — principiul injumătăţirei numărului particulelor cu înălţimea la care se găsesc. Comparând acestea — cu înălţimile la care se face înjumătăţirea numărului moleculelor şi atomilor de oxigen şi azot în atmosferă, d-sa a obţinut proba existenţii moleculelor şi atomilor. ☆ La ora 6 seara congresiştii au asistat la conferinţafăcută de delegaţii Egiptului la Academia de înalte studii comerciale. D GALAL FOTUNO-BEY, secretar general la ministerul de agricultură din Egipt a vorbit despre natura bumbacului. Conferinţa a fost însoţită de proecţiuni cinematografice Către depozitarii de ziare di gări Directiunen c. f. r. serviciul mişcării, a trimis un ordin tuturor şefilor de stafii să dea jos de pe chioşcurile de ziare din gări tăbliţele sau afişele cari indică titlurile diferitelor mitre sau reviste. Vă facem cunoscut că un protest a fost adresat de către toate ziarele împotriva acestui ordin şi vă rugăm a stărui pe lângă domnii şefi de stafie ca tăbliţele să nu fie date jos până ce d. dive lor general al c. f. r. nu va rezolva chestiunea. SEpSOBn Busturile lui Xenopol Desvelirea bustului lui A. D. Xenopol şi celui al lui George Coşbuc ne-ar ispiti la o confruntare între amândoi scriitorii sărbătoriţi, astăzi, la Arad. Nu vrem să spunem prin aceasta că am fi dispuşi să scoatem la lumină stihurile alcătuite (şi cele patronate) acum trei decenii de A. D. Xenopol în „Arhiva, organul societăţii ştiinţifice şi literare din Iaşi". Asta nu ! Dar Coşbuc a scris pagini de istorie în versuri. Şi pe acestea, alăturându-le celor documentate şi însufleţite ale marelui istoric ieşan, ne-am găsi îndemnaţi nu să stabilim diferenţa dintre erudiţiune şi spiritul de animare, dar să vedem dacă o contopire a acestora nu e cu putinţă şi dacă nu-i cumva spre folosul şi al uneia şi al celuilalt. Prin aceasta, poate, am fi în stare să prindem vreunul din resorturile intime, chiar tainice, ale muzei epice coşbuciene. Şi cine ştie dacă în evocările poetului nu vom descoperi o temeinică lectură, o sârguinţă care — la dânsul — ţine pas inspiraţiunii ? Şi materialul istoric, în cazul acesta, va sluji la valorificarea materialului poetic. Ne întrebăm — bunăoară — dacă reducând la cele normale proporţiile hiperbolice ale voevodului căruia (în „Paşa Hassan“ ai lui Coşbuc) ,,zalele-i zurite crunte” şi care „gigantică poartă o cupolă pe frunte... iar barda din stânga-i ajunge la cer“ nu ajungem la figura lui Mihai tocmai aşa cum se înfăţişează în al 3-lea volum al grandioasei istorii a Românilor, de A. D Xenopol. O mărturie putem face în orice caz. Cetind, în istoria lui Xenopol, în partea (din tomu I II) închinată lui Ioan Vodă cel Cumplit, paginile despre trădarea lui Ieremia Golia, ne-am trezit rostind blestemele din „Ziarul unui pierde-vară”: O, Golia, tu! Pândit-ai aşa de-amară vreme ! Dar toate ale ţării şi plângeri şi blesteme Alungă-te de-a pururi, şi n’ai mai fi trăit! Dar iată-le, pornite din suliţi şi din gură — Smintiţii tăi la Cahul căneşte aici căzură, Căzuşi şi tu, mişele, tu cel ce ai smintit! Călcau Spahiii’n goană pe barba la bătrână. Iar pumni’n loc de aur strângeau unei ţărână şi’n gură-ţi s’adunase şi sânge şi pământ Să’nece’n tine, Gelio, mai repede suflarea... Ce-o fi însemnând aceasta ? Un chip de interpretare a operei unuia printr’a celuilalt ? Un suport şi un tâlc ştiinţific, şi deci adâncire şi temeinicie acordate unui produs al închipuirii; şi pe de altă parte, motivare poetică şi accente poetice dăruite unor pagini de pură documentare . ! Socotim nu ca întâmplător faptul că istoricul şi poetul se găsesc comemoraţi în acelaş loc, şi într'acelaş timp. Cu atât mai mult o credem aceasta, cu cât răsfoind din nou imensitatea ceea de tomuri ale istoriei lui A. D Xenopol, am văzut cât de mult s’a înşelat dr. Ion Sârbu când, cu T't'ivire la stilul istoricilor, scrie că dragostea (deci şi ura) poate fi „ţinută in frâu, la tot cuvântul scris, de cerinţele aspre şi reci ale ştiinţei". BARBU LAZAREANU «anB—ii 'iiiiii» 11NjjiiHJL. •■•■•i.nc-cycas—I puc 3 1?’ iu fárad \ TÁLA Aeeldesaî ds t?en In gara Obor s’a întâmplat ori un accident de tren: manevrantul Nicolae P Dumitru în etate de 30 ani, din serviciul c. fr., în timp ce voia să cupleze două vagoane, a fost surprins între tampoane, cari i-au pricinuit fractura bazinului. In stare gravă a fost transportat de către internul Rădulescu cu o ambulanţă a „Salvării” la spitalul Colentina. AUgossiderata Bătrâna Maria Mureşanu, în vârstă de 72 ani domiciliată în bul. Colonel Mihail Ghica No 27, pe când se afla ani la Anton Sachim din str Stupinei No 35, căzând din nebăgare de seamă în pivniţă şi-a fracturat piciorul stâng. Internul Grigore Prie de la „Salvare" a transportat-o cu o ambulanţă la spitalul Colentina, unde a fost internată . In faţa Azilului de Noapte, de pe splaiul Mihai Vodă, fierarul Brădescu Gheorghe, de 24 ani, din str.Bumbăcari No 14 în timp ce sta pe barele de fier ale cheiului Dâmboviței, a fost apucat de un acces de epilepsie și căzând jos s-a rănit desitul de grav la cap. mit e EJI MDAU D. Iacob Landau, directorul agenţiei telegrafice „Ita“, din New- York, care este de câtva timp oaspetele României, a fost sărbătorit, ori după amiază, printr-o agapă, care a avut loc la grădina „Luzana“. Au participat, între alţii, d-nii Vasile Stoica, directorul agenţiei „Rador“, Horia Carp fost senator, M. Schwartzfeld, dr. A. Mibashan, M. Sarăţeanu, secretarul U. E. R., M. Schweig, etc.