Dimineaţa, iunie 1929 (Anul 25, nr. 8065-8094)
1929-06-11 / nr. 8075
Anul XXV. — Wo. 8074 111 ■■■ii— Amatori şi Profesioniști FOTOGRAFI Găsesc toate articolele fotografice Aparatele cele mai renumite la SOCEC Co. S. A. Atelier special pentru developate Pagini Fondată în 1904 de CONST. MILLE II 3 LEI 11 Becur rest!I, Str. Sârindar 7-11 TELEF. Centrala: 306 67, 324 73, 346 79. 353 54 Direcția : 357 72. Adria 307 69. Provincia 310 66 O ANIVERSARE Emanciparea evreilor Evreii din România sărbătoresc, materiale, prin nevoi şi suferinţe caastăzi a zecea aniversare a eman- mune cipării lor. * Unii din aceşti exilaţi s’au prăpă-Git numai alţi zece ani înainte, e- dit de mizerie. Alţii şi-au cucerit simanciparea aceasta a apărut tutu-tuaţii în străinătate, cari au făcut oror, chiar şi celor mai optimişti, ca onoare României pe care n’au venenn ideal a cărui realizare e foarte gat-o şi care, cu drept cuvânt, i-a îndepărtată. Dar războiul mondial, care a schimbat atâtea împrejurări, care a adus la îndeplinire atâtea idealuri reclamat. In fine alţii s’au întors şi au intrat iarăşi în rândurile luptătorilor, cerând dreptate pentru ei, darmai întotdeauna şi pentru fraţii lor cari înaintea lui păreau adevăratei români. Unii din ei au creat şi luat utopii, războiul mondial a adus şi recunoaşterea evreilor ca cetăţeni cu drepturi depline ai acestei ţări. Nu e o simplă întâmplare, că această recunoaştere care echivala cu o liberare, a coincidat cu liberarea însăşi a românilor de pretutindeni, cu liberarea de opresiunea străină a unora, cu liberarea economică, politică şi socială a tuturor. Astfel şi în cazul acesta s’a dovedit, că chestiunea evreiască nu este o problemă deosebită, izolată, ci că este o parte din însăşi problema politică şi socială, că adică situaţiunea evreilor e în funcţiune de însăşi situaţiunea masselor largi ale poporului în mijlocul cărora trăiesc. Dacă însă emanciparea evreilor s’a produs ca o consecinţă a războiului, apoi ea nu a fost numai opera generaţiei care a asistat şi ajutat la naşterea ei. De mult încă s’a dus lupta pentru recunoaşterea egalei îndreptăţiri a evreilor. Şi lupta aceasta a fost dusă, spre onoarea poporului român, nu numai de evrei, ci şi de creştini din mijlocul său. Şi lupta aceasta a fost dusă, nu numai de organizaţiile evreeşti, cariera natural s’o ducă, ci şi de partide româneşti, de cel socialist, de cel radical şi de multe individualităţi dintre cele mai de seamă ale poporului român. Riscul acestora era mai mic decât al evreilor, dar nu era cu totul exclus. Dar riscul evreilor, cari neavând drepturi politice, erau expuşi persecuţiunilor, era uneori foarte primejdios. Astfel ei au plătit uneori cu exilul, cutezanţa de a reclama pentru dânşii şi pentru coreligionarii lor, drepturile omului, drepturi egale cu concetăţenii lor, cu cari se simţeau legaţi prin limbă şi cultură, prin nenumărate interese morale şi parte la Uniunea evreilor pamanteni, azi Uniunea evreilor români ultima din şirul organizaţiilor evreieşti cari au lucrat pentru cauza emancipării evreilor şi cea care a putut vedea ţinta atinsă. Alţii însă au dus această luptă în rândurile partidelor de stânga, a celui socialist, a celui radical. Un lung şi strălucit şir de idealişti, cari răpeau timpul necesar acţiunii, grelelor lor ocupaţiuni, cari riscau pâinea lor şi a copiilor lor, au susţinut cauza dreaptă a unei revendicări care era realizată în tot Occidentul civilizat. Şi cei cari au văzut ziua mare a fi...In ziua aceasta însă, a zecea de la emanciparea evreilor, un lucru trebuie să ştie fiecare. Toate drepturile implică şi obligaţiuni. In primul rând obligaţiunea de a le păstra şi mai ales de a le merita, printr’o muncă asiduă pentru binele şi drepturile întregului popor român, o luptă care să tindă spre cultivarea progresului în şi prin libertate. Căci, cum spune Biblia : „Robi aţi fost“. Dacă de aceasta evreii îşi vor aminti când binefacerile libertăţii îi ocrotesc, vor şti să muncească şi să se poarte aşa fel încât să dezarmeze pe cei de bună credinţă. Cât despre cei de rea credinţă, ei nu vor căpăta niciodată un ascendent durabil asupra poporului român, blând, bun şi, din fire, tolerant. B. BRĂNIŞTEANU CIOCNIRE DE AVIOANE PARIS, 8 (Rador). — Din Toulouze se anunţă că în cursul revistei aeriene, ce a avut loc în prezenţa ministrului de aviaţie, două avioane s'au ciocnit în aer- Ambii piloţi au fost omorâţi. Crahul Lazaris O reluare a comerţului băncii? BRAILA, 8. — Cum banca Lazaris are în localitate numărul cel mai important de depuneri, e firesc ca pasiunea stârnită de falimentul ei să fie aci mult mai mare. De aceia se observă în toate straturile sociale o deosebită agitaţie pe această temă. Vom da, în rândurile de mai jos, cele ce am putut constata în investigaţiunile pe cari le-am întreprins. BANCA LAZARIS NU AVEA CAPITAL PROPRIU O situaţie care a surprins toată lumea — natural, abia acum când s’a produs prăbuşirea — este aceea că fraţii Lazaris nu lucrau cu capitalul lor propriu. Intr-adevăr, din cifrele pe care Andrei Lazaris le-a prezentat singur, rezultă următoarea starea de lucruri: la activ se întregistrează 57 milioane lei care se repartizează astfel: 18.000. 000 lei efecte de primit; 12.000. 000 lei efecte în suferinţă; 1.300.000 lei creanţe dubioase; 15.000. 000 lei debitori; 6.200.000 lei hipoteci; 2.000.000 lei imobile, etc., etc. PASIVUL arată 53.380.000 lei din care numai depunerile spre fructificare se cifrează la 52.000 000 lei. Precum se vede reese lămurit că toate operaţiunile hazardate la ultima limită — se făceau exclusiv cu banii depunătorilor. O SITUAŢIE CARE TREBUE PRECIZATĂ Am spus in toate relatările noastre că atât centrala cât şi sucursalele — în special cea de la Brăila — făceau operaţiuni de ordinară cămătărie. Faptul este cunoscut aci de toată lumea: se luau dobânzi de5 la sută — uneori şi mai mult chiar pe lună, ceea ce revine la 50-60 la sută pe an ! Inscripte, se trecea dobânda legală. Şi atunci se pune chestiunea neted: prin asemenea operaţiuni oneroase erau frustaţi şi deponenţii cu al căror capital se lucra exclusiv, era frustat şi statul căci se sustrăgeau impunerilor fiscale beneficii extraordinare. - IB firijaul |$S -äupa curg ne spunea un om de legi, dar căzut şi el victimă a fraţilor Lazaris — este abuzul de încredere. Acesta trebue să fie sancţionat de justiţie, aşa cum sancţionate trebue să fie și toate celelalte derogări făptuite față de legile țării. Două trenuri de marfă se ciocnesc * MAŞINILE S’AU SFARÂMAT GURA HUMORULUI. — Intre staţiile Ilişeşti şi Strigoaia de pe linia Dărmăneşti-Vatra Dornei, s’a întâmplat o ciocnire între trenurile de marfă No. 5462 şi No. 5467, fără urmări prea grave. Ambele maşini au suferit stricăciuni, care au fost evaluate la suma de 250.000 lei. Un conductor a fost uşor rănit. Un vagon a deraiat. Vinovaţi sunt impiegaţii iacobescu de la gara Ilişeşti şi Tocaru de la gara Strigoaia. Ambii funcţionari au fost suspendaţi din serviciu. S-a ordonat o anchetă. PRIN ARDEAL Tragicul accident de la . Cuprins de desnâdejde, un şofer se împuşcă lângă ruinele automobilului Un lanţ de nebunii încheiat tragic. Eroii: un om, un pom şi o limuzină. In nebunia vitezei, un şofer sfărîmă un „Cadillac“ de tulpina unui pom. In faţa ruinelor, comite nebunia cea mare , îşi perforează inima cu un glonte. Şi acum, povestea simplă a acestei tragedii, care se ţese în jurul unor numere atât de respectate pe cât sunt de străine de dureroasa întâmplare, înaltul regent G. Buzdugan, împreună cu d-na, au plecat aseară, pe la ora 6 jum., de la locuinţa lor din str. General Budişteanu, în automobilul „Cadillac“, limuzină, spre a face obişnuita preumblare la şosea, înainte de masă. La volan se afla şoferul Teodor Gh. Ion a Casandrei, care era de mai mult timp în serviciul înaltului regent şi care totdeauna şi-a îndeplinit serviciul în astfel de condiţii, încât să nu fi dat cumva stăpânilor vreun prilej de nemulţumire. UN SFERT DE ORĂ DE LIBERTATE Ajungând la hypodrom, înaltul regent, coborînd împreună cu d-na, a dat ordin şoferului să plece cu maşina înainte şi să-i aştepte la Arcul de Triumf, întrucât distanţa de la hypodrom, înapoi spre Arcul de triumf o vor parcurge pe jos. Ce nebunie va fi întunecat ori mintea şoferului, nu se ştie. Poate intenţia de a utiliza în alt scop timpul ce-i rămânea liber ? Fapt e că a năvălit pe drumuri cu o viteză de 80 km. pe oră. ÎNTÂMPLAREA TRAGICĂ S’a întâmplat însă ca, în momentul când a ajuns în dreptul şcolii de agricultură, să-i apară deodată înainte o trăsură,eşită de pe o alee lăturalnică. Frânând brusc spre a evita o ciocnire, maşina a derapat şi datorită vitezei mari cu care venea, s-a lovit cu atâta violenţă de un pom de pe marginea şoselii, încât copacul cât era de gros, s’a rupt, iar — HI—Rw •« - «flg—l ......... partea dinapoi a automobilului s’a Nicoleanu, prefectul poliţiei Capitasfărîmat complect. DESNADEJDEA UCIGAŞE îngrozit de acest fapt, şoferul, — lei, însoţit de inspectorii Vasile Oustav, şeful siguranţei Capitalei, şi Al. Panopol, titularul inspectoratului III poliţienesc, cari procedând la care purta în permanenţă asupra sa Tăcerea anchetei, au putut stabili revolver — a scos arma din buza cele mai sus relatate, cu privire la nar şi fără a mai sta o clipă la gând împrejurările în cari s’a produs acoluri, şi-a tras un loc de armă încidentul, partea stângă a pieptului. Glorielel Şoferul Teodor Gh. Ion al Casanpătruzându-i în corp, l-a eşit afară prin spate. Autorităţile prinzând de veste despre acest accident, la faţa locului au plecat imediat d-nii : general drei a fost transportat cu un automobil la spitalul Filantropia, unde însă, după o scurtă agonie, a încetat din viaţă, cu toate ajutoarele medicale ce i s’au dat. ŢINUTURI PITOREŞTI, SIGHIŞOARA Cm barca pe Lotru Falsificatorii de cecuri Cum a operat falsul inginer Teodorescu BACĂU. 8. Cazul celor două cecuri falsificate in valoare de 16 milioane lei şi cari urmau să fie încasate la Banca Naţională din localitate, de către falsul inginer Teodorescu din Galaţi continuă să pasioneze toate cercurile locale. Am arătat pe larg în numărul nostru trecut cum era să fie escortată Banca Naţională din localitate. Revenim astăzi cu noul amănunte. CUM A DEBUTAT FALSIFICATORUL Falsul inginer se numeşte Ioan Chele, este originar din comuna Buhalniţa judeţul Neamţ Acum şase ani a intrat la serviciul Băncii Naţionale din Cernăuţi, unde reuşise, prin muncă, să ajungă şeful secţiei de scont, funcţiune pe care a îndeplinit-o până în ziua când a plecat din Cernăuţi, pentru a da lovitura de la Bacău. De câtva timp Chele suferea de o boală grea şi medicii curanţi l-au sfătuit să plece în străinătate, pentru a-şi căuta sănătatea. Deşi era relativ binişor retribuit, nu putea desigur să se deplaseze în străinătate, dacă nu-şi avea asigurat un capital mai serios. De aceea, afirmă el, a conceput planul unei operaţiuni necinstite. Imediat s-a pus pe lucru, pentru a-şi pune în aplicare planul. Fiind un funcţionar vechi şi cu oarecare trecere, reuşeşte să convingă pe casierul băncii din Cernăuţi să-i elibereze un carnet cu cecuri sub motiv că doreşte să poseadă şi el unul la secţia de scont pentru uzul clienţilor băncii, care din întâmplare ar apela la dânsul pentru vreun cec. In posesia cecului s’a pus să imite iscălituri. Operaţiunea a fost extrem de anevoioasă şi i-a trebuit să strice 45 de cecuri pentru ca în cele din urmă să reuşească să imite la perfecţie pe cinci cecuri, iscăliturile necesare. De remarcat că iscăliturile sunt extrem de finimitate, în cele mai mici detalii Nici cea mai mică urmă nu putea da de bănuit că cecurile ar fi false. PRIMA LOVITURA Prima lovitură a căutat s’o dea chiar în Cernăuţi. In posesia cecurilor artistic falsificate, a căutat pe piaţa Cernăuţului doi emisari pe cari i-a însărcinat să ridice mai rupt călătoria, renunţând la vizitaîntre m milioane de lei de la Bancarea Sorocei. Naţională din Cernăuţi în baza a două cecuri falsificate Ghinionul a vrut însă ca cecurile să fie refuzate, din motive pe care nu le cunoaştem. Eşecul primei încercări nua decepţionat şi s’a pregătit să dea a doua lovitură. Pentru a masca mai bine lovitura, a căutat ca atunci când se va prezenta la vreo sucursală de-a Băncii Naţionale din ţară, să se legitimeze sub un nume fals, pentru a putea deruta cercetările cari ar fi întreprinse în urma descoperirei falsului Imediat a căutat să-şi procure un bilet de identitate fals bilet pe care nu l-au putut obţine. Atunci el şi-a falsificat propriul său bilet de identitate, ştergând cu clar numele de Ioan Chele pe care l-a înlocuit cu numele de inginer Teodorescu din Galaţi, exportator. PRINS LA BACĂU In posesia biletului de identitate şi a cecurilor false, Chele a descins în gara Bacău şi apoi s-a prezentat la Banca Naţională din localitate, unde a încercat să încaseze frumoasa sumă de 16 milioane lei, întrebat de d. casier al băncii în ce intenţionează să pună banii, Ioan Chele a făcut imprudenţa să răspundă că banii îi va ridica într’un sac. Răspunsul părând suspect, d. casier a amânat cu o jumătate de oră plata cecurilor. Intre timp falsificatorul bănuind că este suspectat a căutat să dispară cu primul tren, dar a fost prins în gară şi arestat. Ion Chele este căsătorit şi are 2 copilaşi. Intre altele a declarat că cu banii pe cari eventual îi încasa ,intenţiona, o parte să-i îngroape în pământ la Bucureşti şi Iaşi, iar altă parte s’o transporte în fire cu care să poată pleca în străinătate și să-și salveze sănătatea Cazul este anchetat de către d. prim-procuror Mina Gorovei. Coresp. Principeleicolae in Basarabia O telegramă vestise că prinţul Nicolae va vizita Soroca. Imediat oraşul s’a pavoazat. Prefectul a plecat la Bălţi în întâmpinare. De la Bălţi insă principele Nicolae şi-a între- Mărfi1 Iunie 1929 PREȚUL ABONAMENTELOR Lei 750 pe timp de un art 380 „ „ „ 6 luni 200 n „3 luni EJEI Pentru d. director general al C. F. R. Suntem informaţi că Direcţiunea Generală C. F. R., Serviciul Mişcării, a trimis tuturor staţiunilor un ordin circular prin care obligă pe chioşcurii de ziare din gările C. F. R. să înlăture de îndată de pe chioşcuri tăbliţele sau afişele cari indică titlurile diferitelor ziare sau reviste. Ordinul s’a dat în urma insistenţelor depuse de către societatea „Reclama & Co.” din Bucureşti, concesionara reclamelor din gările căilor ferate. Cum aceste tăbliţe conţin doar numirea ziarelor sau revistelor cari se desfac în chioşcuri, deci făcând obiectul însăşi al comerţului care se exercită în ele, ne surprinde cum organele superioare C. F. R. n’au înţeles acest lucru şi au putut emite un ordin pe care-l socotim absurd. Mai mult, chioşcurile de ziare şi cărţi din gări, fac parte dintr'o concesiune în regulă. După câte ştim, societatea concesionară a construit chioşcurile şi plăteşte căilor ferate române anumite chirii anuale. Nu înţelegem deci cum de s’a putut lua o măsură care loveşte deopotrivă, în interesul răspândirii publicaţiunilor româneşti cât şi în al concesiunii propriu zise. Dacă şi la oraşe s’ar proceda după un asemenea criteriu, ne-am pomeni peste noapte cu societăţi de reclamă, care să ceară taxe pentru, de pildă, o tăbliţă pe care un negustor şi-o expune în vitrina prăvăliei, tăbliţă care numeşte mama expusă sau laudă calitatea. S’ar cere chiar o taxă pentru tăbliţa prin care se anunţă... unde sunt birourile c. f. r. I Supunem cazul d-lui inginer Stan Vidrighin, directorul general al C. F. R„ încredinţaţi fiind ca d-sa va dispune de îndată anualarea ordinu-ului abuziv de mai sus. Marchizul de Vogue, delegat francez, la mijloc de Hermes, fost ministru de agricultură al Germaniei şi Fraughes, ministrul de agricultură al Iugoslaviei la deschiderea congresului internaţional de agricultură. Lucrările comisiunii de tarife C. F. R. Consultarea Camerelor de comerţ din comisiunea instituită de ministerul comunicaţiilor, cu însărcinarea de a revizui radical întregul regim al tarifelor de transport pe căile ferate atât pentru mărfuri, bagaje, mesagerii cum şi pentru călători, a ţinut două şedinţe la care a luat parte şi d. St. Pretorian preşedintele Consiliului căilor ferate. Discuţiunile au urmat în jurul principiilor care stau actualmente la baza tarifelor de transport şi Întrebarea care s'a desprins din aceste discuţiuni, a fost: este oportună sau nu, in situaţia economică de acum, o sporire indiferent cu cât, a tarifelor de transport ? Pentru a se putea da un asemenea răspuns, comisiunea a socotit necesar să-şi suspende pentru un timp şedinţele, în care interval comercialul căilor ferate va putea aduna materialul informativ necesar şi să fixeze în linii generale proectul ce ar fi de realizat. CONSULTAREA CAMERELOR DE COMERŢ Paralel cu aceste cercetări şi studii, care se vor face de către serviciul respectiv al C. F. R., d. ministru Madgearu a cerut Uniunii Camerelor de comerţ şi industrie, să facă o amănunţită anchetă prin Camerele de comerţ, în cercurile industriale şi comerciale din toate regiunile ţării. Numai pe baza unor asemenea cercetări cât mai precise şi mai obiective, se va putea pe urmă lucra cu folos la un tarif de transport care, alături de cel vamal, să fie echitabil întocmit şi pentru bugetul statului şi pentru public. Aceste anchete şi cercetări vor necesita cel puţin două luni, în care timp după cum am spus, comisiunea tarifară va trebui să-şi între- rupă orice actiitate. REP. Israe l fie igm . la * ■ }& &&: | ADUCĂTOARELE DE PLOL - PAPARUDELE LA CHEE- andă de tâlhari arestată CLUJ, 8. D. Drăghici, directorul de poliţie din oraşul nostru, după o serie de meşteşugite investigaţii a reuşit să aresteze o bandă de tâlhari care în ultimele luni au terorizat periferiile oraşului nostru. Această bandă se compune din patru indivizi şi este condusă de către Ilie Rablău, care acum patru ani a dat foc marelui hotel Urania din Cluj, cauzând pagube de două milioane lei. Ceilalţi membri ai bandei sunt: Teodor Burgujan, Ilie Bablan, Zamfir Avram şi Maria Moldovan. Ei au comis noaptea numeroase tâlhării în oraşul nostru, pândind pe trecători. Cu actele dresate întreaga bandă va fi înaintată luni dimineața, parchetului.