Dimineaţa, iunie 1929 (Anul 25, nr. 8065-8094)

1929-06-11 / nr. 8075

Anul XXV. — Wo. 8074 111 ■■■ii— Amatori şi Profesioniști FOTOGRAFI Găsesc toate articolele fotografice Aparatele cele mai renumite la SOCEC­­ Co. S. A. Atelier special pentru developat­e Pagini Fondată în 1904 de CONST. MILLE II 3 LEI 11 Becur rest!I, Str. Sârindar 7-11 TELEF.­­ Centrala: 306 67, 324 73, 346 79. 353 54 Direcția : 357­ 72. A­dria 307 69. Provincia 310 66 O ANIVERSARE Emanciparea evreilor Evreii din România sărbătoresc, materiale, prin nevoi şi suferinţe ca­­astăzi a zecea aniversare a eman-­ mune­ cipării lor. * Unii din aceşti exilaţi s’au prăpă-Git numai alţi zece ani înainte, e-­­ dit de mizerie. Alţii şi-au cucerit si­­manciparea aceasta a apărut tutu-­tuaţii în străinătate, cari au făcut o­­ror, chiar şi celor mai optimişti, ca o­noare României pe care n’au vene­­nn ideal a cărui realizare e foarte­ gat-o şi care, cu drept cuvânt, i-a îndepărtată. Dar războiul mondial, care a schimbat atâtea împrejurări, care a adus la îndeplinire atâtea idealuri reclamat. In fine alţii s’au întors şi au intrat iarăşi în rândurile luptăto­rilor, cerând dreptate pentru ei, dar­­mai întotdeauna şi pentru fraţii lor cari înaintea lui păreau adevăratei români. Unii din ei au creat şi luat utopii, războiul mondial a adus şi recunoaşterea evreilor ca cetăţeni cu drepturi depline ai acestei ţări. Nu e o simplă întâmplare, că a­­ceastă recunoaştere care echivala cu o liberare, a coincidat cu libera­rea însăşi a românilor de pretutin­deni, cu liberarea de opresiunea străină a unora, cu liberarea econo­mică, politică şi socială a tuturor. Astfel şi în cazul acesta s’a dove­dit, că chestiunea evreiască nu este o problemă deosebită, izolată, ci că este o parte din însăşi problema po­litică şi socială, că adică situaţiunea evreilor e în funcţiune de însăşi si­tuaţiunea masselor largi ale popo­rului în mijlocul cărora trăiesc. Dacă însă emanciparea evreilor s’a produs ca o consecinţă a războ­iului, apoi ea nu a fost numai opera generaţiei care a asistat şi ajutat la naşterea ei. De mult încă s’a dus lupta pentru recunoaşterea egalei îndreptăţiri a evreilor. Şi lupta a­­ceasta a fost dusă, spre onoarea poporului român, nu numai de evrei, ci şi de creştini din mijlocul său. Şi lupta aceasta a fost dusă, nu numai de organizaţiile evreeşti, cari­­era natural s’o ducă, ci şi de partide ro­mâneşti, de cel socialist, de cel ra­dical şi de multe individualităţi din­tre cele mai de seamă ale poporului român. Riscul acestora era mai mic decât al evreilor, dar nu era cu totul ex­clus. Dar riscul evreilor, cari nea­­vând drepturi politice, erau expuşi persecuţiunilor, era uneori foarte primejdios. Astfel ei au plătit uneori cu exilul, cutezanţa de a reclama pentru dânşii şi pentru coreligiona­rii lor, drepturile omului, drepturi egale cu concetăţenii lor, cu cari se simţeau legaţi prin limbă şi cultură, prin nenumărate interese morale şi parte la Uniunea evreilor pam­an­teni, azi Uniunea evreilor români ultima din şirul organizaţiilor evre­ieşti cari au lucrat pentru cauza e­­mancipării evreilor şi cea care a putut vedea ţinta atinsă. Alţii însă au dus această luptă în rândurile partidelor de stânga, a celui socia­list, a celui radical. Un lung şi stră­lucit şir de idealişti, cari răpeau timpul necesar acţiunii, grelelor lor ocupaţiuni, cari riscau pâinea lor şi a copiilor lor, au susţinut cauza dreaptă a unei revendicări care era realizată în tot Occidentul civilizat. Şi cei cari au văzut ziua mare a fi­­...In ziua aceasta însă, a zecea de la emanciparea evreilor, un lucru trebuie să ştie fiecare. Toate drep­turile implică şi obligaţiuni. In pri­mul rând obligaţiunea de a le păs­tra şi mai ales de a le merita, prin­­tr’o muncă asiduă pentru binele şi drepturile întregului popor român, o luptă care să tindă spre cultiva­rea progresului în şi prin libertate. Căci, cum spune Biblia : „Robi aţi fost“. Dacă de aceasta evreii îşi vor aminti când binefacerile libertăţii îi ocrotesc, vor şti să muncească şi să se poarte aşa fel încât să dezarme­ze pe cei de bună credinţă. Cât des­pre cei de rea credinţă,­­ ei nu vor căpăta niciodată un ascendent du­rabil asupra poporului român, blând, bun şi, din fire, tolerant. B. BRĂNIŞTEANU CIOCNIRE DE AVIOANE PARIS, 8 (Rador). — Din Toulou­­ze se anunţă că în cursul revistei aeriene, ce a avut loc în prezenţa ministrului de aviaţie, două avioane s'au ciocnit în aer- Ambii piloţi au fost omorâţi. Crahul Lazaris O reluare a comerţului băncii? BRAILA, 8. — Cum banca Lazaris are în localitate numărul cel mai important de depuneri, e firesc ca pasiunea stârnită de falimentul ei să fie aci mult mai mare. De aceia se observă în toate straturile sociale o deosebită agitaţie pe această temă. Vom da, în rândurile de mai jos, cele ce am putut constata în inves­­tigaţiunile pe cari le-am întreprins. BANCA LAZARIS NU AVEA CAPITAL PROPRIU O situaţie care a surprins toată lumea — natural, abia acum când s’a produs prăbuşirea — este aceea că fraţii Lazaris nu lucrau cu capi­talul lor propriu. Intr-adevăr, din cifrele pe care An­drei Lazaris le-a prezentat singur, rezultă următoarea starea de lucruri: la activ se întregistrează 57 milioane lei care se repartizează astfel: 18.000. 000 lei efecte de primit; 12.000. 000 lei efecte în suferinţă; 1.300.000 lei creanţe dubioase; 15.000. 000 lei debitori; 6.200.000 lei hipoteci; 2.000.000 lei imobile, etc., etc. PASIVUL arată 53.380.000 lei din care numai depunerile spre fructi­ficare se cifrează la 52.000 000 lei. Precum se vede reese lămurit că toate operaţiunile­­ hazardate la ultima limită — se făceau exclusiv cu banii depunătorilor. O SITUAŢIE CARE TREBUE PRE­CIZATĂ Am spus in toate relatările noa­stre că atât centrala cât şi sucursa­lele — în special cea de la Brăila — făceau operaţiuni de ordinară cămă­tărie. Faptul este cunoscut aci de toată lumea: se luau dobânzi de­­5 la su­tă — uneori şi mai mult chiar pe lună, ceea ce revine la 50-60 la sută pe an ! In­scripte, se trecea do­bânda legală. Şi atunci se pune chestiunea neted: prin asemenea operaţiuni oneroase erau frustaţi şi deponenţii cu al căror capital se lucra exclusiv, era frustat şi statul căci se sustrăgeau impunerilor fiscale beneficii extraor­dinare. - IB firijaul |$S -­äupa curg ne spu­nea un om de legi, dar căzut şi el victimă a fraţilor Lazaris — este a­­buzul de încredere. Acesta trebue să fie sancţionat de justiţie, aşa cum sancţionate trebue să fie și toate ce­lelalte derogări făptuite față de le­gile țării. Două trenuri de marfă se ciocnesc * MAŞINILE S’AU SFARÂMAT GURA HUMORULUI. — Intre sta­ţiile Ilişeşti şi Strigoaia de pe linia Dărmăneşti-Vatra Dornei, s’a în­tâmplat o ciocnire între trenurile de marfă No. 5462 şi No. 5467, fără urmări prea grave. Ambele maşini au suferit stricăciuni, care au fost evaluate la suma de 250.000 lei. Un conductor a fost uşor rănit. Un va­gon a deraiat. Vinovaţi sunt impie­gaţii iacobescu de la gara Ilişeşti şi Tocaru de la gara Strigoaia. Am­bii funcţionari au fost suspendaţi din serviciu. S-a ordonat o anchetă. PRIN ARDEAL Tragicul accident de la . Cuprins de desnâdejde, un şofer se împuşcă lângă ruinele automobilului Un lanţ de nebunii încheiat tragic. Eroii: un om, un pom şi o limuzi­nă. In nebunia vitezei, un şofer sfă­­rîmă un „Cadillac“ de tulpina unui pom. In faţa ruinelor, comite nebu­nia cea mare , îşi perforează inima cu un glonte. Şi acum, povestea simplă a aces­tei tragedii, care se ţese în jurul u­­nor nume­re atât de respectate pe cât sunt de străine de dureroasa în­tâmplare, înaltul regent G. Buzdugan, îm­preună cu d-na, au plecat aseară, pe la o­ra 6 jum., de la locuinţa lor din str. General Budişteanu, în au­tomobilul „Cadillac“, limuzină, spre a face obişnuita preumblare la şo­sea, înainte de masă. La volan se afla şoferul Teodor Gh. Ion a Casandrei, care era de mai mult timp în serviciul înaltului regent şi care totdeauna şi-a înde­plinit serviciul în astfel de condiţii, încât să nu fi dat cumva stăpânilor vre­un prilej de nemulţumire. UN SFERT DE ORĂ DE LIBER­TATE Ajungând la hypodrom, înaltul regent, coborînd împreună cu d-na, a dat ordin şoferului să plece cu maşina înainte şi să-i aştepte la Ar­cul de Triumf, întrucât distanţa de la hypodrom, înapoi spre Arcul de triumf o vor parcurge pe jos. Ce nebunie va fi întunecat ori mintea şoferului, nu se ştie. Poate intenţia de a utiliza în alt scop tim­pul ce-i rămânea liber ? Fapt e că a năvălit pe drumuri cu o viteză de 80 k­m. pe oră. ÎNTÂMPLAREA TRAGICĂ S’a întâmplat însă ca, în momen­tul când a ajuns în dreptul şcolii de agricultură, să-i apară deodată îna­inte o trăsură,­eşită de pe o alee lă­turalnică. Frânând brusc spre a evita o ciocnire, maşina a derapat şi dato­rită vitezei mari cu care venea, s-a lovit cu atâta violenţă de un pom de pe marginea şoselii, încât copa­­cul cât era de gros, s’a rupt, iar — HI—Rw •« - «flg—l ......... partea dinapoi a automobilului s’a Nicoleanu, prefectul poliţiei Capita­sfărîmat complect. DESNADEJDEA UCIGAŞE îngrozit de acest fapt, şoferul, — lei, însoţit de inspectorii Vasile Ou­stav, şeful siguranţei Capitalei, şi Al. Panopol, titularul inspectoratu­lui III poliţienesc, cari procedând la care purta în permanenţă asupra sa Tăcerea anchetei, au putut stabili revolver — a scos arma din buza­ cele mai sus relatate, cu privire la nar şi fără a mai sta o clipă la gând împrejurările în cari s’a produs ac­­oluri, şi-a tras un loc de armă în­cidentul, partea stângă a pieptului. Glorielel Şoferul Teodor Gh. Ion al Casan­pătruzându-i în corp, l-a eşit afară prin spate. Autorităţile prinzând de veste despre acest accident, la faţa locu­lui au plecat imediat d-nii : general drei a fost transportat cu un auto­mobil la spitalul Filantropia, unde însă, după o scurtă agonie, a înce­tat din viaţă, cu toate ajutoarele medicale ce i s’au dat. ŢINUTURI PITOREŞTI, SIGHIŞOARA Cm barca pe Lotru Falsificatorii de cecuri Cum a operat falsul inginer Teodorescu BACĂU. 8.­­ Cazul celor două cecuri falsificate in valoare de 16 milioane lei şi cari urmau să fie în­casate la Banca Naţională din loca­litate, de către falsul inginer Teo­dorescu din Galaţi continuă să pa­sioneze toate cercurile locale. Am arătat pe larg în numărul nostru trecut cum era să fie escortată Banca Naţională din localitate. Re­venim astăzi cu noul amănunte. CUM A DEBUTAT FALSIFI­CATORUL Falsul inginer se numeşte Ioan Chele, este originar din comuna Buhalniţa judeţul Neamţ Acum şase ani a intrat la serviciul Băn­cii Naţionale din Cernăuţi, unde reuşise, prin muncă, să ajungă şe­ful secţiei de scont, funcţiune pe care a îndeplinit-o până în ziua când a plecat din Cernăuţi, pentru a da lovitura de la Bacău. De câtva timp Chele suferea de­ o boală grea şi medicii curanţi l-au sfătuit să plece în străinătate, pen­tru a-şi căuta sănătatea. Deşi era relativ binişor retribuit, nu putea desigur să se deplaseze în străină­tate, dacă nu-şi avea asigurat un capital mai serios. De aceea, afirmă el, a conceput planul unei operaţiuni necinstite. Imediat s-a pus pe lucru, pentru a-şi pune în aplicare planul. Fiind un funcţionar vechi şi cu oarecare trecere, reuşeşte să convingă pe ca­sierul băncii din Cernăuţi să-i eli­bereze un carnet cu cecuri sub mo­tiv că doreşte să poseadă şi el unul la secţia de scont pentru uzul clien­ţilor băncii, care din întâmplare ar apela la dânsul pentru vreun cec. In posesia cecului s’a pus să imite iscălituri. Operaţiunea a fost ex­trem de anevoioasă şi i-a trebuit să strice 45 de cecuri pentru ca în cele din urmă să reuşească să imite la perfecţie pe cinci cecuri, iscăliturile necesare. De remarcat că iscăliturile sunt extrem de fin­imitate, în cele mai mici detalii Nici cea mai mică ur­mă nu putea da de bănuit că ce­curile ar fi false. PRIMA LOVITURA Prima lovitură a căutat s’o dea chiar în Cernăuţi. In posesia cecu­rilor artistic falsificate, a căutat pe piaţa Cernăuţului doi emisari pe cari i-a însărcinat să ridice mai rupt călătoria, renunţând la vizita­­între m milioan­e de lei de la Banca­rea Sorocei.­­ Naţională din Cernăuţi în baza a două cecuri falsificate­ Ghinionul a vrut însă ca cecurile să fie refu­zate, din motive pe care nu le cu­noaştem. Eşecul primei încercări nu­­a de­cepţionat şi s’a pregătit să dea a doua lovitură. Pentru a masca mai bine lovitura, a căutat ca atunci când se va prezenta la vreo sucur­sală de-a Băncii Naţionale din ţară, să se legitimeze sub un nume fals, pentru a putea deruta cercetările cari ar fi întreprinse în urma des­­coperirei falsului Imediat a căutat să-şi procure un bilet de identitate fals bilet pe care nu l-au putut ob­ţine. Atunci el şi-a falsificat pro­priul său bilet de identitate, şter­gând cu clar numele de Ioan Chele pe care l-a înlocuit cu numele de inginer Teodorescu din Galaţi, ex­portator. PRINS LA BACĂU In posesia biletului de identitate şi a cecurilor false, Chele a descins în gara Bacău şi apoi s-a prezentat la Banca Naţională din localitate, unde a încercat să încaseze frumoa­sa sumă de 16 milioane lei, întrebat de d. casier al băncii în ce intenţionează să pună banii, Ioan Chele a făcut imprudenţa să răspun­dă că banii îi va ridica într’un sac. Răspunsul părând suspect, d. ca­sier a amânat cu o jumătate de oră plata cecurilor. Intre timp falsifica­torul bănuind că este suspectat a căutat să dispară cu primul tren, dar a fost prins în gară şi arestat. Ion Chele este căsătorit şi are 2 copilaşi. Intre altele a declarat că cu banii pe cari eventual îi încasa ,intenţiona, o parte să-i îngroape în­­ pământ la Bucureşti şi Iaşi, iar altă parte s’o transporte în fire cu care să poată pleca în străinătate și să-și salveze sănătatea­ Cazul este anchetat de către d. prim-procuror Mina Gorovei. Coresp. Principele­icolae in Basarabia O telegramă vestise că prinţul Ni­colae va vizita Soroca. Imediat ora­şul s’a pavoazat. Prefectul a plecat la Bălţi în întâmpinare. De la Bălţi insă principele Nicolae şi-a între- Mărfi­­1 Iunie 1929 PREȚUL ABONAMENTELOR Lei 750 pe timp de un art 380 „ „ „ 6 luni 200 n „3 luni EJEI Pentru d. director general al C. F. R. Suntem informaţi că Direcţiunea Generală C. F. R., Serviciul Miş­cării, a trimis tuturor staţiunilor un ordin circular prin care obligă pe chioşc­ur­ii de ziare din gările C. F. R. să înlăture de îndată de pe chioş­curi tăbliţele sau afişele cari indică titlurile diferitelor ziare sau reviste. Ordinul s’a dat în urma insistenţe­lor depuse de către societatea „Re­clama & Co.” din Bucureşti, conce­sionara reclamelor din gările căilor ferate. Cum aceste tăbliţe conţin doar numirea ziarelor sau revistelor cari se desfac în chioşcuri, deci făcând obiectul însăşi al comerţului care se exercită în ele, ne surprinde cum organele superioare C. F. R. n’au înţeles acest lucru şi au putut emite un ordin pe care-l socotim absurd. Mai mult, chioşcurile de ziare şi cărţi din gări, fac parte dintr'o con­cesiune în regulă. După câte ştim, societatea conce­sionară a construit chioşcurile şi plăteşte căilor ferate române anu­mite chirii anuale. Nu înţelegem deci cum de s’a putut lua o măsură care loveşte deopotrivă, în interesul răspândirii publicaţiunilor româ­neşti cât şi în al concesiunii propriu zise. Dacă şi la oraşe s’ar proceda du­pă un asemenea criteriu, ne-am po­meni peste noapte cu societăţi de reclamă, care să ceară taxe pentru, de pildă, o tăbliţă pe care un negu­­stor şi-o expune în vitrina prăvăliei, tăbliţă care numeşte mam­a expusă sau­­ laudă calitatea. S’ar cere chiar o taxă pentru tă­bliţa prin care se anunţă... unde sunt birourile c. f. r. I Supunem cazul d-lui inginer Stan Vidrighin, directorul general al C. F. R„ încredinţaţi fiind ca d-sa va dispune de îndată anualarea ordinu-u­lui abuziv de mai sus. Marchizul de Vogue, delegat fran­cez, la mijloc de Hermes, fost mi­nistru de agricultură al Germaniei şi­­ Fraughes, ministrul de agricul­tură al Iugoslaviei la deschiderea congresului internaţional de agri­cultură. Lucrările comisiunii de tarife C. F. R. Consultarea Camerelor de comerţ din comisiunea instituită de mi­nisterul comunicaţiilor, cu însărci­narea de a revizui radical întregul regim al tarifelor de transport pe căile ferate atât pentru mărfuri, bagaje, mesagerii cum şi pentru că­lători, a ţinut două şedinţe la care a luat parte şi d. St. Pretorian pre­şedintele Consiliului căilor ferate. Discuţiunile au urmat în jurul principiilor care stau actualmente la baza tarifelor de transport şi În­trebarea care s'a desprins din aceste discuţiuni, a fost: este oportună sau nu, in situaţia economică de a­­cum, o sporire indiferent cu cât, a tarifelor de transport ? Pentru a se putea da un asemenea răspuns, comisiunea a socotit nece­sar să-şi suspende pentru un timp şedinţele, în care interval comer­cialul căilor ferate va putea aduna materialul informativ necesar şi să fixeze în linii generale proectul ce ar fi de realizat. CONSULTAREA CAMERELOR DE COMERŢ Paralel cu aceste cercetări şi stu­dii, care se vor face de către servi­ciul respectiv al C. F. R., d. minis­tru Madgearu a cerut Uniunii Ca­merelor de comerţ şi industrie, să facă o amănunţită anchetă prin Ca­merele de comerţ, în cercurile in­dustriale şi comerciale din toate re­giunile ţării. Numai pe baza unor asemenea cercetări cât mai precise şi mai o­­biective, se va putea pe urmă lu­cra cu folos la un tarif de transport care, alături de cel vamal, să fie e­­chitabil întocmit şi pentru bugetul statului şi pentru public. Aceste anchete şi cercetări vor ne­cesita cel puţin două luni, în care timp după cum am spus, comisiu­nea tarifară va trebui să-şi între-­ rupă orice actiitate. REP.­­ Israe­ l fi­­e igm­­ . la * ■ }& &&: | ADUCĂTOARELE DE PLOL - PAPARUDELE LA CHEE- ­andă de tâlhari arestată CLUJ, 8.­­ D. Drăghici, directo­rul de poliţie din oraşul nostru, după o serie de meşteşugite investi­gaţii a reuşit să aresteze o bandă de tâlhari care în ultimele luni au te­rorizat periferiile oraşului nostru. Această bandă se compune din patru indivizi şi este condusă de către Ilie Rablău, care acum patru ani a dat foc marelui hotel Urania din Cluj, cauzând pagube de două milioane lei. Ceilalţi membri ai ban­dei sunt: Teodor Burgujan, Ilie Ba­­blan, Zamfir Avram şi Maria Moldo­van. Ei au comis noaptea numeroa­se tâlhării în oraşul nostru, pân­dind pe trecători. Cu actele dresate întreaga bandă va fi înaintată luni dimineața, par­chetului.

Next