Dimineaţa, iulie 1929 (Anul 25, nr. 8095-8125)
1929-07-24 / nr. 8118
final XXV. — Wo. 8H8 Amatori și JProfesionis * FOTOGRAFI Găsesc toate articolele fotografice Aparatele cele mai renumite la SOCEC1 to. $. A. AtePer special pentru developai IO Pagini Miercuri 24 Iulie 1229 PREȚUL ABONAMENTELOR Lei 750 pe timp de un an p 380 .. n » 6 n 200 M M u 3 luni Fondată tn 1904 de CONST. MILLE [| 3 LEI [| București, Str. Sărindar 7*11 || TELEF. | Centrala: 306 67, 324/73, 346/79, 353/54 Direcția: 357/72. Adia 307/69. Provincia 310 683 LEI LEGEA BUCLUCAŞE Nu e alta decât legea cultelor, debutul d-lui Aurel Vlad în materie de legiferare la departamentul d-sale. E inutil să subliniem noi cât de puţin fericit a fost debutul acesta. Faptele şi-au luat însărcinarea să facă sublinierile cuvenite şi să pună buclucaşa lege în adevărata ei lumină. Cele petrecute în şedinţa de Sâmbătă a Camerei sunt în privinţa aceasta de o elocvenţă ce nu are nevoe de vreun comentariu. E de ajuns să le reamintim. Un grup întreg de deputaţi, de partizani încercaţi ai guvernului, indignaţi de o eşire intempestivă a d-lui ministru al cultelor, reacţionează pe loc şi cu toată energia, uitând obligaţiile la care sunt impuşi de disciplina de partid. Se produce scandal şi tumult într-o adunare unde, în urma retargerei deputaţilor din opoziţie, ar fi trebuit să domnească un spirit de familie, o armonie desăvârşită. Şi, precât ştim, pentru întâia oară în analele parlamentului, am asistat la spectacolul ca preşedintele să fie nevoit să suspende şedinţa din cauza vacarmului produs de deputaţii majoritari împotriva unui ministru eşit din rândurile lor. De asemenea, datorită legei elaborată în ceasuri de greşită inspiraţie şi susţinută apoi cu o încăpăţânare vrednică de o cauză mai bună, am văzut uniţi în acelaş sentiment de revoltă reprezintanţi ai naţiunei, autorităţi şi asociaţii cu caracter religios sau cultural, precum şi simpli cetăţeni aparţinând tuturor cultelor şi confesiunilor din ţară. Sunt revoltaţi şi adânc jigniţi membrii clerului ortodox, ca şi simplii mireni, iar această revoltă şi nemulţumire sunt egal şi pe deplin împărtăşite de aproape unanimitatea clerului şi mirenilor catolici, protestanţi şi mozaici. Cu toţii sunt unanimi în a vedea în legea cultelor nu numai o lege inutilă, — ceea ce n’ar fi tocmai aşa de grav — ci o lege jignitoare pentru sentimente cari au dreptul la tot respectul şi la tot menajamentul, şi totodată extrem de dăunătoare. Dăunătoare pentru interesele respective ale fiecărei comunităţi religioase şi dăunătoare pentru interesele bine lămurite ale statului. Aşa fiind, stai şi te întrebi nedumerit: de ce şi pentru cine a făcut d. ministru al cultelor buclucaşa lege? Cine i-a cerut-o? Ce nevoi cu caracter obştesc sau ce stări de lucruri inspiratoare de îngrijorări au necesitat neapărata ei elaborare în forma şi în spiritul în care a fost elaborată? Se ştie doar — şi lucrul acesta trebue ştiut mai ales de un guvern ce reprezintă massele populare — că o lege, ca şi orice altă măsură de guvernământ, nu este decât un mijloc sau o încercare de tămăduire a unor nevoi sociale, a unor rele realmente constatate. Cu legea cultelor vedem, însă, petrecându-se tocmai contrariul. Lumea era liniştită şi, aşa din senin, liniştea ei a fost tulburată tocmai de guvernul a cărui primă şi elementară datorie este să potolească orice agitaţie acolo unde s’ar ivi, iar nu să provoace agitaţii, cari în primul rând se întorc împotriva lui. Interesele superioare ale statului! Vorbe mari şi frumoase, cari ascund deseori fapte mici şi urâte. Statul în concepţia universală de astăzi nu este decât organul ce reprezintă societatea şi organul care e pus în slujba acestei societăţi. Iar când societatea, într-o unanimitate impresionantă, o respinge ca dăunătoare pentru ea o lege, cum e legea, cultelor, a stărui în această lege, înseamnă a merge împotriva intereselor şi nevoilor societăţii, înseamnă a face operă de tulburare, iar nu de potolire şi mai înseamnă a proceda împotriva concepţiei democratice pe care zici că o reprezinţi. N. Batzarîa Explozia unui depozit de pulbere 20 DE LUCRĂTORI UCIȘI BERLIN. — Pin Pittsburg se telegrafiază, că la depozitul de pulbere al uzinelor de aluminium „New Kingston Aluminium Co.() din New Kingston, situate la 30 kilometri depărtare de Pittsbur exp. a produs o grava Douăzeci de lui, s’a czie crători au fost uciși. Puîjimea'pe scările mănăstirii țp parastasul |dela Curtea de ^rge| - ^ PARASTASUL DELA CURTEA DE ARGEŞ Regina, principesele Elena şi Ileana părăsind mănăstirea după oficierea parastasului de doi ani dela moartea regelui Ferdinand Marile desbateri din Camera franceză Cu o majoritate doar de 8 votări, Camera ratifică acordurile asupra datoriilor de război Socialiştii şi rădică !-socialiştii au votat împotriva ratificării PARIS 21. (Rador). — In şedinţa de noapte a Camerei, d. Chceron a declarat că guvernul lasă Camerei să aleagă moţiunea prin care se vor exprima rezervele, astfel ca ratificarea să fie operantă. Camera a adoptat cu 282 voturi contra 274, începutul moţiunei Heraud, prin care se declară că reparaţiunile germane ce se cuvin Franţei, vor trebui să acopere sarcinile acordurilor de la Londra şi Washington, aşa cum au fost impuse Franţei, prin aceste acorduri. După diferite intervenţii ce s’au făcut, Camera a adoptat prin ridicare de mâini, moţiunea Heraud, in totalitate. După aceasta, Camera a ratificat acordul asupra datoriilor către America, cu 300 voturi, contra 292, iar acordul asupra datoriilor către Anglia, a fost ratificat prin ridicare de mâini. DATORIILE CĂTRE AMERICA PARIS 21. (Rador). — Spre sfârşitul şedinţei, Camera a început discuţia asupra proectului ratificărei datoriilor americane. Cu această ocaziune au fost prezentate mai multe contraproecte. D. Briand a declarat că singur proiectul Deligne, care reproduce proiectul guvernamental, prin care se autoriză preşedintele republicei să ratifice acordul de la Washington, permite ducerea mai departe, cu sorţi de izbândă, a negocierilor pe care guvernul le va începe pentru a evita scadenţa de la 1 August 1929. D. Briand pune chestiunea de încredere, în favoarea contraproectului, care a fost adoptat de Cameră cu 300 de voturi. Şedinţa se ridică la ora 3 şi 5 minute noaptea. D. Malvy cere ca rezervele să fie înscrise în lege PARIS 21. (Rador). — In şedinţa de eri seară a Camerei, d. Malvy, preşedintele Comisiunei de finanţe a Camerei, a afirmat necesitatea ca Franţa să-şi spună ceia ce crede asupra acordurilor relative la da-D. MALVIN toriile de război. B-sa a insistat pentru ca să se voteze propoziţiunile făcute, in sensul ca rezervele să fie trecute chiar în textul legei ratificărei acordurilor. RĂSPUNSUL D-LUI BRIAND D. Briand, în răspunsul său, a declarat că refuzul de a se ratifica acordurile, ar creia dificultăţi aşa de mari, încât ar anula toate preparativele ce s’au făcut până acum, în vederea viitoarei conferinţe a lichidărei chestiunilor în litigiu încă, izvorâte din războiu. Dl. Malvy a propus ca să nu se treacă la discuţia propunerei Deligne, insistând asupra votărei imediata Înainte de a se proceda la votare, d. Briand a atras atenţia Camerei asupra importanţei deciziunei ce se va lua, precum şi asupra hotărărei guvernului de a pune chestiunea de încredere, împotriva propunerei făcută de d. Malvy. Socialiştii şi rahal-socialiştii au votat contra ratificării PARIS 21 (Rador). Cu ocaziunea votării contraproiectului Deligne impotriva contraproiectului au votat in primul rând toţi comuniştii, socialiştii precum şi 100 de radicalsocialişti, printre cari d-nii Daladier, Herriot, Franklin Bouillon, adversari ai ratificării. Mul comentat de „Le Journal“ PARIS 21, (Rador). — „Le Journal“, crede că majoritatea extrem de minimă, întrunită la Cameră, cu ocaziunea ratificărei acordurilor va însemna faţă de opinia publică mondială, o rezervă între cele mai serioase şi mişcătoare. ..........—>—ammmmm III —— ■—« STAREA REGELUI ANGLIEI BUNĂ LONDRA, 22. (Rador). — Suveranul se apropie cu pași mari de complecta vindecare. Mijlocirea marilor puteri între China şi Rusia? — TELEGRAMA LONDRA 22. — Situaţia între Rusia şi China e încă neclarificată. Ştirile asupra ocupării oraşelor de frontieră manciuriene de către trupele ruseşti se desmint. Deasemenea se desminte şi ştirile că intre trupele sovietice şi chineze ar fi avut loc ciocniri. La Londra se crede că atât China cât şi Rusia sunt dispuse să primească mijlocirea marilor puteri pentru rezolvirea paşnică a conflictului. De aceia la Londra se consideră situaţia mai liniştitoare decât zilele trecute. * NEW-YORK, 22. — Secretarul PARTICULARAde stat american Gibson a avut ori o lungă întrevedere cu ambasadorul italian de la Washington. Se afirmă că cu această ocazie, ministrul american ar fi invitat Italia să ia de asemenea parte la acţiunea comună a marilor puteri mijlocitoare între Rusia şi China. Ministrul plenipotenţiar al Chinei, Wu, a vizitat ori pe d. Gibson cu care a avut o lungă întrevedere. Se afirmă că el a predat cu această ocazie, răspunsul guvernului său la memoriul comun al celor patru puteri. A PARIS, 22 (Rador). — Din Moscova se anunţă că guvernul Sovietelor a primit Sâmbătă, din partea guvernului american o comunicare asupra posibiltăți de a se aplana recentul conflict relativ la căile ferate din estul Chinei, prin intermediul tribunalului arbitral. ____ ROCI FENOMENE SISMICE Cutremure în Europa In ce ţări vor fi cutremure.Timpul probabil După o linişte relativă de vreo două săptămâni, e probabil să înceapă iar o serie de cutremure în toate continentele. FALIILE EUROPEI murelor, alternanţe de frig şi arşiţi ca şi cum Natura n’ar dispune deci de temperaturi extreme. In consecinţă vom avea câteva zii călduri foarte mari aproape pe to continentul, apoi vor mai veni plo şi răcoare. Ploile prezintă actualmente nespunsul că rîurile tind să se revere în toată ţara. Din feisricire vreme " Regimul precipitat minici’v distribuit la noi, ori avem secetă, o plouă prea mult. In America se fac experienţe pentru atragerea sau alungarea norii cu ajutorul electricităţii. Poate intr'un viitor apropiat răul va reuşi să stăpânească şi noi cum stăpâneşte celelalteelemen ale Naturei. Se ştie că în sudul continentului nostru există câteva îalii (prăpăstii în pământ) foarte primejdioasa n./'i '1 _ nn vn-nm fi (yK Cutremurele «e propagat prin a- 'n toa;,ă țara. _ _ ceste falii puiidun Li prtiiSjdie . :cp:rudi U iL raî ACLJ- îl JL/UlIUlUU au J v ■ -deauma viaţa locuitorilor din aceste regiuni. Din experienţă de veacuri s-a stabilit că zonele cele mai primejdioase din Europa se găsesc în Italia, Bulgaria, Grecia, Turcia şi Iugoslavia, ţări unde se înregistrează cutremure dese şi uneori catastrofale. Oraşele cele mai ameninţate sunt Messina, Reggio şi Filipopol, care au fost distruse de câteva ori Viaţa în aceste oraşe nu e sigură, deoarece oricând poate avea loc aci un cataclism sismic cum s’a întâmplat şi în cursul acestui secol. Oraşul Agram (Iugoslavia) e deasemenea situat pe una din faliile cele mai primejdioase. CUTREMURE IN ITALIA ŞI IUGOSLAVIA Nu e clar de mirare că anul acesta când pirosfera (miezul de foc al Pământului) e atât de agitată din cauza marilor frământări electromagnetice din soare, să avem fenomene sismice în Italia şi Iugoslavia, care ar putea deveni şi grave, după cum va fi jocul capricios al presiunei nesfârşitelor masse de gaze dinăuntrul Pământului. La Bologna, Barberino şi Florenza cutremurul a avut o tărie de gradul al 5-lea, iar în Iugoslavia a fost de gradul 7. Ce va fi de azi înainte nu se poate prevedea. Totul depinde de legile hasardului. SONDA DIN MORENI ŞI CUTREMURELE (?) De aproape două luni arde sonda la Moreni. Focul ei devine tot mai puternic. Deşi petroliştii sunt de părere că n’ar exista absolut nici o legătură între sondă şi cutremure, totuşi s’ar putea ca forţa formidabila cu care sunt Împinse gazele prin coloana sondei s’ar datori în parte unor infiltraţiuni gazoase provocate în adâncul pământului de nesfârşitele cutremure. Sonda din Moreni a mers prea departe, într’un strat de circa 1.400 m. adâncime şi în consecinţă presiunea enormă a gazelor Infiltrate din diverse falii ar putea să mai întreţină focul timp Îndelungat, în cazul când nu va putea fi stins printr’o minune oarecare. Adâncul pământului e puţin cunoscut şi forţele cari se deslănţue aci pun vecinie în primejdie pojghiţa pe care trăim şi care nu reprezintă decât 1/100 din raza globului. Pământul înăuntrul lui e lichid şi gazos, iar scoarţa pe care sunt continentele şi oceanele nefiind în echilibru stabil, cutremurele vor mai continua aproape în fiecare lună până se vor mai linişti tulburările electromagnetice solare, care declanşează atâtea nenorociri anul acesta. E probabil să mai avem cutremure în Italia, peninsula Balcanică și poate în Portugalia. TIMPUL PROBABIL Vom mai avea din cauza cutree vreme* m ppp+.Korii NEPTUN ■ ■1 I— Cancelarul Germaniei fost operat BERLIN, 22 (Rador). — Dn Heidelberg se anunţă din locurile competinte, că d. Mueller, cancelarul Reichului, car se găseşte în prezent la staţie nea balneară Mergentehr spre a-şi face cura, subit a făcut foarte mare temperaturi din cauza unei acute crize , ficat. Medicii chemaţi imediat s patul bolnavului, au decis să supună unei operaţii. Operaţia a fost făcută Duminică după amiază, făcându-se în condiţiuni normale. Bolnavul îns urmează a fi supus unui regi special. Asupra mersului boalei, se va da presei la timp, cei mai complecte informaţiuni. ★ BERLIN 22 (Rador). Din Heidelberg se armintă, că starea cancelarulii Reichului în noaptea duminică spre Luni, est neschimbată, aşa că deocamdată nu este locul d a fi prea îngrijoraţi asupra boalei sale» CANCELARUL MÜLLER