Dimineaţa, iulie 1929 (Anul 25, nr. 8095-8125)

1929-07-24 / nr. 8118

final XXV. — Wo. 8H8 Amatori și JProfesionis * FOTOGRAFI Găsesc toate articolele fotografice Aparatele cele mai renumite la SOCEC1 to. $. A. AtePer special pentru developai IO Pagini Miercuri 24 Iulie 1229 PREȚUL ABONAMENTELOR Lei 750 pe timp de un an p 380 .. n » 6 n 200 M M u 3 luni Fondată tn 1904 de CONST. MILLE [| 3 LEI [| București, Str. Sărindar 7*11 || TELEF. | Centrala: 306 67, 324/73, 346/79, 353/54 Direcția: 357/72. A­d­ia 307/69. Provincia 310 683 LEI LEGEA BUCLUCAŞE Nu e alta decât legea cultelor, debutul d-lui Aurel Vlad în mate­rie de legiferare la departamentul d-sale. E inutil să subliniem noi cât de puţin fericit a fost debutul aces­ta. Faptele şi-au luat însărcina­rea să facă sublinierile cuvenite şi să pună buclucaşa lege în ade­vărata ei lumină. Cele petrecute în şedinţa de Sâmbătă a Camerei sunt în pri­vinţa aceasta de o elocvenţă ce nu are nevoe de vre­un comenta­riu. E de ajuns să le reamintim. Un grup întreg de deputaţi, de partizani încercaţi ai guvernului, indignaţi de o eşire intempestivă a d-lui ministru al cultelor, reac­ţionează pe loc şi cu toată ener­gia, uitând obligaţiile la care sunt impuşi de disciplina de partid. Se produce scandal şi tumult într-o adunare unde, în urma re­­targerei deputaţilor din opoziţie, ar fi trebuit să domnească un spirit de familie, o armonie de­săvârşită. Şi, precât ştim, pentru întâia oară în analele parlamen­tului, am asistat la spectacolul ca preşedintele să fie nevoit să sus­pende şedinţa din cauza vacar­mului produs de deputaţii majo­ritari împotriva unui ministru e­­şit din rândurile lor. De asemenea, datorită legei e­­laborată în ceasuri de greşită ins­piraţie şi susţinută apoi cu o în­căpăţânare vrednică de o cauză mai bună, am văzut uniţi în ace­­laş sentiment de revoltă reprezin­­tanţi ai naţiunei, autorităţi şi a­­sociaţii cu caracter religios sau cultural, precum şi simpli cetă­ţeni aparţinând tuturor cultelor şi confesiunilor din ţară. Sunt revoltaţi şi adânc jigniţi membrii clerului ortodox, ca şi simplii mireni, iar această revoltă şi nemulţumire sunt egal şi pe deplin împărtăşite de aproape u­­nanimitatea clerului şi mirenilor catolici, protestanţi şi mozaici. Cu toţii sunt unanimi în a ve­dea în legea cultelor nu numai o lege inutilă, — ceea ce n’ar fi toc­mai aşa de grav — ci o lege jigni­toare pentru sentimente cari au dreptul la tot respectul şi la tot menajamentul, şi tot­odată ex­trem de dăunătoare. Dăunătoare pentru interesele respective ale fiecărei comunităţi religioase şi dăunătoare pentru interesele bine lămurite ale statului. Aşa fiind, stai şi te întrebi ne­dumerit: de ce şi pentru cine a făcut d. ministru al cultelor bu­clucaşa lege? Cine i-a cerut-o? Ce nevoi cu caracter obştesc sau ce stări de lucruri inspiratoare de îngrijorări au necesitat neapă­rata ei elaborare în forma şi în spiritul în care a fost elaborată? Se ştie doar — şi lucrul acesta trebue ştiut mai ales de un gu­vern ce reprezintă massele popu­lare — că o lege, ca şi orice altă măsură de guvernământ, nu este decât un mijloc sau o încercare de tămăduire a unor nevoi so­ciale, a unor rele realmente con­statate. Cu legea cultelor vedem, însă, petrecându-se tocmai contrariul. Lumea era liniştită şi, aşa din se­nin, liniştea ei a fost tulburată tocmai de guvernul a cărui primă şi elementară datorie este să po­tolească orice agitaţie acolo unde s’ar ivi, iar nu să provoace agita­ţii, cari în primul rând se întorc împotriva lui. Interesele superioare ale statu­lui! Vorbe mari şi frumoase, cari ascund deseori fapte mici şi u­­râte. Statul în concepţia univer­sală de astăzi nu este decât or­ganul ce reprezintă societatea şi organul care e pus în slujba a­­cestei societăţi. Iar când societatea, într-o una­nimitate impresionantă, o respin­ge ca dăunătoare pentru ea o le­ge, cum e legea, cultelor, a stărui în această lege, înseamnă a mer­ge împotriva intereselor şi nevoi­lor societăţii, înseamnă a face o­­peră de tulburare, iar nu de po­tolire şi mai înseamnă a proceda împotriva concepţiei democratice pe care zici că o reprezinţi. N. Batzarîa Explozia unui depozit de pulbere 20 DE LUCRĂTORI UCIȘI BERLIN. — Pin Pitts­burg se telegraf­iază, că la depozitul de pulbere al uzinelor de aluminium „New Kingston Alumini­um Co.() din New Kings­ton, situate la 30 kilo­metri depărtare de Pitts­bur exp. a produs o grava Douăzeci de lu­i, s’a czie­ crători au fost uciși. Puîjimea'pe scările mănăstirii țp parastasul |dela Curtea de ^rge| - ^ PARASTASUL DELA CURTEA DE ARGEŞ Regina, principesele Elena şi Ileana părăsind mănăstirea după oficierea pa­rastasului de doi ani dela moartea regelui Ferdinand M­arile desbateri din Camera franceză Cu o majoritate doar de 8 votări, Camera ratifică acordurile asupra datoriilor de război Socialiştii şi rădică !-socialiştii au votat împotriva ratificării PARIS 21. (Rador). — In şe­dinţa de noapte a Camerei, d. Chceron a declarat că guver­nul lasă Camerei să aleagă moţiunea prin care se vor ex­prima rezervele, astfel ca ra­tificarea să fie operantă. Camera a adoptat cu 282 vo­turi contra 274, începutul mo­­ţiunei Heraud, prin care se declară că reparaţiunile ger­mane ce se cuvin Franţei, vor trebui să acopere sarcinile a­­cordurilor de la Londra şi Was­hington, aşa cum au fost im­puse Franţei, prin aceste acor­duri. După diferite intervenţii ce s’au făcut, Camera a adoptat prin ridicare de mâini, moţiu­nea Heraud, in totalitate. După aceasta, Camera a ratificat acordul asupra datoriilor către America, cu 300 voturi, contra 292, iar acordul asupra datori­ilor către Anglia, a fost ratificat prin ridicare de mâini. DATORIILE CĂTRE AMERICA PARIS 21. (Rador). — Spre sfârşitul şedinţei, Camera a început discuţia asupra pro­­ectului ratificărei datoriilor a­mericane. Cu această ocaziu­­ne au fost prezentate mai mul­te contraproecte. D. Briand a declarat că singur proiectul Deligne, care reproduce proiectul guverna­mental, prin care se autoriză preşedintele republicei să ra­tifice acordul de la Washing­ton, permite ducerea mai de­parte, cu sorţi de izbândă, a negocierilor pe care guvernul le va începe pentru a evita sca­denţa de la 1 August 1929. D. Briand pune chestiunea de încredere, în favoarea con­­traproectului, care a fost a­doptat de Cameră cu 300 de voturi. Şedinţa se ridică la ora 3 şi 5 minute noaptea. D. Malvy cere ca rezervele să fie înscrise în lege PARIS 21. (Rador). — In şe­dinţa de eri seară a Camerei, d. Malvy, preşedintele Comisiu­nei de finanţe a Camerei, a a­­firmat necesitatea ca Franţa să-şi spună ceia ce crede asu­pra acordurilor relative la da-D. MALVIN toriile de război. B-sa a in­sistat pentru ca să se voteze propoziţiunile făcute, in sen­sul ca rezervele să fie trecute chiar în textul legei ratifică­rei acordurilor. RĂSPUNSUL D-LUI BRIAND D. Briand, în răspunsul său, a declarat că refuzul de a se ratifica acordurile, ar creia di­ficultăţi aşa de mari, încât ar anula toate preparativele ce s’au făcut până acum, în ve­derea viitoarei conferinţe a li­­chidărei chestiunilor în liti­giu încă, izvorâte din războiu. Dl. Malvy a propus ca să nu se treacă la discuţia propune­­rei Deligne, insistând asupra votărei imediata Înainte de a se proceda la votare, d. Briand a a­­tras atenţia Camerei asu­pra importanţei deciziu­­nei ce se va lua, precum şi asupra hotărărei guver­nului de a pune chestiu­nea de încredere, împotri­va propunerei făcută de d. Malvy. Socialiştii şi rah­al-so­­cialiştii au votat contra ratificării PARIS 21 (Rador).­­ Cu ocaziunea votării con­­traproiectului Deligne im­potriva contraproiectului au votat in primul rând toţi comuniştii, socialiştii precum şi 100 de radical­­socialişti, printre cari d-nii Daladier, Herr­iot, Franklin Bouillon, adver­sari ai ratificării. Mul comentat de „Le Journal“ PARIS 21, (Rador). — „Le Jour­nal“, crede că majoritatea extrem de minimă, întrunită la Cameră, cu ocaziunea ratificărei acordurilor va însemna faţă de opinia publică mondială, o rezervă între cele mai serioase şi mişcătoare. ..........—>—am­mmmm I­II —— ■—« STAREA REGELUI ANGLIEI BUNĂ LONDRA, 22. (Rador). — Suve­ranul se apropie cu pași mari de complecta vindecare. Mijlocirea marilor puteri între China şi Rusia? — TELEGRAMA LONDRA 22. — Situaţia între Rusia şi China e în­că neclarificată. Ştirile asupra ocupării oraşelor de frontieră man­ciuriene de către tru­pele ruseşti se desmint. Deasemenea se desminte şi ştirile că intre trupele sovietice şi chineze ar fi avut loc ciocniri. La Londra se crede că atât China cât şi Rusia sunt dispuse să primeas­că mijlocirea marilor pu­teri pentru rezolvirea paş­nică a conflictului. De aceia la Londra se consideră situaţia mai li­niştitoare decât zilele tre­cute. * NEW-YORK, 22. — Secretarul PARTICULARA­­de stat american Gibson a avut ori o lungă întrevedere cu amba­sadorul italian de la Washington. Se afirmă că cu această ocazie, ministrul american ar fi invitat Italia să ia de asemenea parte la acţiunea comună a marilor puteri mijlocitoare între Rusia şi China. Ministrul plenipotenţiar al Chinei, Wu, a vizitat ori pe d. Gibson cu care a avut o lungă în­trevedere. Se afirmă că el a pre­dat cu această ocazie, răspunsul guvernului său la memoriul co­mun al celor patru puteri. A PARIS, 22 (Rador). — Din Mos­cova se anunţă că guvernul Sovie­telor a primit Sâmbătă, din partea guvernului american o comunicare asupra posibiltăți de a se aplana recentul conflict relativ la căile fe­rate din estul Chinei, prin interme­diul tribunalului arbitral. ____ ROCI FENOMENE SISMICE Cutremure în Europa In ce ţări vor fi cutremure.­Timpul probabil După o linişte relativă de vreo două săptămâni, e probabil să în­ceapă iar o serie de cutremure în toate continentele. FALIILE EUROPEI murelor, alternanţe de frig şi arşiţi ca şi cum Natura n’ar dispune deci de temperaturi extreme. In consecinţă vom avea câteva zii călduri foarte mari aproape pe to continentul, apoi vor mai veni plo şi răcoare. Ploile prezintă actualmente nes­punsul că rîurile tind să se revere în toată ţara. Din feisricire vreme " Regimul precipitat minici’­v distribuit la noi, ori avem secetă, o plouă prea mult.­­ In America se fac experienţe pen­tru atragerea sau alungarea norii cu ajutorul electricităţii. Poate intr'un viitor apropiat răul va reuşi să stăpânească şi noi cum stăpâneşte celelalte­­elemen ale Naturei. Se ştie că în sudul continentului nostru există câteva îalii (prăpăstii în pământ) foarte primejdioasa n./'i '1 _ nn vn-nm fi (yK Cutremurele «e propagat prin a- 'n toa;,ă țara. _ _ ceste falii puiidun Li prtiiSjdie . :cp:rudi U iL­ raî ACLJ- îl JL/UlIUlUU au J v ■ -deauma viaţa locuitorilor din aceste regiuni. Din experienţă de veacuri s-a sta­bilit că zonele cele mai primejdioase din Europa se găsesc în Italia, Bul­garia, Grecia, Turcia şi Iugoslavia, ţări unde se înregistrează cutre­mure dese şi uneori catastrofale. Oraşele cele mai ameninţate sunt Messina, Reggio şi Filipopol, care au fost distruse de câteva ori Viaţa în aceste oraşe nu e sigură, de­oarece oricând poate avea loc aci un cataclism sismic cum s’a întâm­plat şi în cursul acestui secol. Oraşul Agram (Iugoslavia) e de­asemenea situat pe una din faliile cele mai primejdioase. CUTREMURE IN ITALIA ŞI IUGOSLAVIA Nu e clar de mirare că anul acesta când pirosfera (miezul de foc al Pământului) e atât de agitată din cauza marilor frământări electro­magnetice din soare, să avem feno­mene sismice în Italia şi Iugosla­via, care ar putea deveni şi grave, după cum va fi jocul capricios al presiunei nesfârşitelor masse de gaze dinăuntrul Pământului. La Bologna, Barberino şi Florenza cutremurul a avut o tărie de gradul al 5-lea, iar în Iugoslavia a fost de gradul 7. Ce va fi de azi înainte nu se poate prevedea. Totul depinde de legile hasardului. SONDA DIN MORENI ŞI CUTRE­MURELE (?) De aproape două luni arde sonda la Moreni. Focul ei devine tot mai puternic. Deşi petroliştii sunt de părere că n’ar exista absolut nici o legătură între sondă şi cutremure, totuşi s’ar putea ca forţa formidabila cu care sunt Împinse gazele prin coloana sondei s’ar datori în parte unor in­­filtraţiuni gazoase provocate în a­­dâncul pământului de nesfârşitele cutremure. Sonda din Moreni a mers prea departe, într’un strat de circa 1.400 m. adâncime şi în consecinţă pre­siunea enormă a gazelor Infiltrate din diverse falii ar putea să mai în­treţină focul timp Îndelungat, în ca­zul când nu va putea fi stins prin­­tr’o minune oarecare. Adâncul pământului e puţin cuno­scut şi forţele cari se deslănţue aci pun vecinie în primejdie pojghiţa pe care trăim şi care nu reprezintă de­cât 1/100 din raza globului. Pământul înăuntrul lui e lichid şi gazos, iar scoarţa pe care sunt conti­nentele şi oceanele nefiind în echi­libru stabil, cutremurele vor mai continua aproape în fiecare lună până se vor mai linişti tulburările electromagnetice solare, care de­clanşează atâtea nenorociri anul a­­cesta. E probabil să mai avem cutremu­re în Italia, peninsula Balcanică și poate în Portugalia. TIMPUL PROBABIL Vom mai avea din cauza cutre­e vreme* m ppp+.K­orii NEPTUN ■ ■1 I— Cancelarul Germaniei fost operat BERLIN, 22 (Rador). — Dn­ Heidelberg se anunţă din lo­curile competinte, că d. Muel­ler, cancelarul Reichului, car se găseşte în prezent la staţie nea balneară Mergent­ehr spre a-şi face cura, subit a fă­cut foarte mare temperaturi din cauza unei acute crize , ficat. Medicii chemaţi imediat s patul bolnavului, au decis să supună unei operaţii. Opera­ţia a fost făcută Duminică du­pă amiază, făcându-se în con­diţiuni normale. Bolnavul îns urmează a fi supus unui regi­ special. Asupra mersului boa­lei, se va da presei la timp, cei mai complecte informaţiuni. ★ BERLIN 22 (Rador).­­ Din Heidelberg se armin­tă, că starea cancelarulii Reichului în noaptea d­­uminică spre Luni, est neschimbată, aşa că deo­camdată nu este locul d a fi prea îngrijoraţi asu­pra boalei sale­» CANCELARUL MÜLLER

Next