Dimineaţa, noiembrie 1929 (Anul 25, nr. 8217-8246)

1929-11-26 / nr. 8242

Anul XXV.­Bp. 824? VARICELE Singurul tratament contra varice­­lor la picioare este compresiunea, regulată şi uniformă a vinelor ob­ţinută purtând ciorapii elastici spe­ciali ai casei CAROLbunger Bucureşti, Str. Brezoianu No. 4 — Prospecte la cerere — 1­ 2 Pagini Fondată in 1904 de CONST. MXILE 3 LEI Bucureşti,Str. Const. Eflille (Sărindar) Z­i1 TELEF. s Centrala: 398 67. 324 73. 326 79. 3S3 5« Direcţia : 337/72. A­dţia 307/09. Provincia 310 68 Mărfi 28 Woimbrie 1209 PARFUMERIE FINĂ specialităţi franceze cu preţuri de concurenţă Masam UNIVERSEL Calea VICTORIEI 11 (Vis»a ŕ vis de Palatul Poștelor) SANCŢIUNI Cazul Milozi — sub acest titlu se designează în coloanele ziarelor barbariile de la prefectura poliţiei din Capitală — cazul Milozi intră, în sfârşit, pe calea lui firească, pe calea penală. Secretarul general al prefecturei de poliţie — d. Milozi — va fi tri­mis în judecată pentru delictul pe care l-a comis. Să sperăm că in­stanţa judecătorească va aprecia mai just decât cea disciplinară gra­vitatea faptului şi că pedeapsa va fi în justă proporţie cu faptul însuşi. Dacă am stăruit atâta pentru ca, în h­azul Milozi, să se ajungă la sancţiuni, este din pricină că — în convingerea noastră — guvernul actual are datoria să inaugureze o eră cu adevărat nouă. Cuvintele acestea — „eră nouă“ — luate în deşert atâta vreme, tre­­bue să-şi recapete sensul. Şi dacă este aşa, atunci întâiul adevăr care trebue statornicit deplin este ace­sta : cine este pus să apere legea, este dator, — el, cel dintâiu — s’o respecte. Scrie în legea penală că bătaia este interzisă. Poliţistul, care este menit să apere legea penală, nu poate începe prin a o călca. Dim­potrivă. El cel dintâiu are datoria s’o respecte, ca să impună şi celor­lalţi respectul ei. «Obiceiul pământului“,— iată for­mula comodă, sub care se închide ochii şi asupra şperţului şi asupra bătăii şi asupra altor năravuri ale acestei vremi. Ei bine, să se termine odată cu această îngăduinţă vinovată. Pă­mântul acesta are destule obiceiuri bune şi frumoase. Să le păstrăm pe acelea. Iar pe cele urîte, să le pe­depsim cu ultima severitate, până la complectă lor nimicire. De mult, am adoptat toate for­mele de civilizaţie ale Apusului, în­­"Ţepâmd"cu regHe- cutezat democra­­tice. Până acum, aceste forme au acoperit un fond înapoiat. E timpul să turnăm în tiparele apusene fon­dul corespunzător. Sancţiuni — deci, pentru orice a­­batere de la lege. Cum sunt sancţi­onaţi hoţii, să fie sancţionaţi şi bă­tăuşii din poliţie. Bătaia este un de­lict, ca şi hoţia, prevăzut şi penal de cod. De ce să fie privită bătaia cu mai multă indulgenţă decât ho­ţia ? In ziua în care se va şti că toate aceste abateri de la lege sunt pe­depsite, nu vom mai avea nici func­ţionari sperţari, nici funcţionari bă­tăuşi — vom avea funcţionari ci­vilizaţi, administraţie civilizată, a­­dică tocmai ceea ce-i trebue ţării noastre. T. L. fe—■ p ÎNTÂMPLĂRILE zilei Durerei tăinuite „Femeile de moravuri uşoare sunt mai apărate, decât noi, soliile cre­dincioase şi cinstite“. Fraza pusă între ghilemele este ex­trasă din scrisoarea pătrunsă de o îndreptăţită durere a unei doamne din Capitală. Cu toate că imi vine cam peste mână să ating această chestiune de natură delicată, totuşi m’am h­otărît în speranţa că bărbaţii cari poartă o vină aşa de mare, vor căuta să se îndrepteze, dându-şi seama de gravi­tatea răului şi de funestele lui conse­cinţe. Soarta unor soţii credincioase şi cinstite este mai rea decât a femei­lor din cealaltă categorie, de­oarece, infectate de bărbaţii lor cin­ boli lu­meşti luate de aceştia prin contactul lor cu alte femei, ele n’au nici pu­tinţa, nici curajul să se caute şi să umble pe la doctori. Suferă în tăce­re, cad bolnave şi nasc copii cari au în sânge germenul bolilor. Dacă respectul şi credinţa ce da­torase soţiilor lor nu sunt în ochii a­­cestor bărbaţi consideraţiuni destul de puternice, cari să-i reţină de la a­­venturi nesocotite şi cu urmări dese­ori fatale şi pentru propria lor sănă­­tate, să se gândească măcar la crima ce săvârşesc şi la mustrarea ce-i va biciui veşnic, dând naştere unor co­pii osândiţi să ispăşească toată viaţa — şi ce mai viaţă au de dus nenoro­ciţii aceştia­ — păcatul tatălui lor. Cât despre persoana, care îmi scrie--ni,’răspund că se poate adrese în toată încrederea. PREA MÂNDRU.­­ Tânărul H. W. din Capitală suferă de exces de mân­drie, din care cauză are o seamă de neplăceri. Dragul meu, excesul în orice direcţiune este dăunător. Nu e bine „să periezi“ şi să te umileşti, dar e rău şi să iei atitudinea unui om, care se socoate numai pe sine desăvârşit şi vede la restul lumii nu­mai slăbiciuni şi defecte. De altfel, din momentul ce-ţi recunoşti singur defectul, caută să te vindeci de el. L. M. — LOCO. — Rabdă şi trăeşte pentru copiii d-tale. ELVIN HI! FUNDE IA PRIMĂRIA HUEDW-CLUJ Sunî iiriplfsafi pe lângă notar atât pretorul cit și perceptorul CLUJ. — Am fost primul ziar ca­ ‘n măsură să deia relaţii era d. np­fi» mm rplîinnf marile» npfpicmn.lî c.nn­­ir Dumitru­ Port CLUJ. — Am fost primul ziar ca­re am relatat marile nereguli con­statate în sarcina fostului consiliu comunal din Huedin, nereguli com­i­se la eliberarea biletelor de vite, şi la încheierea unui contract pentru electrificarea orăşelului. Suntem în măsură să anunţăm o serie de nouă fraude comise cu oca­zia arendărilor forţate. UN SE CONSTAU NOILE FRAUDE După cum se ştie, în mai toate co­munele din ţară se efectuează o se­rie­­de arendări forţate de islazuri, cari servesc la păşunatul vitelor co­munei respective şi pentru cari lo­cuitorii sunt obligaţi să plătească a­­nual câte o anumit­ă cotă. La Huedin, ca şi în alte părţi, s’au efectuat la fel aceste arenzi forţate, însă mulţumită notarului Dumitru Pop, timp de mai mulţi ani, o parte din islazuri şi cei 400.000 lei înca­saţi din cote, au avut cu totul altă destinaţie decât aceia prevăzută în legile şi regulamentele în vigoare. D. Dumitru Pop, care deşi este complice principal în toate frau­dele descoperite la primăria Hue­din, spre nedumerirea tuturor, mai continuă şi azi să fie notarul acestui orăşel, mulţumită faptului că până la instalarea actualei comisii interi­mare, era singurul care conducea Huedinul. O parte din islazurile a­­mintite le-a speculat personal, alte părţi le-a pus la dispoziţia pretoru­lui, perceptorului şi şefului ocolului silvic, iar sumei de 400.000 lei, pro­veniţi din cote, i-a dat o destinaţie pe care n’o poate lămuri. O ŞEDINŢĂ INTERESANTĂ Credem interesant să relatăm cum s'a descoperit această serie de noui frai de. Cei două săptămâni în urmă ac­tuala comisie interimară din Huedin a ţinut o şedinţă şi între alte ches­tiuni de gospodărie comunală au ve­nit în discuţie şi arendările forţate. După cum era şi natural, singurul d în măsură să deia relaţii era d. no­n­­ Dumitru Pop La întrebările membrilor comisiei interimare, notarul Pop a început să reie o serie de răspunsuri evasive, până pe la urmă a trebuit să­ destăi­­nue purul adevăr. Prin relaţiunile date în jurul­­a­cestei chestiuni, notarul Pop nu a ui­tat insă să amintească că o parte din islazuri au fost utilizate ani de-a rândul de către pretor, şeful ocolului silvic şi perceptor. Vorbind despre fondurile rezultate in ultimii ani din arenzile forţate, notarul a spus că sunt astăzi rătăcite şi că pentru ca, primăria să nu su­fere, este de părere ca aceste cote să ti® astfel încasate retroactiv. Comisia in­terim­ară, prin preşedin­tele ei, dr. Moga, a raportat imediat cazul prefecturii judeţului, care a dispus deschiderea unei anchete ad­ministrative şi sezizarea parchetului. N. IONESCU ■k Pentru asanarea econo­my a Statelor­ Unite WASHINGTON, 23.­— După con­sfătuirea d-lui Hoover cu repre­zentanţii vieţii economice, conferin­ţă care a durat 3 zile, s-a ajuns la următoarele rezultate: Reprezentanţii industriei au pro­mis să menţie salariile actuale. So­cietăţile de cale ferată au declarat că vor mobiliza sume importante pentru noi lucrări. Industria de construcţii a consimţit să nu redu­că programul iar fabricile fie auto­mobile s’au angajat să dea şi pen­tru anul viitor o producţiune tot a­­tăt de mare ca cea din anul acesta. E­CONOMII "O*­­I y Se creează un no­u subsecretar de stat și se face «tconomii ? In schimb se suprimă © dactilografă — așa că bugetul se echili D. I. Jilozi a fost pus sub inculpare Acţiunea puliței deschisă de primul procuror IMfeăuşîi au lucrat ca simplii particulari Ceea ce am prevăzut pe bază de date certe, adică cunoscând rezul­tatele cercetărilor parchetului, s’a întâmplat. Eri, primul procuror de Ilfov, d. Codin Ştefănescu, autorul anchetei judiciare dezastruoase pentru d. Milozi şi comisarul Panova, a des­chis acţiune publică împotriva a­­cestora, pentru maltratarea la care s-au dedat asupra lui Saul Solo­mon în beciul poliţiei Capitalei. Parchetul a apreciat că cei doi inculpaţi nu se aflau propriu zis în exerciţiul atribuţiunilor de ofiţeri ai poliţiei judiciare, atunci când s’au dedat la actele de schingiuire. Poliţiştii nu sunt justiţiabili de către Curtea de Apel, de­cât numai atunci când delictele le-au săvârşit în cursul unei anchetări a vre­unui... delict, când prin ur­mare lucrau în calitate de auxiliari ai justiţiei, ca ofiţeri de poliţie judiciară. Pornind de la această premiză, parchetul general a examinat cu minuţiozitate microscopică împre­jurările şi a constatat că în nopţile când cei doi poliţişti supuneau la cazne pe Saul Solomon, în speran­ţa că vor obţine de la victimă ceva mărturisiri, afacerea atentatului era deja în cercetarea judecătorului de instrucţie. Că deci cei de la po­liţie ne mai fiind investiţi cu cerce­tările privitoare la atentat, iar Saul Solomon netrecând prin prefectura de poliţie de­cât spre a fi definit în păstrare şi a fi înaintat cabine­tului de instrucţie,­­ „anchetarea“ pe care au făcut-o Milozi şi Pano­va era în afară de cadrul atribuţii­lor lor de ofiţeri ai poliţiei judi­ciare. Concluzia trasă de parchetul ge­neral a fost deci că numiţii nu „lu­crau“ (expresia este în tot cazul sugestivă) în calitate de ofiţeri ai poliţiei judiciare — şi pe această demarcaţie atât de fină, a decis că Milozi şi Ponova sunt justiţiabili de instanţele corecţionale de drept comun. pului victimei, ori dacă au dat naş­tere vreunei incapacităţi de lucru, culpabilul se va pedepsi cu închi­soare de la 3 luni până la 2 ani, puls amendă până la 2000 lei. Iar dacă se va fi urmat cu precugetare sau cu pândire, minimum pedepsei va fi de 6 luni“. Celălalt text prevede agravarea pedepsei în orice delict sau crimă, dacă cel care a săvârşit-o este funcţionar public, în căderea că­ruia intră tocmai îndatorirea de a privighea ca asemenea delicte să nu se comită. Acest text nu schim­bă competinţa instanţei în privinţa delicventului — din pricina calităţii acestuia de funcţionar, — ci con­stitue numai o agravantă prin mă­rirea pedepsei. El este redactat astfel: .Afară de întâmplările în care legea ho­tărăşte pedepsele pentru crimele ori delictele săvârşite de către func­ţionarii publici, acei funcţionari cari vor fi participat la alte crime sau delicte, a căror privighere sau înfrănare era pusă asupră-le, se vor pedepsi precum urmează: de va fi vre-un delict, se vor supune la maximum pedepsei hotărită de lege pentru acel delict; de va fi crimă, etc.). Acest a! doilea aliniat nu intere­sează cauza, întru­cât faptul a fost calificat delict (art. 239). brează a: DESCHIDEREA­­ ACŢIUNII Afacerea a fost deferită aşa­dar parchetului trib. Ilfov. D. prim pro­curor Codin Ştefănescu, şeful par­­­­chetului, a deschis, precum am a­­­­ratat, acţiune publică, punând pe­­Milozi şi Panova sub inculpare, pe­­ temeiul art. 239 şi 165 cod penal.­­ Primul text de lege se referă la­­ delictul de lovire gravă. El sună­­ astfel: „Dacă lovirile sau rănirile au cauzat o vătămare însemnată­­ sănătăţii sau unui membru al cor­ Ce instanţă va j­udeca pe bătăuşi Cari instanţe vor avea să judece pe inculpaţi? în caz că acţiunea publică va avea de urmare trimete­­rea directă a afacerii penale la in­stanţa de judecată, fără a se mai proceda la întrunirea ei prin unul din cabinetele de instrucţie, atunci dosarul va fi remis în cel mai scurt timp, judecătoriei de ocol respecti­ve (în raza căreia se află localul prefecturii), judecătoria de ocol fiind instanța competentă să jude­­ce delictul din art. 239. Hotărârea ce se va da, va fi apelat­ilă la tri­bunalul corecţional. Dacă se va mai face o instrucție a afacerii, judecătorul de ocol va fi învestit cu judecarea procesului după terminarea instrucţiei, prin ordonanţa definitivă ce se va da. Mâine se va şti calea ce se va lua. Se pare însă că o instruire ar fi inutilă, întru­cât toate elementele de culpabilitate se află în dosarul cercetărilor parchetului şi care au determinat deschiderea acţiunii pu­blice. Er, după amiază, imediat după deschiderea acţiunii, parchetul a înaintat o adresă ministerului de interne, prin care-i aduce aceasta la cunoştinţă, spre a proceda la mă­sura impusă de legea statutului funcţionarilor publici, — aceea de a-i suspenda din funcţiile ce ocupă. PENTRU LĂMURIREA CITITORILOR Cum se vede, chestiunea este foarte subtilă şi poate că unii citi­tori, nedeprinşi cu raţionamentul juridic, să n’o înţeleagă bine. Lămurim deci lucrurile. Dacă d. Milozi ar fi schinguit pe Saul Solomon în calitate de poli­ţist în exerciţiul funcţiunii- el ar fi fost trimis în judecata Curţii de Apel. Cum însă d-sa, în momentul când se delecta văzând sângele victimii, travea nici o cădere s’o „instruias­­­ ca“ — căci instrucţia o făcea par­­­chetul, nu poliţia — el trebue soco­­t­­it ca un simplu particular care I bate pe un altul şi deci nu mai I merge la instanţa specială, ci la judecătoria de ocol, ca un simplu bătăuş de mahala. Cel mult, i se aplică o circumstanţă agravantă din faptul că e, pe lângă bătăuş, şi secretar general al prefecturii, a­­dica tocmai cineva pus să împiedi­ce bătăile. Acesta este, pentru moment, sta­diul chestiunii. Sitep* O escadră sovietică in străinătate PARIS, 23 (Rador). — Dla Mos­cova se anunță prin telegrafia fără fir, că mai multe vase ale flotei Mărei Baltice, vor face o lungă că­lătorie in străinătate. Arestări de comunişti la Varşovia VARŞOVIA, 23.— Poliţia a făcut ori 40 de descinderi la membri marcanţi ai partidului comunist. Au fost arestate 52 de persoane din comitetul central al partidului. S’au confiscat peste 100 de kilograme de broşuri de propagandă,. Doi ani de la moartea lui Ion I. C. Brătianu Azi se împlinesc doi ani, de când Ion I. C. Brătianu a închis ochii pentru vecie. Numai doi ani, dar portretul lui începe să se desluşească, din înce­putul de perspectivă istorică, din care-l putem privi. Ion I. C. Brătianu rămâne şi din această perspectivă o figură mare a istoriei României. Alături de ta­tăl său, ca continuator al politicei acestuia, el va rămâne realizatorul României Noui ale cărei hotare se confundă cu hotarele etnice ale na­ţiunei. Dar abia generaţiile viitoare se vor putea apropia de cercetarea o­­perii politice a lui Brătianu cu acea obiectivitate, cu acea detaşare de pasiunile, prejudecăţile şi slăbiciu­nile omeneşti, de care contempora­nii sunt incapabili. Contemporanii l-au văzut în mo­mentele mari ale vremei, dar l-au cunoscut şi ca şef al unui partid politic, autoritar, convins că el şi numai el înţelege interesele ţării şi că numai el deci trebuia să de­termine directivele ei politice. Con­temporanii sunt înclinaţi a crede, că de la încheerea păcii încoace, politica lui Ion I. C. Brătianu nu a fost fericită, sub toate aspectele ei. Şi e mai mult decât probabil că a­­ceastă apreciere o va ratifica şi is­toria. Nu încape însă îndoială, că ori­când se vor considera liniile gene­rale, mari, ale activităţii sale pu­blice, el va fi pus printre cei mai mari bărbaţi de stat pe care i-a a­­vut România, şi va intra chiar în galeria marilor oameni de pretu­tindeni a căror politică a fost crea­toare. Poporul român însă, în ziua a­­ceasta a comemorării sale, nu va vedea decât calităţile şi virtuţile lui Ion I. C. Brătianu şi se va des­coperi cu pietate în faţa mormân­tului lui. Dă-ri oricât ,?.r oscila, judecata contemporanilor asupra acţiunii postbelice a di Ion I. C. Brătianu — România mare şi unită, una şi indivizibilă, rămâne dovada price­perii şi curajului său politic. Dar mai ales al nemărginitei sale dra­goste de ţară, care i-a îngăduit să se încarce d­in momentele decisive, în cari o lume nouă batea la porți­le vremii, cu cea mai grea răspun­dere pe care un om politic poate fi chemat s’o asume. La Turda s’a descoperit o nouă şi vastă escrocherie cu asigurările, şi fie diata aceasta victime au că­zut ţăranii mai cu stare din satele al îe apropielii. Parchetul tribunalului Turda pri­mind peste 20 de denunţuri penale împotriva societăţii fia asigurare „Creditul Naţional’’, dună scurte cercetări a procedat la arestarea directorului S­ak­imilian Cohen, ca­re a comis in complicitate cu alţi a­­sociaţi ai săi o serie Întreagă fie escrocherii in stil maro. O SOCIETATE NOUA PE RUINELE UNEI SOCIETĂŢI PRĂBUŞITE După ce s'a prăbuşit societatea de asigurare ,America“, au descins la Turda d-nii Moisescu. Ruder şi Cohen, „directori” ai societăţii „Cre­ditul Naţional” din Bucureşti, care au preluat societatea insolvabilă Cu toate activele şi pasivele ei Du­pă încheierea contractului şi ter­minarea lucrărilor de preluare u­­nul dintre cei trei directori, Ruder, a fost însărcinat cu organizarea şi Conducerea societăţii „Creditul Na­tional” care a luat fiinţă pe ruine­le societăţii „America”. ACTIVITATEA. „CREDITULUI NATIONAL’1 In decurs de trei săptămâni, Ru­der a încasat de la diferiţi asiguraţi ai societăţii „America“, peste 180.000 lei; fiecare ţăran asigurat plătea sume între 30000 şi 18.000 lei. Toţi aceşti asiguraţi erau spre lichidare aveau făgădueala din partea „direc­torului“ Ruder, că societatea „Credi­tul Naţional“ le va garanta, că va primi fiecare asigurat, c­­­e 60.000 lei, după un caz de deces. Oamenii văzând că le garantează suma asigurată şi-au vândut vitele şi cerealele şi-au dus banii la Turda, plătind lui Ruder, contra-chitanţă, restanţele de asigurare ale societăţii „America“. „DIRECTORUL” RUDER FUGE CU SUMELE ÎNCASATE După trei săptămâni de rodnică activitate, directorul Ruder, a fugit cu sumele încasate. Câteva zile mai târziu soseşte la Turda, „direc­torul’’ Cohan, care face un denunţ­­ la parchet contra lui Ruder, pe mo­­t­iv că nu era autorizat din partea­­ societăţii să încaseze banii şi nu a­­­vea calitatea de director, d­ fi© sim­­­plu funcţionar, fiind acuzat tot o­­jdatfi că a furat şi ştampila socie­tăţii. Directorul Cohen, după denunţul penal făcut la parchet contra lui Ruder a dat un comunicat în prese locală, că nu recunoaşte nici o su­— ii a--— «ix !« Tî..d„„ «x rux". uiuaauiu uc »iuului. «»»»nu ia nici o răspundere pentru gestiu­nea acestuia. Iar cei cari i-au plă­tit să se adreseze justiţiei. RUDER INTERVINE TELEGRAFIC Parchetul începând cercetările . Ruder prinzând de veste, că a fost lucrat de complicele său Cohen, i-a trimes acestuia o lungă telegramă, prin care îl avertizează, că dacă nu-şi retrage denunţurile făcute con­tra lui la parchet, atunci va fi ares­tat pentru complicitate, fiindcă va dovedi că sumele încasate le-au îm­părţit împreună. In urma acestui avertisment, Co­hen şi-a retras numai­decât denun­ţurile şi şi-a luat angajamentul că toţi asiguraţii, care au plătit lui Ru­der vor fi lichidaţi de societatea „Cre­ditul Naţional“. Faptul acesta, Cohen nu l-a adut însă şi la cunoştinţa asiguraţilor. Ţăranii prezentându-se cu chitan­ţele de la Ruder ca să fie lichidaţi conform angajam­entelor luate, Co­hen le arăta ziarul în care publicase­ înştiinţarea că societatea nu garan­tează sumele plătite lui Buder. . ARESTAREA LUI COHEN Escrocheria a fost denunţată par­chetului, care imediat a început cer­cetările arestând de Cohen. UN ORAŞ FĂRĂ ASIGURĂTORI Prin arestarea lui Maximilian Cohen, oraşul Turda, care deveni­se sediul a şapte societăţi de asi­gurare, a rămas azi tară un singur agent de asigurare, deoarece toat­­societăţile şi-au încheiat gestuinea la parchet. In schimb sătenii din întreg ju­deţul Turda cari au fost exclocaţi pe rând, nici nu vor să mai audă de asigurări, fapt nespus de păgu­bitor pentru societăţile de asigura­re serioase. AL. AVRAM O vastă escrocheria cu asigurările la Turda Arestare directorului societăţii de asigurare „Crditul Naţional’1­ her MARi INUNDAȚillN TALIA ROMA, 23. (Rador). — Inunda­țiile au devastat 4.000 hectare de cultură in apropiere de localitatea Corigliano. Apele au distrus în u.?' multe locuri linia ferată între Coi­senza și Sifoarî. Succesul piesei „Meşterul Ma­nole“ de Blaga la Berna BERNA 23 (Rador). — Piesa elv­­iană, continuă a­ se ocupa de pies „Meşterul Manole“ de Lucian Bu­ga, reprezentată la teatrul din Bar­na şi primită cu ovaţii de public. Ziarul „Basler Nachrichten“ sei­ind despre această piesă, îi adu cele mai înalte elogii. Frumuşel­­e poetice şi valoarea operei sunt su­bliniate şi de criticii ziarelor „Na­tional Zeitung“ şi „Neue Zu er ich­e Zeitung“. „Journal du Geneve“ crede că p sa „Meşterul Ma­nole“ va însera punctul culminant al stagiunii. Un proces de spiona! m Qermania BERLIN, 23.—La Leipzig s’a dat astăzi sentinţa în procesul de spio­naj, care a durat 17 zile. E vorba de speraj in dauna uzinelor aero­nautice Dornier dela Berlin. Cei trei acuzaţi au fost condamnaţi la închisoare între cinci si trei ani. O noua moţiune de încredere In guvernul Tardieu PARIS, 23. (Rador). — Camera, continuând desbaterile asupra po­nticii agricole, a adoptat o moțiune de încredere în guvern, cu 335 con­tra 251 votări.

Next