Dimineaţa, decembrie 1929 (Anul 25, nr. 8247-8274)
1929-12-08 / nr. 8254
ium XXV. Me. 82X4 Obiecte de Cristal Gallé, Baccarat PorcelaniMpS de arta si tot felul de cadouri la MAGAZIN UNIVERSEL Calea V1CTORIEI 11 (Vis*a*vis de Palatul Poștelor) I 12 Pagini Duminică 8 Decembrie U2Sporturi de cauciuc pentru menajere nu trebue sa lipsească din nici o gospodărie. Se găsesc la preţul de Lei Î75 bucata la CAROL BÜRGER Fondată în 1904 de CONST. MILLE de 1 3 I Bucurest 1 9Str. Const. Miile csármdarf si 11TELEF. s Centrala; 30S 67, 324 73, 346 7 9 353 54 Direcția : 357/72. Adela 307 69. Provincia 310 66 Str. Srezonomi Dăscălimea noastră Prin congresiul ce se deschide astăzi, dăscăliimtea noastră da toata gradele şi de toate categoriile marchează un eveniment în viaţa şi în desvoltarea culturală a ţării. Pentru întâia oară vedem strânşi laolaltă, pătrunşi de acelaş sentiment da solidaritate şi frământaţi de aceleaşi gânduri, preocupaţi de griji şi nevoi asemănătoare, atât profesorii, marii noştri savanţi cari de la înălţimea catedrei universitare împărtăşesc auditoriului ultimul cuvânt al ştiinţei sau adâncesc şi analizează chestiuni de presă şi înaltă teorie, cât umilii învăţători, aceşti luptători vajnici, cari se străduesc zi şi noapte pentru a ne da mâine o generaţie mai bună, mai conştientă de rostul şi menirea ei. Nu mai avem în faţa noastră adunarea cutărei sau cutărei categorii de dascăli. Astăzi se deschide sfatul mare şi obştesc al tuturor ,acolora prin a căror muncă şi strădanie o naţiune este aşezată pa temelii solide, capătă putere de viaţă şi un rost în rândul popoarelor. In sala Ateneului va răsuna astăzi glasul făuritorilor cultural româneşti şi aceeaşe este chiar mai presus decât cultura — făuritorii sufletului românesc şi al înaltelor idealuri naţionale. Fără să voim a imita cunoscuta vorbă privitoare la rolul covârşitor al dascălului german în formarea şi cimentarea unităţii naţionale germane, suntem totuşi în faţa adevărului afirmând că societatea noastră de mâine, că naţiunea română va fi aşa cum o vor pregăti aceia cari se strâng în congresul de astăzi. , Pătrunşi de adevărul acesta, urarea ce le-o facem ca lucrările lor să fie spornice şi încoronate de izbândă nu este un compliment banal, un cuvânt bun spus unor oaspeţi, ci punem într’însa toată dragostea, toată stima ce avem pentru aceşti luminători ai minţilor şi îndrumători ai sufletelor. Şi este oare novoe să relevăm că îmbrăţişem cu toată iepţira şi cu toată convingerea revendicările lor, găsindu-le cât se poate de îndreptăţite, că le înţelegem durerile şi că ne simţim alături de dânşii ? De altfel, deşi pe căi şi cu mijloace oarecum diferite, presa şi şcoala au acelaş teren de activitate, precum o aceiaşi ţintă la capăt : împrăştierea ignoranţei şi a rătăcire din minţi şi din sufete, crearea finei societăţi mai bune, întronarea unei mai mari dreptăţi. In acest sentiment de solidaritate nu putem să ne reţinem regretul ce-l simţim la constatarea că dascălii noştri se întrunesc să-şi plângă durerile, să dezvălue cu toată goliciunea ei mizeria în care se zbat şi să înfiereze vinovata nepăsare a guvernanţilor. A guvernanţilor, cari s’au priceput să-i laude şi să-i tămâieze la orişice ocaziune, dar cari n'au ştiut să le poarte de grija, să-şi plece mochiile la necazurile lor şi să le acorde atenţia ce merită şi cinstea ce li se cuvine. E adânc întristător că luminătorii neamului sunt siliţi să-şi strige în congrese publice nevoile şi suferinţele. Să sperăm însă că de rândul acesta glasul lor va deschide toate urechiile ce nu vroiau să audă şi va deschide şi toate inimile. Să sperăm că este primul şi ultimul congres în care dăscălimea noastră, în loc să se preocupe de probleme de ordin mai înalt şi privitoare la nobila şi atât de importanta ei misiune, se vede nevoită să ceară mijloace, cari să-i asigure existenţa materială. N„ Batzaria ÎNTÂMPLĂRILE ZILEI ADEVĂRURI DUREROASE O „MAMA NECĂJITĂ“ îni scrie unele lucruri asupra cărora ne cam place să închidem ochii, dar cari în fond sunt adevăruri triste şi dureroase. Sunt reflecţii inspirate de modul cum s’a desfăşurat şi s’a încheiat procesul dramei din strada Precupeţi, precum şi constatări din experienţă. Stimata mea corespondentă vorbeşte de primejdiile ce ameninţă soliditatea familiei şi de cauzele pentru care numărul căsătoriilor este în scădere. Mai întâi, e propaganda verbală a celor căsătoriţi. Bărbatul căsătorit spune prietenilor săi celibatari : „Nu fiţi proşti să vă luaţi belea pe cap. Eu unul, dacă aş fi liber, nu m’aş mai căsători pentru nimic in lume“. La rândul ei, femeia măritată zice oftând : „Ah ! ce n’aş da să mai fiu fată, că nu m'aş mai gândi niciodată la măritiş“. O altă primejdie — să nu se uite că reproduc părerea corespondenţei mele — o constitue acele femei măritate cari, nemulţumindu-se numai cu soţul lor legitim, intră în legături nepermise cu tineri necăsătoriţi. Aceştia, având in felul arătat, toate avantajele căsătoriei şi nici o obligaţie, nu se mai gândesc la căsătorie. Din această cauză, multe fete rămân nemăritate. Abstracţie făcind de imoralitatea situaţiei, uită aceşti Don Juani că şi pentru dânşii vremea trece şi că ajung la o vârstă, când se văd singuri pe lume şi fără rost în viaţă, îşi dau seama, dar târziu, că au fost nişte paraziţi, ba chiar şi răufăcători, stricând căsnicii cinstite. Şi cât de greşită, cât de absurdă e părerea cum că a te căsători, înseamnă a-ţi lua belea pe cap. Femeia, ca soţie legitimă, nu e o belea, ci, pe lângă cea mai frumoasă podoabă a casei, mai este o tovarăşe, cum se zice, şi la bine şi la rău, un sfetnic preţios şi un sprijin puternic. E adevărat că nu toate femeile măritate îşi îndeplinesc aşa cum se cuvine datoria. Dar sunt oare toți bărbaţii model de soţi şi tovarăşi de viaţă ? ________ E Iu VIN Alţi arabi condamnaţi la moarte in Palestina LONDRA, 5 (Rador). — Din Ierusalim se anunţă, că alţi doi arabi au fost condamnaţi la moarte pentru asasinarea evreilor în timpul tulburărilor ce au avut loc în Palestina. Sentinţa trebuie confirmată de Curtea de apel spre a putea fi executată. COMISIILE « • • — Am primat © ofertă să cumpărăm lemne pentru funcţionari... — Pfa se poate, treime să numim întâi o comisie de aprovizionare, una de ficare şi una de recepţie. EXPLOZIE LA PITSBURG LONDRA, G. (Rador).—Din Pittsburg se anunţă că din cauza unei explozii provocată de spargerea unui tub de la instalaţia de gaz aerian trei persoane au fost omorîte şi 50 rănite. Explozia a distrus biroul poştei dintr’una din mahalalele oraşului. Majoritatea persoanelor rănite se compune din pasagerii unui vagon de tramvai ce trecea în momentul producerii exploziei prin fața biroului poştei. Grevă la tramvaele Mena ATENA, 6 (Radar). — Greva funcţionarilor tramvaelor a eşuat. In urma concedierei a 117 funcţionari, 190 de grevişti au reluat lucrul. S’au produs câteva incidente de mică importanţă. Graţie măsurilor luate de poliţie au fost dejucate câteva atentate de sabotaj. S’au făcut în total 25 de arestări. Lucrătorii grevişti au prezentat un memoriu guvernului. Din Salonic se anunţă că confederaţia muncitorilor a decis să sprijine greva. ÎNTRUNIREA $GFEBULQI» Accidentul mortal din Calea Griviţei Un automobil se ciocneşte cu un tramvai. Un mort şi doi răniţi din dimineaţă la ora 8 luni, s'a întâmplat un groaznic accident de automobil pe calea Griviţei în care şi-a găsit moartea un pasager iar alţi doi au fost răniţi. Accidentul s’a întâmplat în următoarele împrejurări: Dinspre bulevardul Basarab venia cu o viteză apreciabilă autobuzul No. 576 al soc. „Titan“. . Din direcţia opusă venia tramvaiul de pe linia 6 cu Nr. 29, condus de vatmanul cu seria 1877. In dreptul casei cu Nr. 182, colţ cu Petre Rareş, staţiona o maşină de piaţă. Taxicoul, spre a evita maşina aceasta, a făcut un viraj brusc. Vatmanul tramvaiului nerhal având timpul să frâneze şi conti- nuându-şi mersul, a izbit cu atâta violenţă maşina încât a sfărâmat-o aproape complect.. Panica a fost indescriptibilă. UN PASAGER OMORÂT In autobuz se aflau trei pasageri. Pasagerul Vasile C. Giurea din str. Buzeşti 46, a fost omorît pe loc. Ceilalţi doi, Const. Dinicu şi Serafim Gălăţeanu, ambii din jud. Gorj unul din comuna Topeşti şi celălalt din Tismana, au fost răniţi destul de serios. Răniţii au fost lăsaţi liberi după ce li s-au dat îngrijirile necesare, la spitalul Filantropia. Şoferul a dispărut. Ancheta se face de către comisariatul circumscripţiei 8 Griviţa. Mai multe sonde incendiate în Valea Prahovei Doui oameni carbonizaţi la regiunea petroliferă de pe valea Prahovei s’au declarat ori câteva incendii intre care unele au luat proporţii grave. Astfel sonda No. 3 a soc. Duplex din Buştenari a fost mistuită de un incendiu provocat de electromotorul sondei No. 4. Pagubele se evaluiază la un milion și jumătate. Sonda No. 1 a soc. Unirea Franco-Română din Telega a luat foc. Flăcările s’au propagat la un rezervor în care se găseau nouă vagoane de țiței. A ars întreg rezervorul, pagubele cifrându-se la vreo doua milioane. La Mislea s'a aprins sonda No. 21 a soc. Steaua Română de unde flăcările s’au propagat la sonda No. 445 a soc. Concordia. A doua sondă se afla in erupţie. Pagubele sunt de patru milioane. La sonda. No. 21 un lucrător a fost carbonizat iar altul grav rănit dus la spital a încetat deasemeni din viaţă. La Runcu-Buştenari a isbucnit un incendiu care a mistuit sonda No. 445 a soc. Concordia. Deoarece sonda era în erupţie, ţiţeiul ce se la vait a QrgD&g&tiojeul ★ şi la sonda No. 21 Steaua Română. Pagubele sunt foarte mari. Camera Luzilor respinge recunoaşterea Sonetelor PARIS, 5 (Rador). — Agenţia „Havas“ anunţă din Londra, că în şedinţa de azi a Camerei Lorzilor, a fost adoptată cu 43 de voturi, contra 21, moţiunea propusă de lordul Birkenhead, prin care se declară că recunoaşterea Sovietelor este indezirabilă. In Camera Comunelor, cu ocaziunea moțiunii propusă de un deputat liberal în favoarea limitării armamentelor, Lloyd George a declarat că limitarea este posibilă numai dacă și celelalte puteri urmează exemplul, imitându-și și ele ar mamentele. : * Vapor în primejdia MARSILIA, 5. (Rador). — Aici s'a interceptat un mesagiu radio-telegrafic care anunţă că vaporul „Vshuvie” se află in primejdie la 42.34 latitudine Nord şi 9.43 longitudine I Vest, 1 Papa pentru libertatea presei in Italia Papa, primind un grup de pelerini, compus din clerul dela Roma, s’a plâns de cenzura fascistă, spunând textual, în legătură cu bucuria ce a provocat la vreme semnarea tratatului dela Lateran : „In opoziţie cu aceasta, ceia ce avem de spus astăzi este orice, numai amabil nu este. Cu toţii aţi văzut în ultimul timp cât a sporit numărul articolelor şi tratatelor, cari au atins adesea culmea lipsei de gust şi a indiscreţiei. Am ridicat cu ceastă ocazie, cel mai energic protest şi ţinem să-l repetăm in public. Ni s’a răspuns că acele articole nu au fost autorizate. Am luat cunoştinţă de aceasta, dar luăm cunoştinţă şi de faptul că acele publicaţii nu au fostdezaprobate niciodată Apoi Papa a continuat: „Ştiţi câte dificultăţi se fac astăzi presei noastre catolice, când vrea să se explice asupra Papei, când vrea să apere drepturile şi prerogativele acestuia. Ştiţi, cât de greu a devenit, că a devenit chiar imposibil, ca să se facă măcar şi o aluzie la tratatele Luteranului in sensul interpretării lor de către Papa. Dar observarea acestor lucruri vă inspiră singură gândul, că dacă presa tipărită cu toate literele, nu mai poate îndeplini această misiune, apoi trebuie să intervie presa literelor vii, adică, acţiunea voastră, misiunea voastră, câmpul vostru de acţiune“. Şi Papa a arătat apoi în mod expres că preoţii Romei au datoria sa apere punctul de vedere al Papei eventual de pe amvon. Am mai avut ocaziunea sa arătăm că forţa organizată a catolicismului, începe să se ridice contra abuzurilor dictatoriale. Simt începuturile unei lupte contra dictaturii, cari pot deveni periculoase acesteia. Căci, repetăm : „qui mange du pape, en meurt“. Și dictatura nu poate să nu se lovească cu interesele bisericii catolice, căreia vrea să-i sustragă sufletele. BACĂU, ... — Azi dimineață, la ora 4, s’a declarat un incendiu la fabrica de bere Fodor. Focul a izbucnit în garajul situat într’o aripă din spatele clădirii principale, iar de aci s’a întins la magaziile în care se afla depozitată o măre cantitate de butoaie. Din cauza vântului puternic, focul s’a întins apoi la gangul principal care leagă magaziile de corpul fabricii. In mai puţin de 20 minute, totul era în flăcări. PANICA Întreg oraşul a fost alarmat şi o lume imensă s’a adunat la locul incendiului. Panica era mărită prin faptul că, din minut în minut, explodau tuburile cu acid carbonic, provocând un zgomot infernal. La ora când telefonez, focul continuă. Au ars până acum magaziile de orz şi butoaie, corpul principal al clădirii, apoi o mare cantitate de orz, butoaie, sticle şi materii privae. Toate maşinile au fost N’au scăpat de flăcări decât câteva încăperi în care se aflasi instalate birourile fabricii. CAUZELE INCENDIULUI ŞI PAGUBELE Cauzele incendiului nu s’au putut stabili până acum. Paznicul şi soţia sa au dispărut de frica răspunderilor. Pagubele se urcă la opt milioane. Fabrica era asigurată. Fabrică de bere din Bacău distrusă de incendiu Pagubele sunt de vre-o opt milioane ii I ■mimi^mii ..................issm. m §!giî!€iderea din strada Zori Un student își pune capăt zilelor cu un glonte de revolver m f — v _î i .. .. vi 1 • _ s... _ . i. . o«i . , Tânărul Ion Babic, în etate de 22 ani, student ,anul III, la facultatea de drept din București, fusese de curând încorporat spre a’și face stagiul militar Joi seara venind ca de obicei la domiciliul său din str. Zorilor, unde locuia împreună, cu mama sa, s-a retras în camera de dormit, pretextând că nuse simte tocmai bine. După scurtă trecere de timp, atât mama sa, cât şi locatarii apartamentelor învecinate, au fost alarmaţi de o puternică detunătură de armă, ce se auzise din camera lui Ion Babic. Când d-na Babic și vecinii au pătruns în camera studentului, spre a vedea ce se întâmplase, l-au găsit pe tânăr, sbătându-se, în mijlocul camerei. Sângele îi gâlgâia pe gură. Lângă el se aflau două revolvere: unul sistem „Browning“ şi altul din cele cu butoi, calibru mare. A fost anunţată „Salvărea“ şi la faţa locului a sosit îndată internul Gheorghiu, care nu a mai putut face altceva decât să constate moartea sinucigaşului. Glontele de revolver tras în gură, după ce a pătruns în craniu, perforând creerul, a eşit afară prin creştetul capului. In ce priveşte cauza care l a determinat pe tânărul student să-şi curme firul vieţii, nu se poate şti nimic deocamdată, nelăsând nici o scrisoare şi nici mama sa nefiind în măsură să dea vreo lămurire. Cazul a fost adus la cunoştinţa procurorului de serviciu, care a dispus transportarea cadavrului la Institutul medico-legal. Circumscripţia 31 poliţienească a deschis o anchetă spre a se putea stabili cauza sinuciderii. ...a Reducerea impozitelor din America LONDRA, G. (Rador).— Din Washington se anunţă că în şedinţa deeri, Camera reprezentanţilor a adoptat cu 218 voturi contra 17, rezoluţia prin care se sancţionează reducerea impozitelor cu suma de 160 milioane dolari. Grav accident de automobil lângă Roman Ocisă doamne din IAȘI, •'•£.*— Eri dimineaţă s’a întâmplat un grav acident de automobil lângă Roman, căzând victime- două doamne din orașul nostru. Un automobil condus de d. Leon Ghica, se îndrepta spre o moșie de lângă Roman. In automobil se aflau d-na Lucia Krupenski, soţia decedatului Const. Krupenschi, fost şef al organizaţiei liberale de Iaşi, fost senatorşi deputat şi d-na Manuela Ghica. In apropiere de Mirceşti, maşina avea de făcut un viraj cam primejdios. Cotitura fiind mied şi virajul fiind făcut greşit maşina s’a răsturnat în şanţ prinzând dedesupt pe cei. laşi au fost rănite trei pasageri. Leov.Gita a scăpat ca prin minune nevătămat. D-na limpenschi s’a ales cu o rană adâncă la cap, iar d-na Manulin Chica a fost mai puţin grav rănită Victimele au fost transportate imediat la spitalul din Mirceşti. Asta noapte a fost chemat urgent d. dr. Tănăsescu la Mirceşti pentru, a face o intervenţie d-nei Krupenski şi a-i coase plaga. Ştirea a produs mare senzaţie in localitate prin faptul, că victimele aac parte din Înalta societate şi de aceia sunt bine cunoscute. Se crede că peste câteva zile cele două doamne vor fi aduse la Iași.