Dimineaţa, decembrie 1929 (Anul 25, nr. 8247-8274)

1929-12-08 / nr. 8254

ium XXV.­­ Me. 82X4 Obiecte de Cristal Gallé, Baccarat PorcelaniMpS de arta si tot felul de cadouri la MAGAZIN UNIVERSEL Calea V1CT­ORIEI 11 (Vis*a*vis de Palatul Poștelor) I 12 Pagini Duminică 8 Decembrie U2S­porturi de cauciuc pentru menajere nu trebue sa lipsească din nici o gospodărie. Se găsesc la preţul de Lei Î75 bucata la CAROL BÜRGER Fondată în 1904 de CONST. MILLE de 1 3 I Bucurest 1 9Str. Const. Miile csármdar­­f­ si 11TELEF. s Centrala; 30S 67, 324 73, 346 7 9 353 54 Direcția : 357/72. A­dela 307­ 69. Provincia 310 66 Str. Srezonomi Dăscălimea noastră Prin congresiul ce se deschide as­tăzi, dăscăliimtea noastră da toata gradele şi de toate categoriile mar­chează un eveniment în viaţa şi în desvoltarea culturală a ţării. Pentru întâia oară vedem strânşi laolaltă, pătrunşi de acelaş senti­ment da solidaritate şi frământaţi de aceleaşi gânduri, preocupaţi de griji şi nevoi asemănătoare, atât profesorii, marii noştri savanţi cari de la înălţimea catedrei universita­re împărtăşesc auditoriului ultimul cuvânt al ştiinţei sau adâncesc şi analizează chestiuni de presă şi înaltă teorie, cât umilii învăţători, aceşti luptători vajnici, cari se străduesc zi şi noapte pentru a ne da mâine o generaţie mai bună, mai conştientă de rostul şi menirea ei. Nu mai avem în faţa noastră a­­dunarea cutărei sau cutărei catego­rii de dascăli. Astăzi se deschide sfatul mare şi obştesc al tuturor ,a­colora prin a căror muncă şi stră­danie o naţiune este aşezată pa te­melii solide, capătă putere de via­ţă şi un rost în rândul popoarelor. In sala Ateneului va răsuna as­tăzi glasul făuritorilor cultural ro­mâneşti şi a­ceeaşe este chiar mai presus decât cultura — făuritorii sufletului românesc şi al înaltelor idealuri naţionale. Fără să voim a imita cunoscuta vorbă privitoare la rolul covârşitor al dascălului german în formarea şi cimentarea unităţii naţionale ger­mane, suntem totuşi în faţa adevă­rului afirmând că societatea noas­tră de mâine, că naţiunea română va fi aşa cum o vor pregăti aceia cari se strâng în congresul de as­tăzi. , Pătrunşi de adevărul acesta, ura­rea ce le-o facem ca lucrările lor să fie spornice şi încoronate de iz­bândă nu este un compliment ba­nal, un cuvânt bun spus unor oas­peţi, ci punem într’însa toată dra­gostea, toată stima ce avem pentru aceşti luminători ai minţilor şi în­drumători ai sufletelor. Şi este oare novoe să relevăm că îmbrăţişem cu toată iepţira şi cu toată convingerea revendicările lor, găsindu-le cât se poate de îndrep­tăţite, că le înţelegem durerile şi că ne simţim alături de dânşii ? De altfel, deşi pe căi şi cu mijloa­ce oarecum diferite, presa şi şcoala au acelaş teren de activitate, pre­cum o aceiaşi ţintă la capăt : îm­­prăştierea ignoranţei şi a rătăcire­ din minţi şi din sufe­te, crearea fi­nei societăţi mai bune, întronarea unei mai mari dreptăţi. In acest sentiment de solidaritate nu putem să ne reţinem regretul ce-l simţim la constatarea că das­călii noştri se întrunesc să-şi plân­gă durerile, să dezvălue cu toată goliciunea ei mizeria în care se zbat şi să înfiereze vinovata nepă­sare a guvernanţilor. A guvernanţi­lor, cari s’au priceput să-i laude şi să-i tămâieze la orişice ocaziune, dar cari n'au ştiut să le poarte de grija, să-şi plece m­ochiile la neca­zurile lor şi să le acorde atenţia ce merită şi cinstea ce li se cuvine. E adânc întristător că luminătorii neamului sunt siliţi să-şi strige în congrese publice nevoile şi suferin­ţele. Să sperăm însă că de rândul a­­cesta glasul lor va deschide toate urechiile ce nu vroiau să audă şi va deschide şi toate inimile. Să sperăm că este primul şi ul­timul congres în care dăscălimea noastră, în loc să se preocupe de probleme de ordin mai înalt şi pri­vitoare la nobila şi atât de impor­tanta ei misiune, se vede nevoită să ceară mijloace, cari să-i asigure existenţa materială. N„ Batzaria ÎNTÂMPLĂRILE ZILEI ADEVĂRURI DUREROASE O „MAMA NECĂJITĂ“ îni scrie unele lucruri asupra cărora ne cam place să închidem ochii, dar cari în fond sunt adevăruri triste şi dure­roase. Sunt reflecţii inspirate de modul cum s’a desfăşurat şi s’a în­cheiat procesul dramei din strada Precupeţi, precum şi constatări din experienţă. Stimata mea corespondentă vor­beşte de primejdiile ce ameninţă so­liditatea familiei şi de cauzele pen­tru care numărul căsătoriilor este în scădere. Mai întâi, e propaganda verbală a celor căsătoriţi. Bărbatul căsătorit spune prietenilor săi celibatari : „Nu fiţi proşti să vă luaţi belea pe cap. Eu unul, dacă aş fi liber, nu m’aş mai căsători pentru nimic in lume“. La rândul ei, femeia măritată zice oftând : „Ah ! ce n’aş da să mai fiu fată, că nu m'aş mai gândi nici­odată la măritiş“. O altă primejdie — să nu se uite că reproduc părerea corespondenţei mele — o constitue acele femei mă­ritate cari, nemulţumindu-se numai cu soţul lor legitim, intră în legă­turi nepermise cu tineri necăsăto­riţi. Aceştia, având in felul arătat, toate avantajele căsătoriei şi nici o obligaţie, nu se mai gândesc la că­sătorie. Din această cauză, multe fe­te rămân nemăritate. Abstracţie făcind de imoralitatea situaţiei, uită aceşti Don Juani că şi pentru dânşii vremea trece şi că a­­jung la o vârstă, când se văd sin­guri pe lume şi fără rost în viaţă, îşi dau seama, dar târziu, că au fost nişte paraziţi, ba chiar şi răufăcă­tori, stricând căsnicii cinstite. Şi cât de greşită, cât de absurdă e părerea cum că a te căsători, în­seamnă a-ţi lua belea pe cap. Fe­meia, ca soţie legitimă, nu e o be­lea, ci, pe lângă cea mai frumoasă podoabă a casei, mai este o tova­răşe, cum se zice, şi la bine şi la rău, un sfetnic preţios şi un sprijin puternic. E adevărat că nu toate femeile măritate îşi îndeplinesc aşa cum se cuvine datoria. Dar sunt oare toți bărbaţii model de soţi şi tovarăşi de viaţă ? ________ E Iu VIN Alţi arabi condamnaţi la moarte in Palestina LONDRA, 5 (Rador). — Din Ieru­salim se anunţă, că alţi doi arabi au fost condamnaţi la moarte pen­tru asasinarea evreilor în timpul tulburărilor ce au avut loc în Pa­lestina. Sentinţa trebuie confirmată de Curtea de apel spre a putea fi executată. COMISIILE « • • — Am primat © ofertă să cumpărăm lemne pentru funcţionari... — Pfa se poate, treime să numim întâi o comisie de aprovizionare, una de ficare şi una de recepţie. EXPLOZIE LA PITSBURG LONDRA, G. (Rador).—Din Pitts­burg se anunţă că din cauza unei explozii provocată de spargerea u­­nui tub de la instalaţia de gaz aerian trei persoane au fost omorîte şi 50 rănite. Explozia a distrus biroul poştei dintr’una din mahalalele o­­raşu­lui. Majoritatea persoanelor ră­nite se compune din pasagerii unui vagon de tramvai ce trecea în mo­mentul producerii exploziei prin fa­ța biroului poştei. Grevă la tramvaele Mena ATENA, 6 (Radar). — Greva funcţionarilor tramvaelor a eşuat. In urma concedierei a 117 funcţio­nari, 190 de grevişti au reluat lu­crul. S’au produs câteva incidente de mică importanţă. Graţie măsu­rilor luate de poliţie au fost deju­cate câteva atentate de sabotaj. S’au făcut în total 25 de arestări. Lucrătorii grevişti au prezentat un memoriu guvernului. Din Salonic se anunţă că confe­deraţia muncitorilor a decis să sprijine greva. ÎNTRUNIREA $GFEBULQI» Accidentul mortal din Calea Griviţei Un automobil se ciocneşte cu un tramvai.­­­ Un mort şi doi răniţi din dimineaţă la ora 8 luni, s'a întâmplat un groaznic accident de automobil pe calea Griviţei în care şi-a găsit moartea un pasager iar alţi doi au fost răniţi. Accidentul s’a întâmplat în ur­mătoarele împrejurări: Dinspre bulevardul Basarab ve­nia cu o viteză apreciabilă autobu­zul No. 576 al soc. „Titan“. . Din direcţia opusă venia tram­vaiul de pe linia 6 cu Nr. 29, condus de vatmanul cu seria 1877. In dreptul casei cu Nr. 182, colţ c­u Petre Rareş, staţiona o maşină de piaţă. Taxicoul, spre a evita maşina aceasta, a făcut un viraj brusc. Vatmanul tramvaiului nerhal având timpul să frâneze şi conti-­ nuându-şi mersul, a izbit cu atâta violenţă maşina încât a sfărâmat-o aproape complect.. Panica a fost indescriptibilă. UN PASAGER OMORÂT In autobuz se aflau trei pasageri. Pasagerul Vasile C. Giurea din str. Buze­şti 46, a fost om­orît pe loc. Ceilalţi doi, Const. Dinicu şi Se­rafim Gălăţeanu, ambii din jud. Gorj unul din comuna Topeşti şi celălalt din Tismana, au fost răniţi destul de serios. Răniţii au fost lăsaţi liberi după ce li s-au dat îngrijirile necesare, la spitalul Filantropia. Şoferul a dispărut. Ancheta se face de către comi­sariatul circumscripţiei 8 Griviţa. Mai multe son­de incendiate în Valea Prahovei Doui oameni carbonizaţi la regiunea petroliferă de pe va­lea Prahovei s’au declarat ori câte­va incendii intre care unele au luat proporţii grave. Astfel sonda No. 3 a soc. Duplex din Buştenari a fost mistuită de un incendiu provocat de electro­motorul sondei No. 4. Pagubele se evaluiază la un milion și jumătate. Sonda No. 1 a soc. Unirea Fran­­co-Română din Telega a luat foc. Flăcările s’au propagat la un rezer­vor în care se găseau nouă vagoa­ne de țiței. A ars întreg rezervo­rul, pagubele cifrându-se la vreo doua milioane. La Mislea s'a aprins sonda No. 21 a soc. Steaua Română de unde flăcările s’au propagat la sonda No. 445 a soc. Concordia. A doua sondă se afla in erupţie. Pagubele sunt de patru milioane. La sonda. No. 21 un lucrător a fost carbonizat iar altul grav rănit dus la spital a încetat deasemeni din viaţă. La Run­cu-Buştenari a isbucnit un incendiu care a mistuit sonda No. 445 a soc. Concordia. De­oare­ce sonda era în erupţie, ţiţeiul ce se la vait a QrgD&g&t­iojeul ★ şi la sonda No. 21 Steaua Română­. Pagubele sunt foarte mari. Camera Lu­zilor respinge recunoaşterea Sonetelor PARIS, 5 (Rador). — Agenţia „Havas“ anunţă din Londra, că în şedinţa de azi a Camerei Lorzilor, a fost adoptată cu 43 de voturi, contra 21, moţiunea propusă de lordul Birkenhead, prin care se de­clară că recunoaşterea Sovietelor este indezirabilă. In Camera Comunelor, cu ocazi­unea moțiunii propusă de un depu­tat liberal în favoarea limitării ar­mamentelor, Lloyd George a de­clarat că limitarea este posibilă nu­mai dacă și celelalte puteri urmea­ză exemplul, im­itându-și și ele ar­­ mamentele. : * Vapor în primejdia MARSILIA, 5. (Rador). — Aici s'a interceptat un mesagiu radio-tele­­grafic care anunţă că vaporul „Vs­­huvie” se află in primejdie la 42.34 latitudine Nord şi 9.43 longitudine I Vest, 1 Papa pentru libertatea presei in Italia Papa, primind un grup de pele­rini, compus din clerul dela Roma, s’a plâns de cenzura fascistă, spu­nând textual, în legătură cu bucu­ria ce a provocat la vreme semna­rea tratatului dela Lateran : „In opoziţie cu aceasta, ceia ce avem de spus astăzi este orice, numai amabil nu este. Cu toţii aţi văzut în ultimul timp cât a sporit numărul articolelor şi tra­tatelor, cari au atins adesea cul­mea lipsei de gust şi a indiscre­ţiei. Am ridicat cu ceastă ocazie, cel mai energic protest şi ţinem să-l repetăm in public. Ni s’a răs­puns că acele articole nu au fost autorizate. Am luat cunoştinţă de aceasta, dar luăm cunoştinţă şi de faptul că acele publicaţii nu au fost­­dezaprobate niciodată Apoi Papa a continuat: „Ştiţi câte dificultăţi se fac astăzi presei noastre catolice, când vrea să se explice asupra Papei, când vrea să apere drepturile şi preroga­tivele acestuia. Ştiţi, cât de greu a devenit, că a devenit chiar imposi­bil, ca să se facă măcar şi o aluzie la tratatele Luteranului in sensul interpretării lor de către Papa. Dar observarea acestor lucruri vă inspi­ră singură gândul, că dacă presa tipărită cu toate literele, nu mai poa­te îndeplini această misiune, apoi trebuie să intervie presa literelor vii, adică, acţiunea voastră, misiu­nea voastră, câmpul vostru de ac­ţiune“. Şi Papa a arătat apoi în mod ex­pres că preoţii Romei au datoria sa apere punctul de vedere al Papei eventual de pe amvon. Am­ mai avut ocaziunea sa ară­tăm că forţa organizată a catolicis­mului, începe să se ridice contra a­­buzurilor dictatoriale. Simt începu­turile unei lupte contra dictaturii, cari pot deveni periculoase aces­teia. Căci, repetăm : „qui mange du pape, en meurt“. Și dictatura nu poate să nu se lovească cu intere­sele bisericii catolice, căreia vrea să-i sustragă sufletele. BACĂU, ... — Azi dimineață, la ora 4, s’a declarat un incendiu la fabrica de bere Fodor. Focul a iz­bucnit în garajul situat într’o aripă din spatele clădirii principale, iar de aci s’a întins la magaziile în care se afla depozitată o măre cantitate de butoaie. Din cauza vântului puternic, fo­cul s’a întins apoi la gangul princi­pal care leagă magaziile de corpul fabricii. In mai puţin de 20 minute, totul era în flăcări. PANICA Întreg oraşul a fost alarmat şi o lume imensă s’a adunat la locul in­cendiului. Panica era mărită prin faptul că, din minut în minut, explo­dau tuburile cu acid carbonic, pro­vocând un zgomot infernal. La ora când telefonez, focul con­tinuă. Au ars până acum magaziile de orz şi butoaie, corpul principal al clădirii, apoi o mare cantitate de orz, butoaie, sticle şi materii privae. Toate maşinile au fost N’au scăpat de flăcări decât câte­va încăperi în care se aflasi insta­late birourile fabricii. CAUZELE INCENDIULUI ŞI PAGUBELE Cauzele incendiului nu s’au putut stabili până acum. Paznicul şi soţia sa au dispărut de frica răspunde­rilor. Pagubele se urcă la opt milioane. Fabrica era asigurată. Fabrică de bere din Bacău distrusă de incendiu Pagubele sunt de vre-o opt milioane ii I ■mimi^mii ..................­issm. m §!giî!€iderea din strada Zori Un student își pune capăt zilelor cu un glonte de revolver m f — v _î i .. .. vi 1 • _ s... _ . i. . o«i . , Tânărul Ion Babic, în etate de 22 ani, student ,anul III, la facultatea de drept din București, fusese de curând încorporat spre a’și face stagiul militar Joi seara venind ca de obicei la do­miciliul său din str. Zorilor, unde locuia împreună, cu mama sa, s-a retras în camera de dormit, pre­textând că nu­­se simte tocmai bine. După scurtă trecere de timp, atât mama sa, cât şi locatarii aparta­mentelor învecinate, au fost alar­maţi de o puternică detunătură de armă, ce se auzise din camera lui Ion Babic. Când d-na Babic și vecinii au pă­truns în camera studentului, spre a vedea ce se întâmplase, l-au găsit pe tânăr, sbătându-se, în mijlocul ca­merei.­­ Sângele îi gâlgâia pe gură. Lângă el se aflau două revolvere: unul sistem „Browning“ şi altul din cele cu butoi, calibru mare. A fost anunţată „Salvărea“ şi la faţa locului a sosit îndată internul Gheorghiu, care nu a mai putut face altceva decât să constate moartea sinucigaşului. Glontele de revolver tras în gură, după ce a pătruns în craniu, perforând creerul, a eşit a­­fară prin creştetul capului. In ce priveşte cauza care l a de­terminat pe tânărul student să-şi curme firul vieţii, nu se poate şti nimic deocamdată, nelăsând nici o scrisoare şi nici mama sa nefiind în măsură să dea vreo lămurire. Cazul a fost adus la cunoştinţa procurorului de serviciu, care a dis­pus transportarea cadavrului la In­stitutul medico-legal. Circumscripţia 31 poliţienească a deschis o anchetă spre a se putea stabili cauza sinuciderii.­ ­...a Reducerea impozitelor din America LONDRA, G. (Rador).— Din Wa­shington se anunţă că în şedinţa de­eri, Camera reprezentanţilor a a­­doptat cu 218 voturi contra 17, re­zoluţia prin care se sancţionează reducerea impozitelor cu suma de 160 milioane dolari. Grav accident de automobil lângă Roman Ocisă doamne­ din IAȘI, •'•£.*— Eri dimineaţă s’a întâm­plat un grav acident de automobil lângă Roman, căzând victime- două doamne din orașul nostru. Un automobil condus de d. Leon Ghica, se îndrepta spre o moșie de lângă Roman. In automobil se aflau d-na Lucia Krupenski, soţia deceda­tului Const. Krupenschi, fost şef al organizaţiei liberale de Iaşi, fost se­nator­­şi deputat şi­ d-na Manuela Ghica. In apropiere de Mirceşti, maşina avea de făcut un viraj cam primej­dios. Cotitura fiind m­ied şi virajul fiind făcut greşit maşina s’a răstur­nat în şanţ prinzând dedesupt pe­ cei. laşi au fost rănite trei pasageri. Leov.­­Git­­a a scăpat ca prin minune nevătămat. D-na lim­­­penschi s’a ales cu o rană adâncă la cap, iar d-na Manu­lin Chica a fost mai puţin grav rănită Victimele au fost transportate i­­mediat la spitalul­ din Mirceşti. Asta noapte a fost chemat urgent d. dr. Tănăsescu la Mirceşti pentru, a face o intervenţie d-nei Krupenski şi a-i coase plaga. Ştirea a produs mare senzaţie in localitate prin faptul, că victimele aa­c parte din Înalta societate şi de aceia sunt bine cunoscute. Se crede că peste câteva zile cele două doamne vor fi aduse la Iași.

Next