Dimineaţa, ianuarie 1930 (Anul 26, nr. 8275-8304)
1930-01-15 / nr. 8288
Suni XXVI. — Ho. 8288 IO pagini ■ fitfftH I Fondată En 1901 j | de CONST. MULLE 13 LEB jj !ucureșfi,Sir. test. Miile (Sărindar) i-is TELEP, s Centrala: 396 67. 324 73, 346 79 353 54 j Direcția : 357/72. A-(iți a 307 69. Provincia 311 66 j Mierasri 15 Iafluarie 1930 «WMHtWWMBTâiJtW tMCSKSOm Timpul de mâine? zi pîneţi sSIffl cu 24 ©2© iaaaiaiîe, pro©«* âadu*vâ sita bav&m ? tutu «»©âa ©asa Carol Boängeli Bucureşti BRLZOIANU 4. belet 3/3/16 RECENSĂMÂNTUL POPULAŢIEI $1 „ORIGINEA ETNICĂ“ Intr’unul din numerele trecute ale ziarului nostru am publicat un articol asupra recensământului care se va face la finele acestui an. Spuneam acolo ca la numărătoarea populaţiei va fi necesar să se fie socoteală de toate elementele necesare pentru a cunoaşte compoziţia populaţiei din diversele puncte de vedere. Mai spuneam că cercetarea „originei etnice“ pe care o făcea numărătoarea din 1926 constitue o imposibilitate, pentru că foarte mulţi cetăţeni nu-şi cunosc originea, alţii au origine mixtă (părinţi de naţionalităţi diferite) şi în fine alţii au pierdut orice legătură cu naţionalitatea strămoşilor lor. Nimeni nu va contesta românismul d-lui Trancu-Iaşi sau al d-lui general Văitoianu, deşi primul e de origine etnică armeană, iar al doilea de origine germană. In afară de aceasta, originea etnică nu prezintă nici un interes. Intr’o ţară în care există minorităţi Pretinzând anumite drepturi, statul are interes să cunoască numărul locuitorilor făcând parte din acea minoritate, pentru, a şti întrucât sunt îndreptăţite cererile lor. Dar , pentru aceasta nu interesează originea lor etnica, pierdută în negura vremurilor, ci situaţia lor actuală, care nu poate fi decât în funcţie de conştiinţa lor naţională actuală. Se pot găsi în judeţele de pe malul Dunării mii de locuitori imigraţi din Bulgaria, ai căror strămoşi să fi fost bulgari şi cari azi sunt români, simt româneşte şi vor să fie români. Nimeni n’are dreptul să-l treacă drept bulgari, pentru că cercetările hrisoavelor ar arăta că originea lor etnică este bulgărească. Pentru aceste motive, ceream în articolul nostru, ca în formularele ce se vor tipări în vederea recensământului, să se ceară : 1) cetăţenia ; 2) naţionalitatea şi 3) religia locuitorilor. Cetăţenia este o stare de drept, verificabilă prin actele locuitorilor religia este aceea a comunităţii religioase din care face parte cetăţeanul. Naţionalitatea însă este o calitate ideală, care depinde de conştiinţa locuitorilor şi care nu se poate stabili decât prin libera declaraţie a omului. Am primit câteva scrisori in legătură cu acest articol. Vom căuta să răspundem la obiecţiile principale. Un cetăţean ne reaminteşte că la numărătoarea din 1926 regele Ferdinand a scris cu mâna lui buletinul şi a indicat ca „origine etnică“ pe cea germană. De aci, corespondentul nostru conchide că trebue să cerem şi acuma, la numărătoarea care vine, „originea etnică“. Eroare profundă. Tocmai cazul regelui Ferdinand dovedeşte greşeala concepţiei averescane în această chestiune. Defunctul rege, respectuos faţă de un document oficial, a complectat buletinul aşa cum s'a cerut. In loc ca acest buletin să-l întrebe de ce naţionalitate e, l-a întrebat care e origina lui etnică. Şi regele Ferdinand n’a putut răspunde altfel, de cum a răspuns: originea etnică germană. Dar crede oare cineva că prezintă vreun interes pentru statul român să cunoască această origine? Pentru toată lumea regele Ferdinand era un bun român, iar în ce priveşte naţionalitatea sa de origine, el a dovedit în August 1916 că legăturile de altă dată erau definitiv rupte. Este oare admisibil ca într’o ţară în care câteva sute de mii de cetăţeni se consideră ca minoritate germană, regele ţării să fie înscris în rândurile acestei minorităţi, iar nu în rândurile majorităţii de care se simţea legat? De altfel, chiar regele Ferdinand, in consiliul de coroană de la 14 August 1916, a spus lui P. P. Carp: ,,Să ştiţi, domnule Carp, că dinastia mea este română. Rău ați făcut, când aţi numit-o străină, germană. Nu, e românească. Românii n’au adus aci pe unchiul meu, pe regele Carol, ca să întemeieze o dinastie germană la gurile Dunării, ci o dinastie naţională şi revendic pentru Casa mea cinstea de a fi îndeplinit in întregime misiunea, pe care acest popor i-a încredinţat-o“. Prin urmare regele Ferdinand a scris pe buletin că e german, fiindcă a fost întrebat care e originea lui etnică, dar dacă la numărătoarea din 1926 s’ar fi pus întrebările aşa cum le-am formulat noi, desigur că regele Ferdinand ar fi răspuns: cetăţenia română naţionalitatea română religia catolică. De altfel, fiindcă veni vorba despre rege, partizanii „originei etnice“ ar putea să ne răspundă cum ar fi sa se înscrie actualul rege. Căci originea sa etnică este foarte greu de definit şi ar fi nevoe de adevărate studii istorice pentru a o stabili. Dar cu toţii ştim că regele Mihai este român şi mulţi cetăţeni ar considera ca. o ofensă» dacă cineva ar contesta micului rege calitatea de român. Intr un articol viitor vom comenta și alte răspunsuri primite. Gama EVAZIUNEA FISCALĂ — Și crezi că ai să poți evada ? — Cred că da, — numai contribuabilii nu pot evada... Pe urmele asasinilor din strada Petre Carp S’au făcut patru arestări.Un amănunt curios Am relatat la timp toate ipotezele cari se fac in jurul misterioasei crime din calea Dudeşti. Se părea la un moment dat ca ucigaşul ar fi, fost chiar soţul victimei. Câteva indicii şi coincidenţe duceau către această presupunere. Cercetările poliţiei s’au îndreptat însă Sâmbătă şi Duminică pe o altă pistă, care pare a duce la descoperirea asasinilor, O PISTĂ NOUĂ D. comisar Borcea, făcând cercetări prin localurile din cartierul Dudeşti şi interogând câţiva şoferi dintr’o staţie apropiată de locul crimei, a ajuns la o foarte interesantă descoperire. Anume, un şofer, ar fi condus în noaptea de joi spre Vineri, — noaptea crimei — din str. Traian colţ cu Dudeşti la un local de noapte din piaţă pe patru indivizi cari vorbeau evreests. Unul din ei a întrebat tare pe ceilalţi ce au făcut cu cheile de la casa de bani Altul din maşină i-a răspuns că le are la el. Şoferul a mai declarat că recunoaşte pe indivizi. LA „TURCUL“ In adevăr, comisarul ducându-se după indicaţiile luate la cafeneaua „Turcul“ din calea Dudeşti, a găsit acolo un chelner care fusese noaptea în automobil. Acesta a recunoscut imediat osie spuse de șofer. Vrând să arate pe unul cu care a fost în noaptea aceia și care cu o clipă înainte se afla în cârciumă, a constatat că individul acela — de profesiune tinichigiu — dispăruse la ivirea comisarului pe o uşe din dos. Agenţii l-au urmărit fără să-i poată da de urmă. Chelnerul şi un prieten al său au fost arestaţi. Cercetările poliţiei şi ale medicului legist au dus la concluzia că crima a fost săvârşită de doi inşi, în titmip ce un al treilea a stat de pândă afară. De asemeni, trebuia ca unul să fi cunoscut bine locul. Cercetările die cursiul nopţii trecute la cursul zilei de Duminică şi ori noapte d-nii jude-instructor Papadopol, procuror Răşcanu, inspector Vasile Gustav şi comisarul Borcea, au continuat investigaţiile, fără a fi ajuns totuşi pe calea cea bună. Cei patru indivizi arătaţi de şofer că i-ar fi plimbat cu maşina in cursul nopţii au putut fi identificaţi şi arestaţi. Ei se numesc Herman Isipovici, Isac Rosenzweig, fost director la varieteul „Făgădău” din calea Văcăreşti 15, azi fără ocupaţie, tinichigiul Isipovici, fratele primului şi un patrulea numit Labă de urs, vânzător ambulant. In cursul nopţii cei patru arestaţi au fost interogaţi din nou de magistratul instructor. DEPOZIŢIILE CELOR ARESTAŢI Declaraţiile lor se aseamănă. Nici unul nu dă un amănunt în plus. Din momentul arestării au fost ţinuţi izolaţi, spre a nu putea comunica unul cu altul şi a se pune de acord asupra declaraţiilor pe care urmau să le facă. Fiecare a povestit, in acelag fel, cum a petrecut în noaptea de Joi spre Vineri şi, in special, în timpul când a fost asasinată Carolina Schawartz şi până când a fost găsit cadavrul de soţul ei. Toţi conchid că n’au ştiut nimic de crimă până a doua zi dimineaţa, pentru motivul principal ca erau în toiul unui chei, început de cu scară şi sfârşit în zorii zilei. * Cunoşteau destul de bine pe soţii Schwartz, încă de multă vreme, insă nu erau iniţiaţi într’atâta încât să se gândească să-i jefuiască i credinţa că ar putea fura vre-o sumă de bani mai însemnată. UN AMĂNUNT CURIOS ’Jet ori noapte a fost interogat din nou ajutorul de şofer, Bernard Cohn. In declaraţia lui a repetat convorbirea pe care au avut-o cei patru arestaţi in automobil în noaptea crimei, când mergeau spre cârciumă. Ajutorul de şofer a mai făcut o declaraţie interesantă şi de care, bineînţeles, se va ţine seamă. El locueşte în str. Petre Carp 25, câteva case mai departe de acea în care a fost asasinată, Carolina Schwartz. Vineri, la amiază, a venit automobilul mortuar al institutului medico-legal să ridice cadavrul femeii, care fusese pus într-un coşciug de scânduri subţiri. Coşciugul a fost scos din casă de doi oameni şi adus până la poartă, când l-au lăsat jos din cauză că era prea greu Bineînţeles, un număr mare de curioşi sta pe trotuar şi conenta. Atunci d. comisar Borceali ,s’a adresat cu cuvintele : — Fiţi buni fi ajutaţi câţiva să ducă sicriul până la automobilDin grup s’a desprins tinichigiul Isipovici, care şi-a desbrăcat paltonul şi a pus mâna pe coşciug. Comisarul, fără să dea vreo importanţă faptului, l-a întrebat: — De ce te-ai mai desbrăcat de patron? — E greu coşciugul — a fost răspunsul. Tinichigiul era cunoscut numai de ajutorul de şofer. Acesta a remarcat faptul şi a reţinut convorbirea, pentru că în aceiaşi noapte el ascultase discuţia din automobil dintre cei patru şi i se părea curios, acum, că Isipovici a venit la locuinţa victimei şi s’a grăbit să dea o mână de ajutor la ridicarea coşciugului. Mai ales că el s’a desbrăcat de palton, ştiind dinainte că sicriul e greu. ARESTAŢI! AU DOSARE LA POLIŢIE ’ 'Cei patru arestaţi au dosare formate pertru diferite fapte ,săvârşite şi pedepsite de lege.Astfel, Herman Isipovici e curnoscut poliţiei sea., un dibaciu vânzător de ..ponturi". .. Adică ,el obişnuieşte să ochiască o casă sau pe cineva unde se poate, da lovitura, şi vinde , „pontul“ , hoţilor sau criminalilor de meserie. Din această cauză a suportat, nu de multă vreme, o condamnare de 6 luni, pe care a ispăşit-o. El a vândut unor hoţi ,,pontul" unui furt la un magazin din calea. ja**««». Hoţii au fost prinşi şi Tau divulgat ,şi pe Isipovici, care a fost condamnat. Deocamdată cercetările autorităţilor se află la acest stadiu. CE-I CU MĂNECUŢELE ŞI JAMBIERELE PĂTATE DE SÂNGE După cum am arătat la timp, a doua zi după crimă, adică Vineri dimineaţa, au fost găsite, după o oglindă, aşezată în camera alăturată de cârciuma d-lui Scwartz, două mânecuţe de flanelă. Băiatul de serviciu din prăvălie purta flanelă fără mânecuţe. El susţine că acestea se rupseseră mai de mult şi că le-a aruncat pe un loc viran la Piatra-Neamţ. Mânecuţele găsite în odaia sa — cam fuseseră spălate de curând, de sânge, dar se vedeau câteva pete — băiatul spune că nu-i aparţin. Se ştie că jambierele pe cari le purta d. Herman Schwartz la picioare, aveau, de asemenea, urme de sânge. PETELE DE PE MÂNECUŢE ŞI JAMBIERE SUNT DE SÂNGE OMENESC In consecinţă, atât mânecuţele cât şi jambierele au fost trimise la analiză laboratorului institutului medicol-legal. Eri s’a făcut analiza şi s’a stabilit că petele sunt de sânge omenesc, iar constatările făcute au fost consemnate într’un proces-verbal înaintat instrucţiei D. prof. dr. Nicolae Minovîcî, care a fost la locul crimei Vineri dimineaţa, a găsit în pragul casei o bucată de mineral care se aseamănă cu ţipirigul pe care îl întrebuinţează tinichigil. Se aşteaptă şi această analiză care se va face probabil astăzi. CUI SE ÎNCHIRIAZĂ cargobotele s. m. r. Hotărîrile consiliului căilor - comunicaţie pe apă In fine chestiunea închirierei cargobotelor serviciului maritim român a intrat pe calea soluţionăriei şi aceasta datorită, d-lui comandor Ionescu Johnsohn, noul director al S. M. R. care a înţeles că o asemenea chestiune nu poate fi lăsată să dureze luni de zile. In ultima sa şedinţă, ţinută la ministerul de comunicaţii, consiliul de administraţie al porturilor şi căilor de comunicaţie pe apă a decis închirierea caligobotului „Oituz“, d-lui locotenent de marină VLasopol, pe un termen, de un an de zile, începând data data semnării actului de închiriere. Chiria a fost fixată la 1400 lire sterline. ■ D. locot. Vilasopol a fost obligat să depună şi o garanţie de 2500 lire sterline, reprezentând valoarea vasului. In privinţa echipajului cu care urmează a fi armat vasul cel ce l-a închiriat are întreaga libertate de a proceda, astfel dună, cum arada în cuviinţă. In cazul de faţă, „Oituz” va fi comandat de d. locot. Vasopol care este un distins ofiţer de marină, ce şi-a făcut stagiul atât în flota noastră de comerţ cât şi pe vapoarele mai multor companii de navigaţie străine. Cargobotul „Dobrogea” va fi închiriat d-lui căpitan de marină Niculescu, iar d-lui comandor Paul Popovatz, fostul director al serviciului maritim român, i se va închiria „Iaşi” sau „Bucureşti”. Asupra închirierii acestor trei vase din urmă nu se va lua o deciziune definitivă decât în şedinţa viitoare a consiliului porturilor şi a căilor de comunicaţie, pe apă. Tot în şedinţa viitoare a consiliuului se vor hotărî, condiţiunile ’ în cari urmează a se închiria, aceste cargobote. Deasemenea se va lua o deriziune şi în privinţa concesionăm agenţilor serviciului maritim român din porturile Constantinopol, Pireu şi Alexandria (Egipt). SL Mania FURTUNĂ PE COASTELE ANGLIEI LONDRA, 12 (Rador). — O furâssnă vicsSesitä s’a des- SăîsfssiS pe coastele Angliei. Pag&slsele sunt fssrte mari. Navigația se face cu greutate. Incendiu la lepţiunea română in Varşovia . IRSOVIA, 1.1. (Rador). — In noaptea de Sâmbătă spre Duminică s’a declarat un incendiu la o cameră de serviciu a legaţiei române. Pompierii sosind imediat au stins locul. Sală de Publicitate Caro! Schulder Descoperirea unui depozit de dinamită PARIS. — După cum s’a anunţat poliţia franceză a provocat în ziua de 8 Ianuarie la mai multe arestări, pe Riviera. S’ar fi dat da urmele unui cuib de anarchişti. După dificile cercetări preliminare, poliţia a procedat la o percheziţie domiciliară la Villa Fontomaria, situată într’un loc ascuns în pădure, într’o localitate de lângă Cannes. UN DEPOZIT DE DINAMITĂ Ea a descoperit acolo un depozit de cartuşe de dinamită şi a arestat pe unul din proprietarii villei, un anume Angelo Tuddu. Acesta locuia în vilă la Început împreună cu fraţii săi Henry, Paul şi Salvator. Salvator se află actualmente într’o temniţă italiană. Paul a fost expulzat in urma atentatului cu bomba din Juan-les-Pins şi locuieşte la Bruxelles. Henry a fost arestat mai târziu la Cannes. SE PROIECTA O SPARGERE LA CONSULATUL ITALIAN DIN NISSA In viaţă, la Angelo Paddu se mai afla un vizitator cu numele de Joseph Lusso, care acum câtva timp primise un ordin de expulzare, pentru demonstraţii anti-fasciste. Şi acesta a fost arestat. In buzunarele sale au fost găsite amprentele în ceară ale cheilor de la uşile consulatului italian din Nissa. Lusso a mărturisit că vroia să comită o spargere la consulat, spre a fura de-acolo listele negre ale poliţiei secrete fasciste. ALTĂ ARESTARE Pe când poliţiştii părăsiau Villa Fontamaxia împreună cu Angelo Paddu şi Lusso, se întâlniră un drum cu un anume Ercole Mastrosonato, care la vederea lor o luă la fuga. După o scurtă urmărire, acesta fu deasemenea arestat. El se afla in posesia mai multor capsule explosive, pe care trebuia să le aducă la Villa Fontamaria, din însărcinarea fostului consilier comunal din San Remo, Gatti, Gătii, care locuia la Nissa, dar care acum câteva luni primise un ordin de expulzare, e căutat de poliţie. In tot cazul, poliţia crede a fi descoperit la villa Fontamaria pe autorii numeroaselor atentata cu bombe făptuite în ultimul timp pe Riviera franceză. Ciocnire intre două trenuri Trenul de marfă No. 8802 a fost ajuns din urmă,eri dimineaţă, la podul de peste Borcea, de trenul No. S072 și tamponat puternic. Patru vagoane au deraiat. Linia curentă a suferit multe stricăciuni. Accidente de persoane nu sunt. Tren de marfa atacat de bandiţi Duminică seara trenul de marfă No. 9806 a fost atacat de răufăcători, In staţia Filaret. Organele de pază c. i. r. prinzând de veste au dat alarma, dar bandiţii, protejaţi de întuneric au isbuti să disperă, fără a fura nimic. --------------------------------------------- Moartea unui ministru iugoslav VIENA, 13. (Rador). — Ministrul iugoslav al construcţiilor, Savkovicî, care era internat într’un sanatoriu din Viena, a încetat din viaţă ori dimineaţa. Două conardate si milanenî Io Brap BRAȘOV, 13. La tribunalul din localitate a venit azi spre judecare cererea de concordat preventiv, cerută de sucursala firmei „Luca” Piculescu reprezentată prin comerciantul I. Munteanu. Pasivul acestei întreprinderi se ridică la suma de 12 milioane lei, faţă de un activ de 7 milioane. Cei mai mulţi dintre creditori, adică 75 la sută, au admis oferta firmei. Aceasta se obligă să achite creditorilor 50 la sută din creanţe, pe un termen de trei ani de zile. Firma a oferit drept garanţie un imobil în Braşov şi câteva hectare de pământ. Creditorii primind oferta, tribunalul a admis concordatul. Tot astăzi a venit spre judecare cererea de concordat introdusă de Banca Braşoveană, care a încetat zilele acestea plăţile. Tribunalul a admis in principiu cererea. Banca oferă achitarea integrală a creanţelor în termen de trei ani. Totodată a fixat termen pentru întrunirea creditorilor la 22 Februarie. Azi dimineaţă tribunalul şi alte autorităţi din localitate au fost sesizate de autorităţile din Timişoara că marea întreprindere „Lloydul Român" a dat faliment şi In consecinţă a cerut tribunalului din Brașov să execute imediat un sequestru asigurător asupra tuturor bunurilor pe care aceasta societate le posedă, prin sucursala sa în Brașov. * Zădărnicirea unei întruniri comuniste 73 de arestări Comuniştii au Încercat Duminică dim. să fie o întrunire în „Parcul Florilor“ din calea Văcăreşti, fără să aibă autorizaţia poliţiei. Ei s-au adunat în str. Laborator şi in calea Şerban Vodă, pornind în grup spre sala de întrunire, pe care au găsit-o încuiată şi înconjurată de jandarmi. Au reuşit să spargă uşa şi să intre in sală, însă au fost evacuaţi, in care timp s’a produs o incăerare fără urmări grave. Au fost arestaţi, in total 73 de comunişti, în frunte ca Crăciun, Tiulescu, Şoldan, Elena Ivănuş. Cei găsiţi fără acte sau cari n’au voit să-şi arate identitatea au fost aduşi la prefectura poliţiei, unde au fost ţinuţi până astăzi, pentru a fi trimişi la urmă. In cursul după amiezei de ori arestaţii au fost interogaţi de d-nii procurori Procop Dumitraşcu şi Benedict Stoenescu. O ÎNCERCARE DE EVADARE Cei arestaţi au fost ţinuţi toată noapte în arestul poliţiei, unde se află şi astăzi, aşteptându-se ordine în ce priveşte triarea sau darea lor in judecată. Sunt 35 femei arestate, iar restul bărbaţi. Eri noaptea, pe la ora 2, cei 81 de comunişti, instigând şi pe ceilalţi deţinuţi din arestul poliţiei, au încercat să fugă. Ei au spart un geam şi uşa arestului, năvălind in curte. Cum agitaţia deţinuţilor se observase din timp, postul fix de jandarmi al arestului fusese întărit astfel că evadaţii au putut fi încercuiţi imediat, fără ca vreunul să reuşească să scape. S-a produs o incierare, cu care prilej mulţi arestaţi au fost loviţi de jandarmi. Ancheta împotriva judecătorului american Vitale EL E ACUZAT DE A FI IN LEGĂTURĂ CU O BANDĂ DE CRIMINALI VIENA. — „United Press“ cablează din New-York lui „Neue Freie Presse”. Parchetul de aci a interogat Miercuri seara pe Jack Vitale, judecătorul de ocol al cartierului Broux, cu privire la acuzaţiile ridicate împotriva lui, că ar fi în legătură cu o bandă de criminali. Toţi cei cari au participat la acest interogatoriu păstrează cea mai strictă tăcere asupra celor petrecute. Se zvoneşte insă cu certitudine că, în cursul interogatoriului s’a vorbit numai despre cunoscutul banchet dela 7 Decembrie, la care a avut loc atacul banditesc despre care s’a anunțat. După cât pare, nu s’a luat încă nici o hotărîre, in privința excludere! lui Vitale din corpul magistraturei.