Dimineaţa, ianuarie 1930 (Anul 26, nr. 8275-8304)

1930-01-15 / nr. 8288

Suni XXVI. — Ho. 8288 IO pagini ■ fitfftH I Fondată En 1901 j | de CONST. MULLE 13 LEB jj !ucureșfi,Sir. test. Miile (Sărindar) i-is TELEP, s Centrala: 396 67. 324 73, 346 79 353 54 j Direcția : 357/72. A-(iți a 307 69. Provincia 31­1 66 j Mierasri 15 Iafluarie 1930 «WMHtWWMBTâiJtW tMCSKSOm Timpul de mâine? zi pîn­eţi sSIffl cu 24 ©2© iaaaiaiîe, pro©«* âadu*vâ sita bav&m ? tutu «»©âa ©asa Carol Boängeli Bucureşti BRLZOIANU 4. belet 3/­3/16 RECENSĂMÂNTUL POPULAŢIEI $1 „ORIGINEA ETNICĂ“ Intr’unul din numerele trecute ale ziarului nostru am publicat un arti­col asupra recensământului care se va face la finele acestui an. Spu­neam acolo ca la numărătoarea populaţiei va fi necesar să se fie socoteală de toate elementele nece­sare pentru a cunoaşte compoziţia populaţiei din diversele puncte de vedere. Mai spuneam că cercetarea „ori­­ginei etnice“ pe care o făcea numă­rătoarea din 1926 constitue o impo­sibilitate, pentru că foarte mulţi ce­­tăţeni nu-şi cunosc originea, alţii au origine mixtă (părinţi de naţionali­tăţi diferite) şi în fine alţii au pier­dut orice legătură cu naţionalitatea strămoşilor lor. Nimeni nu va con­testa românismul d-lui Trancu-Iaşi sau al d-lui general Văitoianu, deşi primul e de origine etnică armeană, iar al doilea de origine germană. In afară de aceasta, originea et­nică nu prezintă nici un interes. In­­tr’o ţară în care există minorităţi Pretinzând anumite drepturi, statul are interes­ să cunoască numărul lo­cuitorilor făcând parte din acea mi­noritate, pentru, a şti întrucât sunt îndreptăţite cererile lor. Dar , pentru aceasta nu interesează originea lor etnica, pierdută în negura vremuri­lor, ci situaţia lor actuală, care nu poate fi decât în funcţie de conştiin­ţa lor naţională actuală. Se pot găsi în judeţele de pe ma­lul Dunării mii de locuitori imigraţi din Bulgaria, ai căror strămoşi să­ fi fost bulgari şi cari azi sunt români, sim­t româneşte şi vor să fie ro­mâni. Nimeni n’are dreptul să-l treacă drept bulgari, pentru că cer­­cet­ările­ hrisoa­velor ar arăta că ori­ginea lor etnică este bulgărească. Pentru aceste motive, ceream în articolul nostru, ca în formularele ce­ se vor tipări în vederea recen­sământului, să se ceară : 1) cetăţenia ; 2) naţionalitatea şi 3) religia locuitorilor. Cetăţenia este o stare de drept, verificabilă prin actele lo­cuitorilor religia este aceea a co­munităţii religioase din care face parte cetăţeanul. Naţionalitatea însă este o calitate ideală, care depinde de conştiinţa locuitorilor şi care nu se poate stabili decât prin libera de­claraţie a omului. Am primit câteva scrisori in le­gătură cu acest articol. Vom căuta să răspundem la obiecţiile princi­pale. Un cetăţean ne reaminteşte că la numărătoarea din 1926 regele Fer­dinand a scris cu mâna lui buletinul şi a indicat ca „origine etnică“ pe cea germană. De aci, coresponden­tul nostru conchide că trebue să ce­rem şi acuma, la numărătoarea ca­re vine, „originea etnică“. Eroare profundă. Tocmai cazul regelui Ferdinand dovedeşte gre­şeala concepţiei averescane în a­­ceastă chestiune. Defunctul rege, respectuos faţă de un document oficial, a complec­tat buletinul aşa cum s'a cerut. In loc ca acest buletin să-l întrebe de ce naţionalitate e, l-a întrebat care e origina lui etnică. Şi regele Fer­dinand n’a putut răspunde altfel, de cum a răspuns: originea etnică ger­mană. Dar crede oare cineva că prezin­tă vreun interes pentru statul ro­mân să cunoască această origine? Pentru toată lumea regele Ferdi­nand era un bun român, iar în ce priveşte naţionalitatea sa de origi­ne, el a dovedit în August 1916 că legăturile de altă dată erau defini­tiv rupte. Este oare admisibil ca într’o ţară în care câteva sute de mii de cetăţeni se consideră ca mi­noritate germană, regele ţării să fie înscris în rândurile acestei minori­tăţi, iar nu în rândurile majorităţii de care se simţea legat? De altfel, chiar regele Ferdinand, in consiliul de coroană de la 14 August 1916, a spus lui P. P. Carp: ,,Să ştiţi, domnule Carp, că dina­stia mea este română. Rău ați fă­cut, când aţi numit-o străină, ger­mană. Nu, e românească. Românii n’au adus aci pe unchiul meu, pe regele Carol, ca să întemeieze o di­nastie germană la gurile Dunării, ci o dinastie naţională şi revendic pentru Casa mea cinstea de a fi în­deplinit in întregime misiunea, pe care acest popor i-a încredinţat-o“. Prin urmare regele Ferdinand a scris pe buletin că e german, fiind­că a fost întrebat care e originea lui etnică, dar dacă la numărătoa­rea din 1926 s’ar fi pus întrebările aşa cum le-am formulat noi, de­sigur că regele Ferdinand ar fi răspuns: cetăţenia română naţionalitatea română religia catolică. De altfel, fiindcă veni vorba des­pre rege, partizanii „originei etni­ce“ ar putea să ne răspundă cum ar fi sa se înscrie actualul rege. Căci originea sa etnică este foarte greu de definit şi ar fi nevoe de a­­devărate studii istorice pentru a o stabili. Dar cu toţii ştim că regele Mihai este român şi mulţi cetăţeni ar considera ca. o ofensă» dacă cine­va ar contesta micului rege calita­tea de român. Intr un articol viitor vom comen­ta și alte răspunsuri primite. Gama EVAZIUNEA FISCALĂ — Și crezi că ai să poți evada ? — Cred că da, — numai contribuabilii nu po­t evada... Pe urmele asasinilor din strada Petre Carp S’au făcut patru arestări.­Un amănunt curios Am relatat la timp toate ipotezele cari se fac in jurul misterioasei cri­me din calea Dud­eşti. Se părea la un moment dat ca ucig­aşul ar fi, fost ch­iar soţul victimei. Câteva in­dicii şi coincidenţe duceau către a­­ceastă presupunere. Cercetările po­liţiei s’au îndreptat însă Sâmbătă şi Duminică pe o altă pistă, care pare a duce la descoperirea asasini­lor, O PISTĂ NOUĂ D. comisar Borcea, făcând cerce­tări prin localurile din cartierul Du­­deşti şi interogân­d câţiva şoferi dintr’o staţie apropiată de locul cri­mei, a ajuns la o foarte interesantă descoperire. Anume, un şofer, ar fi condus în noaptea de joi spre Vi­neri, — noaptea crimei — din str. Traian colţ cu Dudeşti la un local de noapte din piaţă pe patru indi­vizi cari vorbeau evreests. Unul din ei a întrebat tare pe ceilalţi ce au făcut cu cheile de la casa de bani Altul din maşină i-a răspuns că le are la el. Şoferul a mai declarat că recu­noaşte pe indivizi. LA „TURCUL“ In adevăr, comisarul ducându-se după indicaţiile luate la cafeneaua „Turcul“ din calea Dudeşti, a găsit acolo un chelner care fusese noap­tea în automobil. Acesta a recunos­cut imediat osie spuse de șofer. Vrând să arate pe unul cu care a fost în noaptea aceia și care cu o clipă înainte se afla în cârciumă, a constatat că individul acela — de profesiune tinichigiu — dispăruse la ivirea comisarului pe o uşe din dos. Agenţii l-au urmărit fără să-i poată da de urmă. Chelnerul şi un prieten al său au fost arestaţi. Cercetările poliţiei şi ale medicu­lui legist au dus la concluzia că cri­ma a fost săvârşită de doi inşi, în titmip ce un al treilea a stat de pân­dă afară. De asemeni, trebuia ca u­­nul să­ fi cunoscut bine locul. Cercetările die cu­rsiul nopţii trecute la cursul zilei de Duminică şi ori noapte d-nii jude-instr­uctor Papado­­pol, procuror Răşcanu, inspector Va­sile Gustav şi comisarul Borcea, au continuat investigaţiile, fără a fi a­­juns totuşi pe calea cea bună. Cei patru indivizi arătaţi de şofer că i-ar fi plimbat cu maşina in cursul nopţii au putut fi identifi­caţi şi arestaţi. Ei se numesc Herman Isipovici, Isac Rosenzweig, fost director la va­rieteul „Făgădău” din calea Văcă­­reşti 15, azi fără ocupaţie, tinichi­giul Isipovici, fratele primului şi un patrulea numit Labă de urs, vân­zător ambulant. In cur­sul nopţii cei patru arestaţi au fost interogaţi din nou de ma­gistratul instructor. DEPOZIŢIILE CELOR ARESTAŢI Declaraţiile lor se aseamănă. Nici unul nu dă un amănunt în plus. Din momentul arestării au fost ţinuţi izolaţi, spre a nu putea co­munica unul cu altul şi a se pune de acord asupra declaraţiilor pe care urmau să le facă. Fiecare a povestit, in acelag fel, cum a petrecut în noaptea de Joi spre Vineri şi, in special, în timpul când a fost asasinată Carolina Schawartz şi până când a fost găsit cadavrul de soţul ei. Toţi conchid că n’au ştiut nimic de crimă până a doua zi dimineaţa, pentru motivul principal ca erau în toiul unui chei, început de cu scară şi sfârşit în zorii zilei. * Cunoşteau destul de bine pe soţii Schwartz, încă de multă vreme, insă nu erau iniţiaţi într’atâta încât să se gândească să-i jefuiască i cre­dinţa că ar putea fura vre-o sumă de bani mai însemnată. UN AMĂNUNT CURIOS ’Jet ori noapte a fost interogat din nou ajutorul de şofer, Bernard Cohn. In declaraţia lui a repetat convor­birea pe care au avut-o cei patru a­­restaţi in automobil în noaptea cri­mei, când mergeau spre cârciumă. Ajutorul de şofer a mai făcut o declaraţie interesantă şi de care, bine­înţeles, se va ţine seamă. El locueşte în str. Petre Carp 25, câteva case mai departe de acea în care a fost asasinată, Carolina Schwartz. Vineri, la amiază, a venit auto­­mobilul­ mortuar al institutului me­dico-legal să ridice cadavrul femeii, care fusese pus într-un coşciug de scânduri subţiri. Coşciugul a fost scos din casă de doi oameni şi adus până la poartă, când l-au lăsat jos din cauză că era prea greu Bineînţeles, un număr mare de curioşi sta pe trotuar­ şi co­nenta. Atunci d. comisar Borcea­li ,s’a adresat cu cuvintele : — Fiţi buni fi ajutaţi câţiva să ducă sicriul până la automobil­Din grup s’a desprins tinichigiul Isipovici, care şi-a desbrăcat palto­nul şi a pus mâna pe coşciug. Comisarul, fără să dea vreo impor­tanţă faptului, l-a întrebat: — De ce te-ai mai desbrăcat de patron? — E greu coşciugul — a fost răs­punsul. Tinichigiul era cunoscut numai de ajutorul de şofer. Acesta a remarcat faptul şi a reţi­nut convorbirea, pentru că în aceiaşi noapte el ascultase discuţia din au­tomobil dintre cei patru şi i se pă­rea curios, acum, că Isipovici­ a ve­nit la locuinţa victimei şi s’a gră­bit să dea o mână de ajutor la ri­dicarea coşciugului. Mai ales că el s’a desbrăcat de palton, ştiind dinainte că sicriul e greu. ARESTAŢI! AU DOSARE LA POLIŢIE ’ 'Cei patru arestaţi au dosare for­mate per­tru­ diferite fapte ,săvârşite şi pedepsite de lege.­Astfel, Herman Isipovici e­ curnos­­cut poliţiei sea., un dibaciu vânzător de ..ponturi". .. Adică ,el­ obişnuieşte să ochiască o casă sau pe cineva unde se poate, da lovitura, şi vinde , „pontul“ , hoţilor sau criminalilor de meserie. Din această cauză a suportat, nu de multă vreme, o condamnare de 6 luni, pe care a ispăşit-o. El a vândut unor hoţi ,,pontul" u­­nui furt la un magazin din calea. ja**««». Hoţii au fost prinşi şi Tau divulgat ,şi pe Isipovici, care a fost­ condam­nat. Deocamdată cercetările autorităţi­lor se află la acest stadiu. CE-I CU MĂNECUŢELE ŞI JAM­BIERELE PĂTATE DE SÂNGE După cum am arătat la timp, a doua zi după crimă, adică Vineri dimineaţa, au fost găsite, după o oglindă, aşezată în camera alăturată de cârciuma d-lui Scwartz, două mânecuţe de flanelă. Băiatul de serviciu din prăvălie purta flanelă fără mânecuţe. El susţine că a­cestea se rupseseră mai de mult şi că le-a aruncat pe un loc viran la Piatra-Neamţ. Mânecuţele găsite în odaia sa — cam­ fuseseră spălate de curând, de sânge, dar se vedeau câteva pete — băiatul spune că nu-i aparţin. Se ştie că jambierele pe cari le purta d. Herman Schwartz la pi­cioare, aveau, de asemenea, urme de sânge. PETELE DE PE MÂNECUŢE ŞI JAMBIERE SUNT DE SÂNGE OMENESC In consecinţă, atât mânecuţele cât şi jambierele au fost trimise la analiză laboratorului institutului medicol-legal. Eri s’a făcut analiza şi s’a stabilit că petele sunt de sânge omenesc, iar constatările făcute au fost con­semnate într’un proces-verbal îna­intat instrucţiei D. prof. dr. Nicolae Minovîcî, care a fost la locul crimei Vineri dimi­neaţa, a găsit în pragul casei o bu­cată de mineral care se aseamănă cu ţipirigul pe care îl întrebuin­ţează tinichigi­l. Se aşteaptă şi această analiză care se va face probabil astăzi. CUI SE ÎNCHIRIAZĂ cargobotele s. m. r. Hotărîrile consiliului căilor - comunicaţie pe apă In fine chestiunea închirierei car­­g­obotelor serviciului maritim ro­mân a intrat pe calea sol­uţionăriei şi aceasta datorită, d-lui comandor Ionescu Johnsohn, noul director al S. M. R. care a înţeles că o aseme­nea chestiune nu­ poate fi lăsată să dureze luni de zile. In ultima sa şedinţă, ţinută la ministerul de comunicaţii, consiliul de administraţie al porturilor şi că­ilor de comunicaţie pe apă a decis închirierea caligobotu­lui „Oituz“, d-lui locotenent de marină VLaso­­pol, pe un termen, de un an de zile, începând data data semnării actu­lui de închiriere. Chiria a fost fixată la 1400 lire sterline. ■ D. locot. Vilasopol a fost­ obligat să depună şi o garanţie de 2500 lire sterline, reprezentând valoarea va­sului. In privinţa echipajului cu care ur­mează a fi armat vasul cel ce l-a închiriat are întreaga libertate de a proceda, astfel dună, cum arada în cuviinţă. In cazul de faţă, „Oituz” va fi comandat de d. locot. V­asopol care e­ste un distins ofiţer de mari­nă, ce şi-a făcut stagiul atât în flo­ta noastră de comerţ cât şi pe va­­poare­le mai multor companii de navigaţie străine. Cargobotul „Dobrogea” va fi în­chiriat d-lui căpitan de marină Ni­­culescu, iar d-lui comandor Paul Popovatz, fostul director al servi­ciului maritim român, i se va în­chiria „Iaşi” sau „Bucureşti”. Asupra închirierii acestor trei vase din­­ urmă nu se va lua o deci­­ziune definitivă decât în şedinţa viitoare a consiliului porturilor şi a căilor de comunicaţie, pe apă. Tot în şedinţa viitoare a consiliu­u­lui se vor hotărî,­­ condiţiunile ’ în cari urmează a s­e închiria, aceste cargobote. Deasemenea se va lua o deriziune şi în privinţa concesio­năm agenţilor serviciului maritim român din porturile Constantinopol, Pireu şi Alexandria (Egipt). SL Mania FURTUNĂ PE COASTELE ANGLIEI LONDRA, 12 (Rador). — O f­urâssnă vicsSesitä s’a des- SăîsfssiS pe coastele An­gliei. Pag&slsele sunt fssrte mari. Navigația se face cu greutate. Incendiu la lepţiunea română in Varşovia . IRSOVIA, 1.1. (Rador). — In noaptea de Sâmbătă spre Duminică s’a declarat un incendiu la o came­ră de serviciu a legaţiei române. Pompierii sosind imediat au stins locul. Sală de Publicitate Caro! Schulder Descoperirea unui depozit de dinamită PARIS. — După cum s’a anunţat poliţia franceză a provocat în ziua de 8 Ianuarie la mai multe arestări, pe Riviera. S’ar fi dat da urmele unui cuib de anarchişti. După difi­cile cercetări preliminare, poliţia a procedat la o percheziţie domicilia­ră la Villa Fontomaria, situată în­tr’un loc ascuns în pădure, într’o localitate de lângă Cannes. UN DEPOZIT DE DINAMITĂ Ea a descoperit acolo un depozit de cartuşe de dinamită şi a arestat pe unul din proprietarii villei, un anume Angelo Tuddu. Acesta locuia în vilă la Început împreună cu fra­ţii săi Henry, Paul şi Salvator. Salvator se află actualmente într’o temniţă italiană. Paul a fost expul­zat in urma atentatului cu bomba din Juan-les-Pins şi locuieşte la Bruxelles. Henry a fost arestat mai târziu la Cannes. SE PROIECTA O SPARGERE LA CONSULATUL ITALIAN DIN NISSA In viaţă, la Angelo Paddu se mai afla un vizitator cu numele de Jo­seph Lusso, care acum cât­va timp primise un ordin de expulzare, pen­tru demonstraţii anti-fasciste. Şi a­­cesta a fost arestat. In buzunarele sale au fost găsite amprentele în ceară ale cheilor de la uşile consu­latului italian din Nissa. Lusso a mărturisit că vroia să co­mită o spargere la consulat, spre a fura de-acolo listele negre ale poli­ţiei secrete fasciste. ALTĂ ARESTARE Pe când poliţiştii părăsiau Villa Fontamaxia împreună cu Angelo Paddu şi Lusso, se întâlniră un drum cu un anume Ercole Mastrosonato, care la vederea lor o luă la fuga. După o scurtă urmărire, acesta fu deasemenea arestat. El se afla in posesia mai multor capsule explo­sive, pe care trebuia să le aducă la Villa Fontamaria, din însărcinarea fostului consilier comunal din San Remo, Gatti, Gătii, care locuia la Nissa, dar care acum câte­va luni primise un ordin de expulzare, e căutat de po­liţie. In tot cazul, poliţia crede a fi des­coperit la villa Fontamaria pe au­torii numeroaselor atentata cu bom­­be făptuite în ultimul timp pe Ri­­viera franceză. Ciocnire intre două trenuri Trenul de marfă No. 8802 a fost a­­juns din urmă,­eri dimineaţă, la po­dul de peste Borcea, de trenul No. S072 și tamponat puternic. Patru vagoane au deraiat. Linia curentă a suferit multe stri­căciuni. Accidente de persoane nu sunt. Tren de marfa atacat de bandiţi Duminică seara trenul de marfă No. 9806 a fost atacat de răufăcători, In staţia Filaret. Organele de pază c. i. r. prinzând de veste au dat alarma, dar bandiţii, protejaţi de întuneric au isbut­i să disperă, fără a fura nimic. ---------------------------------------------­ Moartea unui ministru iugoslav VIENA, 13. (Rador). — Ministrul iugoslav al construcţiilor, Savko­­vicî, care era internat într’un sana­toriu din Viena, a încetat din viaţă ori dimineaţa. Două con­ardate si mi­lan­enî Io Brap BRAȘOV, 13.­­ La tribunalul din localitate a venit azi spre judecare cererea de concordat preventiv, ce­rută de sucursala firmei „Luca” P­­­iculescu­ reprezentată prin comer­ciantul I. Munteanu. Pasivul acestei întreprinderi se ridică la suma de 12 milioane lei, faţă de un activ de 7 milioane. Cei mai mulţi dintre creditori, a­­dică 75 la sută, au admis oferta fir­mei. Aceasta se obligă să achite credi­torilor 50 la sută din creanţe, pe un termen de trei ani de zile. Firma a oferit drept garanţie un imobil­ în Braşov şi câteva hectare de pământ. Creditorii primind oferta, tribuna­lul a admis concordatul.­­ Tot astăzi a venit spre judeca­re cererea de concordat introdusă de Banca Braşoveană, care a înce­tat zilele acestea plăţile. Tribunalul a admis in principiu cererea. Banca oferă achitarea integrală a creanţelor în termen de trei ani. Totodată a fixat termen pentru în­trunirea creditorilor la 22 Februa­rie. Azi dimineaţă tribunalul şi alte autorităţi din localitate au fost se­sizate de autorităţile din Timişoa­ra că marea întreprindere „Lloy­­dul Român" a dat faliment şi In consecinţă a cerut tribunalului din Brașov să execute imediat un se­questru asigurător asupra tuturor bunurilor pe care aceasta societate le posedă, prin sucursala sa în Bra­șov. * Z­ădărnicirea unei întruniri comuniste 73 de arestări Comuniştii au Încercat Duminică dim. să fie o întrunire în „Parcul Florilor“ din calea Văcăreşti, fără să aibă autorizaţia poliţiei. Ei s-au adunat în str. Laborator şi in calea Şerban Vodă, pornind în grup spre sala de întrunire, pe care au găsit-o încuiată şi înconjurată de jandarmi. Au reuşit să spargă uşa şi să in­tre in sală, însă au fost evacuaţi, in care timp s’a produs o incăerare fără urmări grave. Au fost arestaţi, in total 73 de co­­munişti, în frunte ca Crăciun, Tiu­­lescu, Şoldan, Elena Ivănuş. Cei găsiţi fără acte sau cari n’au voit să-şi arate identitatea au fost aduşi la prefectura poliţiei, unde au fost ţinuţi până astăzi, pentru a fi trimişi la urmă. In cursul după amiezei de ori a­­restaţii au fost interogaţi de d-nii procurori Procop Dumitraşcu şi Be­nedict Stoen­escu. O ÎNCERCARE DE EVADARE Cei arestaţi au fost ţinuţi toată noapte în arestul poliţiei, unde se află şi astăzi, aşteptându-se ordine în ce priveşte triarea sau darea lor in judecată. Sunt 35 femei arestate, iar restul bărbaţi. Eri noaptea, pe la ora 2, cei 81 de comunişti, instigând şi pe cei­lalţi deţinuţi din arestul poliţiei, au încercat să fugă. Ei au spart un geam şi uşa are­stului, năvălind in curte. Cum agitaţia deţinuţilor se ob­servase din timp, postul fix de jan­darmi al arestului fusese întărit astfel că evadaţii au putut fi în­cercuiţi imediat, fără ca vreunul să reuşească să scape. S-a produs o incierare, cu care prilej mulţi arestaţi au fost loviţi de jandarmi. Ancheta împotriva judecăto­rului american Vitale EL E ACUZAT DE A FI IN LEGĂ­TURĂ CU O BANDĂ DE CRI­MINALI VIENA. — „United Press“ cablea­ză din New-York lui „Neue Freie Presse”. Parchetul de aci a intero­gat Miercuri seara pe Jack Vitale, judecătorul de ocol al cartierului Broux, cu privire la acuzaţiile ridi­cate împotriva lui, că ar fi în legă­­tură cu o bandă de criminali. Toţi cei cari au participat la a­­cest interogatoriu păstrează cea mai strictă tăcere asupra celor petrecu­te. Se zvoneşte insă cu certitudine că, în cursul interogatoriului s’a vorbit numai despre cunoscutul ban­chet dela 7 Decembrie, la care a a­­vut loc atacul banditesc despre care s’a anunțat. După cât pare, nu s’a luat încă nici o hotărîre, in privința exclude­re! lui Vitale din corpul magistra­­turei.

Next