Dimineaţa, martie 1930 (Anul 26, nr. 8333-8363)
1930-03-01 / nr. 8333
Anii XXVI.—Ho. 8333 A apărut Romanul unul ca nean din frumusat REGINĂ MN AN MISS-ROMANIA MISS-UNIVERSE Col maj pasionant şl mal actual roman Preţui SO Lel IO paglhT Fondată in 1904 de CONST. MILLE 3 LEI București,Str. Const. Mills 7-11 (Sălatar) TELEF Centrala: 306 67. 324/73, 346 79. 353 54 Direcţia: 357/72. Adela 307 69. Provincia 310 69 ...întrebuinţând compresa de radium „Radhunchema“ la boala mea de ficat existentă de 20 ani, durerile au încetat. Fr. D. comerciant Prospecte... Carol Binnger Str. Brezoianu No. 4 Corectivul balanţei comerciale Aşa cum stau lucrurile azi, starea noastră financiară şi economică, 1.criza, adică, atârnă direct de balanţa noastră comercială. Deficit înseamnă agravarea crizei; echilibru însă nu e semn bun, căci pe lângă plata mărfurilor ce cumpărăm din străinătate, trebue să mai adăugăm plăţile ce le facem pentru împrumuturile practice, cheltuelile particularilor peste graniţe, de nevoe, de plăcere, pentru studii, comisiuni şi misii trimise prin diferite ţări, etc. Numai un mare excedent de export faţă de import ne poate pune pe picioare. Balanţele comerciale ale diferitelor ţări, cel puţin cele de dinainte de război, trebuiau interpretate cu băgare de seamă, căci cifrele lor brute aveau foarte diverse înţelegeri. Rusia, de pildă, era săracă tocmai fiindcă exporta mult, deoarece pe categorii întregi de mărfuri nu încasa nici un ban, ele fiind date peşcheş străinătăţii pentru împrumuturi externe şi altele. Iar Anglia, era mai bogată când importa mai mult, deoarece ea îşi primea sub formă de mărfuri şi materii prime tributul capitalurilor pe care le răspândise pe întregul glob. Noi, astăzi, repet, atârnăm direct de balanța comercială, cazul nostru fiind al Rusiei, nu al Angliei de altă dată. Or, e mare bucurie că de unde în 1928 avusesem un deficit la export de peste cinci miliarde, în 1929 deficitul e redus la aprope un miliard. Slabă bucurie! Noi avem absolută nevoe de o balanţă comercială foarte activă, adică foarte favorabilă nouă, vreme de mai mulţi ani. Altfel, e grav de tot. Sunt numai două mijloace pentru asta. Primul, e să producem mult şi să exportăm mult, mijloc tare greu azi, din atâtea pricini lăuntrice şi din pricină că nu ne-am îngrijit să ne asigurăm din vremea cea bună, tratate de comerţ. Dar pe atunci, cântam „prin noi înşine“. Acum, vorba fabulei, să jucăm dacă putem. Ne rămâne numai al doilea mijloc, cel rău şi provizor. Scăderea cât mai mare a importului. Fiindcă nu ne-am îngrijit din vreme de cele două, ar trebui să-l realizeze pe acesta, atât guvernul cât și particularii. I. T. 3. mm SOSEŞTE AZI LA CLUJ Astăseară la ora 7 va sosi la Cluj venind de la Viena, d. Al. Vaida Voevod, ministru de interne. Organizaţia naţional-ţărănistă din capitala Ardealului ii pregăteşte o frumoasă primire. n» •oi» SCANDALUL DE LA CURTEA DIN MONACO Amănunte asupra desfăşurării conflictului princiar VIENA. — Ziarul „Die Stunde“ anunţă următoarele din Paris: Disolvarea parlamentului comunal din Monaco de către principele domnitor Louis a constituit, Duminică, senzaţia politică a Rivierii. Prinţul-consort Pierre, soţul moştenitoarei din Monaco, principesa Charlotte, a părăsit din proprie iniţiativă ţara. Principesa, care trăia de mai mult timp in neînţelegere cu soţul său, plecase, după cum se ştie, acum câteva zile din Monaco, fiucându-se la San Fio şi a declarat că nu se va reînnoce atâta timp cât soţul ei nu va fi părăsit ţara. In tot timpul absenţei sale din Monaco principesa era însoţită de medicul ei curant, dr. Dalmasso, care ar fi jucat un mare rol în neînţelegerea conjugală dintre cei doi soţi princiari. Principesa este aşteptată Sâmbătă seara, cu prilejul unei mari festivităţi dată de colonia franceză; ea n’a apărut însă, în mod ostentativ. MUNICIPALITATEA DIN MONACO DE PARTEA PRINŢULUI CONSORT Consiliul comunal din Monaco a luat in aceste diferende, partea principelui consort, votând o rezoluţiune în care, intre altele, se spune că parlamentul comunal din Monaco aşteaptă din partea prinţului-consort Pierre, ca să ia asupră-şi regenţa, pentru fiul său minor, actualmente in vârstă de 6 ani. PRINCIPELE DOMNITOR LOUIS IA PARTEA FICEI SALE Principele domnitor Louis, care ia partea fiicei sale, a ordonat atunci disolvarea parlamentului comunal. Prinţul-consort, pentru a evita alte urmări constituţionale ce ar putea rezulta din neînţelegerile conjugale, pare a fi tras acum consecinţa, că e mai bine să nu părăsească statul. El a plecat la Cannes şi a încredințat acolo pe cei doi copii ai săi, Antoinette și Rainier, rudei sale, fiu casa de Vendome. Imediat după aceasta principesa Charlotte s-a reîntors la Monaco. MW MJiuA BANCNOTĂ JAPONEZA. IQH YENI Ploi torenţiale în Italia ROMA, 27 (Rador). — La Cosenza, ploile torenţiale au pricinuit surparea a două case. De sub dărâmături au fost scoşi patru morţi şi şase grav răniţi. EXECUŢII IN MASSA IN RUSIA Din Varşovia se anunţă că in satele ruseşti dela graniţă se fac execuţii în massă. La o întrunire in care s’a cerut ţăranilor să accepte comunicarea proprietăţii rurale, doi ţărani fruntaşi au luat cuvântul pentru a protesta. Cei doi ţărani au fost împuşcaţi pe loc de organele centrului. In urmă au fost arestaţi toţi bărbaţii valizi din comună şi împuşcaţi. Unii au vrut sinugă in Polonia dar au fost opriţi de grănicerii sovietici. Un ziar din Stockholm anunţă ca organele centrale obligă pe ţăranii din regiunile păduroase ruseşti la muncă silnică pentru tăerea pădurilor. Cei ce se împotrivesc sunt condamnaţi la moarte. Vase de război scufundate LONDRA, 26. (Rador). — Cuirasatul britanic „Nelson“ a izbutit să salveze ori, în timpul unei călătorii spre Malta, comandantul şi echipajul vasului „Foto“ care s-a scufundat după o explozie pe bord. Comandantul şi echipajul vasului scufundat, au fost apoi transportați la Alger de cuirasatul „Rodney“. INTRE COPIII — Hai să ne jucăm. — Nu pot fiindcă sunt singur acasă, tata e plecat să-și caute slujbă iar mama e un propagandă electorală. PLÂNGEREA DELA GENEVA II SE PRETIND STATULUI ROMÂN AVERI DE PATRU MILIARDE LEI — De la redacţia noastră din Ardeal — Afacerea „Bunurilor private!" este iarăş la ordinea zilei. O actualizează o confirmare pe care cercurile oficiale o ocoleau până acum cu abilitate, din motive cu totul necunoscute şi cu nimic justificate. Se ştie astăzi amănuntul — atât de des desminţit — că la Geneva există o nouă plângere împotriva statului român. O pâră al cărui fond e cu totul deosebit de afacerea optanţilor şi care inaugurează o situaţie fără precedent. De astă dată plângerea este depusă de cetăţeni români. Ziarele maghiare ne mai informează că ea va fi susţinută de cei mai de seamă avocaţi ai partidului maghiar şi că s-a cucerit în favoarea pârei simpatia multor cercuri străine. Este apoi extrem de interesant şi un alt amănunt. Memoriul va fi obiect de preocupare pentru consiliul Ligii Naţiunilor, în sesiunea cea mai apropiată, iar până atunci au fost cerute toate informaţiile suplimentare. Mai este de aşteptat un singur lucru: dacă consiliul de la Geneva va accepta să intervină într’un astfel de litigiu, de natură juridică cu totul privată şi care nu, intră în cadrul tratatelor. Afacerea „Bunurilor private" se actualizează deci ca o problemă de primul plan. Capătă această importanţă întâi prin proporţiile discuţiilor cari se deplasează până dincolo de hotare, apoi prin lăturea materială care stă la baza plângerii. Intr’adevăr se pretinde statului român bunuri în valoare de peste patru miliarde lei. UN ISTORIC SUMAR AL PROPRIETĂŢILOR Pentru lămurirea litigiului, sunt necesare câteva detalii mai ample. Vom face clar un istoric sumar al proprietăţilor, de natură să limpezească în chipul cel mai sugestiv, temeiurile juridice ale afacerii. Cu ocazia fixării hotarului dintre Austria şi Turcia la 1769, pe linia de frontieră a judeţului Ciuc şi Trei Scaune, s’au luat dela Moldova României 70 mii jugăre teren muntos. Aceşti munţi, reveniţi Ungariei, la Început au fost obiectul de proprietate fără stăpân şi posesiune liberă şi nelimitată. Ulterior, împăratul Iosif al II-lea, printr’un decret Împărătesc dela 27 Mai 1783, a ordonat ca aceşti munţi să fie daţi în folosinţa regimentelor de graniţă, cu menţiunea expresă că dreptul de proprietate aparţine Coroanei. DWPI aveaimscisis daistya, ejted regimentele secueşti au refuzat jurământul de credinţă către tron, Curtea din Viena a retras privilegiile şi a înscris bunurile cu drept de proprietate absolută pe numele : „Tezaurului regal imperial austroungar“. Averile au stat sub administraţia statului până la 1851 când, în urma intervenţiilor stăruitoare ale guvernelor maghiare, împăratul Francisc Iosif a decis tot printr’un decret împărătesc, să se redea bunurile în folosul populaţiei din Ciuc, fără deosebire de naţionalitate şi religie. De la anul 1870 şi până în 1918, proprietăţile (considerabil sporite) au fost administrate de congregaţia judeţeană (consiliul judeţean) conform unui regulament întocmit de guvernul maghiar. Aceasta este situaţia moşiilor până la unire. După 1918 au intervenit apoi următoarele fapte: Consiliul judeţean al cărui mandat expira, s'a transformat în consiliu de administraţie, iar bunurilor li s’a adăugat cuvântul „private“. Ulterior, la aplicarea reformei agrare, ele au fost trecute în întregime statului de către comitetul agrar apreciindu-se, pe baza documentelor, că el este singurul succedătoarele fapte: Consiliul judeţean, CATEVA CONCLUZII Din cele arătate mai sus, şi care formează istoricul proprietăţilor, se desprind două lucruri deopotrivă de edificatoare : întâi nu reiesă din nici un document caracterul privat al bunurilor. In cele două decrete imperiale se precizează categoric si fără posibilitate de desminţire că fosta coroană îşi menţine imperios şi intangibil dreptul de proprietate şi că nu ceda decât folosul lor, fără să importe forma în care se făcea aceasta. Este deci neîndoios că procedarea statului român a fost absolut legală. El era singurul succesor căruia ii revenea titlul de proprietar şi documentele în această privinţă sunt fără ripostă. In al doilea rând, se constată că fostul consiliu judeţean, transformat subit în consiliul de administaţie, şi-a însuşit o calitate pe care n’o avea, întrucât o autoritate publică — căci acesta este titlul ei — se poate transforma în proprietar de drept asupra unor bunuri pe cari le administrează incidental ? După această concepţie ar însemna ca fiecare consiliu judeţean sau comunal să-şi treacă în posesie toate fondurile care îi sunt date spre administrare. Cea mai iscusită argumentaţie cade deci de la început în faţa acestor fapte concrete şi desigur reprezentanţii guvernului nu vor neglija să înfăţişeze, la Geneva, chestiunea sub aspectul ei real V. Munteanu I NU S’AU HOTĂRÂT MANEVRE NICIERI Un comunicat al ministerului armatei Primim spre publicare următorul COMUNICAT Un ziar de dimineaţă a dat, în ziua de 27 Februarie, ştirea că anul acesta vor avea loc mari manevre în Basarabia, chiar în cursul lunii Martie, începând din ziua de 15 Martie* Ministerul armatei desminte în întregime acest svon. Nu s’a hotărît nici o manevră nicăeri, iar luna Martie se găseşte la începutul instrucţiei militare nu la sfârşitul ei, când de obiceiu au loc asemenea exerciţii. —■u__- ni » am — SINUCIDEREA COMERCIANTULUI PÂNDELE BRATULESCU Marele angrosist de vinuri Pândele Brătulescu, vechiu negustor, ero cu o frumoasă stare materială, posedând in Capitală câteva imobile, un depozit de vinuri, o băcănie și câteva bodegi, s-a sinucis Mitecuri spânzurându-se într’o prăvălie goală ce poseda. încă de acum câteva săptămâni, Brătuîescu a voit să se sinucidă. Un servitor intrând în această prăvălie goală a găsit o frânghie legată de o galerie de lângă fereastră. Atunci însă, servitorul nu și-a explicat lucrul. Bri, Brătuîescu a stat până la ora 11 în prăvălie apoi a plecat spunând că se duce in oraș după treburi. Văzând că până la ora 2 nu s’a întors, fiul comerciantului, împreună cu servitorul Florian, au început să-l caute și l-au găsit cadavrul în încăperea goală. El se spânzurase cu frânghia pe care o legase acolo înainte cu două săptămâni. ÎNCURCĂTURI FINANCIARE Pandele Brătușescu avea în vremea din urmă mari încurcături financiare. De curând fusese condamnat la o amendă de 200.000 lei, deoarece contravenise la legea pentru combatere fraudelor in vinicultură. Potrivit acestei legi, el n’avea voie să fie depozit de vinuri în acelaş imobil cu băcănia. In consecinţă, pe ziua de 1 Aprilie trebuia să renunţe la băcănie. Toate supărările din vremea din urmă îl îmbolnăviseră de neurastenie. In buzunarul hainei s’a găsit o scrisoare în care sinucigaşul arată că îşi pune capăt zilelor, deoarece nu mai poate suporta situația în vremea aceasta de criză. SINUCIDEREA D. Tardieu încearcă un guvern de concentrare republicană Dacă nu reuşeşte va recomanda pe d. Briand In acest scop In urma demisiei cabinetului Chautemps, d. Doumergue a reînceput consultările în vederea soluţionării crizei de guvern. Conform tradiţiei au fost invitaţi la Elysée preşedinţii Corpurilor Legiuitoare şi fostul preşedinte de consiliu Tardieu. D. Doumergue i-a oferit d-lui Tardieu mandatul de a forma noul guvern. Acesta insă a refuzat propunând să fie însărcinat d. Poincaré. Chemat imediat la Elyssé, d. Poin caré a spus că nu poate primi misiunea din cauza sănătăţii sale încă şubrede şi a recomandat tot pe d. Tardieu obligându-se să-l ajute la constituirea unui guvern al Uniunii republicane. Chemat din nou la Elysée, d. Tardieu a primit, în cele din urmă, însărcinarea şi a şi început tratative pentru constituirea guvernului. Fracţiunea parlamentară a partidului radical discutând situaţia a hotărât să voteze împotriva oricărui guvern prezidat de d. Tardieu, din resentiment faţă de răsturnarea cabinetului Chautemps. Hr In cercurile Senatului se spune că noua criză nu poate fi soluţionată decât printr’un guvern de largă concentrare care să unească pe partizanii d-lor Tardieu şi Chautemps. In acest caz, cel mai indicat pentru a forma guvernul ar fi d. Briand, * PARIS, 27 (Rador).—D. Tardieu va da azi preşedintelui Republicii răspunsul la misiunea ce i s’a încredinţat de a constitui noul guvern. D-sa a văzut din nou pe d. Chautemps, cu care a discutat posibilitatea unui guvern de concentrare, sprijinit şi de radicali. D. Tardieu s-a întreţinut apoi cu d. Herriot, ales orn şeful grupului parlamentar radical-socialist. Părerea generală este că d. Tardieu va face tot ce-i va sta în putinţă pentru a alcătui o largă majoritate de concentrare republicană, care să permită un guvern stabil, necesar rezolvării marilor probleme de ordin extern. D. Erfand a făgăduit d-lui Tardieu concursul său în noua formaţie ministerială. Părerea generală este că un guvern sprijinit numai de majoritatea fostului cabinet Tardieu ar fi o încercare zadarnică, deoarece foarte curând s’ar produce o nouă criză ministerială. De aceea, in cazul când personalitatea sa ar fi un obstacol la alcă truirea unei majorităţi de concentrare, d- Tardieu va depune mandatul încredinţat de preşedintele republicii şi va recomanda pe d. Briand, fostul prim ministru, primind. In acest caz, un simplu portofoliu in noul cabinet de concentrare.: ★ * D. Poincaré sprijină pe Tardieu PARIS, 27 (Danub.) — D. Tardieu a invitat la d-sa pe șefii partidului radical și și-a asigurat colaborarea câtorva oameni politici din această fracțiune. D. Poincaré încearcă să convingă pe membrii acestui partid a sprijini pe d. Tardieu. Epidemie de vărsat negru în Ucraina LONDRA. Ziarul „Chicago Tribune“ anunţă din Riga, că în teritoriul Volgei şi în Ucraina s’a ivit din nou o gravă epidemie de vărsat negru, care ia o mare extensiune. Patru mii de medici fără ocupaţie din restul Rusiei, au fost concentraţi de către guvernul rus, împreună cu personalul sanitar necesar, la Leningrad şi Moscova şi, grupaţi pe divizii sanitare, cai fost expediaţi in regiunile contaminate de epidemie. I Răscoala din San- NEW-YORK, 26 (Rador). — Forţele revoluţionare din San Domingo au ocupat astăzi citadela şi edificiile publice din Capitală. Ocuparea oraşului s’a făcut fără vărsare de sânge. Preşedintele şi vice-preşedintele republicat s’au refugiat la legaţie franceză El vor notifica încă la cursul zilei de azi guvernului revoluționar retropesea lor de la polei. Parchetul face apel împotriva sentinţei in pcesul Miiozi In urma sentinţei tribunalului Ilfov, prin care d. Miiozi a fost condamnat numai la 5000 lei imerită pentru bătae simplă, parchetul a făcut apel, cerând Curţii să reformeze sentinţa, intrucât ea este cu mult prea blândă faţă de vina acuzatului. Deasemeni a făcut apel și împotriva achitării d-lui Panova. ----------. ....