Dimineaţa, octombrie 1930 (Anul 26, nr. 8541-8571)

1930-10-14 / nr. 8554

I­ TOR SI EU­LI TEATRULUI MARIA VENTURA In franţa cu celebra societară a Comediei Franceze WDRAGOSTITA Piesă în 3 acte de G. da Porto Riche în rolurile principale mariaventura GEORGE VRACA . JULES CAZABAN MARIETTE DECULESCU E. Ramină — Marg. Paciurea, etc. Direcţia de scenă VICTOR ION POPA Duminică 12 Octombrie Galaţi Luni 13 Octombrie Bârlad. Marţi 14 Octombrie Cişinău. Miercuri 15 Octombrie Iaşi. Joi 16 Octombrie Botoşani. Vineri 17 Octombrie Cernăuţi. Sâmbătă 18 Octombrie Bontan Duminică 19 Octombrie P.­Neamţ. Luni 20 Octombrie Bacău. Marţi 21 Octombrie Tecuci. Citiţi în excelenta revistă No. 103 care a apărut azi ANCHETELE SI­ARULUI „RADIO ŞI RADIOFONIA” Interview cu d. ing. Carbu-Munteanu CUVÂNTUL ŞI RADIOFONIA de Dr. fag. E. Petraşcu Congresul Uniunii internaţionale de l)Carte de la administraţiile radiofonia la Budapesta­­ . Maurice Chevaîliar­chierat la radio Pe marginea programului­ muzical la Radio-București TELEVIZIUNII de ing. I. Șerban că prima măsurătoare a fost eronat făcută. Cum această măsurătoare, T. , , , , ,, .. ■ probabil că prima dată s’a făcut Un S,,1CiUJAC ^rÂschimoa*i numai la capacitatea de jos a caza­­«Sinci»­­ nului în care se pune la fierbere ma-Sensibilitatea, selectivitatea,­­­teric primar dar nu și la capacita­tea domului (adică a capacului), claritatea Un post modem de rsdletUfuziune Revista revistelor: Lampa cu 3 elec­trozi ca releu de temperatură, etc. Criticele amatorilor. — De vorbă ci­ cititorii. — Ştii, de pretutindeni, etc. Noul program a! posturilor Europene dela 12-13 Octombrie 28 PAGINI Preţul 10 LSI ziţie Hsseior“ La librăria de artă „.Misere:'’ din strada Eugen Carada 7. (t\­.rngheor­­ghevici) se inaugurează ani la­ ora 10 dim., stagiunea de expoziţii, prin pre­zentarea operelor interesantului pic­tor rus1 — stabilit de­ câţiva ani la Paris — Nicelas Gioutch­enko. — Scriitorul Paul Morand care trebuia să participe la inaugurare — reţinut în Ard­eul. — va vizita libră­ria „Hasefer” în dimineaţa zilei, de Marţi 14 Octombrie. MARIA VENTURA REPREZENTAŢIUNI DE GALA cu formidabilul succes GEOEGE VRACA Itineratiu . Pagina 2-a PASTORALA Patriarhul Miron Cristea adresea­ză o pastorală, din care publicăm In legătură cu scrisoarea noastră pastorală, dată in ziua Sf. Paşti din acest an, cu prilejul nenorocirii de jiu Costeşti, care ne-a lovit pe toţi ca un trăznet neaşteptat, constatăm cu adâncă mulţumire sufletească că a­­pelul nostru de a deschide o co­lectă pentru ajutorarea celor ce şi-au pierdut părinţii şi sprijinul în acea­stă nenorocire şi ,mai ales pentru ri­dicarea une biserici noui în această localitate, a găsit ecoul dorit în ini­mile locuitorilor acestei ţări, care fără­­ deosebire de­­naţionalitate sau religiune, au contribuit cu obolul lor j pentru mărirea fondului necesar scopului arătat mai sus. CAT S’A STRÂNS Comisiunea însărcinată cu ■- aduna­rea sumelor trimise până la data de 1 Octombrie a. c., a constatat că s’a strâns un fond de peste 9 milioane lei, adică o sumă destul de frumoasă, menită a sluji în special la ridica­rea unei frumoase biserici în această localitate, ca o dovadă a grijei pe care a avut-o lumea în împrejurarea unei nenorociri în care mânia lui Dumnezeu pentin păcatele noastre s’a arătat cu o așa de înfricoşată pu­tere. Pentru aceste frumoase rezultate, ne simţim datori a mulţumi pe a­­ceastă cale tuturor şi în special M. S. Regelui, şi întregei Familii Regale care acum ca şi în toate împrejură­rile de restrişte sau de bucurie ale Neamului nostru a fost alături de cei necăjiţi mângâindu-i şi ajutându-i. In continuare se mulţumeşte tutu­ror acelora ce şi-au dat obolul, par­ticulari sau instituţii oficiale, pre­cum şi întregei prese româneşti. PENTRU BISERICA DIN COS­­TEŞTI Aducem la cunoştinţa tuturor că ţinta noastră principală arătată şi in apelul iniţial, este să putem ridica la Costeşti o biserică frumoasă, care să fie o dovadă văzută a credinţei noastre în Dumnezeu şi expresia gri­jei pe care noi cei de azi am avut-o intr’o împrejurare aşa de mare. In acest scop, luând înţelegere cu onoratul minister de interne, am întocmit o comisiune alcătuită din­­tr’un delegat al nostru, unul al direc­toratului Munteniei şi altul al P. S. episcop de Argeş, care să se ocupe cu administrarea fondurilor aduna­te, îngrijindu-se în special pentru realizarea cât mai neîntârziată a lo­caşului de biserică, casa parohială, capelă la cimitir şi alte îmbunătă­ţiri trebuitoare localităţii cu încu­viinţarea P. S. Episcop de Argeş care are jurisdicţia locului, la consiliul central bisericesc, str. Matei Millo No. 9, unde se poate a­­dresa oricine are de făcut o cerere sau o propunere în legătură cu a­­ceastă chestiune. In ceea ce priveşte ajutorarea celor ce şi-au pierdut părinţii şi sprijinul în această nenorocire, pe lângă aju­torul de aproape un milion care a fost distribuit până acum, comisiu­nea amintită mai sus va avea grijă să studieze fiecare caz în parte şi să acorde ajutoare în raport cu starea materială şi nevoia adevărată pe care o au cei ce au pătimit in acea­stă nenorocire. In această privinţă vor fi ajutaţi mai întâi copiii orfani rămaşi fără sprijinul părinţilor cari au murit odată cu incendiul biseri­cii ; apoi părinţii cari au pierdut copiii din a căror muncă erau sus­ţinuţi, în al treilea rând, persoane­lor rămase infirme şi în incapaci­tate de lucru şi în sfârşit toţi cei cari fiind lipsiţi de cele trebuincioase au fost nevoiţi să facă ch­eltueli pentru căutarea sănătăţii sdrm­cinate din pricina acestei nenorociri. Aducând acestea la cunoştinţa tu­turor, rugăm publicul binevoitor, pre­cum şi autorităţile ţării, să ne a­­corde mai departe sprijinul lor pre­ţios, pentru a duce la bun sfârşit o­­pera ce ne-am propus şi care con­­stitue jertfa noastră a tuturor pe al­tarul credinţei, al dragostei şi al nădejdei creştine. Amin. Dată în Bucureşti, astăzi În Oc­tombrie 1630. MIRON, patriarh Celestele pentru Costeşti iBasEjssBr­MExammsttmBxzszssssmin­as&mHxzss PATRIARHULUI MIRON Către toţi dreptmărtorii creştini ai Sf. noastre Biserici Ortodoxe Române ministerul a dispus ca, în toate a­­ceste cazuri, când locuitorii cari au cazane sub 60 litri cer o nouă mă­surătoare pe motivul că prima a fost greşită, se va avea în vedere de organele fiscale — norma de sus —■ adică va verifica capacitatea ca­zanului fără a socoti și pe aceea a capacului. MAJORAREA CAPACITĂŢII CAZANELOR Deasemeni, întrucât, se primesc la minister cereri din "partea locui­torilor cari au cazane sub 60 k­m­ capacitate și cari solicită majorarea capacităţii, ministerul a hotărât cu­ nu ■se aprobă acele cereri, ele­­fiind contrare legei, deci acest fel de ca­zane vor fi sigilate şi făcute im­proprii pentru fabricarea rachiuri­lor, iar posesorii lor Ie vor putea da orice altă întrebuinţare, afară de a fabrica rachiuri. DEC­LAR­AŢIILE DE FABRICARE Referitor la declaraţiile de fabri­care cerute de art. 36 din lege, pe cari posesorii de cazane trebue să le facă la primărie, se va aduce la cu­­ ­­lugii băuturilor spirtoase din dispoziţiune privitoare la funcţionarea cazanelor de fabricaţie Ministerul de finanţe primind ra­finan­ciare, prin care se arată că unora din cazanele de fabricat rachiu, când au fost verificate şi înscrise în la­noştinţa acelora cari fabrică ra­chiuri că, sunt obligaţi ca, odată cu declaraţia ce o fac primăriei res­pective, să facă una la fel şi percep­ţiei fiscale din acea comună; în ca­zul însă când percepţia nu se gă­bb­ui de cazane, li s’a trecut o ca­ S. O. S. SAU INSULA FĂRĂ NUME o­pacitate mai mică de 60 litri, ori,­­­seşte în acea comună, atunci decla­mi senzaţional şi captivant roman acum cer rectificarea capacităţii a-­ raţia se dă numai la primărie, iar RECEPŢIA COLECTIVĂ A­­­celor cazane în tablou pe motivul 1 aceasta este obligată ca în termen de 24 ore dela primire, să o înain­teze percepţiei de care aparţine sa­tul sau comuna. Această dispoziţiune s’a luat pen­tru ca organele fiscale să poată mai uşor urmări fabricaţia rachiurilor şi neregulele care s’ar putea săvârşi prin declaraţii nesincere. POSESORII DE CAZANE PROPRIE­­TARI DE VII Prin art. 40 legea spirtoaselor se prevede că posesorii de cazane, cari sunt şi proprietari de vii în diferite comune şi cari de regulă îşi tran­sportau cazanele spre a-şi lucra ma­teriile prime, sunt obligaţi să în­ştiinţeze primăria locului unde ţin de obiceiu cazanele. Această normă in­structutii petru iasisarea impozitelor impozitul adiţional pen­tru drumuri Direcţia generală a contribuţiilor a • sucursale in diferite, judeţe se va pre­­dat administratorilor financiari urmă- ceda astfel : toarele instrucţiuni pentru uniformiza­rea impunerilor şi perceperea adiţiona­lelor pentru drumuri: 1. Scutirile permanente şi vremel­nice, prevăzute în art. 3 şi 17 din L. C. D. se extind şi în ce priveşte adi­ţionalele pentru drumuri şi ca atare i­­mo­bilele rurale şi urbane care intră în această categorie nu se impun neexis­tând bază impozabilă. 2. Adaosele sau scăderile acordate pe baza art. 4 din legea din 1327 sunt ope­rante şi în ce priveşte adiţionalele pen­tru drumuri. 3. Invalizii ,orfanii şi văduvele de răz­boi, prevăzuţi de art. 59 din legea dru­murilor sunt scutiţi de adiţionalele pen­tru drumuri la toate veniturile eleme. Administraţiile financiare Cari impun asemenea societăţi la sediul principal şi cari conform art. 72 din L. C. D., co­munică la administraţiile financiare unde aceste societăţ­i au exploatări sau sucursale, distribuirea adiţionalelor pe comune, vor comunica neapărat odată cu quantumul adiţionalelor stabilite conform art. 72 din L. C. D., şi venitul corespunzător tot, comune, ca astfel să sa poată calcula adiţionalele pentru drumuri cuvenite judeţului, şi comune­lor respective, cu cotele stabilite de a­­cele judeţe. In cazul când adiţionalele s’au comunicat deja, se va comunica i­­mediat şi venitul conform celor de mai sus.Cotele adiţionale pentru drumuri la tare ce ar avea iar nu numai pentru­ veniturile mobiliare se calculează la, re­pensiunea ce primesc bine înţeles pe baza dovezilor ce face în Calitate de in­valizi, orfani şi văduve de război. 4. Reţinerea adiţionalelor pentru dru­mitul brut ca şi la Stat şi în conformitate cu instrucţiunile date prin ordinul cir­cular No. 185755 din 23 Iunie 1930, a­­dică: se percepe dela 1 Iulie 1930, în Şl numai asupra cărora se percepe cota­nescu din prefectura poliţiei Capi­muri ce se face la impozitul mobiliar, momentul vărsărei impositului pentru * 'j ' »„„-’.s Aurel Tn nu se vansă integral la Cassa judeţului veniturile exigibile dela 1 Ianuarie 1930 de «• c°TMs‘ t Tj .Z"r“rA VK­SI nu se vansă integral la Cassa judeţului şi se repartizează şi comunelor de re­şedinţă ale creditorilor, bine­înţeles cu cota stabilită pentru acea comună. 5. Contribuabilii impuşi numai cu im­pozitul minimal nu se impun la adiţio­­onalele pentru drumuri. 6. Islazurile, proprietatea comunelor înscrise prin matricolele No. 1 cu im­pozit agricol se impun şi la adiţionalele pentru drumuri cu cotele respective. 7. Imobilele, proprietaea Statului ca: moşii, bălţi, grădini, păduri, etc. aren­date sau închiriate se impun la cotele adiţionale pentru drumuri prin chiria­şii sau arendaşii respectivi. 8. Cooperativele şi federalele lor de toate felurile se impun la cotele adiţio­nale pentru drumuri cu aceleaşi redu­ceri acordate şi la impozitele directe. 9. Părinţii călăraşilor cu schimbul şi­­a acelor din marină nu sunt scutiţi­­•de adiţionalele pentru drumuri — ei ur­mează a fi impuşi pentru toate venitu­rile ce ar avea. 10. Veteranii războiului din 1877—78 , -e-o .- sunt scutiţi de adiţionalele pentru dru-Comisiunea lucrează în Bucureşti ■ muri numai asupra pensiunilor ce e­ventual ar avea în această calitate, iar pentru orice alte venituri se impune. H. Reformaţii definitiv cari prin bi­lete liberate de comisia medicală mili­tară erau scutiţi de prestaţie, se impun cu cotele adiţionale întrucât nu mai este vorba de prestaţie în natură, iar scutirile sunt abrogate. 12. Perceperea cotelo­r adiţionale la salarii şi pensii se face numai dela 1 Iulie 1930. CALCULAREA ADIŢIONALELOR PENTRU DRUMURI Pentru calcularea adiţionalelor pen­tru drumuri la Societăţile anonime şi alte întreprinderi cari au exploatări sau de 3 % pentru Stat (art. 72 pct. 4 L. C. D.) stabilindu-se astfel că pentru cele plătite şi vărsate de 1 Iulie 1930 să nu se mai pretindă cotele adiţionale pentru drumuri. Şcolile şi bisericile. Eforia Spitalelor Civile şi celeilalte Eforii, aşezătoritele Brâncoveneşti, Epitropia Bisericei Ens şi oricer alte asemenea aşezăminte, se taiei au fost arestaţi autorii spar­gerii. Ei sa numesc Pietro Simonidi ita­lian, Andrei Iosif Massiani corsican, supus francez, spărgători interna­ţionali şi Zamfir Tulceanu. Cei doi spărgători sunt în ţară de câţiva ani şi nu au acte, însă aveau impun cu cotele adiţionale pentru dru­j opt domicilii în Capitală, mult respective, la veniturile cu cărei­a­ au găsit la ei 450 kgr. mătase, sunt impuse și la Stat. Arestul au­ vândut-o. Imobilele în genere grevate de sat­ Cu actele dresate au fost înaintaţi cmi­n ipotecare și scăzute de impozitele­­ parchetului eleemntare (agricol sau clădiri), nu sunt*1­1 ’ sunte de cotele adiționale pentru dru­muri și deci se impun la veniturile în­scrise în matricole,. KÖNIGSBERG. 276 m. — 14.15: Plăci tre gramofon; 16.45: Pentru copii; 17.15: r* • 1 . , Liw )—,l U­llivIL*1 j Iv*l.w 1 A Vlllvl It LUU kl, 1 t * iu ■ nenind suficienta pentru controlul 1 Muzică de cameră; 1S.45: Conf.; 19.15: fiscului, căci s’ar putea pierde urma cazanului, se va pune în vedere a­­ceior posesori de cazane să sunt o­­bligaţi să­ înştiinţeze şi administra­ţia financiară respectivă, care la rândul ei va da dispoziţii organelor de control să urnească cazanele şi fabricarea rachiurilor. In ce priveşte cererile de mutări de cazane ale locuitorilor cari nu au vie sau livadă în localitatea unde voeşte să mute cazanul, acestea se aprobă numai de minister şi numai în cuprinsul acelui judeţ căci în a­­cest caz se poate urmări fabricaţia la aceste cazane. Pentru agricultori; 19.30: Conf.; 21: „Drei kampf“ comedie de M. Goetzin­­ger; 2.25: Muzică de Cameră; 23.30: Plăci de gramofon. KOSICE, 294 m. — 12.30: Plăci de gramofon; 13.30: Concert; 18.10: Quar­tet de jazz; 20.40: Trans, din Brno; 23.15: Noutăţi; 23.20: Trans, din Mor. Ostrava. BERNA, 404 m. — 13.50: Plăci de gramofon; 17: Concert; 20: Muzică; 20.30: Conf.; 21: Quartet cosacrat lui Beethoven; 22.30: Concert. KATTGWICE, 403 m. — 13.10: Plăci de gramofon; 16.50: Trans. din Varşovia; 17.45: Plăci de gramofon; 18.15: Conf.; 18.45: Muzică uşoară; 19.45: Oră lite­rară; 20.15: Causerie; 20.35: Comuni­ dio Programul pentru Luni BUCUREȘTI, 394 m. — 13: Plăci de cafe; 21: Feuilleton; 21.15: Muzică din gramofon: Muzică vocală; 13.30: Infor- operete; 23.15: Plăci de gramofon;­­4: moţiuni, bursa cerealelor, cota apelor ; Conf. Dunării şi semnal orar; 13.50: Plăci de­ BERLIN, 419 m. — 15: Plăci de gra­­gramofon: Muzică de orchestră; 17: Or­­moi­on; 16.20: Conferinţă; 17.30: Con­­chestra Radio. Sansa: Marşul Cadeţilor;­­ cert; 18.45: Pentru tineret; 19.15: Con- Auber: „Muta din Porţiei”, av.; Rozi:­­­ferinţă; 20.05: Concert; 21: Concert; Vis în doi, boston; Bizet: Fantezie ■ 22.10: Ora literară. In continuare muzi­„Carmen”; O. Brunetti: Ancora, Inter- 100 de ţigani, mezzo; Coleridge Taylor: Suită africană; I ... .„ ... _ .. .. _n. 18: D-ra Stroescu: Lecturi din Lucian I Blaga; 18.15: Informaţiuni, meteorul si |­f,0-45' J 1 semnal orar; 18.30: Orchestra Radio: : d ^0°’wl’mCa U?rfra'- ti-t,! Hin Becce. Serenada de la Laguna; Jirak: ! î?' TJ3'3?» o Mi rem” t­anm1 Tnnnlimnw-Twanmv* Bn- ! Braga, 17.30. Concert, 18.30. Placi de .îuireco , ian0o, îppoiuqw rwanow. tru „rarnritm- 1040- n,,rq hp iq vo­ită caucaziană; Gounod. Fantezie din , ,Faust”.UNIVERSITATEA RADIO 19: D. prof. G. Longinescu: Despre lu­mină; 19.20: D. ing. Șerban: Ultimele progrese ale radiofoniei; 19.40: D. Al. Nasta: Vremuri grele pentru plugărie. PROGRAM DE SEARA 20: Plăci de gramofon: Muzică romfi gramofon; 18.40: Curs de franceză; 19.20 Emisiune germană; 20.40: Radiocabaret; 23.20: Trans. din Mor. Ostrava. Cântece; 14: Muzică ușoară; 15: Con­cert; 18.15: Muzică de dans; 19.40: Con- LONDRA REGIONAL, 356 m. — 12: cert; 21.35: Concert; 23.30: Muzică de dans. PRAGA, 487 m. — 12.15: Plăci de gra­nească; 20.45: D. Paul Maurand. Subiect­­ rezervat; 21: Muzică de cameră (D-na ?ra0) 14.40: Conferinţă. 17.20: Pen-Mîi­re- Ganelpann violini T­e­rpie Bein fcru doamne. 17.30: Transm. din Bratis- Maig. Gapeteanu, vioina I, d rele Beia Iava. 18 40: Transm. din Bmo. 19.10: Sasover, violina II-a, Hilda Wexler, vio­­lo şi Ana Vil­ig, violoncel’; Glazunow: Quartet slav; 21.30: D. Perpessicius: Căr­ţile noi: Eminescu în englezeşte; Călă­toriile lui Ion Codru Drăguşanu; 21.45: D. Ion Sârbu (acomp. de taraful Fănică Luca): Cântece vesele; 22.15: D-ra Na­dia Chrebab, piano. Bach: Suită fran­ceză în sol major;­ Chopin: Nocturnă ; Chopin: Studiu; Chopin: Mazurkă; Cho­pin: Vals; 22.45. Informaţiuni. POSTUL DE EMISIUNE AL ŞCOALEI POLITECHNICE Luni 14 Octombrie 1930, ora 17: Gou­nod: Faust, muzică de balet, Proch: Va­riaţuni, Mozart: Flautul fermecat, cân­tate de M. Gugliemeti; Bizet: Pescui­torii de perle; Lalo: Regele Isului, arii cântate de Rogatcevsky; Boris Gordü­ki­ov: Testamentul şi monologul cântate de Folescu; Berceuse: Chanson Bohemie­nne cântate de trupa Ch­auve-Souris cu Brise şi Ershova; Verdi Rigoletto: Caro Pentru lucrători; 19.20: Informaţiuni, lecturi; 20.20: Conferinţă; 20.40: Trans. din Brno; 22: Concert; 23.20: Transm. din Moravska Ostrava. VIENA, 517 m. — 11.15: Cota apelor 12: Plăci de gramofon; 14.10: Concert; 16.20: Concert executat de arch. Ludwig Werba; 18: Ora muzicală; 18.30: Pen­tru tineret; 18.55: Causerie; 19.30: Con­ferinţă; 20: Conf.; 20.35: Concert al arch. Aieis Dostal; 21.30: Arii şi lied­uri; 22: Fata din Navarra, intermezzo liric de Massenet. In continuare con­cert executat de capela de jazz Charly Gaudriot. MÜNCHEN, 533 m. — 14.30: Plăci de gramofon; 17.25: Concert; 18: Pentru copii; 18.30: Concert; 19.45: Cărţi noui; 20.30: Audiţie radiofonică; 21: Plăci de gramofon; 21.45: Cărţi noui; 22.20: Con-BUDAPESTA, 550 m. — 10.15: Con­nome şi trio cu Lombardi, Borgioli şi­­­cert; 13: Muzică de clopote; 13.05: Con- Gentile. Plăci Columbia. Ieert; 17: Pentru doamne; 18: Conf.; MOR. OSTRAVA, 203 m. — 12: Plăci118.30: Concert; 19.30: Curs de germană, de gramofon; 13: Trans. din Praga; 20.45: Conf.; 21.15: Trans. unei repre-14.30: Trans. din Bmo; 14.40: Trans.­zentaţii din studio; 22.15: Plăci de gra­­din Praga; 17.30: Trans, din Praga; 19:­mofon. In continuare concert. Plăci de gramofon; 19.20: Emisiune ger­mană; 19.35: Solo-uri; 20.15: Trans, din Taga; 20.40: Trans, din Brno; 22: Trans, din Praga; 23.20: Muzică de dans. VAR.SOVIA, 1412 m. — 13.10: Plăci de gramofon; 16.50: Curs de franceză; 17.45: Plăci de gramofon; 18.45: Muzică uşoară; 20.25: Plăci de gramofon; 21 : Feusiteton m­uzical; 21.30: Concert; 23.15: Plăci de gramofon; 24: Muzică de dans. KONIGSWUSTERHAUSEN, 1635 m. 1­6.45: Ora precisă și meteorul pentru agricultori; 7.30: Trans, din Berlin, gim­nastică; 7.55: Meteorul pentru­ agricul­tori; 8: Trans, din Berlin, concert ma­tinal; 11.30: Ultimele noutăţi; 13: Con­cert de plăci de gramofon în timpul u­­nei pauze, la ora 13.25: Meteorul pentru agricultori; 13.35: Ora precisă a staţiu­­nei Nauen; 14.30: Ultimele noutăţi; 15 : Transmisiune din Berlin, concert de plăci de gramofon; 15.30: Pentru copii ; 16: Pentru tineret; 16.30: Meteorul şi Bursa; 17: Conf. pedagogică; 17.30 : Trans. concerului de după amiază din Berlin; 18.30: Muzică populară românea­scă; 19: Un sfert de oră pentru sănă­tatea publică: 19.30: Conf. religioasă ; 20: Curs de limba engleză; 20.30: P­en­­tru agricultori; 20.55: Meteorul pentru. CAPITALA Furtul dela clubul partidului radical-naţional Din noapte s’a săvârşit un furt la clubul partidului radical-naţional din calea Victoriei 33, etajul II. Hoţii s’au introdus cu chei potri­vite şi au devalizat, pur şi simplu, încăperile clubului. Au furat diferite lucruri, precum şi actele găsite prin­­ sertarele biu­­rourilor iar la plecare au stricat şi maşina de scris. După această ispravă hoţii au ple­cat, fără a fi fost observaţi de ci­neva. Furtul a fost descoperit abia ori dimineaţă de d. Ştefan Şeinescu, se­­­­cretarul general al partidului. ■­­ D-sa a reclamat cazul poliţiei, care a început cercetări. ikjssfs2?La amis!­tos? necinstit Avram Rabinovici din strada Făi­­nari 43 lua mărfuri în consignaţie dela diferite fabrici, se vindea, însă avea grijă să dispară apoi. S’au depus numeroase reclamaţii contra lui şi d. comisar de siguranţă Borcea din­ prefectura poliţiei Fa­talei a fost însărcinat cu cercetă­rile.Negustorul necinstit a fost arestat şi a sfârşit în cele din urmă prin a mărturisi trei din escrocheriile lui. A luat mărfuri de la­­1. K­erzon, co­merciant din strada Udricani­­i, în valoare de 50.000 lei; dela d. Nicu Petrescu din str. Buzeşti 45, în va­loare de 88.000 lei şi dela d. N. Stu­­demis din strada Borceanu 0, în va­loare de 65.000. După com­plectarea anchetei Ra­­binovici va fi înaintat parchetului. Hoţi sssrassîaţi Am­ arătat la timp împrejurările în care s’a săvârşit furtul de 600 kgr, mătase de la fabrica „Lioneză“. In urma cercetărilor întreprinse Mamă estimisală Servitoarea Ioana Niţă Bălăşoiu din strada Sabinelor 101 a născut o fetiţă. Ea şi-a omorât copilul şi apoi l-a ascuns în closet. Crima a fost descoperită şi au­toarea înfiorătoarei fapte ,a fost a­­restată și internată sub pază la „Ma­ternitate“. Ags­estime S-a întâmplat în strada Macovei No. 38 (Splaiul Pirotechniei), tur­nătorul sonieur Gh. Pescaru, în etate de 38 ani, pe când eșea din curtea unui vecin, a fost întâmpinat de Costică Vulpe, lucrător la moara Herdan, care năpustindu-se asupra lui cu un box cu­ colţi a început să-l lovească în cap, pricinuindu-i două plăgi la cap, două la frunte şi alte şase la mâna dreaptă. Cauza agresiunii rezida în faptul că, acum câtva timp,­­Pescara avu­sese o ceartă cu soţia lui Vulpe, in­sultând-o pe aceasta. Cu o ambulanţă a „Salvării" răni­tul a fost transportat de către inter­nul Gheorghiu la spitalul Filantro­pia, unde a fost internat. Agresorul se află arestat la circum­scripţia poliţienească respectivă, un­de se face ancheta. Assistrat­ia gas aes clasa Muncitorul Gh. Ungureanu, de 65 ani, domiciliat în strada Ziduri 7, uitând în timpul somnului, robine­tul de la conducta de gaz aerian, în­tredeschis, a fost asfixiat, nu grav, de gazele împrăștiate în încăpere. Un intern al „Salvării“ i-a dat în­grijirile necesare, prin ori de pericol. Când vino să te lecueşti singur­ă Femeea Angela Toma, de 40 ani, servitoare în strada Popa-Nan No. 115, având limbrici, a voit să se le­cuiască singură. In acest scop, a în­ghiţit 10 grame de piatră vânătă, care urma să-i omoare limbricii. S’a tâmplat numai că, în loc de a-i o­­morî limbricii, i-a ars stomacul, ast­fel că fiind cuprinsă de dureri, a început să strige ajutor. A fost anunţată „Salvarea“ şi la faţa locului a venit internul Rădule­­scu, care i-a dat primele îngrijiri, internând-o apoi la spitalul Brânco­­venesc. Manipulantul Ion Cojocaru din serviciul tramvaielor, domiciliat în str. Gh. Şerban 36, şi-a pus capăt zi­lelor. El şi a tras un glonte de revolver în tâmpla stângă şi a încetat din viaţă înainte de a i se mai putea da vreun ajutor. Nefericitul şi-a pus capăt zilelor, fiindcă suferea de alienaţie mintală. S’a mai sinucis lăcătuşul Orso La­­dislav din serviciul tramvaielor do­miciliat în str. Rădiţei 13. S’a dus în cimitirul Ghencea şi s’a împuşcat pe mormântul soţiei lui, trăgându-şi două gloanţe în par­tea stângă a pieptului. A lăsat o scrisoare concubinei lui Erm­a Beck în care spune că-şi pune capăt zilelor din cauza traiului rău şi cere să fie înmormântat lângă soţie. Două si^mîîderi ^«j^aa&BSjaaamasasa Congresul farmaciştilor Ziua II-a Şedinţa de după amiază Şedinţa se deschide la orele 4 d. a. volabil în opinia publică faţă de farm­a prezidenţia d-lui I. MIHALCEŞ- macişti. Vorbeşte apoi de activitatea comi­siei chimico-farmaceutice care a în­lesnit introducerea unei avalanşe de specialitate. Crede că pe cale de regulament se vor putea introduce modificările pre­conizate dar eludate din lege. Ridică obiecţii asupra constituirii colegiului farmaceutic şi a atribuțiu­­nilor lui. D. TIMUS (Dorohoi) relevă,, nenu­­maratele confuzii pe care le" UPPrin­^­4 de noua lege sanitară făcută, fără consultul pralabil al farnaaxiştilor. Se declară pentru constituirea cole­giului independent de existenţa aso­ciaţiei care trebue să rămână în fi­inţă. Şedinţa s-a închis la ora 7 ium. seara. Astăzi la ora 10 dim. dezbate­rile vor continua la ordinea zilei fi­ind constituirea oficiului, sub CI. D. OVID NICOLESCU expune re­zultatul obţinut de delegaţia adună­­rei cu prilejul cercetărei situaţiei fi­­nanciara a „Asociaţiei”. D-sa consta­tă că o mare parte din membri sunt în restanţă cu cotizaţiile. ACTIVITATEA MEMBRILOR CO­­NMISIUNEI D. CUŢEANU (Braşov) expune ac­tivitatea membrilor din comisiunea pentru alcătuirea anteproiectului de lege sanitară. D-sa ca membru al comisiuniei, declară că a ţinut mereu contact cu preşedintele „Asociaţiei ‘ şi s’au consultat împreună, pentru ca legea să nu lovească cu nimic în in­teresele clasei farmaciştilor. Membrii comisiunei îşi iau întrea­ga responsabilitate, numai în ce pri­veşte anteproectul de lege care conţi­ne totalitatea doleanţelor farmacişti­­lor. Antepr­oectul a suferit modificări cari au fost făcute împotriva voinţei comisiunei. Legea sanitară poate fi oarecum modificată, dar trebue să recunoa­ştem că în ea se găsesc şi părţi fa­vorabile farmaciştilor. Să nu facem politicii din această lege. Se face pro­pagandă pentru vânzarea farmacii­lor de acei cari au interese mate­riale şi politice să discrediteze legea. Politica n’are ce căuta acolo unde este vorba de existenţa familiilor far­maciştilor. Agitaţiile se duc la Cluj, se inven­tează întruniri, consfătuiri, etc., nu­mai ca să se producă nemulţumiri în sânul farmaciştilor. Dacă se va da o interpretare gre­şită legei— se va da o armă sigură în mâna droghiştilor. Se ocupă mai departe de chestiu­nea farmaciilor de Stat. Noua lege consacră fiecărui far­macist drepturile câştigate.­­ Sub ocrotirea colegiului farmaceu­tic urez tot mai mare succes cauzei farmaciştilor. CUVÂNTAREA D-LUI PROF. PAM­­FH. D. profesor PAMFIL aduce elogii d-lui Cuţeanu pentru munca şi dra­gostea desfăşurată în chestiunea far­maciştilor. Arată greutăţile întâmpinate în parlament cu apărarea intereselor farmaciei. Se ocupă de problema şomajului farmaciştilor. Spune că aceasta se datoreşte ma­relui număr de tineri cari au îmbră­ţişat profesiunea farmaciei. Colegiul farmaceutic va aduce în sânul conducerei breslei farmacişti,­lor oameni selecţionaţi nu din aceia daţi de clientela politică. D. HASC­OVICI (Tg.-Ocna) ni se cuvenea desigur o mai mare atenţie în noua lege sanitară, insă trebue să recunoaştem că reprezentanţii no- Şh’ii au depus toate sforţările pentru îm­bunătățirea situaţiei noastre. Cere înfiinţarea­ colegiului, acesta fără a desfiinţa însă asociaţia existentă. Crede că colegiul farmaceutic nea­­vând încă fiinţă, nu poate reţine preocupările­ congresului actual. A­­dept.­m ca noua lege sanitară să-şi producă m­adei Duminică 19 octombrie cor, în sala cinematografului „Marna“ din calea Griviţei, se va ţine congresul general al tuturor salariaţilor pu­blici de stat, judeţe, comune şi de la regiile autonome.­ Cu acest prilej­, printre altele, se vor discuta şi diferite chestiuni în legătură cu : Legea statutului func- Roaga, actualul comitet să-şi ducă tunarilor publici, salarizarea şi pen­sarcina, până la expirare, urmând ca apoi să­­ se aleagă un nou­ comb­tat­ compus din elemente mai tinere­­ mai puţin obosite D. CONSTANTINESCU-Frunză (Bu­l­­reşti): Din ciocnirea ideelor va ieşi ,devin şi de aceea desbater­ile ur­­mează să continue în deplină armo­nie. Examinează care sunt cauzele care au­­determinat un curent de fa­ Poşta redacţiei Ştefan Gpateescu. — Tragerea a avut loc, numărul câştigător fiind 4379. Pen­tru orice informaţii a se adresa în ca­lea Victoriei 52 Bucureşti. Un învăţător abonat. — Plata abo­namentului se face în mod anticipativ. Bonurile concursului se publică zilnic în pagina II-a sus, in prima coloană. Reclama ce vă interesează este trimisă de un comerciant din provincie şi n’a­­vem nici un fel de legătură cu d-sa. Beganoff. — Corpul contabililor au­torizaţi se află in str. Academiei 15, Bu­cureşti sector 1. Un părinte. — La Iaşi nu este Aca­demie comercială. Un interesat: — Licenţiaţii şcoalei superioare de documentare şi ştiinţe administrative nu pot trece la faculta­tea de drept prin nici un fel de exa­men de diferenţă, decât având baca­laureatul. Preot C. Popescu. — Loteria „Voevo­­dul Mihai“ s-a tras la 15 Septembrie, tragerea următoarelor fiind la 15 Ianu­arie 1931. D. Tocau. — înscrierile pentru exa­menele particulare se fac la toate li­ceele din ţară până la 1 Noembrie. Câţiva cititori. — Loteria avocaţilor s’a amânat pentru 1 Ianuarie 1931. Li­ga culturală a avut tragerea la 15 Sep­tembrie, rezultatul îl găsiţi în ziarul nostru din 16, 17 şi 18 Septetbrie a. c. Al. Constantinescu. — Nu se poate indica unul singur fiind mai multe cari concurează la acest titlu. L. Griuberg. — Ziarul se numeşte „A­merica“. Şt. Bărbulescu. — Numai cu 4 clase secundare puteţi urma şcoala P. T. T. Se dă examen de admitere. Congresul general al salariaţilor publici şionarea funcţionarilor publici, pre­gătirea profesională a salariaţilor publici. Totodată se vor face diverse pro­puneri relativ la revizuirea impozi­telor asupra salariilor, deblocarea rentei funcţionarilor, trecerea lucră­torilor C. F. R. la casa generală de pensii, etc.

Next