Dimineaţa, octombrie 1930 (Anul 26, nr. 8541-8571)
1930-10-31 / nr. 8571
Paginata firtijiii japonezi Tokujaro Tsutsui și Koro Jamada Imaginea ca grai universal Ceva despre realizatorul „Melodiei lumii“ A doua zi după lansarea filmului într’o direcţie pe care o intuim. A senior, s-a ridicat o chestiune gravă de a cărei deslegare depinde însăşi existenţa şi succesul noului gen. Anume, cum să se evite inconvenientul limbii, care, chiar aşa difuzată ca engleza bunăoară, e complect străină atâtor milioane de spectatori de pe glob. Două sciziuni existau (una se anulari rin chiar caracterul ei humoristic): ori să se întreprindă o campanie universală pentru răspândirea limbii comerciale ! — nu uitaţi că erau în joc interesele marilor producători americani, — ori să se găsească un alt mijloc practic, în stare să înlăture un obstacol, neprevăzut la origine. . Se ridica deci problema unui grai mândouă ni le dă rafinatul cineast berlinez Walter Ruttman, creatorul acelei „melodii a lumii”, o încercare de a da sintetic, imaginea vizuală și sonoră a întregului pământ. E tentativa unei viziuni simfonice universului. Ruttman aduce în cinematograf un aport nou; el demonstrează că întocmai ca imaginea, sunetul poate avea perspectiva sa și că există valuri sonore. Şi Ruttman se strădueşte să găsească şi să dispus aceste valori. Originalitatea cercetării sale constă în montarea sunetelor, după cum în filmul mnul se montau imaginile. Se dă astfel sunetului întreaga sa valoare prin montajul care-i convine, se lucrează cu sunetul întocmai cum se lucrează cu o partitură. Sonorul a prilejuit cineastului de astăzi, facultatea de a fotografia sunetul, având drept urmare mii de posibilităţi, despre care Rottman ne-a dat deja un exemplu cu „Melodia Lumii”. — „Filmul sonor, explică el, aşa cum vreau să-l concep, poate fi un minunat mijloc de unitate umană, o admirabilă limbă internaţională apucată lumii întregi. Nuanţa, expresiunea, timbrul sunetelor, al sgomotelor, al cuvintelor, vor suprima toate dificultăţile de comprehensiune". Prin acest montaj sonor Rullmann încearcă să recreeze pe planul artistic, o întreagă lume de imagini, de sunete, de realităţi, cari sunt viaţa însăşi, o reproducere şi o îndreptare a fratelor cari ţâşnesc cu adevărat din preocupările şi din nervii epocii noastre. Cât de departe suntem de viziunea strâmtă a filmului comercial, lângă Ruttman! Iată-ne apropiaţi da o perspectivă, unde începe să se contureze idealul cinematografului de mâine. Dar despre acest realizator, care stă alături de cei câţiva francezi, ruşi şi puţini americani, ne vom mai ocupa, universal, a unui „esperanto cinematografic”, problemă ce putea fi eX .»minată și poate într un fel desleguait spre bunele imagine! sonore, dacă ar fi fost pusă idealist pe un plan de artă și nu pe unul exclusiv industrial. S’a găsit însă un paleativ: sonorizarea Lianelor în câteva limbi dilema, ceeace denotă o ingeniozitate provizorie, de pe urma căreia ecranul n'a câştigat nimic. Care aceasta e ultima ţintă a cinema:,,’,graiului sonor ? O simplă melodie cântată de o artistă, melodie ce nu mai are nevoe da cuvinte, pentru că nu sunt pricepute de tea, lumea ? O muzică ce nu supimes, decât ca valoare mecanică orchest, vie, cu cere ne obişnuisem în flec sală ? Câteva explicaţii — standau câteva efecte stereotipe ? S'a văzut chiar cu acest prilej, că principiul de difuziune, de comuncare, de captivare şi înţelegere pentru toţi spectatorii lumii, o constitue încă imaginea mută, semnul fotografic. Lui îi este dat încă să ceitinal să traducă viaţa, să demonstreze din nou, că imaginea proectată e cel mai precis şi mai spontan tălmaci, că un zâmbet al Lilianei Gish, o grimasă a lui Chariot, o privire a lui Bancroft, sau un gest al lui Bouglais Fairbanks, nu mai au nevoe să fie proptite la explicaţii verbale, căci ar constitui o repetare, tun pleomasm. 3*. Destinul filmului sonor e acesta pe care-l vedem. Am găsit în excelenta revistă pariziană „Monde’’, un răs«rit», un început de realizare. FOX WALTER RUTTMAN V Un om care obţine mari succese la Berlin „Un vals in vagon-lits", filmul despre care am vorbit la timp prin cabinete ziarului nostru, se bucură de un succes extraordinar şi capitala Germaniei. După ce a rulat timp de trei săptămâni de ecranul marelui cinematograf „Titania Palast“ a fost programat in mod excepţional de „Universum“, cunoscuta sală de pe Kurfürstendamm, unde a ţinut afişul încă trei săptămâni, cu reţele întrecute. Succesul acestui film se datoreşte bună parte, subiectului şi muzicii fnnale, care a ajuns să pasioneze greg Berlinul. Scena din filmul „Un vals fe vagon-lits” 30PINTERIUL! iicul Billy, unul din cei mai tineri rtişti ai Hollywoodului, se găsea de curând la restaurantul studioului, delectându-se cu o ţigaretă respectabilă. O artistă, mai în vârstă, nu s'a putut reţine şi la reproşat: „Spunemi copilaşule, mama ta Ştie, că fumezi ?“ Billy, cu cel mai mare calm din lume, îi răspunse: „Spune-mi doamnă, bărbatul d-tale ştie că încerci să flirtezi cu toţi tinerii din studio?“ Nu mai există copiii „DSFINSMERTA“ Miercuri 29 Octombrie, va avea loc la cinema Roxy, premiera de gală a primului film sonor şi vorbitor românesc, Ciuleandra. Spectacolul va fi onorat de prezenţa familiei Regate, a corpului diplomatic şi a reprezentanţilor presei. * In luna Noembrie, va fi prezentat la Paris, filmul Cain a lui Leon Poirier. ★ L’Etrangere, este titlul filmului, în care principalul rol femenin este interpretat de Elvira Popescu. Alături de distinsa noastră compatriotă, apar: Fernand Fahre, Herri Debois, Jean Gerald, Tonia Navan, Maximian, etc. ★ Bil Bockert, pe care l-am putut aprecia în filmul „Sub acoperişurile Parisului”, s-a decis să abandoneze definitiv cabaretul în favoarea cinematografului. ic „Desgoo”, filmul care va vedea lumina ecranului peste câteva zile la Teatrul Pigalle din Paris, conţine o scenă foarte amuzantă despre utilitatea cinematografului. Nişte aventurieri, vrând să întemeieze un oraş într-un deşert turnează un film de scurt metraj, reprezentând un oraş care există deja şi-l proectează unor financiari, asigurându-i că sunt imagini din oraşul lor. Aceştia, încrezători, acceptă să avanseze fondurile cari vor permite construcţiunile reale. ★ Lon Chaney, începuse să joace scurt timp înainte de a muri, câteva scene din filmul „Sunetul trompetei”. Filmul va fi reluat, iar „Omul cu o mie de feţe” n fi Mccgit gr «atJace Mos»». — Din nou filme de război... Se anunţă acum, unul ,infirmierii războiului” cu Anita Page, Jane Walker, Marie Prévost. „The Academy of Motion Pictures Arts and Science” ,etribue în fiecare an, recompense celor mai buni artişti, realizatori şi scenarişti-Iată favoriţii a vitorului palmares , Greta Garbo (Anna Christie, Romanţa), Norma Shearer (Divorţata), Nancy Caroll (Vacanţele Dracului), Maurice Chevalier (Parada dragostei, La Grande Mare), Ronald Colman (Buldog Drumond, Condamnatul), Ernst Lubitsch (Parada dragostei), Lewis Mestone (Pe frontul de Vest nimic nou), King Vidor (Hallelujah). Raymond Grifth, actor en „vogin” acum câţiva ani, pe vremea filmului mut, îşi va face debutul în „talkie” într’un film realizat de o nouă casă de producţie din Hollywood, Majestic Pictures. Conrad Nagel, a terminat pentru aceiaşi casă, To Day. Pay Wray va fi partenera lul Richard Arien, în North of 31. ■ir Mary Pickford, consacră zilnic, ore întregi studiilor coreografice. Prepară realizarea filmului Kiki şi ia lecţii de franceză cu Fifi d’Orsay. O activitate destul de frumoasă. ■k In studiourile lui Douglas Fairbanks se pregătesc scenele filmului Reaching for the Moon, o comedie muzicală a celebrului compozitor înving Bedin. ★ What a Widow (Ce văduvă) este titlul viitorului film al Gloriei Swanson. Interpretează rolul unei tinere văduve milionare al cărei scop unic, este să obţie o situație mondenă. ■ft★ Memoriile Iul Lon Chaney Moartea Iui Lon Chaney a produs mstemare în toată lumea, aşa cum redusese, acum câţiva ani, disparitia ■d Rudolph Valentino. Chaney a fost un stor de mare valoare şi abia cu prileul încetării lui din viaţă, s’a putut contuta de câtă popularitate se bucura în oată lumea. Pretutindeni publicul a ceut detalii asupra desnodământului trakc; ziarele au fost asaltate cu întrebări,ar ediţia specială a unei publicaţii americane, care a apărut pentru prima dată negiată cu ştirea şi care se tipărise în două milioane de exemplare a est epuizată în câteva ore. La noi „Dimineaţa” a fost primul cotdian care a inserat evenimentul cum iată amploarea cuvenită, iar „Realitata Ilustrată” a fost prima revistă din uropa, care şi-a asigurat exclusivitaea memoriilor marelui dispărut. Intriadevăr „Realitatea Ilustrată” a înregistrat un mare succes cu „Memoriile lui Lon Chaney”, dând în aceeaş ♦imn dovadă că nu precupeţeşte nimic, spre a satisface dorinţa cititorilor, care-i solicitaseră amănunte din viaţa celui care a fost cel mai apreciat mim al clanului. Memoriile lui Lon Chaney, a căror ■ublicare a început în numărul 188, consintând şi astăzi, au fost urmărite cu deosebit interes, de toţi ctitorii, cari au mers până la a solicita apariţia unui votm special. Faţă de numeroasele cereri primite, din partea publicului, editura noastră, a oârât să scoată în volum senzaţionale memorii ale omului cu o mie de ere. Pe lângă o traducere literară, datoriă confratelui nostru, Joseph de Saxa, pltmul va cuprinde numeroase clişee nedite din viața particulară a actoruui, precum şi o serie din faimoasele arse pe care Chaney obicinuia să le joace cunoscuților. EXTERIOARE ROMÂNEŞTI ,Sacha-Film“ din Viena proeetează să realizeze în România, exterioarele pentru trei mari operete cinematografice, prevăzute în producţia viitoare a acestei societăţi. ls. Pentru Joi 30 Octombrie, cinematografele Capitol şi Roxy, pregătesc o sărbătoare. Premiera Ciulandrei. O sărbătoare a filmului românesc, a culturii româneşti. Cu toate că străduinţele celor cari au realizat până acum filme la noi, au fost dintre cele mai merituoase, nici una dintre producţiuni, nu reuşea să se ridice până la înălţimea producţiunilor străine. Cauzele erau multiple; realizatorii se loviau mai ales, de lipsa de capital. Interpreţii nu corespundeau de cele mai multe ori rolului, regizorii, neavând toate mijloacele la dispoziţie nu puteau da prea mult. Totuşi, unele realizări, au arătat, că avem talente, cam bine întrebuinţate, ar fi putut da lucruri foarte frumoase. Trebuia un film, care să aducă pe ecran, ceva din viaţa interesantă a ţării noastre, care să arate pe boeri şi pe ţărani, pe bogaţi şi pe săraci, în traiul lor de toate zilele, trebuia un film, care să facă să răsune din baut-parteurul aparatelor sonore, graiul românesc, vorbit de români, muzica românească; acest film, îl a-vem astăzi şi îl vom vedea peste câteva zile: Ciuleandra. Acţiunea este luată după romanul bine cunoscut al d-lui Liviu Rebreanu. Puiu Faranga, băiat de boer, în cursul unei călătorii la moşie este impresionat de o ţărancă de 14 ani— Mădălina — pe care o vede la un dans obicinuit prin partea locului: „ciuleandra“. Tatăl lui, boerul, care ar vrea ca sângele familiei sale să fie împrospătat, cumpără pe fată de la părinţi, o trimite în străinătate, la studii şi o transformă în scurtă vreme, într’o „domnişoară“ înzestrată cu toate calităţile mondene. Puiu se însoară cu ea şi puţin timp dela căsătorie: într’o noapte o pornire ciudată, inexplicabilă îl îndeamnă să ucidă pe frumoasa Mădălina, înfingându-i unghiile în gâtul ei fraged. Tatăl lui pentru a-l scăpa de pro- I ces, îl duce la sanatoriul unui prieten. Acela lipseşte însă şi Puiu intră în îngrijirea lui Ion Ursu, băiat de ţăran din acelaşi sat cu Mădălina. Ursu, o iubise pe vremuri pe Mădălina, şi îi spune aceasta lui Puiu amintindu-i cum boemi a cumpărat-o, cum i-a răpit-o. Convorbirile între cei doi se înteţesc şi ele au asupra nervilor surescitaţi a lui Puiu o influenţă extraordinară. Almanahul trecutului săi răsfoit cu atâta stăruinţă de Ion Ursu, îl impresionează profund. Boerul îşi dă seama, că Ion Ursu are o influenţă nefastă asupra fiulu său şi este hotărît să-l mute la alt sanatoriu. Prea târziu. Venind să-l ia îl găseşte pe acesta în odae, dansând în ritm nebun Cileandra. * Pe acest fir conducător, a fost brodată acţiunea filmului. Bineînţeles, că s’a insistat mai mult asupra părţilor cinematograficei, complectându-se unele pasagii, eliminându-se altele. Filmul are muzică românească şi modernă, costume naţionale şi orăşeneşti, întrun cuvânt, conţine multe elemente din viaţa românească adevărată. Rolul dificil al lui Puiu Faranga, este interpretat de d. N. Băltăţeanu talentatul societar al Naţionalului care a dat de multe ori dovadă, că ştie să exploateze rolurile de caracter. D-na Popovici Voinea, una dintre artistele de talent ale scenei româneşti, interpretează rolul Mădălinei. D-şoara Elvira Godeanu, care s’a f D-ra Lelia Niku, interpretează reremarcat în filmele: „Maiorul lui prietenei Mădălinei. Ea cântă în n” ”*** ” " ' film, dona melodii româneşti: „La fântână cu găleata“ şi „Mândrunţă de la munte“. Filmul a fost regisat de d. Martin UN EVENIMENT CIULEANDRA Berger. * Incheem acest articol, exprimându-ne dorința sinceră, ca „Ciuleandra“ să obţie cel mai categoric succes. Și dacă într’adevăr, după cum afirmă cei cari l-au văzut la Berlin, filmul este o realizare foarte bună; dacă el va aduce pe ecran ceva din rumoasa viaţă românească, dacă varmoniza elementul naţional cu cel nternaţional. tntr’un cuvânt dacă Ciuleandra este filmul cu care arta şi cultura românească se va putea mândri, succesul va fi extraordinar. ION GOLEA JEANA POPoViCl VUlNLA Iul Anitei, personagiu creat în film. p. Sireteanu, apare în rolul lui Ursu. Oct. 1930 PREMIERELE Patru Draci“ O producţie MURNAu Daca Ilsea, Olima Derg, Bemnard, Shaw, Wedekind, Kaiser şi Pirandello au revoluţionat technica artei dramati-ice, deschizându-i noul orizonturi, nu-i mai puţin adevărat că s’au găsit şi în cinematograf adepţi ai ideilor novato- rii. Friedrich Wilhelm Murnau e primul care ne dă exemplul. E primul regizor care a evadat din cadrul manierei de lucru, aşa zise, clasice, adică din atmosfera tipică a cinematografului, păşind spre o formulă originală, care să caracterizeze fiecare producţie în parte. Murnau e un original. E un Strindberg al cinematografiei, un creator dacă vreţi. Operele lui nu vor semăna niciodată, una cu cealaltă şi nici nu vor utiliza elemente străine, împrumutate din afară... Cunoscător rutinat al subtilităţilor umane, stăpân pe exigenţele publicului, care animă sălile cinematografice, Murnau ştie să elimine de la început, inutilul. Şi e un mare merit ştiinţa de a selecţiona elementele unui spectacol cinematografic, cu atât mai mare, astăzi, când filmele vorbitoare păcătuesc, poate, tocmai prin avalanşa lungimilor inutile. Să nu vă închipuiţi, totuşi, că Murnau e un duşman al amănuntelor. Din contră, nimeni nu-l întrece în meticulozitate. Dar amănuntele redate de el sunt nuanţate, au un rost, o semnificaţie, bine stabilită; o singură petală dacă a căzut dintr’o floare, intr’o scenă oarecare a filmelor sale, nu trebue trecută cu vederea... Petala aceasta poate simboliza întreaga acţiune a filmului. Noua producţie a lui Murnau întitulată: „Patru Draci” şi care a fost prezentată ori la cinematograful „Femina” face parte din ciclul foarte restrâns al filmelor psihologice. Şi ca să reuşească a-i impregna nota atractivă, ateut-ul spectaculos sau cum s’ar spune în limbaj american, „succesul de cassa”, Murnau şi-a fixat desfăşurarea subiectului într’un circ. Viaţa din culisele circului a fost Întotdeauna bogată în drame impresionante, mai ales atunci când subiectul e tratat de Murnau. Aşa că, în modul acesta regisorul a dat la iveală şi o operă de artă şi un succes de cassă, cum rar s’a putut întâlni chiar acolo, în America, unde spectatorii se entuziasmează de obiceiu după cow-boy, detectivi şi aventuri bootlegger-iste.... E vorba de patru copii oropsiţi, doi băeţi şi două fete cari se întâlnesc şi leagă prietenie în manejul unui circ. I-au înfrăţit suferinţele şi mizeria pe toţi şi au devenit nedespărţiţi.... Un bătrân clovn impresionat de torturile şi neajunsurile pricinuite acestor viitori acrobaţi, se decide intr’o bună zi, să-i ia cu el şi să părăsească circul.. Zece ani după aceea „Cei patru draci”, — cum şi-au întitulat ei numărul — constituie senzaţia spectacoleior Camarazii au crescut şi prietenia lor s’a transformat in dragoste puternică... Dar, într’o seară, la un spectacol o frumoasă necunoscută aruncă flori lui Charles, iubitul şi partenerul drăgălaşei Mary. Aventura îl captivă pe diaries şi Mary îşi itreacâ deziluzia la lacrimi. Neputând suporta o despărţiră, micuţa Mary, se hotărăşte Într’o zi şi merge direct acasă la necunoscuta care i-a răpit iubitul, căreia ii destăinuia durerea ei și o roagă să-i redea liniștea Charles din camera vecină a auzit totul; sinceritatea modestei Mary i-a deschis ochii... Totul pare uitat.. Dar iată că la un nou spectacol, când „Cei patru coraci” își executau numărul, necunoscuta apare iarăşi in loje., O floare aruncată in manej la adresa lui Charles, o emoţie puternică, un ţipăt scurt, şi Mary se prăbuşeşte de la cea mai mare înălţime a trapezului.. Sărmana fată a scăpat totuşi cu viaţă şi Charles e singurul care are remuşcări şi care-şi propune să n’o mai părăsească niciodată.... E o dramă puternică, presărată ca capitole senzaţionale. Un film in genul care a plăcut întotdeauna publicului nostru. Minunata distribuție, mi-a dat prilejul să admir, odată in plus, pe: Charles Morton, John Farell Mc.Donald, Barry Norton, Janet Gaynor, Mary Duncan și Nancy Drexel. Despre technica filmului nu e nevoie să mai pomenesc... Este un film Murnau și aceasta spune totul.... J. de S. Orsia Garbo in Mata-Hari Greta Garbo, va începe în curând, turnarea unui film în care va interpreta rolul lui Mata-Hari împuşcată în timpul războiului la Paris, ca spioana germană. Greta Garbo, turnează acum. Inspiraţie, sub conducerea lui Clarence Brown De îndată ce acest film va fi terminat, se vor pune la punct primele scene din filmul Mata-Hari, al cărui Utm nu a fost încă definitiv fixat. Frumosul Gigolo... ...filmul brodat pe mult apreciata melodie cu acelaş nume, despre care am vorbit şi în numărul trecut al ziarului nostru ,î prezentat, în curând la marele ciatematograf din Capitală, „Roxy”. Cronicarii străini, care au avut prilejul să asiste la premiera acestei producţii germane, au numai cutobi« Ab la udA te turm teaisavului şi interpreţilor. Se spune că ar fî una dintre cele mai reuşite realizări ale filmului sonor şi vorbitor, ceea ce ne face să-l aşteptăm cu multă curiositate. Distribuţia, în frunte cu Igo Syzn, Betty Astor, Anita Dorris, Nestor Ariani şi Oskar Marion, lasă să se întrezărească dinainte o interpretare mai presus de orice aşteptare. Filmul va fi lansat în România de casa „Ricoli-Film”, care a dat întotdeauna dovadă de mult gust şi pricepere la selecţionarea producţiilor achiziţionate. BETTA MOTOR UN nou film al lui Kdiomm Eleanor Boardman, a fost angajată de M. G. M. pentru principalul rol femenin din The Great Medoro, film pa care-l va realiza King Vidor. John Mack Brown, este vedetă. Erwin Gordon, William Bakewek, Anita Louisa g &&& g0altf I**