Dimineaţa, iulie 1931 (Anul 27, nr. 8805-8835)
1931-07-24 / nr. 8828
Anul XXVII-Ho. 8828 LA HUNT /AU LA MARE UN AUTOMOBIL 5constr.mille I 3 Lei I București, Str. Const. Mille 7-11 (sarin«») Telef.: 306 67, 324/73, 346/79. Străinătatea: 353/54 Direcția: 357/72. Ad-da: 307/69. Provincia: 310/66 EPIDEMII SINUCIDERILOR Chiar persoanele care n’au obiceiul să urmărească în ziare rubrica „faptelor diverse”, nu se poate să nu fi fost izbite şi impresionate de titlul „Opt încercări de sinucidere” din numărul de ori al ziarului nostru. Opt încercări de sinucidere într’o singură zi şi numai în Capitală. Este, precât ne ajută memoria, un record — bine înţeles, un record care nu ne bucură de loc. Dimpotrivă, ne impresionează şi ne mâhneşte. In acelaş timp însă, ne impune şi datoria de a cerceta cauzele răului şi de a căuta mijloacele de stăvilire. îmi îngădui mai întâiu o digresiune, căci mi se ţiare destul de simptomatică. Anume, printre nenorociţii cari, pierzând puterea şi curajul de a înfrunta viaţa şi loviturile ei, îşi fac seama singuri, sunt foarte mulţi despre care cu prilejul acesta aflăm că trăiau în concubinaj. Aflăm că în ţară şi în deosebi printre păturile de jos ale populaţiei concubinajul e foarte răspândit, e practicat în mod curent. Faptul acesta nu este de natură să ne dea o ideie bună despre soliditatea morală a societăţii noastre. Intrucât ne priveşte, în existenţa şi practicarea concubinajului nu vedem o reacţiune împotriva unor orânduiri pe cari unii le-ar socoti drept simple prejudecăţi, ci mai degrabă o dovadă de slăbire a resorturilor morale ce trebue să fie în fiecare individ. Urmărind rubrica sinuciderilor — o rubrică devenită, din nenorocire, permanentă — mai constatăm că, desigur, concubinajul contribue în mare măsură la alimentarea acestei rubrici. In deosebi, fetele şi femeile, care trăesc în legături de concubinaj, recurg, în urma acestei situaţii, la gesturi disperate de a-şi curma în mod violent firul vieţii. „S-a sinucis sau a încercat să se sinucidă, fiindcă a fost părăsită de concubinul ei”. Fraza aceasta se întâlneşte în toate zilele, revenind ca un leit-motiv. Altă constatare. Dacă s’ar alcătui o statistică a sinuciderilor, s’ar vedea că sexul frumos dă cel mai mare număr de victime. Explicaţia faptului este, de altfel, destul de simplă. Dacă se ţine seamă de adevărul că, în majoritatea lor, cazurile de sinucidere se datoresc unor motive de ordin intim şi sentimental, înţelegem lesne de ce femeia este mai ispitită, mai împinsă spre gestul fatal decât bărbatul. Când e înşelată şi părăsită, ea îşi vede zdrobit tot viitorul şi crede că nenorocirea ce a lovit-o este ireparabilă. Bărbatul, în genere, uită, se consolează mai repede, mai ales că faptul ruperii unor legături mai mult sau mai puţin provizorii nu poate avea pentru dânsul cine ştie ce urmări neplăcute. Nu se simte compromis nici în reputaţia lui, precum nu-i sunt zădărnicite speranţele de a-şi reface o situaţie socială şi de a-şi asigura un viitor. Nu mai pomenim — sau cel puţin pomenim cu un sentiment de dezgust—de bărbaţii care îşi fac un merit din faptul că au putut să nenorocească o femeie. De la o vreme încoace, adică de când criza economică bântuie cu atâta furie şi produce atâtea ravaje, rubrica sinuciderilor este zilnic alimentată de bărbaţi, oameni în toată firea, dar care văzând că pentru dânşii sunt epuizate toate mijloacele de a face în mod onest faţă nevoilor vieţii, pun acestei vieţi capăt printr’un glonte de revolver sau prin o doză de otravă. Şomajul şi mizeria sporesc deci numărul sinucişilor. Constatările de până acum dacă înlesnesc întru câtva cunoaşterea cauzelor pentru care atâţia din semenii noştri caută într-o moarte violentă o lichidare a suferinţelor şi nenorocirilor de care au avut parte, este evident că aceste constatări nu ajung pentru a pune răului un capăt sau măcar pentru a-l stăvili, cât mai mult. Este nevoie de o întărire a energiei individuale, a resorturilor puterii de viaţă, precum se simte o imperioasă nevoie de o educare cu adevărat morală a generaţiei tinere. Bataaria DUPĂ NOUL BUGET Domnule director, vă rog să stăruiți să mă facă și pe mine onorific, că nu mai e chip de trăit cu leafa bugetară. Situaţia gravă in Spania Marşul asupra oraşului Sevilla a eşuat MADRID 22, (Rador). La Sevilla s’au produs ori noui dezordini grave, provocate de grevişti In cursul dimineţii, greviştii au atacat localul centralei telefonice, şi au dat loc imobilului. Politia a intervenit la timp, a stins începutul de incendiu şi a evacuat domnişoarele telefoniste, cele mai multe fiind scoase leşinate. Greviştii au încercat apoi să ia cu asalt o fabrică. Cu acest prilej, s-au operat zece arestări. Un grup a încercat să elibereze pe arestaţi de sub escortă. Poliţia a tras asupra agresorilor. Un atac asupra cazarmei carabinierilor a fost respins, greviştii lăsând patru morţi. Un atac al greviştilor, împotriva localului unde sunt instalate birourile companiei telefoanelor a fost respins. Poliţia a tras, rănind cincisprezece manifestanţi. Tulburări s’au produs şi la Carmona, unde sunt 14 răniţi. Au fost arestaţi d-rul Vallina şi alţi fruntaşi sindicalişti. E probabil că toți aceştia vor fi deportaţi în Africa. Marşul asupra Sevillai MADRID, 22 (Damiro.).— Situaţiuna în provincia şi oraşul Sevilla este din ce în ce mai serioasă. Elementele extremiste au încercat aseară o lovitură împotriva oraşului, care n’a reuşit însă. Extremiştii au pornit bine înarmaţi în numeroa autocamioane împotriva Sevillei. Două companii de infanterie şi cavalerie au fost trimise împotriva lor şi au reuşit printr’o manevră de surprindere să dezarmeze pe rebeli. Măsuri de prevedere extrem de severe au fost luate la Sevilla. In apropiere de îmbisori au fost postate mitraliere. Puternice patrule militar circulă pe străzi. Trupele sunt consemnate. Din cauza grevei generale, ziarele nu apar. Starea de spirit în oraş este agitată. Trupe puternice sunt concentrate în împrejurimile Sevillei. Şi în alte oraşe din provincie s’au produs incidente sângeroase în cursul cărora mai multe persoane au fos rănite. In numeroase cazuri armata a făcut uz de arme. Misterioasa crimă din comuna Straja (Bucovina) Anonima.Un caz complicat.-Cercetările CERNĂUŢI/ 22. — Acum câteva zile, postul de jandarmi din comuna Brodină a primit o ciudată scrisoare nesemnată, prin care d. Botezat, şeful postului de jandarmi, era înştiinţat, că pe culmea Cunirar, din pădurea comunei Straja, se află un cadavru, înştiinţarea era scrisă în limba română şi părea să fie trimisă de un intelectual, sau cel puţin de un om cu oarecari cunoştinţe, întrucât în plic s’a mai găsit o schiţă foarte bine executată a dealului Cunirar şi a locului unde urma să fie descoperit cadavrul. D. Botezat, însoţit de mai mulţi jandarmi, au plecat la Straja şi, ţinând seama de schiţa topografică, au găsit, într’adevăr, pe culmea Cunirar, cadavrul unui brăbat, în etate de vreo 40—50 ani. Cadavrul, îmbrăcat ţărăneşte, era intrat în stare de putrefacţie, şi prezenta la frunte o rană provocată de un glonte de puşcă. In tufişul în care a fost descoperit cadavrul, s’a mai găsit o armă de vânătoare. Probabilitatea sinuciderii a fost însă exclusă dela început, întrucât arma — presupusă deocamdată a celui împuşcat — e de alt calibru decât arma din care a fost tras glontele ucigaş. CAZUL SE COMPLICA E vorba deci de un fioros asasinat, la al cărui mister contribue atât locul în care s’a comis — o pădure sălbatecă şi puţin frecventată cât şi scrisoarea anonimă. Anchetatorii cred că victima, neidentificată încă, era un braconier şi că ar fi fost ucis din greşală de unul din tovarăşii lui. Nu e exclus însă ca braconierul să fi fost surprins de un pădurar, cu vânat nepermis, care, să-l fi împuşcat pentru braconaj. Până acum nu s’a găsit insă explicaţia scrisorii anonime. Deocamdată, anchetatorii, cu toate sforţările depuse, n’au reuşit să aducă lumină în această afacere, care se complică din ce în ce mai mult. Deşi s’au făcut intense cercetări, totuşi până în prezent cadavrul n’a putut fi identificat. In consecinţă, se presupune că victima misteriosului asasinate din altă localitate. Autopsia cadavrului s’a făcut ieri de d. medic dr. Klopper, din Seletin. Cercetările continuă. MI. Atacul banditesc din calea Rahovei Astă noapte pe la ora 3 s’a produs un atac banditesc in calea Rahovei, colţ cu Sfaţii Apostoli. Trei bandiţi au încercat să jefuiască dintr’o locuinţă. In timpul operaţiunei bandiţii au fost simţiţi de agentul din post, care a început să tragă asupra lor focuri de revolver. S’a încins apoi o luptă disperată corp la corp. In cele din urmă, doi din tâlhari s’au făcut nevăzuţi, cel de al treilea Ferenz Pap a fost prins. El a fost predat circumscripţiei respective. Sergentul Marinică, care a surprins pe bandit s’a ales cu o rană la mână. De notat e faptul că cu câteva zile înainte aceiaşi bandiţi au jefuit locuinţa d-lui Kosocenko din str. ■ Sfiţii Apostoli 61. încercarea de sinucidere a unui director de bancă la Galaţi EL S’A ARUNCAT IN DUNĂRE, FIIND NEURASTENIC GALAŢI. 22. — O senzaţională încercare de sinucidere s’a produs azi la ora 10 dimineaţa. D. Izidor Teich, directorul sucursalei din localitate a Băncii de Credit Român s’a aruncat in Dunăre de pe vaporul „Principele Mircea“, care face cursa Galaţi-Brăila. El a fost salvat de către o barcă de pescari, care trecea întâmplător pe lângă vapor. Ştirea s-a răspândit in oraş cu iuţeala fulgerului şi a fost comentată în fel şi chip. D- Isidor Teich a fost transportat imediat de către agentul Fermo la căpitănia portului, unde a declarat că a încercat să-şi pună capăt zilelor, deoarece suferă de o boală de nervi. Reprezentanţii autorităţilor au încercat să ia un interogatoriu sinucigaşului. D. Isidor Teich însă, care a trecut printr’o violentă emoție, nu mai poate vorbi. Pădurea din Mânăşturul român jud. Cluj incendiată CLUJ. —eri dimineaţa la orele 10, din motive necunoscute până în momentul de faţă, a luat foc pădurea comunei Mănăşturul român Nici până astăzi n’a putut fi stinsă pădurea, focul luând proporţii foarte mari. Până în prezent au ars aproape 60 de jugăre. Pentru stingerea focului a fost trimisă din Cluj o companie de jandarmi. Vântul care a început a bate încă de astă noapte, ajută mult la extinderea focului. TURBURĂM IN CONGO NUMEROŞI MORŢI ŞI RĂNIŢI BRUXELLES 22 (Rador). — In regiunea Kandalé din Congo s’au produs răscoale ale indigenilor. O expediţie trimisă să restabilească ordinea a operat 50 arestări. Un număr de 84 indigeni au fost ucişi şi 32 soldaţi răniţi în cursul ciocnirilor din ultimele două săptămâni. Autoritățile civile și militare colaborează pentru a restabili încre ■m între indigeni. Vineri 24 Iulie 1931 La munte sau la mare CITIŢI NEGREŞIT EXCELENŢA’ „Realitatea Ilustrată“ CARE VA OFERĂ ŞI BONURILE DE PARTICIPARE LA MARELE PREMIU Zeppelinul va pleca Vineri spre Polul Nord BERLIN, 22 (Rador). Dirijabilul „Contele _Zepellin“ va pleca Vineri dimineaţa în călătoria deasupra Oceanului îngheţat de Nord. Eri şi astăzi s’au făcut pregătirile de plecare şi s’a făcut aprovizionarea cu merinde, pentru cei 16 pasageri şi 29 oameni ai echipagiului. Amundsen trăeşte? Nouă semnale primite prin radio Se ştie că în luna Aprilie, staţiunea meteorologică din arhipelagul Spitzberg a primit semnale desperate de la o expediţie polară, transmise pe lungimea de undă de 800 m. Toate staţiunile ruseşti de radiotelegrafie instalate în apropierea liceanului îngheţat şi postul noului observator polar din insula Franz Ioseph au primit ordin să asculte zilnic ore întregi, în nădejdea că poate vor primi semnale pe unda de 800 metri. Nu trecu multă vreme şi observatorul din Franz Ioseph, situat mult mai la nord de Spitzberg, primi marconigrame pe aceiaşi lungime de undă. S’au putut distinge între altele următoarele cuvinte: ...Veniţi cât mai repede în ajutor... nu mai avem alimente de doi ani... situaţia noastră devine tot mai rea... Staţiunea cea mare de radio din Moscova a transmis un apel către toţi amatorii din ţinuturile nordice să asculte pe unda de mai sus şi orice ştire primită s’o aducă la cunoştinţă Institutului de cercetări polare. SĂ FIE AMUNDSEN? Semnalele acestea se aud din nefericire foarte rar doar în nordul Norvegiei, Finlandei şi Rusiei, dincolo de Cercul Polar, dat fiind bătaia slabă a postului emiţător. Se admite, după toate probabilităţile, că n’ar putea fi decât Amundsen, care avea într’adevăr pe bordul avionului său un post de radiotelegrafie, putând emite pe unde intre 500 până la 800 metri. Amundsen, plecat în Mai 1928 să salveze pe Nobile a dispărut chiar a doua zi în urma deslănţuirii unei furtuni şi nu s’a mai primit nici o veste timp de trei ani de zile. Exploratorul polar Pheal crede că Amundsen ar fi aterisat pe insula Kronprinz Rudolf, unde eventual ar mai trăi. Deşi toţi ceilalţi exploratori admit în unanimitate că eroul Polului Sud ar fi mort încă din 1928, totuşi ţinând seama de insistenţa geografului Pheal şi de semnalele primite prin radio, spărgătorul de ghiaţă Malygin va vizita insula Rudolf, unde va găsi poate pe ilustrul norvegian. _______ L. F. *** ■ —BMP» t wfjgtmA Sosirea reginei Marioara aIugoslaviei D. general Mihail Ionescu, directorul general al căilor ferate, pleacă astăzi la Timişoara, în întâmpinarea Reginei Marioara a Iugoslaviei, care vine în ţară pentru a asista la nunta domniţei Ileana. Biserică transformată in cinematograf TIGHINA, 22. — Se ştie că autorităţile sovietice au dispus distrugerea sau transformarea bisericilor, precum şi a tuturor caselor de rugăciune, în localuri de întâlnire, cluburi, cinematografe, etc. Au fost cruţate bisericile de pe lângă graniţele României, spre a face să se creadă că în Rusia nu există campanie pentru distrugerea bisericii. Cum autorităţile bolşevice să-şi atingă scopul, asociaţia comunistă „Fără Dumnezeu“, a luat poziţiuni ca toate bisericile ce mai rămas să fie distruse sau trasformate în diferite localuri de utilitate publică“. Astfel, în ultimul timp au incput să se ridice paravane de lem în jurul bisericilor dinspre graniţ. Paravanele sunt construite la înăţimea bisericilor, iar în dosul lor lucrează la distrugerea aşezămintelor bisericeşti, împotriva acestor profanări n se ridică nici un glas. Preoţii ş conducătorii bisericilor au fost trimişi de mult în Siberia, iar populaţia credincioasă, care a mai rămas prin sate, nu îndrăzneşte să spună nici un cuvânt, de frica G. P. U-lui. Refugiaţii, trecuţi de curând la noi, ne aduc vestea că frumoasa biserică din Tiraspol, clădită încă la anul 1756, a fost transformată în sală de cinematograf, iar icoanele arse in piaţa oraşului. Căldura caniculară a deplasat linia Bucureşti-Pioeşti Căldura de Marţi a fost atât de mare, încât din cauza dilatărei şinelor, linia ferată, de mare trafic Bucureşti-Pioeşti, a fost deplasată, pe o întindere apreciabilă, între staţiunile Crivina şi Periş. • Accidentul a fost observat imediat de pichetul care făcea inspecţia liniei şi care a luat măsurile dictate de împrejurări. Intre orele două după amiază şi cinci, n’a mai circulat nici un tren, pe linia doua, între staţiunile Crivina şi Periş. Imediat după restabilirea că el, trenurile şi-au reluat circulația normală. Ravagiile secetei la Iaşi Cazuri mortale de insolaţie IAŞI, 22. La prefectura de judeţ s’au primit noui rapoarte prin care se semnalează că în comunele Popricani, Balceşti, Ţigăneşti, Bivolari, din cauza secetei, recolta porumbului e ameninţată să fie compromisă. Şesurile din aceste regiuni sunt complect arse. Iazurile şi bălţile unde se adapă vitele sunt secate cu desăvârşire. Căldurile au început să devie din nou insuportabile. Ori, la prânz, termometrul a înregistrat la Iaşi 50 grade la soare. In corn. Prisăcani-Iaşi, s-au înregistrat două cazuri de insolaţie, din care unul mortal. In comuna Tomeşti, s-au înregistrat alte două cazuri de insolaţie. Bolnavii au fost internaţi la spital. Flăcăul Ilie Hanganu, fiind lovit de insolaţie pe când se afla pe şoseaua Ungheni-Iaşi, a încetat din viaţă. ALT CAZ MORTAL DE INSOLAŢIE DRAGAŞANI, 22. — Ecaterina Gh. Ghiţă, de 19 ani, din Voiceşti, pe când se afla la câmp, la căratul grâului, din cauza căldurii excesive, i s’a făcut rău. După o emoragie pe nas şi gură, numita a murit pe loc. ★