Dimineaţa, iulie 1931 (Anul 27, nr. 8805-8835)

1931-07-24 / nr. 8828

Anul XXVII-Ho. 8828 LA HUNT /AU LA MARE UN AUTOMOBIL 5constr.mille I 3 Lei I București, Str. Const. Mille 7-11 (sarin«»­) Telef.: 306 67, 324/73, 346/79. Străinătatea: 353/54 Direcția: 357/72. Ad-d­a: 307/69. Provincia: 310/66 EPIDEMII SINUCIDERILOR Chiar persoanele care n’au obi­ceiul să urmărească în ziare rubri­ca „faptelor diverse”, nu se poate să nu fi fost izbite şi impresionate de titlul „Opt încercări de sinuci­dere” din numărul de ori al ziaru­lui nostru. Opt încercări de sinucidere în­­tr’o singură zi şi numai în Capi­tală. Este, precât ne ajută memo­ria, un record — bine înţeles, un record care nu ne bucură de loc. Dimpotrivă, ne impresionează şi ne mâhneşte. In acelaş timp însă, ne impune şi datoria de a cerceta cauzele răului şi de a căuta mijloacele de stăvilire. îmi îngădui mai întâiu o digresi­une, căci mi se ţiare destul de simptomatică. Anume, printre ne­norociţii cari, pierzând puterea şi curajul de a înfrunta viaţa şi lovi­turile ei, îşi fac seama singuri, sunt foarte mulţi despre care cu prilejul acesta aflăm că trăiau în concu­binaj. Aflăm că în ţară şi în deosebi printre păturile de jos ale popu­laţiei concubinajul e foarte răs­pândit, e practicat în mod curent. Faptul acesta nu este de natură să ne dea o ideie bună despre so­liditatea morală a societăţii noas­tre. Intru­cât ne priveşte, în exis­tenţa şi practicarea concubinajului nu vedem o reacţiune împotriva u­­nor orânduiri pe cari unii le-ar so­coti drept simple prejudecăţi, ci mai de­grabă o dovadă de slăbire a resorturilor morale ce trebue să fie în fiecare individ. Urmărind rubrica sinuciderilor — o rubrică devenită, din nenorocire, permanentă — mai constatăm că, de­sigur, concubinajul contribue în mare măsură la alimentarea aces­tei rubrici. In deosebi, fetele şi fe­meile, care trăesc în legături de concubinaj, recurg, în urma acestei situaţii, la gesturi disperate de a-şi curma în mod violent firul vieţii. „S-a sinucis sau a încercat să se sinucidă, fiindcă a fost părăsită de concubinul ei”. Fraza aceasta se întâlneşte în toate zilele, revenind ca un leit-motiv. Altă constatare. Dacă s’ar alcă­tui o statistică a sinuciderilor, s’ar vedea că sexul frumos dă cel mai mare număr de victime. Explicaţia faptului este, de altfel, destul de simplă. Dacă se ţine seamă de adevărul că, în majoritatea lor, cazurile de sinucidere se datoresc unor moti­ve de ordin intim şi sentimental, înţelegem lesne de ce femeia este mai ispitită, mai împinsă spre ges­tul fatal decât bărbatul. Când e înşelată şi părăsită, ea îşi vede zdrobit tot viitorul şi cre­de că nenorocirea ce a lovit-o este ireparabilă. Bărbatul, în genere, ui­tă, se consolează mai repede, mai ales că faptul ruperii unor legături mai mult sau mai puţin provizorii nu poate avea pentru dânsul cine ştie ce urmări neplăcute. Nu se simte compromis nici în reputaţia lui, precum nu-i sunt zădărnicite speranţele de a-şi reface o situaţie socială şi de a-şi asigura un vi­itor. Nu mai pomenim — sau cel puţin pomenim cu un sentiment de dez­gust—de bărbaţii care îşi fac un merit din faptul că au putut să ne­norocească o femeie. De la o vreme încoace, adică de când criza economică bântuie cu atâta furie şi produce atâtea rava­­je, rubrica sinuciderilor este zilnic alimentată de bărbaţi, oameni în toată firea, dar care văzând că pentru dânşii sunt epuizate toate mijloacele de a face în mod onest faţă nevoilor vieţii, pun acestei vieţi capăt printr’un glonte de re­volver sau prin o doză de otravă. Şomajul şi mizeria sporesc deci numărul sinucişilor. Constatările de până acum dacă înlesnesc întru câtva cunoaşterea cauzelor pentru care atâţia din se­menii noştri caută într-o moarte violentă o lichidare a suferinţelor şi nenorocirilor de care au avut parte, este evident că aceste con­statări nu ajung pentru a pune răului un capăt sau măcar pentru a-l stăvili, cât mai mult. Este nevoie de o întărire a ener­giei individuale, a resorturilor pu­terii de viaţă, precum se simte o imperioasă nevoie de o educare cu adevărat morală a generaţiei tinere. Bataaria DUPĂ NOUL BUGET Domnule director, vă rog să stăruiți să mă facă și pe mine onorific, că nu mai e chip de trăit cu leafa bugetară. S­ituaţia gravă in Spania Marşul asupra oraşului Sevilla a eşuat MADRID 22, (Rador).­­ La Se­villa s’au produs ori noui dezordini grave, provocate de grevişti In cursul dimineţii, greviştii au atacat localul centralei telefonice, şi au dat loc imobilului. Politia a intervenit la timp, a stins începu­tul de incendiu şi a evacuat dom­nişoarele telefoniste, cele mai mul­te fiind scoase leşinate. Greviştii au încercat apoi să ia cu asalt o fabrică. Cu acest prilej, s-au operat zece arestări. Un grup a încercat să elibereze pe arestaţi de sub escortă. Poliţia a tras asu­pra agresorilor. Un atac asupra cazarmei carabinierilor a fost res­pins, greviştii lăsând patru morţi. Un atac al greviştilor, împotriva localului unde sunt instalate bi­rourile companiei telefoanelor a fost respins. Poliţia a tras, rănind cincisprezece manifestanţi. Tulburări s’au produs şi la Car­mona, unde sunt 14 răniţi. Au fost arestaţi d-rul Vallina şi alţi fruntaşi sindicalişti. E probabil că toți aceştia vor fi deportaţi în Africa. Marşul asupra Sevillai MADRID, 22 (Damiro.).— Situaţiuna în provincia şi oraşul Sevilla este din ce în ce mai serioasă. Elementele extremiste au încercat aseară o lovi­tură împotriva oraşului, care n’a reuşit însă. Extremiştii au pornit bine înarmaţi în nume­roa autocamioane împo­triva Se­vil­lei. Două companii de in­fanterie şi cavalerie au fost trimise împotriva lor şi au reuşit printr’o ma­nevră de surprindere să dezarmeze pe rebeli. Măsuri de prevedere ex­trem de severe au fost lu­ate la Sevilla. In apropie­re de îm­bisori au fost po­state mitraliere. Puternice patrule mili­tar circulă pe străzi. Tru­pele sunt consemnate. Din cauza grevei generale, zi­arele nu apar. Starea de spirit în oraş este agitată. Trupe puternice sunt concentrate în împrejuri­mile Sevillei. Şi în alte o­raşe din provincie s’au produs incidente sânge­roase în cursul cărora mai multe persoane au fos ră­nite. In numeroase cazuri ar­mata a făcut uz de arme. Misterioasa crimă din comuna Straja (Bucovina) Anonima.­Un caz complicat.-Cercetările CERNĂUŢI/ 22. — Acum câteva zile, postul de jandarmi din comu­na Brodină a primit o ciudată scri­soare nesemnată, prin care d. Bo­tezat, şeful postului de jandarmi, era înştiinţat, că pe culmea Cuni­­rar, din pădurea comunei Straja, se află un cadavru, înştiinţarea era scrisă în limba română şi părea să fie trimisă de un intelectual, sau cel puţin de un om cu oarecari cunoştinţe, întrucât în plic s’a mai găsit o schiţă foarte bine executată a dealului Cunirar şi a locului unde urma să fie des­coperit cadavrul. D. Botezat, însoţit de mai mulţi jandarmi, au plecat la Straja şi, ţi­nând seama de schiţa topografică, au găsit, într’adevăr, pe culmea Cunirar, cadavrul unui brăbat, în etate de vreo 40—50 ani. Cadavrul, îmbrăcat ţărăneşte, era intrat în stare de putrefacţie, şi prezenta la frunte o rană provocată de un glonte de puşcă. In tufişul în care a fost desco­perit cadavrul, s’a mai găsit o ar­mă de vânătoare. Probabilitatea sinuciderii a fost însă exclusă dela început, întrucât arma — presupusă deocamdată a celui împuşcat — e de alt calibru decât arma din care a fost tras glontele ucigaş. CAZUL SE COMPLICA E vorba deci de un fioros asasi­nat, la al cărui mister contribue atât locul în care s’a comis — o pă­dure sălbatecă şi puţin frecventată cât şi scrisoarea anonimă. Anchetatorii cred că victima, ne­identificată încă, era un braconier şi că ar fi fost ucis din greşală de unul din tovarăşii lui. Nu e exclus însă ca braconierul să fi fost surprins de un pădurar, cu vânat nepermis, care, să-l fi îm­puşcat pentru braconaj. Până acum nu s’a găsit insă ex­plicaţia scrisorii anonime. Deocamdată, anchetatorii, cu toa­te sforţările depuse, n’au reuşit să aducă lumină în această afacere, care se complică din ce în ce mai mult. Deşi s’au făcut intense cercetări, totuşi până în prezent cadavrul n’a putut fi identificat. In consecinţă, se presupune că victima misteriosului asasinat­e din altă localitate. Autopsia cadavrului s’a făcut ieri de d. medic dr. Klopper, din Seletin. Cercetările continuă. MI. Atacul banditesc din calea Rahovei Astă noapte pe la ora 3 s’a produs un atac banditesc in calea Rahovei, colţ cu Sfaţii Apostoli. Trei bandiţi au încercat să jefuias­că dintr’o locuinţă. In timpul operaţiu­nei bandiţii au fost simţiţi de agen­tul din post, care a început să tragă asupra lor focuri de revolver. S’a încins apoi o luptă disperată corp la corp. In cele din urmă, doi din tâlhari s’au făcut nevăzuţi, cel de al treilea Ferenz Pap a fost prins. El a fost predat circumscripţiei respective. Sergentul Marinică, care a sur­prins pe bandit s’a ales cu o rană la mână. De notat e faptul că cu câteva zile înainte aceiaşi bandiţi au jefuit lo­cuinţa d-lui Kosocenko din str. ■ S­fiţii Apostoli 61.­­ încercarea de sinucidere a unui director de bancă la Galaţi EL S’A ARUNCAT IN DUNĂRE, FIIND NEURASTENIC GALAŢI. 22. — O senzaţională în­cercare de sinucidere s’a produs azi la ora 10 dimineaţa. D. Izidor Teich, directorul sucursa­lei din localitate a Băncii­ de Credit Român s’a aruncat in Dunăre de pe vaporul „Principele Mircea“, care face cursa Galaţi-Brăila. El a fost salvat de către o barcă de pescari, care trecea întâmplător pe lângă va­por. Ştirea s-a răspândit in oraş cu iu­ţeala fulgerului şi a fost comentată în fel şi chip. D- Isidor Teich a fost transportat imediat de către agentul Fermo la căpitănia portului, unde a declarat că a încercat să-şi pună capăt zi­lelor, deoarece suferă de o boală de nervi. Reprezentanţii autorităţilor au încercat să ia un interogatoriu si­nucigaşului. D. Isidor Teich însă, care a tre­cut printr’o violentă emoție, nu mai poate vorbi. Pădurea din Mânăşturul român jud. Cluj incendiată CLUJ. —­eri dimineaţa la orele 10, din motive necunoscute până în momentul de faţă, a luat foc pădu­rea comunei Mănăşturul român Nici până astăzi n’a putut fi stinsă pădurea, focul luând proporţii foar­te mari. Până în prezent au ars a­­proape 60 de jugăre. Pentru stinge­rea focului a fost trimisă din Cluj o companie de jandarmi. Vântul care a început a bate încă de astă noapte, ajută mult la extinderea fo­cului. TURBURĂM IN CONGO NUMEROŞI MORŢI ŞI RĂNIŢI BRUXELLES 22 (Rador). — In regiunea Kandalé din Congo s’au produs răscoale ale indigenilor. O expediţie trimisă să restabilească ordinea a operat 50 arestări. Un număr de 84 indigeni au fost ucişi şi 32 soldaţi răniţi în cursul ciocni­rilor din ultimele două săptămâni. Autoritățile civile și militare co­laborează pentru a restabili încre ■­m între indigeni. Vineri 24 Iulie 1931 La munte sau la mare CITIŢI NEGREŞIT EXCELENŢA’ „Realitatea Ilustrată“ CARE VA OFERĂ ŞI BONURILE DE PARTICIPARE LA MARELE PREMIU Zeppelinul va pleca Vineri spre Polul Nord BERLIN, 22 (Rador).­­ Dirijabilul „Contele _Ze­­pellin“ va pleca Vineri di­mineaţa în călătoria dea­supra Oceanului îngheţat de Nord. Eri şi astăzi s’au făcut pregătirile de plecare şi s’a făcut aprovizionarea cu merinde, pentru cei 16 pasageri şi 29 oameni ai echipagiului. Amundsen trăeşte? Nouă semnale primite prin radio Se ştie că în luna Aprilie, staţiu­nea meteorologică din arhipelagul Spitzberg a primit semnale despe­rate de la o expediţie polară, trans­mise pe lungimea de undă de 800 m. Toate staţiunile ruseşti de radio­­telegrafie instalate în apropierea li­ceanului îngheţat şi postul noului observator polar din insula Franz Ioseph au primit ordin să asculte zilnic ore întregi, în nădejdea că poate vor primi semnale pe unda de 800 metri. Nu trecu multă vreme şi obser­vatorul din Franz Ioseph, situat mult mai la nord de Spitzberg, pri­mi marconigrame pe aceiaşi lungi­me de undă. S’au putut distinge în­tre altele următoarele cuvinte: ...Veniţi cât mai repede în ajutor... nu mai avem alimente de doi ani... situaţia noastră devine tot mai rea... Staţiunea cea mare de radio din Moscova a transmis un apel către toţi amatorii din ţinuturile nordice să asculte pe unda de mai sus şi orice ştire primită s’o aducă la cu­noştinţă Institutului de cercetări po­lare. SĂ FIE AMUNDSEN? Semnalele acestea se aud din ne­fericire foarte rar doar în nordul Norvegiei, Finlandei şi Rusiei, din­colo de Cercul Polar, dat fiind bă­taia slabă a postului emiţător. Se admite, după toate probabili­tăţile, că n’ar putea fi decât Amund­sen, care avea într’adevăr pe bor­dul avionului său un post de radio­­telegrafie, putând emite pe unde in­tre 500 până la 800 metri. Amundsen, plecat în Mai 1928 să salveze pe Nobile a dispărut chiar a doua zi în urma deslănţuirii unei furtuni şi nu s’a mai primit nici o veste timp de trei ani de zile. Exploratorul polar Pheal crede că Amundsen ar fi aterisat pe in­sula Kronprinz Rudolf, unde even­tual ar mai trăi. Deşi toţi ceilalţi ex­ploratori admit în unanimitate că eroul Polului Sud ar fi mort încă din 1928, totuşi ţinând seama de insistenţa geografului Pheal şi de semnalele primite prin radio, spăr­gătorul de ghiaţă Malygin va vizita insula Rudolf, unde va găsi poate pe ilustrul norvegian. _______ L. F. *** ■ —BMP» t wfjgtmA Sosirea reginei Marioara a­­Iugoslaviei D. general Mihail Ionescu, directo­rul general al căilor ferate, pleacă astăzi la Timişoara, în întâmpina­rea Reginei Marioara a Iugoslaviei, care vine în ţară pentru a asista la nunta domniţei Ileana. Biserică transformată in cinematograf TIGHINA, 22. — Se ştie că auto­rităţile sovietice au dispus distru­gerea sau transformarea biserici­lor, precum şi a tuturor caselor de rugăciune, în localuri de întâlnire, cluburi, cinematografe, etc. Au fost cruţate bisericile de pe lângă graniţele României, spre a face să se creadă că în Rusia nu există campanie pentru distrugerea bisericii. Cum autorităţile bolşevice­­ să-şi atingă scopul, asociaţia comu­nistă „Fără Dumnezeu“, a luat­­ poziţiuni ca toate bisericile ce mai rămas să fie distruse sau tra­sformate în diferite localuri de u­tilitate publică“. Astfel, în ultimul timp au inc­put să se ridice paravane de lem în jurul bisericilor dinspre graniţ. Paravanele sunt construite la înă­ţimea bisericilor, iar în dosul lor lucrează la distrugerea aşezăminte­lor bisericeşti, împotriva acestor profanări n se ridică nici un glas. Preoţii ş conducătorii bisericilor au fost tri­mişi de mult în Siberia, iar popu­laţia credincioasă, care a mai ră­mas prin sate, nu îndrăzneşte să spună nici un cuvânt, de frica G. P. U-lui. Refugiaţii, trecuţi de curând la noi, ne aduc vestea că frumoasa biserică din Tiraspol, clădită încă la anul 1756, a fost transformată în sală de cinematograf, iar icoa­nele arse in piaţa oraşului. Căldura caniculară a deplasat linia Bucureşti-Pioeşti Căldura de Marţi a fost atât de mare, încât din cauza dilatărei şi­nelor, linia ferată, de mare trafic Bucureşti-Pioeşti, a fost deplasată, pe o întindere apreciabilă, între sta­ţiunile Crivina şi Periş. • Accidentul a fost observat ime­diat de pichetul care făcea inspec­ţia liniei şi care a luat măsurile dic­tate de împrejurări. Intre orele două după amiază şi cinci, n’a mai circulat nici un tren, pe linia doua, între staţiunile Cri­vina şi Periş. Imediat după restabilirea că el, trenurile şi-au reluat circulația nor­mală. Ravagiile secetei la Iaşi Cazuri mortale de insolaţie IAŞI, 22.­­ La prefectura de judeţ s’au primit noui rapoarte prin care se semnalează că în comunele Popricani, Balceşti, Ţigăneşti, Bi­volari, din cauza secetei, recolta porumbului e ameninţată să fie compromisă. Şesurile din aceste regiuni sunt complect arse. Iazurile şi bălţile un­de se adapă vitele sunt secate cu desăvârşire. Căldurile au început să devie din nou insuportabile. Ori, la prânz, ter­mometrul a înregistrat la Iaşi 50 grade la soare. In corn. Prisăcani-Iaşi, s-au înre­gistrat două cazuri de insolaţie, din care unul mortal. In comuna Tomeşti, s-au înregis­trat alte două cazuri de insolaţie. Bolnavii au fost internaţi la spital. Flăcăul Ilie Hanganu, fiind lovit de insolaţie pe când se afla pe şo­seaua Ungheni-Iaşi, a încetat din viaţă. ALT CAZ MORTAL DE INSO­­LAŢIE DRAGAŞANI, 22. — Ecaterina Gh. Ghiţă, de 19 ani, din Voiceşti, pe când se afla la câmp, la căratul grâului, din cauza căldurii excesive, i s’a făcut rău. După o emoragie pe nas şi gură, numita a murit pe loc. ★

Next