Dimineaţa, octombrie 1931 (Anul 27, nr. 8897-8927)
1931-10-14 / nr. 8910
n România şi situaţia internaţională De luni de zile situaţia internationala este agitată. Criza economică şi financiară a devenit preocuparea de căpetenie a cercurilor conducătoare de pretutindeni. Miniştrii de externe şi de finanţe ai puterilor occidentale s-auîntâlnit şi se întâlnesc în conferinţe, căutând calea unei colaborări internaţionale, cu ajutorul căreia să se înlăture criza şi să se hărăzească generaţiei noastre de sacrificiu, zile mai tihnite. In centrul acestei acţiuni stă ţara cea mai bogată de pe continentul nostru, Franţa. Toată lumea îşi îndreaptă privirilecătre Paris, de unde aşteaptă Anglia, ajutor pentru stabilizarea lirii sterline, Germania creditele de cari are nevoie ca să treacă iarna ce vine fără mişcări sociale violente provocate de mizerie, Italia mijloacele financiare pentru a înlătura fantoma primejdioasă a neîncrederii financiare, iar Statele Unite, preşedintele Hoover îl aşteaptă la Washington pe d. Laval, primul ministru al Franţei, ca pe colaboratorul preţuit şi indispensabil la marea operă de salvare economică generală. Şi pe lângă marile puteri, de cari am vorbit, toate ţările mai mici europene, încercate de criză şi ameninţate de mizerie, îşi aşteaptă mântuirea tot de la Franţa, singurul bancher solid în Europa. In aceste condiţiuni este evident că Franţă a cucerit în lumea internaţională o situaţie conducătoare şi din punct de vedere politic. Banul a fost totdeauna şi a rămas şi azi mijlocul cel mai puternic pentru succesele politice pe teren internaţional şi asigură mai ales în împrejurările grele de azi o situaţie excepţională singurei ţări bogate în mijlocul continentului frământat de criza economică. Plecând de la aceste puncte de vedere, cuvintele rostite de către d. Dumesnil, ministru în guvernul Franţei, cu ocazia sosirii sale l Bucureşti, că România nu are prieten mai bun decât Franţa, trebuie să ne bucure. Şi simţim o reală satisfacţie, că în angrenajul politicii mondiale, am stat şi stăm acolo, unde ne împing sentimentele adânci de rassa şi de simpatie atavică, alături de Franţa. Legaţi prin definitive interese naţionale de sora noastră mai mare, urmăm în politica externă linia dreaptă a unei atitudini, care se rezumă în următoarele principii simple : tindem la organizarea păcii mondiale pe bazele trainice ale respectului faţă de tratatele de pace, în spiritul solidarităţii europene. Din punctul de vedere al acestui principiu privim toate evenimentele internaţionale, ca şi Franţa, fără duşmănie faţă de nimeni, dar şi fără şovăire. De aceea, de câte ori factori autorizaţi ai Franţei subliniază în mod public simpatia surorei mai mari faţă de noi, ne bucurăm că putem răspunde sincer cu aceleaşi sentimente.!- L. P. NASTA Anul XXVII - No. 8910 12 pagini No. IO Este o podoaba pentru biblioteca oricare oricărui intelectual Pre|*d 40 lei Miercuri 14 Octombrie 1901 _ Petrole V.LOPREIT CĂDEREA parului Fondată in 1904 de CONST. MILLE( Lea I București, Sfr. Const. Mille 7-1 I csărindar) Telel.: 306/67, 324/73, 346/79. Străinătatea: 353/54 Direcția: 357/72. Ad-tta: 307/69. Provincia: 310/66 I Prinţul Nicolae şi principesa Marita Bibescu în curtea castelului de la Mogoşoaia Aviatorul Ionel Ghica se înapoiază joi la Bucureşti CAIRO, II (Radar). — Din Assouan se anunţă că aviatorul român Ioan Ghica, care a rămas 3 zile în pană din cauza ruperea conductei de benzină, îşi va continua azi raidul spre Bucureşti, unde speră să ajungă joi. Mişcarea comunistă din Villanueva a eşuat CORDOBA, 11. (Rador). — In cursul nopţei trecute, comuniştii încercuiţi de trupe, s’au înnapoiat la Villanueva, unde s’au predat autorităţilor. Nici un comunist nu avea asupra sa arme. In afară de câteva mici grupe de comunişti care încă nu s’au predat, mișcarea din această regiune poate fi considerată ca terminată. Dejunul dela Castelul Mogoşoaia La ora 12:30 s’a servit în pridvorul castelului, dejunul, la care a participat şi principele Nicolae. In timpul mesei, o avionetă a său Vizita generalului Salbe la şcoala italiană Generalul Balbo, ministrul aviaţiei italiene, a vizitat Duminică dimineaţă şcoala italiană din str. Luigi Gazzavilian. .Pentru a primi pe înaltul oaspete s’au adunat, aci numeroşipiembri ai coloniei italiene din Capitală, în frunte cu d-nii Borghi, preşedintele coloniei; Ettore Brunelli, directorul băncii comerciale italo-române; Tazzi, secretarul fasciei din România ; d, Antonelli, directorul şcoalei, Croce, Papucci, Velardi, Armelani, etc. ■Generalul Balbo a sosit la ora II, însoţit de generalul Tedeschini, colonel Enescu, colonel Pinna, colonel Zanetti ataşatul militar al Italiei, riaior Gagna, maior Siberati, lt. Colangeli şi de personalul legaţiei italiene în frunte cu d-nii de Ştefani, de Martino şi Passetti. Oaspetele a fost întâmpinat de d. Tazzi, secretarul fasciei, care l-a salutat în numele coloniei italiene şi i-a urat bun venit. DISCURSUL D-LUI BALBO A luat cuvântul apoi generalul Balbo, care spune că a ascultat cu multă emoţie cuvintele de bun sosit. „Mara apropiat aproape cu religiozitate de această adunare. Venind la Bucureşti am satisfacţia să găsesc colonia italiană strâns unită. Acesta este adevăratul mod de aţi servi patria. In ultimii cinci ani am călătorit peste mări şi tari, am ajuns de pe malurile, Mediterane până pe coastele Pacificului. Oriunde am fost am găsit, italieni. Naţiunea noastră se intnde peste tot şi oriunde ajunge aduce cu ea civilizaţia română. Oriunde,se află un italian este şi o patrie. A trecut vremea când Italia era mică, şi când conaţionalii noştri trebuiau să-şi", ascundă naţionalitatea Trebue dar cu toţii să ne servim patria. Demnitățile onorifice leafă. — Sunteți la un departament onorific... — Numai ministru-i onorific, — noi, șefii de cabinet, suntem toți cu Reuniunea miniştrilor aerului Vânătoarea de la Baioteşti lat deasupra castelului şi a aruncat o scrisoare pentru d. Valentin Bibescu. Vânătoarea dela Baloteşti.A participat şi principele Niculae : ,1 nnmininâ o vot HriOQiTn rîj rF.pIviI ni si n aninin .•. ......... ISJnî nirintnrii rvnit.îliv lor aeumlui, ziua de Duminică, a fost sortită exclusiv pentru distracţia înalţilor oaspeţi. In cursul dimineţii oaspeţii, conduşi de d-na Bibescu, s’au plimbat in parcul şi împrejurimile castern Mogoşoaia. • Ei s’au arătat încântaţi de frumuseţea peisagiilor peste care se aşternuse mantia toamnei. D. Dumesnil, ministrul aviaţiei franceze, un pasionat vânător, a plecat apoi împreună cu d. Bibescu într’o barcă-motor pe lacul din apropierea castelului, împuşcând mai multe raţe sălbatece. D. Balbo a plecat, intre timp, la Bucureşti, unde a vizitat şcoala italiană din str. Luigi Cazavillan. Lordul Amulree şi d. von Hoeppner, s’au plimbat împreună prin parcul dela Mogoşoaia timp de o oră. Recepţia dela Castelul Mogoşoaia După amiază, principele Nicolae, împreună cu oaspeţii conduşi de d. şi d-na Bibescu, s’au îndreptat în automobile, spre moşia Baioteşti. Aci a avut loc o vânătoare. S’au împuşcat mai mulţi iepuri şi fazani. Seara la ora 6 oaspeţii s’au întors la castelul Mogoşoaia. La ora 9 seara a avut loc un dineu oficial Seara la ora 10 a avut loc, la castelul Mogoşoaia, o recepţie dată de d. şi d-na Bibescu în onoarea oaspeţilor. Castelul şi parcul au fost feeric luminate. Pe aleele ce duc spre castel erau înşiraţi sute de ţărani şi ţărance cu făclii in mâini. In faţa castelului, în sunetele unei muzici militare, ţăranii au executat tot timpul dansuri naţionale. Pe lac au avut loc jocuri de ape şi de artificii. In afară de oaspeţi, au participat la recepţie: d-nii Nicolae Iorga cu d-na, C. Argetoianu cu d-na, Vasilescu Karpen cu d-na, general Ştefănescu Amza cu d-na, Ionescu Siseşti cu d-na, Vâlcovici cu d-na, Puaux, ministrul Franţei cu d-na, Palaket, ministrul Angliei cu d-na, Kirschholtes, însărcinatul de afaceri al Germaniei, Passetti, însărcinatul de afaceri al Italiei, d. Munteanu- Râmnic cu d-na, Tangal, Aristide Blank cu d-na, general Cihosky cu d-na, general. Lăzărescu cu d-na, Grigore Gafencu cu d-na, colonel Paul Teodorescu, colonel Palasse, ataşatul militar al Franţei cu d-na, Dieudonne Costes, Gatosky cu d-na, Trancu-Iaşi cu d-na, Victor Cădere cu d-na, Van Saanen, Mernoil, general Tedeschini, colonel Negrescu cu d-na, Saladin cu d-na, Paul Rabatel, colonel Pinna, It. Colangeli, maior Stiubei cu d-na, maior Argeșanu cu d-na, maior Em. Ionescu cu d-na, colonel dr. Anastasiu, colonel Enescu, maior Burduloiu, maior Ermil Gheorghiu, inginer Zamfirescu, d-rele Catargi, Smaranda Brăescu, căpitan Bănciulescu, secretarul Aero-Clubului cu d-na, colonel Marinescu cu d-na, maior Cernescu cu d-na, căpitan Pancazi cu d-na, lt. Papană, misiunea militară italiană, ofiţeri, aviatori din garnizoană, etc. Recepţia a luat sfârşit la ora 2 noaptea. Noi aviatorii purtăm culorile ei peste ceruri, voi o puteţi servi prin muncă. Suntem un popor care de curând ne-am ridicat ca una din marile puteri ale lumii. Noi nu avem însă dorinţa să facem cuceriri. Noi vrem să progresăm şi să contribuim la binele patriei prin muncă, şi prin pace, in bună înţelegere cu celelate naţiuni. Cer tuturor italienilor din lume să fie uniţi pentru mărirea patriei lor. Scopul ducelui va fi împlinit ,numai atunci dacă toţi vom fi alături de el“ O. K. Avionul „Set“ prezentat miniştrilor străini ai aviaţiei Eri dimineaţă la Mogoşoaia la ora 11 li s-a prezentat miniştrilor aviaţiei străine, avionul românesc Set, construit de către d. inginer Zamfirescu.. In acest scop au venit de la Pipera la Mogoşoaia trei avioane Set, pilotate de căpitanul Opriş, locotenent Oculeanui ,şi lt. Gogu Ştefănescu. Căpitanul Opriş pilota avionul personal al prinţului Nicoolae. . Cei trei aviatori auexecutat în faţa oaspeţilor toată gama acrobatică posibilă. După aceasta au aterisat pe un câmp din , apropierea castelului. Oaspeţii şi-au arătat admiraţia pentru temeritatea aviatorilor români şi au felicitat pe constructorul avionului Set. La ora 12 luni, oaspeţii s-au retras la castel iar cei trei aviatori şi-au luat din nou sborul sprePipera. Sinuciderea unui fost director de bancă BUZĂU, 12. —iO impresionantă sinucidere s’a întâmplat cin dimineața în localitate la hotel „Coroana“. Intr'o cameră de la etajul al Il-lea locuia Petri Bebi, macedonean de originie, stabilit la Buzău de vreo patru ani. El era director la banca „Muntenia”. Acum câteva luni a fost lăsat în disponibilitate şi de atunci era foarte deprimat. Se mai adăuga şi faptul că era bolnav. Bebi locuia singur la hotelul „Coroaba”, iar familia, soţia şi o fetiţă locuiau la Galaţi. . Vineri, Bebi a fost văzut de cunoscuţi prin oraş. Sâmbătă dimineaţa pe la ora 10 venind servitoarea de la hotel să facă curăţeniei a găsit uşa încuiată şi a renunţat. Pe la 10 a voit din nou să intre în cameră, dar şi, de data aceasta a găsit încuiat. Duminică dimineaţa a sosit o scrisoare pe adresa lui Bebi. Servitoarea venind să i-o aducă, a bătut la uşă, dar, n’a primit nici un răspuns. Atunci a anunţat pe patronul hotelului, iar acesta a chemat poliţia. Uşa a fost forţată şi înăuntru a fost găsit Bebi, întins deacurmezişul patului, cu picioarele atârnate în jos. El îşi trăsese un glonte de revolver în gură şi moartea data de mult. A fost imediat chemat primul procuror d. Dobrovici, care a dispus transportarea cadavrului la morgă, dar totodată a dat autorizarea de înmormântare fără autopsie. Lucrările din cameră au fost ridicate de autorități. Conflictul chino-japonez în faţa Ligii Naţiunilor f r r ■4 — GENEVA, 11. (Rador). — In cercurile Societăţii Naţiunilor se aşteaptă cu deosebit interes sesiunea excepţională convocată pentru Marţi, când Consiliul va avea să examineze conflictul chino-japonez. O nouă notă remisă secretariatului Societăţii Naţiunilor de guvernul japonez declară că guvernul chinez este răspunzător de nereuşita sforţărilor pentru înlăturarea agitaţiilor contra supuşilor japonezi locuind în China. Pe de altă parte, guvernul din Nanking a somat guvernul japonez să indice imediat localităţile cari au fost evacuate de trupele japoneze în Mandite sau urmează să fie evacuadiura, pentru a dispune să fie restabilite garnizoanele chineze. GENEVA, 11. (Rador). — Delegatul Chinei a comunicat azi d-lui Eric Drumond o telegramă primită din Nanking, prin care se arată că în ziua de 9 octombrie, avioanele japoneze au bombardat localitatea Kiaotchkeou, sediul provizoriu al guvernului provinciei Mukden. Telegrama arată deasemeni că bombardamentul avioanelor a făcut numeroase victime și a cauzat pagube considerabile, mai ales Universităţii din localitate. Guvernul chinez roagă consiliul Societăţei Naţiunilor să ia măsuri urgente pentru menţinerea păcei, invitând totdeodată comisiunea instituită de Societatea Naţiunilor să meargă la Kiaotchkeou. Delegatul Chinei a mai informat pe Sir Eric Drumond că din informaţiunile date de Legaţia Reichului din Peking, efectivele japoneze în Mandeluria, sunt acele şi ca până acum. Pentru a lupta împotriva soldaţilor dezertori şi briganzilor, sunt organizate aproape zilnic expediţii pe teritoriul chinez. -------- j • •- . - ---■ ■ tiştii au tras asupra manifestanţilor. Sunt 12 morţi şi 20 de răniţi. Delegaţia engleză a plecat spre Geneva PARIS, 11. (Rador). .. Delegaţia engleză care urmează să participe la lucrările Societăţii Naţiunilor, în legătură cu conflictul din Mandeluria, a sosit in localitate la ora 20 și 55, continuându-și drumul spre Geneva la ora 21 și 55. Din delegație fac parte Sir Reading, ministrul de externe al Angliei şi Lordul Cecil. Gravă încăerare intre studenți chinezi și autorități CANTON, St. (Rador). — Ura numeros grup de studenți chinezi au năvălit îsti un magazin, de unde au scos în strada toate obiectele spectife de origină japoneză, dându-le foc, în semn de manifestație împotriva Japoniei. Poliția a arestat pe unul dintre conducătorii mișcării. Studenții au încercat să elibereze cu férfii pe cinegul ier. Ei au arsisscat cu pietre asupra postului de poliție. Poli- D-NA PARASCHIVESCU eroina faimoasei escrocherii cu asigurarea Explozie la încercarea unor şrapnele UN MARE FIZICIAN GRAV RĂNIT PARIS, 11. (Rador). — Unul din pionerii aviaţiei franceze, fizicianul Esnault Pelterie a fost grav rănit în cursul unor experienţe la laboratorul din Boulogne sur Seine. Pe când studia combinarea unor şrapnele propulsive, care să servească la lansarea unor aparate inter planetare, un tub în care se afla material exploziv a făcut explozie. Fizicianul a fost transportat la spital, având răni la obraz, abdomen și la ambele mâini. Patru degete de la mâna stângă i-au fost amputate. Preşedintele Hoover va prezda olimpiada din Statele Unite NEW-YORK, 12. (Danub.) — După cum se anunţă din New-York, preşedintele Hoover, a consimţit să prezideze Olimpiada din anul acesta din America. " v iAL-,-.2'_ _ -w- , CONFERINJA MINIȘTRILOR AERULUI: D-nii Dumesnil, Balbo și Bibescu în parcul castelului de la Mogoșoaia