Dimineaţa, octombrie 1931 (Anul 27, nr. 8897-8927)

1931-10-14 / nr. 8910

n România şi situaţia internaţională De luni de zile situaţia interna­­tionala este agitată.­­ Criza econo­mică şi financiară a devenit preo­cuparea de căpetenie a cercurilor conducătoare de pretutindeni. Mi­niştrii de externe şi de finanţe ai puterilor occidentale s-au­­întâlnit şi se întâlnesc în conferinţe, cău­tând calea unei colaborări interna­ţionale, cu ajutorul căreia să se în­lăture criza şi­ să se hărăzească ge­neraţiei noastre de sacrificiu, zile mai tihnite. In centrul acestei acţiuni stă ţara cea mai bogată de pe continentul nostru, Franţa. Toată lumea îşi în­dreaptă privirile­­către Paris, de unde aşteaptă Anglia, ajutor pentru stabilizarea lirii sterline, Germania creditele de cari are nevoie ca să treacă iarna ce vine fără mişcări sociale violente provocate de mi­zerie, Italia mijloacele financiare pentru a înlătura fantoma primej­dioasă a neîncrederii financiare, iar Statele­ Unite, preşedintele Hoover îl aşteaptă la Washington pe d. La­val, primul ministru al Franţei, ca pe colaboratorul preţuit şi indis­pensabil la marea operă de salvare economică generală. Şi pe lângă marile puteri, de cari am vorbit, toa­te ţările mai mici europene, încer­cate de criză şi ameninţate de mi­zerie, îşi aşteaptă mântuirea tot de la Franţa, singurul bancher solid în Europa. In aceste condiţiuni este evident că Franţă a cucerit în lumea inter­naţională o situaţie conducătoare şi din punct de vedere politic. Banul a fost totdeauna şi a rămas şi azi mijlocul cel mai puternic pentru succesele politice pe teren interna­ţional şi asigură mai ales în împre­jurările grele de azi o situaţie ex­cepţională singurei ţări bogate în mijlocul continentului frământat de criza economică. Plecând de la aceste puncte de vedere, cuvintele rostite de către d. Dumesnil, ministru în guvernul Franţei, cu ocazia sosirii sale l Bucureşti, că România nu are prie­ten mai bun decât Franţa, trebuie să ne bucure. Şi simţim o reală sa­tisfacţie, că în angrenajul politicii mondiale, am stat şi stăm acolo, unde ne împing sentimentele adânci de rassa şi de simpatie atavică, a­­lături de Franţa. Legaţi prin defi­nitive interese naţionale de sora noastră mai mare, urmăm în poli­tica externă linia dreaptă a unei a­­titudini, care s­e rezumă în urmă­toarele principii simple : tindem la organizarea păcii mondiale pe ba­zele trainice ale respectului faţă de tratatele de pace, în spiritul solida­rităţii europene. Din punctul de ve­dere al acestui principiu privim toate evenimentele internaţionale, ca şi Franţa, fără duşmănie faţă de nimeni, dar şi fără şovăire. De aceea, de câte ori factori au­torizaţi ai Franţei subliniază în mod public simpatia surorei mai mari faţă de noi, ne bucurăm că putem răspunde sincer cu aceleaşi senti­mente.!- L. P. NASTA Anul XXVII - No. 8910 12 pagini No. IO Este o podoaba pentru biblioteca oricare oricărui intelectual Pre|*d 40 lei Miercuri 14 Octombrie 1901 _ Petrole V­­.L­OPREIT CĂDEREA parului Fondată in 1904 de CONST. MILLE( Lea I București, Sfr. Const. Mille 7-1 I csărindar) Telel.: 306/67, 324/73, 346/79. Străinătatea: 353/54 Direcția: 357/72. Ad-tta: 307/69. Pr­ovincia: 310/66 I Prinţul Nicolae şi princ­ipesa Marita Bibescu în curtea castelului de la Mogoşoaia Aviatorul Ionel Ghica se înapo­iază joi la Bucureşti CAIRO, II (Radar). — Din Assouan se anunţă că aviatorul român Ioan Ghi­ca, care a rămas 3 zile în pană din cauza ruperea conductei de benzină, îşi va continua azi raidul spre Bucureşti, unde spe­ră să ajungă joi. Mişcarea comunistă din Villanueva a eşuat CORDOBA, 11. (Rador). — In cursul nopţei trecute, comuniş­tii încercuiţi de trupe, s’au în­­napoiat la Villanueva, unde s’au predat autorităţilor. Nici un comunist nu avea asupra sa arme. In afară de câteva mici grupe de comunişti care încă nu s’au predat, mișcarea din această regiune poate fi considerată ca terminată. Dejunul dela Castelul Mogoşoaia La ora 12:30 s’a servit în pridvo­rul castelului, dejunul, la care a participat şi principele Nicolae. In timpul mesei, o avionetă a său­ ­ Vizita generalului Salbe la şcoala italiană Generalul Balbo, ministrul avia­ţiei italiene, a­ vizitat­ Duminică di­mineaţă şcoala italiană din str. Luigi Gazzavilian. .Pentru a primi pe înaltul oaspete s’au adunat, aci numeroşi­­piembri ai coloniei italiene din Capitală, în frunte cu d-nii Borghi, preşedintele coloniei; Ettore Brunelli, directorul băncii comerciale italo-române; Taz­­zi, secretarul fasciei din România ; d, Antonelli, directorul şcoalei, Cro­ce, Papucci, Velardi, Armelani, etc. ■Generalul Balbo a sosit la ora II, însoţit de generalul Tedeschini, co­lonel Enescu, colonel Pinna, colonel Zanetti ataşatul militar al Italiei, r­iaior Gagna, maior Siberati, lt. Co­langeli şi de personalul legaţiei ita­liene în frunte cu d-nii de Ştefani, de Martino şi Passetti. Oaspetele a fost întâmpinat de d. Tazzi, secretarul fasciei, care l-a sa­lutat în numele coloniei italiene şi i-a urat bun venit. DISCURSUL D-LUI BALBO A luat cuvântul apoi­ generalul Balbo, care spune că a ascultat cu multă emoţie cuvintele de bun sosit. „M­ara apropiat aproape cu reli­giozitate de această adunare. Venind la Bucureşti am satisfac­ţia să găsesc colonia italiană strâns unită. Acesta este adevăratul mod de aţi servi patria. In ultimii cinci ani am călătorit peste mări şi tari, am ajuns de pe malurile, Mediterane până pe coas­tele Pacificului. Oriunde am fost am găsit, italieni. Naţiunea noastră se intnde peste tot şi oriunde ajunge aduce cu ea civilizaţia română. Ori­unde,se află un italian este şi o patrie. A trecut vremea când Italia era mică, şi când conaţionalii noştri tre­buiau să-şi", ascundă naţionalitatea Trebue dar cu toţii să ne servim patria. Demnitățile onorifice leafă. — Sunteți la un de­partament onorific... — Numai ministru-i onorific, — noi, șefii de cabinet, suntem toți cu Reuniunea miniştrilor aerului Vânătoarea de la Baioteşti lat deasupra castelului şi a arun­cat o scrisoare pentru d. Valentin Bibescu. Vânătoarea dela Baloteşti.­A participat şi principele Niculae : ,1 nnmininâ o vot HriOQiTn­ rîj rF.pIviI ni si n anin­­in .•. ......... ISJnî nirintnrii rvnit.îliv lor aeumlui, ziua de Duminică, a fost sortită exclusiv pentru distrac­ţia înalţilor oaspeţi. In cursul dimineţii oaspeţii, con­duşi de d-na Bibescu, s’au plimbat in parcul şi împrejurimile caste­rn Mogoşoaia. • Ei s’au arătat încântaţi de fru­museţea peisagiilor peste care se aş­ternuse mantia toamnei. D. Dumesnil, ministrul­ aviaţiei franceze, un pasionat vânător, a plecat apoi împreună cu d. Bibescu într’o barcă-motor pe lacul din a­­propierea castelului, împuşcând mai multe raţe sălbatece. D. Balbo a plecat, intre timp, la Bucureşti, unde a vizitat şcoala ita­liană din str. Luigi Cazavillan. Lordul Amulree şi d. von Hoep­­pner, s’au plimbat împreună prin parcul dela Mogoşoaia timp de o oră. Recepţia dela Castelul Mogoşoaia După amiază, principele Nicolae, împreună cu oaspeţii conduşi de d. şi d-na Bibescu, s’au îndreptat în automobile, spre moşia Baioteşti. Aci a avut loc o vânătoare. S’au împuşcat mai mulţi iepuri şi fazani. Seara la ora 6 oaspeţii s’au întors la castelul Mogoşoaia. La ora 9 seara a avut loc un di­neu oficial Seara la ora 10 a avut loc, la cas­telul Mogoşoaia, o recepţie dată de d. şi d-na Bibescu în onoarea oas­peţilor. Castelul şi parcul au fost feeric luminate. Pe aleele ce duc spre castel erau înşiraţi sute de ţărani şi ţărance cu făclii in mâini. In faţa castelului, în sunetele unei muzici militare, ţă­ranii au executat tot timpul dansuri naţionale. Pe lac au avut loc jocuri de ape şi de artificii. In afară de oaspeţi, au participat la recepţie: d-nii Nicolae Iorga cu d-na, C. Argetoianu cu d-na, Va­­silescu­ Karpen cu d-na, general Şte­­fănescu Amza cu d-na, Ion­escu Si­­seşti cu d-na, Vâlcovici cu d-na, Puaux, ministrul Franţei cu d-na, Palak­et, ministrul Angliei cu d-na, Kirschholtes, însărcinatul de afaceri al Germaniei, Passetti, însărcinatul de afaceri al Italiei, d. Munteanu- Râmnic cu d-na, Tangal, Aristide Blank cu d-na, general Cihosky cu d-na, general. Lăzărescu cu d-na, Grigore Gafencu cu d-na, colonel Paul Teodorescu, colonel Palasse, ataşatul militar al Franţei cu d-na, Dieudonne Costes, Gatosky cu d-na, Trancu-Iaşi cu d-na, Victor Cădere cu d-na, Van Saanen, Mernoil, ge­neral Tedeschini, colonel Negrescu cu d-na, Saladin cu d-na, Paul Ra­­batel, colonel Pinna, It. Colangeli, maior Stiubei cu d-na, maior Arge­­șanu cu d-na, maior Em. Ionescu cu d-na, colonel dr. Anastasiu, colo­nel Enescu, maior Burduloiu, ma­ior Ermil Gheorghiu, inginer Zam­­firescu, d-rele Catargi, Smaranda Brăescu, căpitan Bănciulescu, secre­tarul Aero-Clubului cu d-na, colo­nel Marinescu cu d-na, maior Cer­­nescu cu d-na, căpitan Pancazi cu d-na, lt. Papană, misiunea militară italiană, ofiţeri, aviatori din garni­zoană, etc. Recepţia a luat sfârşit la ora 2 noaptea. Noi aviatorii purtăm culorile ei peste ceruri, voi o puteţi servi prin muncă. Suntem un popor care de curând ne-am ridicat ca una din marile pu­­­teri ale lumii. Noi nu avem însă dorinţa să fa­cem cuceriri. Noi vrem să progresăm şi să con­tribuim la binele patriei prin mun­că, şi prin pace, in bună înţelegere cu celelate naţiuni. Cer tuturor italienilor din lume să fie uniţi pentru mărirea patriei lor. Scopul ducelui va fi împlinit ,nu­mai atunci dacă toţi vom fi alături de el“­ O. K. Avionul „Set“ prezentat mini­ştrilor străini ai aviaţiei Eri dimineaţă la Mogoşoaia la ora 11 li s-a prezentat miniştrilor aviaţiei străine, avionul românesc Set, construit de către d. inginer Zamfirescu.­­. In acest scop au venit de la Pi­pera la Mogoşoaia trei avioane Set, pilotate de căpitanul Opriş, locote­nent Oculeanui ,şi lt. Gogu Ştefăne­­scu. Căpitanul Opriş pilota avionul personal al prinţului Nic­oolae. . Cei trei aviatori au­­executat în faţa oaspeţilor toată gama acroba­tică posibilă. După aceasta au ate­­risat­ pe un câmp din , apropierea cas­telului. Oaspeţii şi-au arătat admi­raţia pentru temeritatea aviatorilor români şi au felicitat pe constructo­rul avionului Set. La ora 12 luni, oaspeţii s-au re­tras la castel iar cei trei aviatori şi-au luat din nou sborul spre­­Pi­pera. ­ Sinuciderea unui fost director de bancă BUZĂU, 12. —­­iO impresionantă­ sinucidere s’a întâmplat cin diminea­ța în localitate la hotel „Coroana“. Intr'o cameră de la etajul al Il-lea locuia Petri Bebi, macedonean de o­­riginie, stabilit la Buzău de vreo pa­tru ani. El era director la banca „Muntenia”. Acum câteva luni a fost lăsat în disponibilitate şi de atunci era foarte deprimat. Se mai adăuga şi faptul că era bolnav. Bebi locuia singur la hotelul „Co­­roaba”, iar familia, soţia şi o fetiţă locuiau la Galaţi. . Vineri, Bebi a fost văzut de cunos­cuţi prin oraş. Sâmbătă dimineaţa pe­ la ora 10 venind servitoarea de la hotel să facă curăţeniei a găsit uşa încuiată şi a renunţat. Pe la 10 a voit d­in nou să intre în­ cameră, dar şi,­ de­ data aceasta a găsit încuiat. Duminică dimineaţa a sosit o scri­soare pe adresa lui Bebi. Servitoa­rea venind să i-o aducă, a bătut la uşă, dar, n’a primit nici un răspuns. Atunci a anunţat pe patronul hote­lului, iar acesta a chemat poliţia. Uşa a fost forţată şi înăuntru a fost găsit Bebi, întins deacurmezişul pa­tului, cu picioarele atârnate în jos. El îşi trăsese un glonte de revolver în gură şi moartea data de mult. A fost imediat chemat primul pro­curor d. Dobrovici, care a dispus transportarea cadavrului la morgă, dar totodată a dat autorizarea de înmormântare fără autopsie. Lucrările din cameră au fost ridica­te de autorități. Conflictul chino-japonez în faţa Ligii Naţiunilor f r r ■­­4 — GENEVA, 11. (Rador). — In cercurile Societăţii Naţiunilor se aşteaptă cu deosebit interes sesiunea excepţională convo­cată pentru Marţi, când Consi­liul va avea să examineze con­flictul chino-japonez. O nouă notă remisă secreta­riatului Societăţii Naţiunilor de guvernul japonez declară că guvernul chinez este răs­punzător de nereuşita sforţă­rilor pentru înlăturarea agita­ţiilor contra supuşilor japo­nezi locuind în China. Pe de altă parte, guvernul din Nanking a somat guvernul japonez să indice imediat lo­calităţile cari au fost evacua­te de trupele japoneze în Mandi­­te sau urmează să fie evacua­­diura, pentru a dispune să fie restabilite garnizoanele chine­ze. GENEVA, 11. (Rador). — Delega­tul Chinei a comunicat azi d-lui Eric Drumond o telegramă primită din Nanking, prin care se arată că în ziua de 9 octombrie, avioanele japoneze au bombardat localitatea Kiaotchkeou, sediul provizoriu al gu­vernului provinciei Mukden. Telegrama arată deasemeni că bombardamentul avioanelor a făcut numeroase victime și a cauzat pa­gube considerabile, mai ales Uni­versităţii din localitate. Guvernul chinez roagă consiliul Societăţei Naţiunilor să ia măsuri urgente pentru menţinerea păcei, invitând totdeodată comisiunea in­stituită de Societatea Naţiunilor să meargă la Kiaotchkeou. Delegatul Chinei a mai informat pe Sir Eric Drumond că din infor­­maţiunile date de Legaţia Reichu­­lui din Peking, efectivele japoneze în Mandeluria, sunt acele şi ca pâ­nă acum. Pentru a lupta împotriva soldaţilor dezertori şi briganzilor, sunt organizate aproape zilnic ex­pediţii pe teritoriul chinez. -------- j • •- . - ---■ ■ tiştii au tras asupra mani­festanţilor. Sunt 12 morţi şi 20 de răniţi. Delegaţia engleză a plecat spre Geneva PARIS, 11. (Rador). .. Delegaţia engleză care urmează să participe la lucrările Societăţii Naţiunilor, în le­gătură cu conflictul din Mandelu­ria, a sosit in localitate la ora 20 și 55, continuându-și drumul spre Ge­neva la ora 21 și 55. Din delegație fac parte Sir Rea­ding, ministrul de externe al An­gliei şi Lordul Cecil. Gravă încăerare intre studenți chinezi și autorități CANTON, St. (Rador). — Ura numeros grup de stu­denți chinezi au năvălit îs­ti un magazin, de unde au scos în strada toate o­­biec­tele sp­ectife de origi­nă japoneză, dându-le foc, în semn de manifes­tație împotriva Japoniei. Poliția a arestat pe u­­nul dintre conducătorii mișcării. Studenții au în­cercat să elibereze cu fér­fii pe cinegul ier. Ei au a­­rsisscat cu pietre asupra postului de poliție. Poli- D-NA PARASCHIVESCU eroina faimoasei escrocherii cu asigurarea Explozie la încercarea unor şrapnele UN MARE FIZICIAN GRAV RĂNIT PARIS, 11. (Rador). — Unul din pionerii aviaţiei franceze, fizicianul Esnault Pelterie a fost grav rănit în cursul unor experienţe la laboratorul din Boulogne sur Seine. Pe când studia combinarea unor şrapnele propulsive, care să servească la lan­sarea unor aparate inter­ planetare, un tub în care se afla material ex­ploziv a făcut explozie. Fizicianul a fost transportat la spital, având răni la obraz, abdomen și la ambele mâini. Patru degete de la mâna stângă i-au fost amputate. Preşedintele Hoover va prez­da olimpiada din Statele­ Unite NEW-YORK, 12. (Danub.) — Du­pă cum se anunţă d­in New-York, preşedintele Hoover, a consimţit să prezideze Olimpiada din anul aces­ta din America. " v­ iAL-,-.2'_ _ -w- , CONFERINJA MINIȘTRILOR AERULUI: D-nii Du­mesnil, Balbo și Bibescu în parcul castelului de la Mogoșoaia

Next