Dimineaţa, decembrie 1931 (Anul 27, nr. 8958-8986)
1931-12-01 / nr. 8958
Luni 30 Noembrie 1931 DIMINEAȚA 9 Şedinţa dela 28 Noembrie cerea 55 de milioane subvenţie, iar pe de alta scotea la mezat toate vapoarele. ABUZUL CAUZA INTERPELĂRII mutat la Bălţi disciplinar. In anul 1928, a fost mutat din Bălţi în anul 1930 in urma, anchetei făcută de dl. procuror general Macri de la Curtea de Apel din Galaţi şi apoi, contra tradiţiei şi practicei legei de organizare judecătorească, readus în ajunul ultimelor alegeri îndărăt la Tribunalul Bălţi. Şedinţa se deschide la ora 3.45 d.a. sub preşedinţia d-lui dr. P. Topa. Pe banca ministerială d-nii Vaier Pop şi N. Otescu. IN JURUL UNEI AGRESIUNI Bălţi la câte 2 ani închisoare şi suspendaţi din serviciu. „ Dacă domnul Ministru de Justiţie crede că in urma campaniei de presă provocate de incidentul ce a avut loc la Bălţi între susnumiţii comisari D. C. LEANCA (sterist), întreb pe şi primul procuror, cu prilejul sosirii d. ministru de justiţie dacă are cu : d-lui general Răşcanu, ministru canoştinţă despre gravele acuzări ce sarabiei; d. Păcuraru mai poate căau fost aduse prin presă d-lui Gh. mâne la Bălţi fără ca prestigiul justin Pâcuraru, prim procuror, la tribunaţiei din acea parte a ţării, care până lul Bălţi, cum că ar fi fost agentul la venirea d-lui Păcuraru s’a bucurat Iuarea armatei prin cooperative, ca provocator al faptelor penale puse de magistraţi de o înaltă autoritate în sarcina celor doi comisari de po morală, să fie adânc sdruncinat şi litie din Bălţi, C. Comşa şi N. Ber- dacă nu crede de cuviinţă ca să îmdan, în legătură cu agresiunea săi- pune o anchetă severă, cerută de batică săvârşită in timpul ultimei altfel şi de baroul de Bălţi, scandacampanii electorale împotriva d-lui lizat de atmosfera penibilă ce a creavocat H. Mâţă, fost deputat, fapte iar justiţiei acest magistrat, pentru cari susnumiţii comisari au centru complectarea tabloului afost condamnaţi de către Tribunalul daog că dl. prim procuror Păcurariu, acela de aprovizionare dela sindicatele agricole. D. TH. IACOBESCU (naţ.-ţăr.) roagă guvernul să nu desfiinţeze şcoala de agricultură de la Cetatea- Albă. Protestează apoi contra dizolvării ilegale a consiliului Camerei de agricultură din Cetatea-Albă. Cazul comandorului Ionescu-Johnson INTERPELAREA D-LUI AL. OTETELIŞANU D. ministru VALER POP promite că ministerul de interne va lua toate măsurile, pentru ca interesele pie când piesele din dosar, refuză să dea scrisorile. Anchetatorii au fost nevoiţi să trimeată la Constantinopol, la agenţii, să ia piesele necesare. D. amiral Gabrielescu încheie un raport, ale cărui concluziuni sunt identice cu ceiace v’am citit eu aici, punct cu punct. Este foarte greu la noi, să găseşti oameni, deşi sunt oameni competenţi destui, — să găseşti oameni potriviţi — the right man in the right place — dar acum avem unul, care a dovedit prin activitatea lui de 10 luni că este omul care ne trebue. Nimic nu se poate face. Este aşa organizată această bandă că învinge orice rezistenţă, orice bună voinţă. Domnilor miniştri, aţi anunţat unn ritm nou. Să sfârşim odată cu ritmul tembelismului, al corupţiei şi ticăloşiei. Procedaţi cum trebue, dacă aveţi puterea, faceţi ai ei la bisturiu şi tăiaţi puroaiele care sunt în toate încheieturile acestui organism sănătos al ţării noastre. (Aplauze pe mai multe bănci). Să nu aşteptaţi desvoltarea acestei interpelări, că trebue timp prea mult şi timp de pierdut nu este. Mă voi duce persoină o spălătorie electro-mecanică,a raiului Coandă, fiindcă, zic ei, este... care economisește iei 2 milioane pe an. 10. Sfărâmă fără concursul Direcției Generale P. A. C. contractul oneros de păcură încheiat de d. director general P. A. C. Vardala, economisind S. M. R. lei 8 milioane. 11. Reuşeşte ca pe aceste vremuri Interpelarea d-lui dr. N. Lupu D. Dr. N. LUPU: îmi pare rău că,trufelor S. M. R. ce se făcea la Bucu, d-lui Vardala, Mihalopol şi cu Crista anunţarea acestei interpelări, reşit cu lei 2.500.000 anual, construirea Niculescu, refuză ancheta amibanca ministerială se află reprezentată aşa de onorabil, dar aşa de slab. Deoarece obiectul interpelării mele, cum voi avea onoarea să vă arăt, formează un capitol din marile bube, din marile ulcere ale vieţii noastre sociale. Cu ocazia creării regiilor autonome, s’a creat şi regia autonomă a porturilor şi căilor de comunicaţie de rezervă — şi lor nu le trebue de rezervă, ei sunt oameni activi (mare ilaritate, aplauze). Şi in sfârşit, cu chiu cu vai, se numeşte ca preşedinte de amiral, activ de data aceasta, Gabrielescu, împreună cu alţi trei. Fac ancheta, care durează o lună jumătate, se cercetează totul extrem de grele şi de criză aprigă, la faţa locului. Dar adversarii cape apă, P. A. C., cum ii zicea d. Madj să reducă deficitul S. M. R. de la 78 j mandorului merg până acolo că aş. geara, căci după cum ştiţi am im. 1 milioane cât era înainte (1928), bogăţit vocabularul nostru cu vreo 1 când navlurile erau mari şi deci de 40 de cuvinte: Pac, ţac, mac, etc. I ficitele nepermise, la un deficit de Acest P. A. C. este compus din alte 37 milioane deci cu 43 la sută, regii mai mici, mai mult sau mai 12. Din subvenţia bugetară de 65 puţin autonome şi un Consiliu de milioane ce s’a acordat S. M. R. — administraţie comun, compus din 12 persoane, care au încasat şi încasează multe milioane. O VOCE: Câte? D. dr. N. LUPU: Când voi desvolta interpelarea, vă voi da asemenea fapte, încât o să vă cruciţi. Intre aceste regii, în mod provizoriu, s’a vârât şi regia Serviciului Maritim Român (S. M. R.). Direcţia generală a P. A. C-ului, în nepriceperea sa în chestiunile marinăreşti, plănuise vânzarea vapoarelor de comerţ ale S. M. R-ului şi făcuse chiar un mezat la ministerul lucrărilor publice, pentru a desfiinţa S. M. R.ul, deşi ceruse o subvenţie de 55 milioane pentru el. Toate mările, vreme de 35 ani, au fost brăzdate de pavilioanele româ, numai pentru exploatarea vapoarelor de pasageri, comandorul Ionescu-Johnson exploatează întreaga flotă S. M. R. și mai restituie statului lei 13.750.000 lei. 13. Bugetul alcătuit de comandorul Johnson s’a executat astfel: La venituri: prevederi 110.916.500 lei. S’a realizat 112.916.581 lei. Deci încasat mai mult: 2.000.081 Iei. La cheltueli: lei 161.982.662. S’a cheltuit lei 157.037.622. Deci s’a cheltuit mai puţin lei 4.495.000. In acest moment, are loc un viu incident intre d.nii dr. N. Lupu şi Manolescu .Strunga. Apoi, d. dr. N. Lupu continuă: neşti — şi de pasageri şi de măr-j furi — şi era o plăcere să călătoreşti cu aceste vapoare, să vezi cum fâi-' Ei bine, domnilor, pentru ce pun fâie peste tot pavilionul român. Ei cu atâta pasiune în această chelrie, acest P. A. C., pe de o parte stiune? Voi spune acum. Comando- nai și la d. președinte al Consiliului rul a fost scos din serviciu. Acuzat în onoarea lui, el a cerut o anchetă la ministerul de industrie. Ministrul de industrie era fostul, până ori, guvernator al Băncii Naţionale, d. Manoilescu. Se refuză această anchetă. Şi atunci omul în disperare de cauză, face apel la organele militare. In capul acestui de seamă serviciu al ţârii a fost chemat de Consiliul de Administraţie al P. A. C. comandorul lonescu-Johnson. Din prima zi, comandorul Johnson a arătat crima ce s’ar face dacă s’ar vinde vapoarele şi a reuşit să gonească samsarii şi să salveze S. M. R. Luând conducerea, deşi stingherit de însăşi Direcţia Generală P. A. C., căreia îi stricase combinaţiile ce făcuse, — reuşeşte ca numai în 10 şi unde trebue şi voi striga şi voi arăta cu piese în mână, că această bandă trebue înlăturată. (Aplauze pe mai multe bănci). Trebue sa se facă dreptate comandorului Ionescu-Johnson. Interpelarea d-lui dr. N. Lupu a fost aplaudată nu numai de opoziţie. Dânsul a fost 30 ani in armata ţă-i dar şi de foarte numeroşi deputaţi !uni şi un element valoros in timpul majoritari, războiului. Ştiu, personal, că şi M. D. TH. ROZNOVAN (soc.-dem.) , S. Regele şi Prinţul Nicolae şi toată Atât pensionarii, cât şi funcţionarii i oştirea au o deosebită consideraţie , publici nu sunt plătiţi la timp, cânşi astăzi pentru capacitatea şi pentru cinstea acestui om. I se refuză incontinuu ancheta. In sfârşit, după presiuni nemaipomenite, se institue o anchetă în fruntea căreia i se pune, ca preşedinte, in femeieto. toTeseamarianum- lmbuna ta-1 rul Serviciului Maritim Român, a. t 1. Salvează şi readuce la viaţă S. cela care avea cea mai TMre dra • ? • j goste de acest serviciu, veneratul şi ferm legii. Din acest motiv, ambele categorii, dar mai ales pensionarii, au ajuns într’un hal de mizerie nemaipomenită. Neplata pensiunilor şi a salariilor se practică de un timp incoace mai ales în oraşele de provincie. Oricât de grea ar fi situaţia statului, socot că ministerul de finanţe este dator să ia măsuri, pentru remedierea acestei triste stări de lucruri, domnilor, grupul Gâlcâ, 1 *** M (Jn vini f nfi QlWIIVolllI M Românizează * ^.„Uzează |S»e ”i-Itie. *m“*M Agenţiile S. M. R. din Orient şi din ţară, unde S. M. R. de 30 de ani era reprezentat de către case străine, chiar in faţa instanţelor judecătoreşti de la noi, realizând in 10 luni şi bine protejatul D. A. C. CUZA interpelea-nomică şi financiară a ţărei, şi un beneficiu de 1 jum. milioane ză d. ministru de finanţe asupra: poate şi nu trebue să fie la ordiniie faţă de comisioane de milioane cenu. orii unui nou guvernator in lo-1 ministrului de finanţe. Se plăteau înainte. 3. Cu acel caş vapoare şi cu acela? personal face: a) Linia mixtă de navigaţie „Levant”-Dunăre-Sina-Palestina-Egipt, înlesnind in special exportul de lemne al ţării in Orient şi economisind de la taxe C. E. D. prin amenajamente ce a făcut la vapoare câte lei 1 milion pe an de vapor. b) Linia mixtă de navigaţie „Arhipelag“ Dunăre-Volo-Pireu, unde deasemenea a economisit câte 1 milion pe an de vapor. c) Reînfiinţează linia de marfă Dunăre-Occident-Mediterana. d) Aranjează itinerariile vapoarelor de pasageri, făcând curs trecul d-lui M. Manoilescu, şi citeşte o Revocarea ultimă făcută de d. ml. declaraţie făcută de acesta ziaruluinistru de finanţe actual, prezintă o „Universul”, în care ironizeampr o latură mai gravă de cât revocarea dul cum s’a procedat faţă de d-sa. făcută de ministrul de finanţe an. D. AL. LAPEDATU (liberal): Ceterior. Căci, pe când d. Mironescu are urgenţa, d-le Cuza! ) simţit nevoia sa motiveze revoca-D. A. C. CUZA: Da, da, cerurrea d-lui Burillianu, actualul ministenţa. I tru de finanţe se crede dispensat de Majoritatea şi liberalii votează la da vreo motivare revocării, motic pentru admiterea urgenţei, având numai numirea noului guver. D. Cuza interpelează, după aceia, nator şi aceasta inacceptabilă, pe d. ministru de interne asupra abuzurilor administrative, săvârşite de d. Flaviu Giurca, prefectul Maramureşului. 8 milioane, gulate şi continui şi economisind populaţiei din Maramureş să fie salv,gardate. Banca Naţională, este o motivare ipocrită, fiindcă nu corespunde realităţii. Numirea d-lui Manoilescu nu era un provizorat faţă de d. Angelescu, care îşi dăduse demisia din libera sa voinţă, ci era un provizorat numai faţă de d. Burillianu, care trebuia să se transforme în definitivat în momentul când d. Burillianu a pierdut procesul. Orice om îşi dă perfect seama că, la baza acestei ultime revocări, există un motiv pe care guvernul nu a îndrăznit să-l mărturisească. Este notoriu conflictul dintre d. Manoilescu şi d. Argetoianu şi facrapid de 18 mile pe oră şi economi- tru a doua oară gestul incalificabilul că d. Argetoianu, membru visind peste 25 milioane lei. 7. Sugerează facerea Casei de pensii şi ajutor a marinarilor. 8. Reduce furniturile de materiale şi organizează serviciul respectiv, economisind 6 milioane. 9. Reduce cheltuelile la spălatul 4. Organizează Serviciul de subsistență, transformând deficitele de câte 1 milion pe an în beneficii de 3 milioane pe an. 5. Strică vechiul sistem de aprovizionare de cărbuni de la Istambul luând cărbuni direct de la mină şi economisind S. M. R. 5 milioane. 6. Reduce reparaţiile, făcând unele singur; renovează vaporul „România” redându-i S. M. R. ca vas D. AL. OTETELIŞANU (averes.can): Interpelez pe d. prim ministru şi pe d. ministru de finanţe, asupra modului cum au Înţeles să dea o nouă lovitură institutului nostru de credit, Banca Naţională, prin revocarea actualului guvernator. In curs de 8 luni se repetă prin a doi miniştri de finanţe, cari s’au consiliul de administraţie al Băncii succedat şi cari au uzat de un drept, Blank, a cerut d-lui Manoilescu să care dacă există nu poate fi exer- sprijine această bancă, ceea ce de citat fără nici un fel de îngrădire. Manoilescu a refuzat sâ facă. Banca Naţională, nici prin actele Cum sistemul revocării, in asesale constitutive şi nici prin rolul menea condiţiuni, a guvernatorului care trebue să-l aibă m viaţa eco-! Băncii Naţionale nu poate fi admis, am crezut necesar să anunţ această. Eu nu cer d-lui dr. Lupu să retra. interpelare şi rog Camera s’admită gă cuvintele jignitoare, pe cari mi urgenţa. Se admite urgenţa. INCIDENT DR. LUPU—MANOLESCU-STRUNGA le-a adresat, dar îl rog să delege un juriu de onoare, care să cerceteze dacă este întemeiată apostrofa d-sare. D. dr. N. LUPU: Eu n’am spus că D. I. MANOLESCU-STRUNGA, in d. Manolescu-Strunga este un om chestie personală, spune că nu cu incorect. II cunosc perfect pe d-sa şi noaşte deloc chestiunea ridicată de ştiu că este un om intreprinzător» d. dr. Lupu — care poate fi dreaptă adică un om de afaceri, cinstit insa. De aceia nu pot înţelege ce vor ţepiştii noştri, şi ce a vrut d. Spul. — dar ca a ținut sa intervină in Dece a ținut să sară in apărarea cui ber. Tepistii s’au transformat într’un discuție, pentru a spune un cuvânt va, pe care lam acuzat de necinste? ' " bun despre d. inginer Vardala, care Să știe d. Strunga că eu nu fac aceste un specialist eminent. Afirmaţiuni necontrolate. Voi duce D. dr. Lupu mi-a spus — adaugă cazul până la primul-ministru şi nu oratorul — că n’am autoritatea să voi înceta lupta, până când nu voi dau certificate de moralitate, stârpi banda dela S. M. R. soi de conservatori medievali. Când veneam prin oraş spre Cameră, însoţit de tovarăşul meu, d. Roznovan, am întâlnit în învălmăşeala de automobile, motociclete, tramvaie şi câte altele, un car cu boi. Boii după moda veche, căruţa deasemenea. Şi carul cu boi se străduia şi ei să treacă prin aglomeraţiunea aceasta a lumii noastre moderne. Acela care mâna boli cu „hăis și cu cea” era un om, care din întâlnirile lor. Din această cauză noi nu suntem în stare să ajutăm statul ca să poată să scoată banii, de acolo de unde s’ar putea scoate. In momentele acestea grele in care trăim, acesta este unicul corectiv, pe care trebue să-l adoptăm. IMPOZITELE ASUPRA FUNCŢIONARILOR PUBLICI ŞI PARTICULARI Greşeli se fac multe la noi. De „pildă, felul cum s’au pus sau încear-' metodele noi de muncă şi produc-' MarMTâ***Radovici^coîonei^ Gorschi că să se pună impozitele asupra funcţionarilor publici şi asupra funcţionarilor particulari, este greşit. Funcţionarii particulari sunt pentru noi o rezervă, care este in stare să ridice consumaţia ţării. Şi ridicându-se consumaţia ţării, se vor ridica totdeodată industria şi comerţul şi se va ameliora criza. Tot aşa şi cu funcţionarii publici. Noi trebue să ne gândim bine ce facem, ca să nu greşim şi să avem re-. COMUNICĂRI Păr. CUCIUMA (guv.) întreabă guvernul ce cauze au determinat înlocuirea sistemului de aprovizione intră în ordinea de zi: continuarea discuţiei la Mesaj. D. G. GRIGOROVIC [ (soc.-dem.) continuându-şi discursul început ori spune: Dacă în adresa de răspuns la Mesaj se vorbeşte de conversiunea datoriilor ţărăneşti, ar trebui să se vorbească şi cu mai mult dreptate de conversiunea datoriilor statului românesc. Una din cele mai mari şi din cele mai dureroase pricini, este că nu MONOPOLURILE ŞI REGIMUL FISCAL Gazsii guvernator Iar Băncii naţionale nu Discuţia la Mesaj In altă ordine de idei, d. Grigorovici spune: Monopolurile sunt un msi/iuuichi miuuuan pentru ieftenirea traiului şi statul care are astăzi în mână unele monopoluri, ar trebui să plănuiască să introducă şi alte monopoluri şi să caute, prin ieftenirea articolelor produse de sta să influenţeze ieftenirea tuturor produselor. , , Daca se porneşte pe calea reducerilor salariilor funcţionarilor particulari şi a funcţionarilor statului, trebuie să se pornească cât mai repede şi pe această cale. Ce este principiul fiscal, după părerea noastră a social-democraţilor? V-am spus, este minimul de existenţă, care trebuie introdus la toate clasele ţării. Acest minim de neimpunere trebuie să fie bine chibzuit pentru clasa ţărănească, cât şi pentru cei de la oraş, ca să putem da posibilitate fiecărei stări economice din ţara noastră să-şi mărească puterea ei de cumpărare,zultate contrarii. Bieţii funcţionari, cum sunt împărţiţi? Sunt împărţiţi de la 700 de lei până la 3000 de lei — o categorie care nu ştiu de aparţine oamenilor sau animalelor, căci ştim că şi cu cel mai simplu animal se cheltueşte pentru hrana şi pentru sălaşul său mai mult decât 700 de lei pe lună. Ce înseamnă această categorie de la 700 la 3000 de lei? Că nu sunt funcţionari? Căci aşa s-a declarat. Dar atunci se sunt? suntem în stare să plătim pe funci Sunt ei neoameni? Nu au ei oareţionari şi pe pensionari, cum se cuvine, prin faptul că datoriile statului sustrag o sumă enormă imediat de la veniturile lui. Pensionarii se aruncă Înaintea tramvailor sau, în cazul cel mai bun, fac coadă la percepţii, sculându-se in mijlocul nopţii şi aşezându-se, bătrânii, văduvele, moşnegii in jurul percepţiei ca să le vină rândul, să-şi capete pensia. Săptămână după săptămână, lună după lună, se întâmplă toate lucrurile acestea şi totuşi nu se plătesc pensiile, numai din cauză că banii încasaţi trebue să plece la Banca Naţională şi de acolo in primul rând la creditorii noştri in străinătate. Aşi crede că pentru această conversiune, a datoriilor publice, ar trebui să se ia oarecari iniţiative, ca să ajungem în posibilitatea să ne acoperim datoriile faţă de oamenii nevinovaţi, cari au plătit cota de 10 la sută regulat pentru fondul de pensiuni şi nu capătă asigurarea lor aceleaşi nevoi ca şi ceilalţi? Nu au acelaş stomac? Nu trebue şi ei să se îmbrace? Nu le trebue şi lor un cămin? Nu trebue şi ei să poată trăi intr’un mod demn şi să poată să-şi crească copiii lor, dându-le o educaţie? Ce este această sumă de 700 de lei lunar neimpozabil? Este o sumă ridicolă, care nici nu merită pomenită. A doua categorie, după cum rezultă din împărţirea d-lui ministru de finanţe, este a acelora cari au deja 3000 la 6000 lei lunar. Ei bine, pe aceştia, noi ar trebui să-i numim robi, căci după ce li se ia impozitul pe salariu şi curba de sacrifice le rămâne o sumă atât de mizerabilă, încât trebue să trăiască aşa cum au trăit odată robii. Vine, apoi, a treia categorie, a acelora de la 6 la 10.000 lei lunar. Aceştia sunt o categorie de funcţionari, cărora, dacă li se reduce salariul, pe baza acestei curbe, şi dacă li se aplică şi impozitul pe salar, rămân nişte flămânzi. Numai la sfârşit vine categoria acelora, de la ÎODOO de lei în sus, pe care îi putem numai, intr-adevăr funcţionari. Acestora le este asigurat un fel de minim de existenţă, însă şi pentru aceştia trebue să ne gândim să facem ceva, ca să le îndulcim traiul. Dacă le-am redus săi oriul, trebue să reducem şi costul vieţii; trebue să reducem şi preţurile de pe piaţă, atât la alimente, cât şi la îmbrăcăminte şi la chirii. Pentru Dumnezeu! noi nu putem să lăsăm pe intelectuali, cari sunt salariaţii statului, in situaţiunea de azi căci îi vom duce la disperare. Acum ajung şi la conversiunea datoriilor ţărăneşti. Pe noi, partidul social-democrat, ne bucură că a învins principiul de concordat pentru ţărani. Căci noi nu vedem altceva în proectul acesta al guvernului, decât învingerea acestui principiu. D. ministru Argetoianu se revoltase Împotriva ideii noastre, când noi ceream concordat şi pentru ţărani. De aceia pe noi ne bucură că deci de consum. Dacă nu facem iu- i în sfârşit principiul acesta a învins, crul acesta, ne prăbuşim cu toţii.! rT Criza nu se poate stinge, dacă luam atl,as“ .lauaatliseii ultimele resurse ale populaţiei pen- Se spune că suntem ţarina ţăranilor. După cifre, e adevărat. Dar, de tru consum. Apoi, nu este posibil că ţăranii proprietari de pământ de la un bec când ne-am unit, niciun guvern nu şi-a dat silinţa să ridice puterea de jar ca şi cei cu mii de hectare să producţie a ţăranului atât de mult " -------’ —’ ----că ei să fie cel, care să plătească fie impuşi egal. Cuvântul acesta „egal“ în ce privește impunerile trebue sâ piară din principiile de impuneri ale statului. Nu există egalitate de impozit ci numai o progresiune de impunere, căci cel mic nu este in stare să plătească cât cel mare. Or, noi vedem că in agricultură toate impozitele sunt puse intr’u’i mod egal, ceea ce nu este admisibil. .ş.azi lumea se plânge veşnic de nedreptăţile care se fac, iar statul are venituri foarte scăzute. Mai departe, se vorbeşte de inspectori speciali cari să descopere evaziunile fiscale. După părerea mea, nu ne trebue aceşti inspectori speciali, ci ne trebue un lucru foarte simplu, care dacă ar fi introdus in principiile noastre fiscale ne ar aduce venituri foarte mari dela acei cari astăzi dosesc veniturile. Acel lucru de care avem nevoe este pu impozitele directe cele mai mari, ca să putem avea dreptul să zicem că suntem o ţară ţărănească şi că, deci, ţăranii trebue să dicteze, fiindcă sunt ceiuri mult impuşi. Deocamdată, nu numai că nu suntem o ţară ţărănească, dar nici nu avem guverne ţărăneşti. Ne bazăm pe votul universal şi egal, dar pe ţărani îi reprezintă oameni departe de ei. Aceştia sunt numai un fel de massă electorală, de care se foloseşte orice partid. Ne trebue un program de ridicare a ţărănimii. Noi, cam avem fericirea că munţii trec ca o spinare prin mijlocul ţării noastre şi a şesului nostru şi avem aşadar căderi de apă şi in partea de apus şi în partea de răsărit, putem electrifica ţara întreagă, putem ridica cu forţă motrice şi pe ţărani şi pe industriaşi şi am putea renunţa chiar, un timp oarecare, la marea industrie, in vremurile acestea grele de criză, dacă forţele motrice ar fi oxtenite complect în ţara noastră. Acestea toate trebuesc puse pe planul nostru de lucru pentru viitor ca să scăpăm ţara de criza în care am intrat şi mai cu seamă să scăpăm pe acei cari sunt fraţii noş- PARTIDUL CONSERVATOR tal- I lor in tabăra aceia, în care au fost Cazul din Anglia este pilduitor, timp îndelungat, in tabăra liberală. Acolo n’a învins reacţiunea, ci ca- [era deschisă şi mâinile lor au rumenii înţelepţi, cari şi-au dat seama I mas curate. Ei au cheltuit pentru că, dacă nu se înţeleg pentru reali ideea socialistă şi au luptat pentru zarea reformelor, Anglia este ameninţată de revoluţie, ea. Deaceia, am putut înţelege pe boierimea de neam curat şi învăţat, când stăm de vorbă cu dânşii şi am putut să mă împrietenesc cu un bărbat ca Iancu Iolondor, care era cel mai bun cunoscător al marxismului şi nu m’am putut înţelege cu acei oameni noi, cum este d. Spulber, care vrea să introducă o lume învechită, care vrea să invie strigoii, care vrea să ne ducă la reacţiune, iar nu spre viaţa conservatoare. Viaţa şi ideea conservatoare trâeşte şi există in toate taberile politice, ea este acel curent, care nu voeşte salturi, care nu este cel bolşevic sau fascist, ci este cel de reforme, de transformări mari şi adânci, treptat, care opresc mersul poate semăna foarte bhm la faţă cu salturilor şi mersul nebuniei şi ne a duc spre o viaţă nouă şi spre o reformă colectivistă, viitorul naţiei române. Aceasta este ţinta mişcării noastre social,democrate. D. MARIN STANOIU (maj.) depune un proect de lege, din iniţiativă parlamentară, pentru modificarea tarifului vamal, la capitolul zahăr rafinat. Se aprobă urgenţa. d. Spulber, cum seamănă de multe ori un român cu altul, (ilaritate). Spuneam tovarăşului meu Roznovan: „vezi, acest car cu boi este simbolul viitorului nostru partid conservator”. (Ilaritate). Ştiu bine — închee d. Grigorovici — că cu prietenii mei din aristocraţia română — şi pot să spun şi nume, ca să ştie — Cantacuzino, Voinov, Racoviţă, Diamandy, Radovici, Morţun, — m’am înţeles oricând şi nici când nu s’a stins complect în mintea şi sufletul lor tendinţa umanitară, dovadă că ţinuta a „s „c iblicitatea rolurilor la impozitul glo.A spune ca decizia sufbu- c.a~ bal. Această publicitate a rolurilor saţie obliga guvernul sa facă sa in. j la impozituil global nu o avem astăa s. g.ai“.?,e aato contră «notă secretul cel mare faţa de acei cari dosesc ave- Zi de Interpelări la Camera Cazul comandorului lonescu-Johson şi al guvernatorilor Băncii Naţionale Şedinţa se ridică la ora 7. Cea viitoare, Luni, la ora 3 jum. d. a. Pagina II-a SENATUL Şedinţa de la 28 Noembrie DISCUŢIA LA MESAJ fiinţăm aceste subvenţii şi vom mări pensiile. D. MANDREA a arătat ce a determinat pe majoritari să dea concurs guvernului şi care este rolul unui atare guvern. D. Sadoveanu deschide şedinţa la orele 4 in prezenţa d-lor miniştri Ghica, Hamangiu, Stanciu. Păi. URZICĂ face o comunicare în legătură cu salariile magistraţilor. D. ministru HAMANGIU declară că va face tot ce va fi posibil, in această chestiune. D. ministru GHICA răspunde unei comunicări făcută în şedinţa precedentă de d. senator Oanea, in legătură cu vizita d.lui Grandi in America, unde ministrul de externe al Italiei a făcut unele declaraţiuni privitoare de ţara noastră. D. Ghica arată că atitudinea d-lui Grandi nu a atins cu nimic demnitatea noastră naţională şi legătura sinceră între Italia şi România. CUVÂNTAREA D-LUI CAPITAN ŞELTEA D. căpitan ŞELTEA vorbeşte in numele prinarilor pomicultori din ţară. D-sa declară că nu face nici un fel de politică de partid, ci doar politica producătorilor pe care ii reprezintă, îşi exprimă mâhnirea că n’a fost consultat la întocmirea legei monopolului alcoolului. Protestează împotriva faptului că au fost interzise întrunirile prunarilor şi a faptului ca guvernul a dat o serie de dispoziţiuni pentru a împiedica adunarea prunarilor. In continuare, oratorul critică măsura guvernului de a suspenda ziarele şi cere respectarea tuturor drepturilor constituţionale. Mai departe se ocupă de chestiunea interzicerei cetăţenilor şi parlamentarilor de a intra in ministere. Măsura trebuia luată împotriva traficanţilor, iar nu a tuturor cetăţenilor, care au dreptul să se intereseze la autorităţi de chestiunile care îi privesc. Relevă că actualul guvern deşi a făgăduit că va băga în puşcărie pe hoţi şi fraudatori, totuşi nici unul dintre acei care au păgubit visteria statului, n’a fost pedepsit. Arată apoi că s’au comis mari fraude cu spirtul şi s’au aplicat amenzi de miliarde de lei, dar nu s-au încasat decât foarte puţini bani, deoarece amendaţii vin cu intervenţii la ministerul de finanţe şi li se iartă amenzile. Pentru echilibrarea bugetului d-sa propune suprimarea tuturor cheltuelilor inutile, să se taie pensiile foştilor regenţi, să se ia măsuri împotriva cumularzilor. Cere insă să se dea salarii omeneşti magistraţilor; mai cere să se ia măsuri, ca proectele de legi să fie întocmite de oameni pricepuţi. In incheere, oratorul Arată situaţia invalizilor şi vădut“ “101JSCIC’ Oiaoului declară că Jun Un nmnppf va fi snmis nari a voteaza adresa de răspuns la mesagru. velor. Un proect va fi supus parlamentului. Ministerul sănătăţii dă tot felul de subvenţii unor instituţii pentru ajutorarea invalizilor. Des. Şedinţa viitoare Luni la ora 3 luna. D. gen. I. POPOVICI: Oştirea profită de acest prilej pentru a-şi exprima devotamentul faţă de tron. Relevă importanţa chestiunei dezarmării şi arată că în Februarie va fi o conferinţă a dezarmării. Ar trebui să imităm Franţa, care înainte de a discuta dezarmarea se înarmează. Mesajul anunţă principiul dotaţiunei armatei şi al industriei de război. E un principiu bun. Uzinele existente în ţară, ar putea aproviziona în largă măsură armata. Să nu mai repetăm experienţa din timpul războiului, când umblam peste mări şi ţări după armament. Mesajul mai spune că economiile nu vor vătăma instrucţia în armată şi apărarea naţională în sine. Instrucţia consumă zilnic muniţie, ea cere un efort continuu şi sistematic. Şi contingentele de rezervă şi complectare, trebuesc instruite anual. Nici in aceasta, să nu se mai repete experienţa tristă a războiului. Chestiunea reangajaţilor nu este încă soluţionată, trebue să li se dea drepturile legale. S’ar putea să li se dea pământ in colonii. Pensiile nu sunt atât de mari, încât să poată fi supuse marilor reduceri proectate de guvern. AL«» CREAŢEI „FIDACULUI” Cuvântarea d-lui general I. Livezeanu Aseară, în sala de festivităţi a luptători ai ţărilor aliate ,,Casei Femeii“ s’a comemorat im- Fidacul luptă pentrurealizarea plinirea a 13 ani de la înfiinţarea unei păci durabile între oameni „Fidacului“. Au participat multe D. general LIVEZEANU se ocupă societaţi de foşti luptători cu de- de ultimul congres al Fidacu ai şiegaţii respectivi. Printre acestea nut de curând la Paris, unde Ronotam : „Uniunea ofiţerilor de românia a fost reprezentată prin d-sa. Aci, între altele, s’a discutat şi chestiunea repatrierei prizonierilor români cari se mai găsesc încă în Rusia. De asemenea s’a mai discutat şi chestiunea ajutorării foştilor luptători, azi şomeri. LA MORMÂNTUL EROULUI NECUNOSCUT La orele 6 şi jum. d. a. cei prezenţi s’au dus in corpore la mormântul „Eroului necunoscut“, unde d. general Livezeanu a depus o coo conferinţă in care a evidenţiat Ioanaimportanţa serbării ce se face. D-sa D. general I. LIVEZEANU vicepreşedinte al „Fidacului“ a ţinut spune că se împlinesc azi 13 ani de la înfiinţarea „Fidacului“. In toate ţările aliate unde se găsesc filiale se sărbătoreşte azi cu multă solemnitate această aniversare. Fidacul numără 8 milioane de Seara la orele 8 şi 30, d. profesor Victor Cădere, secretarul general al ministerului de interne a vorbit la „Radio“ despre „Aniversarea Fidacului“. MMISS, zervă în frunte cu d. colonel Caracaş, cercul subofiţerilor de rezervă în frunte cu preşedintele d. Gh Dumitrescu şi d-nii Iordan Lucaci, tir de neam şi cari sunt etapa ţării !o. Popescu, G. Drăguş, „Uniunea româneşti şi ţărăneşti, să-i scăpăm foştilor voluntari români reprezendin situaţiunea in care au intrat.;Iată prin d-nii: avocat Drăghici, Nu s£ mai poate lucra câmpul cu: Bufnea, Molanu, „Societatea Aparăboi şi cai, nu se mai poate lucra cUrtorii Patriei“ reprezentată prin d. mijloace străine şi adaptare?! la. Grigorescu vice-preşedinte — Fidareauitate. Trebue sa ne_ adaptam lar cui feminin reprezintat prin d-nele, metodele noi de munca şi produc-' Marcela Radovici, colonel Gr-— ţiune. Numai atunci vom avea forţa şi general Dragalina, etc. etc. necesară să umplem şi punga fis- — - - --------------cuiul, ca să scăpăm de datoriile străine şi de obligaţiunile faţă de funcţionarii noştri. D. Grigorovici spune apoi că reformele, pe cari le cer social-democraţii, trebuie împărtăşite de toţi oamenii cuminţi. Căci, numai prin înfăptuirea acestor reforme imperios cerute, se poate evita un salt nţelop, baie poate fi un salt mar- membru şi este strătuită din foşti